Page 10 - 1954-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 54

Cum am reuşit să lichidăm absenţele In întâmpinarea conferinţei Uniunii regionale F O I L E T O N
nemotivate în gospodăria noastră colectivă a cooperativelor de aprovizionare şi desfacere Cine e de oină P...
Membrii gospodinei noastre colective eeastâ problemă a fiămîntst mult consi­ încă la 11 aprilie ac., s-au termina* In cinstea conferinţei multe din coope­
luptă pentru a ridica necontenit produc­ liul de conducere şi pe comiinijtu din Un articol, Sqsit nu de mult la redacţie nerile. au rămas fără de ecou Sfatul
conferinţele Uniunilor raionale a coope­ rativ» eu obţinut realizări Inimoase Aşa
ţia agricolă 91 productivitatea animale­ gospodărie căutând o soluţie pentru în­ de la un corespondent — grăieşte cam popular al raionului Şebeş cit şi subunita­
rativelor de aprovizionare şl desfacere din a cooperativa „înfrăţirea" din Hunedoara,
lor, pentru a lărgi pe toate căile ramunle dreptarea sutuaţizi Pmâ la urmă om gă­
regiunea noastră. Din dăflle dc seamă, care şi-a realizat planul la achiziţii pe aşa: „ noi am cerut clarificarea proprietăţii tea dJn Sebeş a intreprindeirhlor comunale
anexe, izvorul puterii economice al gos­ sit motivele principale care făceau ca
precum şl doi discuţiile purtate La aceste trimestrul II cu 15 zale înainte de termen. iazului de acum un an de oarece ştiam regionale au pnrnjt totul cu „inimă rece",
podăriei coleclive. Răspunzând chemării la unii colectivişti să lipsească nomotivat de
contermţe au reeşit o serie de realizări, In proporţie de 208%. Lq fel şl coopera­ Nici cel puţin un deget nu l-au mişcat In
întrecerea socialistă lansată de gospodă­ la muncă Şl iată care au Cosi acestea : dar in acelaş timp au reej-U şi lipsuri ma­ tiva din Dobra şi-a realizat planul pe căci cu toată reparaţia făcută de noi prin
ria colectivă din Miercurea, noi ne-am an­ consiliul de conducere, bn°adierul de muncă voluntară ln vara asta. o să se această problemă Flecare îşi tăcea soco­
nifestate atît in munci uniunilor raionale luna iume înainte de termen cu 4 zile, in
gajat ca in cinstea zilei de 23 Augupt să clmp, şefii de echipe, nu ştiau să se Apro­ dărime. Pină în prezent nu am primit nici teala In linişte, răsfoind scripte vechi pen­
cit şJ în munca cooperativelor proporţie de 144%, planul la achiziţJt.
depăşim producţia de griu cu 160 kgr la pie de oameni, nu ţineau seama întot­ in pzrioada ce s-a scurs de la conferin­ ud răspuns, iar ln ziun de 7 iunie 1934. tru a identifica dacă repararea Lazului U
ha., iar cea de orz şi ovăz cu ISO kgr la deauna de propunerile şi iniţiativele lor. ţele raionale şl pină acum, noile consilii lll% planul comercial şi 105% cel de
fiecare hectar Ne-am angajat de ase­ nu se consultau cu el m diferite probleme de conducere ale uniunilor raionale a co­ producţie iazul — aşa cum am prevăzut — fl-a sur­ aparţin» ori nu Şl cum aceste lucruri nu
meni să fim primii la predarea cotelor şl ale muncii zilnice, nu se interesau de operativelor de aprovizionare şi desfacere Cu toate că munco .în unităţile şl între­ pat. EJ.nu ne aparţine nouă. noi n-avem se pot stabUi cu una cu două $1 cum
să Obţinem chitanţa nr. 1 pe raion, si viaţa personală a fiecărui colectivist, de şi au intensificat munca slmţrtor. Defi­ prinderile cooperatiste din regiunea noa­ prevederi de plan. etc . etc...". timpul trecea fără să |lnâ seama de ni­
mărim numărul animalelor cu 15%. să unele greutăţi ce ie întimpinau el Viaţa cienţele arătate de împuterniciţii coope­ stră în ultimul timp s-a îmbunătăţit sim­ Şi In sfirşit după ce enumără mai mic, aşa cam pnn 7 iunie a anului cu­
ridicăm producţia de lapte cu 15%, eă politico - culturală în cadrul gospodăriei rativelor — participanţi la conferinţele ţitor, încă mai sint totuşi o sens de lip­ rent. iazul a trozntt odată bătrlneşte din
cultivăm 4 ha porumb furajer mirişte, etc colective era de asemenea foarte slabă uniunilor raionale — s au remediat in suri în această privinţă multe motive, ca un corolar aJ acestora, toate încheieturile-I slăbite, apoi s-a dă-
Ca ai ne putem realiza angajamentele Nici nu avea cum. ca aceste fapte să nu mare măsură, consiliile de conducere ghi- Aşa do exemplu acţiunea de recuperare vine in anexă cu mal multe copil de
luate nu.e o treabă uşoară. Se cere o aibă urmări Intr-o formă sau alta. a fondului social subscris de cooperatori edrese; una către sfatul popular al raio­ rtmat.
dindu-se după proiectul de hotărâri şl în-
ounâ organizare a mimai pe brigăzi, pe Putem spune că în mare măsură aceste vâţlnd din Lipsurile arătate la conlarlnţe merge defectuos. Iar la unele cooperative nului Sebeş, una către intreprinderile co­ In acest fel apa a luat-o razna curgind
cchlp? şi ohiâr pe Lecare colectivist in lipsuri au fost lichidate şi odală cu li­ Asa de pildă noul consiliu de conducere lipsesc încă şi acum unele mărfuri de munale regionale, iar apoi o concentrare pe margini şl ca la o comandă s-au oprit
parte, pentru că numai aşa muncile de chid area lor au dispărut şi absenţele ne- al Unumî raionale a cooperativelor Sabeş, strictă necesitate sl aceasta din cauza ac­ de propuneri extro&e dtn dăxde de seamă tre mori deodată.
întreţinere a culturilor cum sini: prăşi- motivate de la lucru. Acum toţi colecti­ înviţind dui lipsurile scoase ta iveală La tivităţii birocratice o unor organe coope­ De atunci uruitul egal şl continuu ai
tul, polenizarea artificială, copilitul, etc., viştii participă regulat la lucru tn acea­ conferinţa raională de către împuterniciţii ratiste de pe lunile mal, Iunie şi septembrie
pot .fi făcute la timp. Iar recolta de ce­ stă direc(ie irebuie să evidenţiem pe iov. Eudralâ Dumitru. Matster Edmund şl alţii Importante sarcini în vederea Lichidării 1953 pietrelor care se Învârteau vlfeUos făcind
reale poate f( strânsă In pirgâ- şi tresraiă Oirnat Petru şeful echipei a ll-a care a privit de la Început cu seriozitate pro­ acestor lipsuri atau şi in fa|a conferinţei Io toate aceste documente, coresponden­ făină a tăout şi continuă să tacă mereu,
fără intirziere Numai aşa pot fi înlătu­ ştiind să se apropie de oamenii din echipa blemele cooperaţiei din raion. Acest lucru llnfunli regionale a cooperativelor de a- tul scoate in relief un fapt mai conturat iar oamenu muncii aşteaptă cu sacd plini,
rate pierderile şl sporită producţia agri­ sa, slînd de vorbă cu flecare nu numai a dus la intensificarea muncii unităţilor provizionare ş» des/arere Această confe­ cu cerealele nemăclnate Cel trei slăpinl.
colă. despre muncile din cadrul gospodăriei, dar şt întreprinderilor cooperatiste din raionul rinţă este o parte însemnate din etapa decit toate Cîletalte şi anume : „nedu­
Noi am reuşii să obţinem unele rezul­ şj despre viaţa sa particulară, ajutindu-1 de pregătire şi desfăşurare a celui de al merirea" in ceea ce priveşte stabilirea vi­ subunitatea întreprinderilor comunale re­
tate frumoase In muncă, pini acum Am du îndrumări practice, a reuşit să-şi ciş- Sebeş, fapt care e concretizai în cifrele doilea congres al cooperaţiei de consum, novatului pentru starea de lucruri rela­ gionale. sfatul popular raional şi între­
planului ce a fost realizat şl depăşit tuna
recoltat de pildă la timp furajele de tri­ tige preatlgiu şi simpatie in rindul colec­ de lună. U.R C A D Sebeş şi-a îndeplinit ce va avea loc la Bucureşti Intre 3-fl au­ tată. Iar apoi nepăsarea crasă ce domneşte prinderile economice Şebeş aşteaptă fle­
foi şi Jucemă. O bună parte din ele au tiviştilor şi să înlăture, prunul pe gos­ pe tuna mai planul la aprovizionare cu gust ac. ln unele loourl pe care le vom arăta Ime­ care ca lazul să fie reparat de către ce­
fost şl înmagazinate. In ciuda tlmplui podărie absenţele colectiviştilor din echipa 114%, la desfacere cu 103%. la producţie Delegaţii ce vor participa la conferinţa lălalt sub motivul că „nu-1 aparţine",
care ne-a împiedicat mult, am terminot sa. cu 102%. la plan cană cu 107%. iar la a- Uniunii regionale a cooperativelor de a- diat
la timp praştia I->a la porumb şi aoum Tovarăşul Clrnoţ Petru este şi un bun chiziţu şi contractări cu 132%, nu numai provizionare şl desfacere din regiunea Dar să vedem mai infcii despre ce este justificindu-se şi unul şj altul că nu el e
slntem cproape gata şi cu cea de a ll-a. organizator El se consultă in fiecare valone ci şi pe sortimente noastră, sint datori să critice cu curaj lip­ vorba vinovatul cl celălali Desigur că această
Iar cartofii i-am prăşit dc două onl pină seară, cu oamenii din echipă asupra fe­ Pentru a Intlmpino cu noi realizări fn surile comisiei de organizare a URCAD Cel care au fost pe acolo, desigur cu­ stare de „nedumerire" a lor nu va putea
acum In afară de acestea am reparat lului în care s-a muncit In oursul zilei. munca conferinţa Uniunii regionale a co­ Hunedoara-Deva, scoţind la Iveală rădă­ nosc că in oraşul Sebeş există un i>xz de-a- face ca cele trei mori să umble din
uneltele agricole şt am pregătit toate con­ Totodată arată fiecărui colectivist ce are nou
diţiile pentru buna reuşită a campaniei de făcut pentru a doua n, cerindu-i Şl operativelor de aprovizionare şi desfacere, cinile acestor lipsun şi fâcînd propuneri lungul căruia pină mai dAunăzi citeva Ia1ă dar pentru ce se Impune cu toată
in
muncii
unele
ce va nv33 loc intre 17 şi 18 iulie a. c.,
pentru
îmbunătăţirea
de vară, am procurat şl transportat unele părerile în diferite probleme In felul a- URCAD lila a chemai la întrecere socia­ sectoare ce pină acuma s-au prezentat mori măcinau cerealele aduse de oame­
materiale pentru construirea unui grajd, cesti echipa If-a reuşeşte să depăşeoseâ listă toate URCAD din regiunea noastră, slab. nii muncii. Lăsat in părăsire, nezvind un urgenţa ca această fugă din faţa sarcini­
etc. Zilele acestea vom începe secerişul zilnic normele cu 50% şi să faci lucrări chemare care a avut un puternic ecou stăpin bine definit, lazul cu pricina do­ lor să fie curmată. Iazul trebuie neln-
ontiui făcând odată cu acestea şl dezmi- de bună calitate cJasirviu-se astfel frun­ Succese demne de remarcat a obţinut şi In acelaşi tlmip ej trebuie să aleagă ca vedea cu fiecare zl ce trecea că nu nu! tirziat reparat Sfatul popular raional are
rlştltul taşă pa gospodărie in Întrecerea socialistă. întreprinderea cocperc/uslu ..Dlgitalis" din organe de conducere şt control cît şl ca are mult de trlil întreprinderile econo­ datoria de a trimite imediat Ia faţa locu­
Aceste rezuitale nu s-ar fi puiuţ obţine Trebuie arătat insă că nici celelalte e- delegaţi la congres, elementele cale mai
cărei
dacă colectiviştii nu ar fl participat cu chlpc nu sa prea lasă întrecute Echipa l-a Orăştie, al socialistă.f muncitori, antrenaţi în cinstite, cele mai devotate cauzei poporu­ mice dm Ş?beş au Încercat ele prin mo­ lui oameni competenţi pentru a lua mă­
întrecere
In
acelaşi
aplicând
toţii regulat la lucru, dacă In cadrul gos­ condusă de Iov Ciuludeanu Panlil ere timp noi metode de muncă şi^au realizat lui muncitor, bine pregătite, capabile să bilizarea morarilor să-i îmbunătăţească suri eficace, subunitatea Intreprindenlor
podinei nu ar exista o forţă Internă — tendinţa să întreacă echipa II-a atit in planul de produse fabricate pe luna funie lupte cu succes pentru îndeplinirea sarci­ starea, dar fără un rezultat de durată comunale regionale, trebuie la rândul său
întrecerea socialistă — care să-i însufle­ ce priveşte cantitatea, cît şi în cc pri­ înainte de termen cu 5 zile, în proporţie nilor ce stau in faţa cooperaţiei. Prea mult nu puteau face nici ele, căci să asigure lucrarea cu tehnicieni şj ma­
ţească în lupta pentru realizarea sarcini­ veşte calitatea lucrărilor. Semne serioase de 267,7 la sută. EUGEN BERGH1AN teriale iar întreprinderile economice să
lor. De aceea consiliul de conducere. a- de îmbunătăţire a muncii de organizare doar aveau sens negru pe alb cum că „nu
cordâ o mare atenţie întrecerii socialiste se observă şi la echipa condusă dc tov. sint datoare să inrtreţinâ canalul morii mobilizeze mina de lucru V<lna vine dtn
dintre echipe şi dintre colectivişti în parte, Cirnaţ Marioara. Acest lucru ne face să deoit pe o distanţă de 43 m. lingă mori". toate trei părţile. Trebuie să se termine
organizează popularizarea rezultatelor şi credem că într-o buna zi echipa ej va şi Mai multă preocupare pentru formarea lată deci că exista „act" iar cu „actele" cu această poziţie de îndoială că „bu eu
stimulează pe fruntaşi. In afară de faptul intrece echipa ll-a brigăzilor arfis9ice de agifafie cine se poate pune Şl fiindcă întreprinde­ răspund, ba nu eu că altul" şi prinlr-o
că aint popularizaţi la gazota de perete, De altfel toate echipele, toţi colectiviştii muncă unjtă să se pună mină de la mină.
fruntaşii în întrecerea socialistă sir>t duşi din gospodăria noastră sint hotănţi să Viaţa culturală din regiunea noastră la nicidecum în detrimentul echipelor artisti­ rile economice din Şebeş au înţeles acest rezolvindu-3e astfel o problemă care a-
duminica cu camionul gospodăriei Id tea­ clftige neapărat întrecerea socialistă cu un avint tot mai maro. Se creadă şi se ce existente lucru s-au întins şt ele doar atit cit era
tru el filme In oraşele Alba, Blaj, şi in gospodărea colectivă din Miercurea .lan­ dezvollâ mereu, noi şi noj forme de aotl- Apropierea campaniei de vară şi Între­ „legal" iar pentru restul au Întocmit j a - duce prejudicii atit de serioase satisfa­
comuna Teluş Acum ne-am propus să-i cerii nevolior celor ce muncesc.
sată in cinstea xvfei de 23 August Ştim viLate;. Numeroasele echipe artistice de cerea socialistă şi pstriotlcă ce se desfă­ drese" şl au făcut cu fiecare ocazie „pro­
ducem intr-o excursie la Qluj pentru a face amatori sint tocmai dovada creşterii ni­ şoară in cin&tca zilei de 23 August Impu­
că avem gospodăriile colective din Prl- puneri" Atât adresele In9ă, cît şl propu­ V AFLOAREI
o vizită in grădina botanică ur.de-şi des­ caz gi Geoagiu ca rivali serioşi, dar totuşi velului cultural al oamenilor muncii dtn ne necesitatea creăm acestor brigăzi.
făşoară activitatea vestitul biolog Rudolf slrăduLndu-ne să organizăm mal bine regiune. Prm programele lor, adaptate la spzcificut
Paloceay. Acesto stimulente au făcut c» ln locului de muncă, satului sau
munca, să Intensificăm întrecerea socia­ O nouă formă care a Început să s<* comunei,
conştiinţa fiecărui colectivist să crească listă intre echipe şi colectivişti in mod ivească ca mlădiţă a noului este brigada ele trebuie să aducă un preţios aport. Trecînd pe la Haţeg
dorinţa de o-ş! of'ganlza maJ bine munca, sigur alunei vom învinge artistică de Agitaţie Acestei noi forme ursă, Av'md un număr de artişti amatori res-
de a căuta metode noi de muncă prin care secţiunile culturale ale sfaturilor populare tiins brigada sz poate deplasa ou uşurinţă Iată dragn mei prieteni cititon, azi vă să-l scutur de mă va ţine minte, am
s& poată ajunge fruntaş în gospodărie DOBIRTA MIMAI şl sindicatele nu li dau atenţia cuvenită la locurile de muncă, pentru a duce o In- scriu iar o scrisoare să-l.."
In a/til trecuţi aveam mulţi colectivişti preşedintele gospodăria colective In raionul Alba de pildă, cu toate că' ' tertsă activitate la arii, baze de recepţie, ln prunul rind vă rog 9ă mă Iertaţi că Dragi cititori, ou, sini fricos dm bre.
care nu participau In mod regulat la lu­ „Partizanii Păcii" CLstei. raionul ,<e*islfi. muţţe. posibilităţi,de ,a •• crea în ateliere, pe şantierele de construcţii, nu v-am scris cam de multişor ; dar dife­ dar cind auzii toate acestea şi cum şi
cru, ba unii din eî nu veneau de loc. A- Alba csi/fel de brigăzi, totuşi nu există mei una pretutindeni unde se adună grupuri de rite moLive m-au Împiedicat să fac acesi eu venisem pe la Haţeg tot pentru ca să
organizată Dovr.dâ că talente există, este ţărani sau muncitori. Ele pot să dea pro­ lucru. Şi acum considerând că m-aţi înţe­ scriu, simţii că mi se strânge Iruma şi
prm minte începură a-mi umbla tot felul
O acţiune sanitar-veterinară activitatea unei mici echipe dtn Vinţul de grame on unde: pe o terasă, pe o scenă les; fără prea multe altele, intru ln su­ de gindurj, fiind gata s-o Iau la sănă­
biect.
improvizată,
unui
platforma
sau'chjar
pe
Jos care a luat forma unei asemenea bri­
Ca de obicei rătăcind pe drumurile regi­
ce trebuie temeinic sprijinită găzi Dar acoanta este unica din raion camion unii noastre, nimerii aşa tam-nesam in toasa Şi poale că chiar aş ii luat-o, no­
roc însă că cea de care mă speriasem aşa
Brigăzile artistice de agHaţJe trebuie
şl nici ea nu este organizată Şl îndru­
lin factor Important Ln ridicarea produc­ gospodăriile do slat, Îndrumarea şi contro­ mată temeinic îndrumată pentru ca conţinutul progra­ oraşul Haţeg şl pină una alta oe m-am rău, trecu pe lingă mine intr-un suflet
tivităţii animalelor este prevenirea şl lul tehnic cad direcl în sarcina medici­ Secţiunea culturală raională In frunte melor ce le prezintă să cuprindă lucrări glndit 7 Ia să dau eu pe la sfatul popu­ lot bombănind mintoasă fără să mă bage
combaterea bolilor de orice fel Una din lor veterinari, care trebuie să fie preo­ cu Iov Popa lo&n, Încă nu a luat nici un humonsUco - salirlce, dialoguri, monolo­ lar şi să-i înounoşfînţez pe cel de acolo in seamă. Curat noroc — ce să zic I Sim-
bolile păgubitoare care se manifestă la cupaţi lemeiruc de calitatea tratamentu­ fel de măsuri practice pantru înfiinţarea gul], scenete scurte, cuplete .ciniece, etc. cum că om apărui tn localitatea lor. Aşa |!ndu-mâ scăpat, răsuflat odată adine ca
oJ este rlla. Această boală aduce pagube lui şi eâ asigure efectul Iul. brigăzilor, cu toate că avea instrucţiuni In Inspirate din fapte peLrecute la locul de sint eu dm fire mai intii îmi place să un om oe a trecut prm clipe de grea în­
însemnate prin faptul că oile îşi pierd Deputaţii sfaturilor populare, organiza­ acest sens încă din primăvară. muncă, în satuf, comuna sau întreprinde­ mă prezint Urcai deci (n grabă scările, cercare, apoi ea nu oumva să mă întîlnesc
lina şi dacă nu sint tratate La timp pol ţiile de masă, comisiile de femei, etc. au Consiliul sindical regicnal nu e da* nici rea respectivă. mă îndreptai pe un coridor lung spre o din nou cu ea, pornii spre alte părţi ale
chiar sS moară datoria să sprijine această acţiune prin cl sprijinul in promovarea acestei noi Ţlnind cont de importanţa ce o prezintă uşc, dar înainte de a Intra numai ce auzii regiunii! unde să pot lucra nertingherif şi
Boala este provocată de o fiinţă mică mobilizarea ţăranilor muncitori să-şi tra­ forme a muncii artistice care are un rol această nouă formă a muncii artistice, răsunind nişte glasuri ce păreau tare mi­ fără frică
ce 9e vede numai la microscop, cars tră teze la timp oile bolnave de rlle şl să Important in popularizarea succeselor ob­ secţiunea culturală a sfatului popular re­ ntoase Curios cum sint dui lire mă oprii Ei, spuneţi dumneavoastră dragi cititori
leşie şi se înmulţeşte ca parazit in pielea respecte Instrucţiunile sanitar-veterinare ţinute şi stimularea criticii de jos. gional şi consiliul sindicul regional au da­ locului să aflu oe e gl de unde vin. Des­ nu e bine să aJ uneori noroc ? Inchlpul-
oilor Boala se întinde pe tot corpul şi In Experinţa ne dovedeşte că in comunele Atit )n raionul Alba cît şl in celelalte toria de a sprijini efectiv crearea brigă­ luşii mai intii un glos bărbătesc care se ţl-vă cu ce puteam eu aă mă aleg dacă
speaial pe laturile gîbului, gira spinării, unde anii trecuţi acţiunea combaterii rllel raioane ale regiunii trebuie să se treacă zilor artistice de agitaţie cit mai repede trudea ln fel şl chip să calmeie un alt nu aş D avut noroouJ care să mă fe­
coaste şl coadă, mai rar pe picioare şl la oi a fost sprijinită de sfaturile populare imedvat la organizarea brigăzilor artistice posibil glas care era de femele şl pe care-1 ghicii rească de furia tovarăşei Solomon Elisa-
bot. La locul de pătrundere a parazitului şl organizaţiile de masă, rezultatele au de agitaţie S&rţluAlle culturale raionale, Acestea vor aduce o contribuţie însem­ imediat că era el tovarăşei Solomon EH- beta.
în piele, se formează o bubullţî, de cu­ (ost bune. pe cită vreme în acele locali­ comitetele de întreprinderi şi organizaţiile nată la lupla împotriva birocratismului şl sabeLa, şefa secţiei comerciale. StimUor şi Eu am avut norocul şl am scăpat de la
loare gălbuie, din care curge un lichid tăţi unde acţiunea a fost lăsată numai dc bază P.M R şi U T M au în primul a lot ceea ce este negativ, vor contribui la calm, cel despre care v-am apus, se stră­ o grea încercare, dar tovarăşa Solomon
Bubuliţe apoi se cojeşte şi se întinde pe ps seama serviciului sanitar-vetărinar, rind această 9ancină Ele trebuie să des­ educarea oamenilor muncii de la oraşe şi duia s-o convingă pe aceasta dm urmă să Elisabeta pentru a avea „norocul" de a
lot corpul, provoeînd oilor mincărimi de boala s-a extins provoeînd pagube copere numeroasele talenie ce există în sate în spiritul moralei noi socialiste, In nu mal ţipo aşa. că nu se ştie rine o poale nu mal fl criticată ln 2lar, trebuie să
piele Scărpinlndu-se, oile îşi pierd lina Anul trecut dc exemplu, consiliul de întreprinderi, comune şi sate. să le în­ spiritul înfăptuirii politicii partidului şi auzi şi iar va scrie despre ea la ziar. Dar caute să fugă de Upsurl şi nu dc critică,
aproape de pc întreg corpul Pielea &e conducere al gospodăriei colective din Vi­ drume şi să le organizeze in brigăzj, Insă guvernului. ţi-al găsit să poată ajunge la vreun re (după cum se vede treaba că o înţeles
oojeşto şi apoi crapă, tar oile slăbesc nerea, cit şi sfatul popular el acastei co­ zullal Pornită cum era se vede treaba, dumneaei), trebuie să fie conştientă şl să
Mieii de la oile rhoase se nasc mici gi mune au acordat o atenţie deosebită tra­ aceasta nu-şl mal alegea cuvintele „Asta nu mal facă pe corespondenţii care nu
debdl, producţia de lapte a odor scade. tării oilor impotriva rîlei Rezultatul 0 La sfîrşit şi început de examen n-o să se mal îrvtimpJe niciodată — spu­ urmăresc altceva decit s-o ajute in mun­
Iar în urma slăbirii lor pot să apară 51 foxt că această boală a dispărut, tar co­ nea ea Auzi să îndrăznească a mă critica că ; „neruşinaţi, obraznici” şl mai ştiu eu
alte boli care duc la cazuri mortale lectiviştii s-au putut bucura în ecest an In toamna anului 1950. cind am păşit vedea trecînd pragul casei cu fruntea se­ un neruşinat ca Fărcaşu Petru, pe nrHne. in cîte feluri Iacă aşa e cu norocul, dragii
Rtla apare de obicei toamna şi iama. In de o producţie sporită de lină ridlcindu-se dxn satul meu spre oraş, la o şcoală mai mnă Vor înţelege atunci că n-am pierdut
timpul verii stă ascunsă fn anumite re­ totodată şl calitatea el Oile lor sint să­ mare, tata mi-a spus doar atit: cel patru am de şcoală, iar cirvd le voi care sint şefă de secţie Să mă Iacă im> mei. ION DRUMEŢ'U
naică prin ziar. Am sa-i arăt cu lui, am
giuni ale corpului, ca să apară odată cu nătoase şi grste. iar nueu s-au născut viol „Ta scama să nu ne faci de rîs" — şi scoate din buzunar hlrtiuţa aceasta pe.
venirea ptodor reci de toamnă $1 sănătoşi vorbele tatei mt-au pătruns pină la Irumi care stă scris titlul de învăţător, cîte
Tratamentul In vederea combaterii a- şl mJ-au fost deajuns ca să înţeleg ce emoţii n-au să le cuprindă iruma. cită
cestel boli de piele La 01 se aplică fn once Nu aceeaşi atenţie a fost acordată însă muncă mă aşteaptă, ce gînduri are tata. fericire n-are să se nască in fiinţa lor Ni se semnalează că :
anotimp Cel mai recomandabil este Insă de sfatul popular al comunei Şlbot pro­ „N-avea nlcu o griji, nu te gindl ; voi „Dar, oare satul acela Intrcgaldc, unde
acela efectuat vara, după tunderea oilor blemei combaterii rilei. Din cauza lipsei învăţa aşa cum trebuie"... şl cu aceste sint numit învăţător, cum va fi? ,J — mă Sfatul popular a) comunei Sinlămiria- Preşedintele sfatului popular al comu­
prin îmbăieri generale cu soluţie de de interes pe care acest comitet executiv vorbe ne-am despărţit. inlreb Orlea nu a Înţeles încă nici pină acum nei Blăjeni, raionul Brad, tovarăşul Huţiu
a dovedlt-o, In comuna Şlbot îmbăierea
„entornoxan" Odată cu tratarea odor se . .La Şcoala pedagogică din Deva, unde Îmi spunoau mulţi că e un sat de mun­ că are datoria de a asigura unităţilor co­ Lozir, in loc să pnâ seama de instruc­
face gl dezinfectarea adăposturilor în care oilor nu s-a putut face In condiţiunlle om inlrat. am avut multe lucruri bune te. cu drumuri IncUcite, lără mijloc de merţului socialist de la sale mijloace de tajele 51 îndrumările ce-i sint date da
sint ţinute. O otenţle deosebită trebuie prescrise de medicii veterinari, ceea ce a de învăţat .A fost greu. dar nu m-am lă­ comunicaţie şi multo altele, care pe mul|! transport Numai aşa se explică faptul că dlferip instructori regionah sau raionali,
făcut ca boala să persiste. Mal mult decît
acordată turmelor de 01 din gospodăriile sat, trebuia neapărat să mă ţin de anga­ i-a descurajat. Eu am rămas tare Acolo filiala Sirrvpetru e lipsită de un asemena.i le priveşte cu nepăsare, subaprecimd aju-
agricole colective şi gospodăriile agricole atll, oile ţăranilor muncitori din comuni jamentul luat: , N-avea nici o grijă, nu te vreau să muncesc, acolo vreau să opllc mijloc. lorul lor, afirmind că „şuo el ce tace"
ate statului Aeestoa vor fj tratate de două infectate de rlle, au fost lăsate sa vină gindl; voi învăţa aşa cum trebiue“. An­ teoria acumulată ps băncile şcolu, acolo Tovarăşul preşedinte al sfatului, Boian Rupi de un studiu şi o grijă prolunoa
in contact cu oile colectiviştilor din aceeaşi
ori în cazul cind n-a existat riia in turme gajamentul acesta mJ obseda mereu şi vreau sâ-ml îndeplinesc sarcina trasată de Mintea, deşi prea bine ştie efi la filială a pentru sarcinile ce-i revin, el a început
şl de 3 ori atunci clnd boala a fost obser­ comună şi cu oile ţăranilor muncitori din pentru îndeplinirea lui îmi stringenm zi de partidul nostru, Învăţătorilor, de a fi ade­ (ost strlnsă In ultîmeJe zile o cantitate dt a cădea sub influenţa chiaburilor, care,
alte comune, imbolnăvlndu-le şi pe aces­
vată. zi toate forţele văraţi luminător! al poporului 250 kg brânză, totuşi nu a luat nici o mă­ bucuroşi de acest lucru se strinR tot mai
tea
In trecut ţărănimea noastră muncitoare Cel patru ani de şcoală, plini de Deocamdată vreau să treacă clipele ace­ sură operativă ca aceaate să fie trans­ mult în juj-ul lui, tncercuiadu-1 p înstrăi-
In acest an sfaturile populare comunale
nrj primea nici un fel de ajutor pentru a amintiri frumoase, plini de viaţa tinere­ stea de aşteptare cît mai repede, să ajung portată la fabrică El nu a tras la răş- nindu-1 de năzuinţele celor care I au oşe-
combate această dăunătoare boală. Astfel >u datoria să acorde ţoală atenţia proble­ ască, de frăminlâri şi încordări ale cree- mal devreme in faţa micilor copii Iml pundere pe delegatul căte9c Pet-rescu Ni- 2at In fruntea lor pentru ca sâ-i conducă.
mei combaterii rllel la ol, să aplice cu
ea a putut să se extindă In muk: locuri, rului au trecut- Iată-mă acum In poarta imaginez de pe acum şcoala şl olasele. fe­ colee peintru faptul că acesta rtă gură Id acest fel el a creat posibilitatea chia­
stricteţe măsurile luate de guvern In a-
ceea ce a făcut ca producţia de lini. scolii ieşit de la ultimul examen şcolă­ lul cum îl voi întreba pe fiecare cum îl cască uittndu-se cum brinza colectată e burului Strfiuţ Dorel ca acesta să se fu­
cest sens. Ele trebuie totodată să asi­
lapte, came, etc să fie scăzută resc şt pus Ln laţa celuj mai mare exa­ cheamă, cum îl voi aşeza in bând şl le pe cale de a se altera rişeze in munca de răspundere la cen­
gure dotarea centrelor de îmbăiere pe
In arui regimului democrat popular men — examenul vieţii voi spune cum trebuie să Irweţe Le voi trul de coleotare, unde — aşa ca toţi cei de
timpul funcţionării lor, cu cazane pentru întrebat de ce nu se Interesează de
partidul şl guvernul au luat o serie de Ultima privire mi-o arunc acum înapoi povesll despre copiii sovietici, despre teapa lui — fşl face de cap
fierberea apei, cu lemne de foc, sâ asi­ aceaslă problemă, preşedintele Bălan Mlr-
măsuri menite să ducă la dispariţia totală şi lată-mă că văd începutul, văd primii hărnicia şl cuminţenia lor Le voi povesti Ocolind cu „dibăcie" critica de jos —
gure curăţirea şi repararea băilor, să for­ cea se scuză imediat motlvind cum nu
a acestei boli din turmele noastre de 01 mei paşi timizi, cîod am făcut prima cu­ despre faptele pline de eroism sâvirşite de preşedintele Huţiu Lazâr — şi-a format
meze echipe care să ajute la executarea a- se poate mai Ieftin că. n-are căruţă. In
Astfel se acordă toate medicamentele de noştinţă cu şcoala Acum cind Imn Iau ei în timpul marelui război pentru apă­ un colectiv de referenţi după placul său.
combaterea ei in mod gratuit Stalurile cestel cpcîsţiunl Organizaţiile de bază au rămas bun de la acest lăcaş. în care mi- rarea patriei, le voi povesti despre „Fiul acest caz, e bine ca sa ştie şl dumnealui, care nu-l critică, şi nu-i critică niciodată
datoria să mobilizeze agitatorii şt organi­ dacă pină acum Lneâ nu a ajuns să ştie,
populare comunale şi serviciile veterinare om petrecut cea mai frumoasă parte a regimentului", despre pionierul Vanea şl Cu alte cuvinte ca-n familie Datorită u-
au fosl dotate cu băi de ciment, sau băi zaţiile de masă pentru a desfăşura o vieţii, glndul im! fuge In urmă scormo- alţii, care au luptat in rind cu 06taşii so­ ci in sadul Sînpetru sânt nici mal muit nei asemenea stări de lucruri Ln loc să
portative de lemn, necesare imbălorii oi­ largă agitaţie Ln rindul ţăranilor munci­ nindu-mJ trecutul plm de amintiri din vietici. Şi cîle nu le voi spune, cite lu­ rucl mai puţin de 20 perechi de cal. vină la ora stabilită In program, vine pe
tori cu scopul de a-l convinge de impor­ Tată deci că mijloace de transport sint
lor. In licoare an se organizează Îmbăieri vLaţa do elev Mă cuprind emoţii fericite, cruri frumoase nu vom face împreună Ia 10 aau 11 şi chiar şi atunci mai mult
generale la toate turmele in care a apă­ tanţa Îmbăierii oilor şi a respectării mă­ mă cuprinde dragostea faţă de toi ce-l ln anii ce urmează eforturile mele le In acest sat Singur EDkltul unei bune aşa de formă ca să nu se spună despre el
rut riia. Atit tratamentul, cil şi asistenţa surilor luate in vederea prevenirii bolilor in jurul meu Iml apar in fală figurile ce­ vpl înzeci, însuti Vreau să mă simt vred­ gospodăriri lipseşte aici £1 trebuie neapă­ că nu dâ de loc pe la sfat.
la animale.
veterinară sint gratuite lor care mi-au deschis porţile spre viilor, nic a duce în mase cuvîntul partidului, rat introdus atit Jn Sîmpetre, cît mai Această comportare (Ari îndoială că nu
Acţiunea do provar.ire şl combatere a Precedînd In acest fel. vom putea com­ a celor care m-ou format, care mi-au făclia culturii şi a ştiinţei înaintate, vreau poate decit sa dăuneze bunului mers al
rlid la oi csle organizată la centrele de bate şi preveni once boală, obţinlnd ast­ împrumutat din cunoştinţele lor Apoi să fiu la înălţimea sarcinii de cinate ales la sfatul popular a) comune 1 Sintămă- muncii de gospodărire a comunei Blăjeni.
ria-Orler.
îmbăiere de către sfaturile populare comu­ fel producţii sporite de came, lină lapte, gindul îmi fuge departe spre satul meu, demnă de noul învăţător ENEŞESCU PETRU Organele competente trebuie ea r.sîntîrziat
etc., necesare ridicării nivelului de trai
nale. Operaţiunile de îmbăiere trebuie rl spre satul In care mă aşteaptă cu allla BACRAU CAM1L să ia măsunle de rigoare.
al oamenilor muncii. corespondent voluntar
fie conduse de către agentul zooveterinar nerăbdare părinţii şl fraţii mei absolvent al Şcolii pedagogice TOMA IOS1F
comunsL In gospodăriile colective şi in Dr BOLOANTA TRAI AN Cit de mult se vor bucura cind mă vor mixte din Deva rt corespondent voluntar