Page 11 - 1954-07

Nr 54 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Ziarul „Drumul Socialismului"
V I A T A D E P A R T I D Pentru o mai bună desfăşurare a alegerilor
organizează
în cinstea zilei de 23 August un de delegate şi comisii de femei
Din activitatea şcolii serale de partid de doi ani
CONCURS LITERAR Stabilirea unei legături mal operative a menea lucruri s-au tntîmplat cluar şl în
din~ Petroşani comitetelor «xecMtlve ale sfaturilor popu­ acele raioane unde lucrurile au pornlt-o
lare cu delegatele de femei, atimâ în bine, cum © de pildă raionul Petroşani
pentru polezle, protd fl satiră, pe te­
2Jele trecute a avut loc la Petroşani in perioada războiului ruso-Japonez s> • torii au organizat pe baza planului de mare mAsurâ de îmbunătăţirea adusă Aşa d© exemplu ln Petrlla datorită sla­
examenul de sfirşit de an al şcolii serale primei revoluţii ruse” lecţie oare a cuprins muncă, consultaţii individuale, controlind me din realizările regimului democrat formei organizatorice a comisiilor de fe­ bei pregătiri politice o femeilor, munca
de partid de don ani Tovarăşii Roman pe larg principiile tactice ale partidului felul cum se pregătesc elevii pentru sc- popular, ale luptei pentru pace şl prie­ mei şl grupelor de femei. Tocmai pentru merge defectuos. Pe strada Republicii
Petru, Cimpean Victoria, Magdalin Con­ marxist- leninist şl felul cum s-a călăuzit rmnarll, cum işl scot notiţe dm materialul teniei cu U.R.SS- şl pirite de demo­ acest lucru trebuie acordată o atenţie deo­ bunăoară — stradă principală — nici pinA
stantin. Biro LazAr. Colţa losvf şi alţlt au partidul nostru după acestea In desăvâr­ studiat şl ajutlndu-i să cLaniiee anumite craţie populară. sebită modulul cum ae desfăşoară alegerile acum femeile nu cunosc că In oraşul lor
dat răspunsuri clare, iivorite din înţele­ şirea revoluţiei democrat-populare In ţara probleme nelămurite Îndeajuns in timpul Se vor decerna următoarele premii: d© delegate, care au loc tn aceste Bile. au început alegerile de delegate şi co­
gerea justă a tezelor marxlst-lcninjste şi noastră De asemenea comisia a ajutat ca predării lecţiilor. Unii dintre lectori ca — J premii o cile 1000 lei (premiul Conştiinţa politică ere scinda a maselor misii ale femeilor Unele Instructoare vo­
aplicarea Iot Ij condiţiumle de astăzi Pe lecţia loUtnslatâ „Formarea P M S.D.R" tâ tovarăşii: Constantinescu flie, Popon Ni­ /) de fexnel, s-a reflectat fncă de la primele luntare cum e de pildă tovarăşa BurduJea
lingă aceşti tovarăşi, încă un număr de arate — vorbind despre bazele Ideologice colae şi TiţircA Toma s-au ocupat cu — 3 premii a cite 700 lei (premiul alegeri şl acest lucru 6-a făcut evident EUaabeta dm Petroşani în loc să con­
52 elevi dm ce* 90 înscrişi Ia această ale partidului — lupta partidului nostru multă răbdare de tovarăşii care întâmpi­ (1). prin (aptul că acestea şl-au ales ca de­ voace adunarea grupelor de femei, s-a
şcoală au obţinut calificativul de bine şl împotriva oportunismului şi necesitatea nau greutăţi lo 'însuşirea marxism-leninis­ — 3 premii a cite 500 lei (premiul legate pa acele temei care au dovedit mulţumit aă stea de vorbă cu ele Indivi­
foarte bk>e ceea ce a dovedit cft majori­ intensificării munoîi ideologice, demaseîn- mului, reuşind ca pină 1a afîrşitul anului HI). hărnicie, Iniţiativă ţi spirit gospodăresc. dual, intrebînd pe vechea delegată dt-câ
tatea elevilor au reuşit eă-şi însuşească du-se politica trădătoare a socLal-demo- tovarăşii Ciobotă loan, Matei aş Rotai ia, — S menţiuni In cărţi şl obiecte. Pnn critlcUe principiale, fondate pe o largă e do acord ca sâ-şl ducă munca şl pe mai
Lucrările vor fl trimise lo redacţia
materialul prevăzut în programul şcolii craţiei de dreapta. Bertoti loan.'Tirea loan şl Uerman Ni­ ziarului „Drumul Socialismului” Deva analiză făcute de cătro alegătoare s-a a- departe şl dacă aceasta a consimţit apoi
serale de partid Comisiile pe obiecte au acordat atenţie colae să-şi însuşească materialul şi să Juns la faptul că o bună parte din adu­ fără nici o alţi formă a declarat-o aleasă.
Căror fapte sc datoresc aceste rezultate deosebită şi pregătirii şl ţinerii semlnari- 'obţină calificativul‘bine itA fl Martie nr. B. nările do alegeri ou prilejuit o temeinică De asemenea fn multe locuri nu e© ţine
bune ale şcolii serale de partid de 2 ani Uor Făcindu-se in colectav pregătirea se- Toate acestea la un loc, ajutorul per­ • Informaţii (n flecare zl între orele analiză a muncii desfăşurată plnă acum coama de grupe de oase, de circumscrip­
din Petroşani 7 mlnariilor, s-a reuşit ca problemele ce ur­ manent al comitetului raional de partid, 7—14 p.m. de comisiile de femei. In acest fel rezul­ ţii electorale şl se fac adunări ou mat
In primul rind faptului că, Invăţind din mau să fie discutate, să fie bine IntoamJte. îmbunătăţirea oailtăţn lecţuior şi a se­ tatul alegerilor a fost la nivelul urmărit, multe grupe de femei la un loc. fără ca
lipsurile avute In anii trecuţi, comitetul iar conducătorii de seminar să stăiplneascâ minarelor, munca organizată dusă tn Din realizările mase de femei mobilizate Intens şl siste­ fiecare grupă de femei să albă majorita­
raional de partid s-o preocupat îndea­ temeinic problemele şi să dirijeze în mod şcoală, au făcut aă crească conştiinţa ele­ matic au participat în număr mare la a- tea. Au fost apoi cazuri ca de pildă la
proape de bune funcţionare a şcolii Arm) Just discuţiile. Ca urmare, discuţiile in vilor şl interesul lor pentru a urma cursu­ unui sfat popular duniri, luind cuvintul la discuţii, dezvă­ Vulcan şJ Lonea, unde alegerile au înce­
acosta comitelui raional de partid a asi­ cadrul se ruin ariilor au fost vii, combative, rile şcolii, ceea ce a făcut ca în tot cursul încă din anul trecut, statul popular al luind cu curaj anumite lipsuri şi făc'ind put a se face pe Străzi, neţinindu-se cont
gurat o Justă selecţionare o elevilor pe văzfndu-se din partea elevilor mult Inte­ anului să se aaigure o frecvenţă de 82% comunei Ouglr a hotărlt pava rea străzii preţioase propuneri De asemenea, ca un de circumscripţiile electorate Iar la consti­
baza examinării serioase a cunoştinţelor, res pentru cunoaşterea problemelor şl a- la lecţii şi 85% la sermnarii. Dintre cei Cinepti ce corespunde eu strada prinoipală rezultat al stăruitoarei munci politice tuirea grupelor pentru alegeri au fost
şl pe bază de cerere scrisă făcută de fle­ dfndrea lor La un nivel înalt şl tn spirit ce au lipsit marea majoritate au (ost ple­ Cetăţenii comunei Cugn au răspuns cu desfăşurată în rindul lor, un mare număr luate în evidenţă numai acele femei care
care tovarăş care dorea să la paria la a- combativ s-au desfăşurat in mod spedal caţi dm JocaLtate ln interes de servici însufleţire chemării comitetului executiv de femei au inteeprons o serie da ac­ s-au prezentat la adunare. Lar acelea cere
ceastă şcoala Tovarăşul Blaga loan, se­ semlnariile la problemele „Despre calita­ Examenul de sfârşit de an a scos in al sfatului popular, contribuind prin auto- ţiuni. înlimplnlnd alegerile cu noi şl fru­ din diferite motive întemeiate au Lipsit,
cretar cu probleme de propagandă şi a- tea de membru de ipartid". „Despre NEP”, evidenţă şl faptul că majoritatea elevilor tirvpunere cu frumoasa sumă de peste moase succese. au fost pur şî simplu lăsate afară
gitaţie, Împreună cu conducerea şcolii au etc Vorbtndu-se despre calitatea de mem­ se străduiesc să opLioe şl în practică cele 34 000 lei Locuri în caro munca de alegeri a În­ Ţoale acestea constituie abateri grave
urmărit in tot timpul anului frecvenţa brei de partid. elevii au scos Ln evidenţă învăţate tn şcoală. Afară de suma încasată, ţăranii munci­ ceput şl chiar a-a desfăşurat o bună vre­ de la Instrucţiunile C.C. şl ele demons­
elevilor Iar cea ce au lipsit nemotlvat au marea cinste dc a face parte dtn partid, Pe Ungă aceste succese, in munca şcolii tori au contribuit voluntar la transportul me îa coodi'ţnml corespunzătoare sint trează ca nu 9-a muncit de ajuns In pro­
fost lămuriţi de necesitatea participării La obligaţiile înalte ale comuiuştllor şt felul s-a manifestat şl o serie de lipsuri care pletrii. nisipului şi al altor materiale multe In regiunea noastră blema pregătirii temeinice a alegerilor de
cursuri. cum se călăuzeşte partidul nostru după în­ dacă ar fi fost înlăturate s-ar £i obţinut La această muncă voluntară s-au re­ Unul din acestea o raionul Petroşani delegate şt comisii de femei.
Ln cadru) biroului comitetului raional văţătura lenJnlst-stalLntsrtă în ceea ce pri­ succese şi mal marţ. marcat ca cei mal harnici ţăranii munci­ Aici succesul obţinut pină acum ln com­ Nu toata comitetele executive şl-au în­
de partid e (ost analizată munca şcoltl veşte calitatea de membru de partid şl Una din principalele lipsuri ale codu- tori Dănab Petru, Micu loan, Bulbucan Pe­ pania alegerilor se dat o peşte ln primul ţeles rolul ln această acţiune) din acea­
serale ln urma cărui lapt membrii birou­ primirea de candidaţi şi noi membri în cerii şcolii este aceea că Ln prea mJcS tru. TAtaru Gheorghe, care au cărat mari rind faptului că aproape în fieoara loca­ stă caică controlul executat de ele a fost
lui au participat de cele mal multe ori Io partid măsură s-a ocupat de dezbaterea în co­ cantităţi de pămint, piatră şl nisip litate, la sfaturile populare au fost tntoc- slab sau chiar inexistent
lecţiile şt discuţiile fn cadrul grupelor, In conducerea seminanllor s-a folosit misiile pe obiecte a unor probleme Impor­ SERGHE1 CONSTANTIN imte planuri de acţiune şi s-au ţinut pe Asemenea lucruri s-au petrecut în co­
ajutând elevii şl leaforli si scoatâ in evi­ metoda discuţiilor libere, elevii înscritn- tante, menite să ridice calificarea tovară­ corespondent voluntar această temă şedinţe de lucru cu comite­ muna Răcăştle raional Hunedoara, unde
denţă rolul conducător al partidului şl să du-se la CU vin t fn mod voluntar, condu­ şilor care lucrează in conducerea şcoli). tele executive, Iar un- număr de 157 in­ tov. preşedinte al sfatului popular comu­
tragă învăţăminte pentru activitatea prac­ cătorii de seminar avind Insă grijă să De asemeni, nu s-a reuşit 3ă se Imprime structoare voluntare ou pornit la desfă­ na), tov. Craşol, în loc să se ocupe în mod
tică. antreneze la discuţii câţi mai mulţi elevi la toţi elevi) simţul de răspundere faţă de Un început promiţător şurarea alegerilor pa străzi. O asemenea serios do problema alegerilor, s-a mârgt-
Periodic comitetul raional de partid a Printre elevii care In cursul anului a-au sarcina de a studia, ceea ce a făcut ca Deşi inaugurat de curlnd. Clubul „7 No- organizare, exlrem de promiţătoare, o dus cit la o muncă superficială duoindu-se pe
înştiinţat birourile organizaţiilor de bază evidenţiat prin participarea la discuţii, au unii elevi ca tovarăşii: Bende Ştefan, ambrle” din oraşul Brad, desfăşoară o lar- in majoritatea localităţilor, la o ju&tă apli­ la femei acasă şî Irvtrcbindu-le pe aces­
despre calificativul obţinut de membrii ţi fost tovarăşii: Danctu Reghlna Branea Muntean Petru, Bocea loan. Volnic loan care a instrucţiunilor cu privire la acea­ tea. aşa de formă, dacă mal vor ori nu
gâ şi fructuoasă activXale eullural-educatl-
candidaţii de porlld ceea ce a fost dez­ loan, Chioreao Margareta, Enea Nicolae şl să albă o atitudine Înapoiată faţă de ri­ vă. Ln jurul clubului, au fost atrase toate stă problemă, a contribuit la creşterea ni­ mai vor si fie alese. De asemenea tn Si-
bătut fn adunările generale cu ocazia ana­ mulţi alţii dicarea nivelului lor politic şi ideologic elementele dornice de a-şi pune calităţile velului politic al alegătoarelor şi la antre­ meria unde secretarul sfatului popular
lizelor făcute asupra invăţămintului de Ln îmbunătăţirea muncii din şcoală ou subaprecilnd munca dtn şcoală şi nepre- lor artistice în slujba educării şl culturali­ narea acestora in discuţii de calitate Ca­ tovarăşul Pop a căutat să ducă in eroare
partid avut un mare efect şedinţele trimestriale zentîndu-se la examene zării celor ce muncesc zul de la Amnoasa unde femeile — dato­ organele de control prezontind aoeatora
Rezultatele bune obţinute 1a această şcoală pe grupe de seminar, unde s-a analizai ln O mare lipsă a conducerii şcolii este a- Primele tren spectacole cu comedia rită unei bune îndrumări — şi-au propus procese verbale cum că au fost ţinute a-
se mai datoresc ţi felului organizat In spirit critic şl autocritic activitatea şcolii, ceia că nu a urmărit in mod sastematlc „Gaiţele" de Alexandru Chiriţescu pre­ ca să iasă cu toate la repararea drumuri­ tîtea şi a ti Le o adunări, pe cind în reali­
care s-a muncit, cit şl preoeup&ru perma­ pa baxa unul referat porzentet de condu­ cum aplici elevii în practică cele studiate zentate în cadrul clubului, au arătat cu lor stnoato do inundaţii. tate acest lucru nu se petrecuse Nici or­
nente de îmbunătăţire a activităţii comi­ cere, analize care au dat posibilitatea con­ lucru care a făcut oa unJl tovarăşi cum prisosinţă că artiştii amatori: Florica Un rol important l-a avut în buna reu­ ganizaţiile de partid nu au depus efortul
siilor pe obiecte ducerii şcolii si îmbunătăţească metodele sini de pildă Boţ lacob, Covaci loan. Be- Devianu. Elena Leuca, Marin Popa şl al­ şită a acestei companii, organizaţiile dc cuvenit ceea ce a făcut ca rezultatele ob­
Cele trei comisii pe obiecte au funcţio­ de muncă Cu ocazia unei astfel de ana­ nea loan, să fie superficiali în munca lor ţii, dispun de multe calităţi artistice. bază ale partidului, sreertarii acestora, ca ţinută sS tie slabe. Secretarii de organiza­
nat in tot timpul anului desfăşurlndu-şi lize a reeşlt că tovarăşul Lombrea Comei praotlcâ, să nu traducă in viaţă cele în­ şi deputaţii sfaturilor populare ţii de bază cum e Kcrmen Anton din
munca pe bază de planuri trimestriale lector la Istoria P.C.U.S., la seminar!) a văţate. Rezultatul tragerilor E grăitor în această privinţă exemplul CrJstur ori Pîrvuică din Simcrte, nu au
Lectorii au fost anunţaţi cu cel puţin 6 Lnsltat prea mult la amănunta trecind Trâgimţ învăţăminte din activitatea des- tovarăşului Sofronie, secretar al organi­ ajutat acţiunea alegerilor şl au conside-
sâptămlnl înainte de data predării, pen­ uşor peste problemele esenţiale. De ase­ fişurală in acest an şcolar, luptind pen­ la C. E. C. zaţiei de bază Băcăinţi, care s-a interesat rat-o ca pa o problemă ce nu le aparţine,
tru ca lecţiile să fie pregătite ln bune con- menea a fost criticat şl tovarăşul Pop tru lichidarea Lipsurilor ce S-au manifestat, Îndeaproape de formarea grupelor de te­ iăsind-o exclusiv in sarcina comitetelor
diţium şi discutate Înainte de predare cu Aurel pentru că lecţia na despre „Obiec­ in viitorul an şcolar, şcoala serală de Duminică a avut loc In sala Teatrului mei De asemenea ceJ el tovarăşului Ca- executive
10 zile Discutarea lecţiilor a avut ca re­ tul şl însemnâtalea economiei politice" nu partid Petroşani va trebui s3 ducă la în­ de Stol din Petroşani, în preznţa unui nu­ pranzay secretarul organizaţiei de bază Alegerea delegatelor de femei, e o ac­
zultat că s-au putut înlătura confuziile, a fost destul de clară şl exemplificată deplinire cu şl mai mult succes sarema de meros public .tragerile la sorţi a Librete­ Mărllneştl şt Agisculesei Dumitru secre­ ţiune deosebit de Importantă şl pentru
denaturările ideologice sau manifestările După aceste şedinţe de analize tovarăşii a înarma cu Învăţătura marxist-leninistă lor de economii, cu ciştîguri pe trimes­ tar al organizaţiei de bază Şibot raionul buna el reuşită slntem datori să nu ne
cultului personalităţii şi a dogmatismului. şi-au îmbunătăţit simţitor munca cadrele de conducere din aparatul de trul IL. Orâştie. cruţăm eforturile
Despro Importanţa depunerilor le CEC In ceea ce priveşte munca deputaţilor, Comitetele executive ale stalurilor popu­
Printre lecţiile cărora in urma discuţiilor Una dintre xarelnlle principale ale co­ partid, de stat şl din economie dm ra­
11 s-au adus Îmbunătăţiri se numără lec­ misiilor pe obiecte a fost şî ajutorarea ionul Petroşani atlt pentru depunători cit şl pentru eco­ au depus un interes continuu tovarăşi că lare trebuie să veghez® cu mal multă a-
ţia intitulată: „Bolşevicii şi menşevlcii Individuală a elevilor. fn acest scop lec- P. UNGUR nomia naţională, a vorbit tov. Clisei Şteler Ludovic dm comuna Fdimon Slrbu, tenţie asupra condiţiilor ln care se des­
Gheorghe vicepreşedinte al sfatului popu­ Oprean Roman şl Marlş Silvia din Teiu făşoară această campanie, ele trebuie să
lar raional Petroşani comuna Lfipugiu raionul ILia Impulsioneze masele de femei şi sk le în­
S-a încheiat activitatea cercului de studiu La tragerea la sorţi au Ieşit cişti- Sînt multe exemple in regiunea noastră drume în a-şl alege pe cele mai bune şl
gătoare. cu sulă la sută libretele cu nu- unde alegerile, fiind bine pregătite şi or­ mal harnice dintre dînsele, deoarece nu­
In seara zilei de 24 Iunie, ln cadrul la revoluţia socialistă, etc Cursanţii au arătat că şi propagandistul merile: 040, 144, 201. 473, 831, 705. 865, ganizate judicios, f-ău terminat cu succes mai aşa îşi vor putea crea un ajutor pre­
cercului de studiu a istoriei PCU.S amil După terminarea convorbirii fădndu-se a avut unele lipsuri ln timpu) anului De 879 Libretul cu oumărul 306 a clştigat Aşa e cazul la Lunca Cernii, Baru Mare, ţios in munca lor de fiecare 21 Deputa­
I din comuna Baia de CrLş raionul Brad analiza activităţii cercului a reieşit că din­ multe ort s-a Inilmplat ca tov loan Ma- 250 la sută dui soldul mediu trimestrial. Pui, Riu-Băibat, ele O mobilizare largă ţii trebuie să Lie mereu în fruntea acţiu­
a avui loc ultima convorbire. tre cei II cursanţi care au avut frecvenţă covei nu s-a pregătit destul de temeinic Iar numărul 524 a ieşit cîştigitor ou 200 s-a obţinut în 2latna naloouJ Aba, unde nilor de lămurire şi mobilizare a maselor
La convorbirea de sfjrşlt de an, tova­ mal bună ln timpul anului majorltalea pentru seminar şi cuvîntu) introductiv El la sută deputaţii, tn vederea ajutorului ce urma de femei Organizaţiile de cartld la rin­
răşei care au luat cuvintul au Insistat a- s-au străduit sl-şi însuşească problemele n-a ajutat îndeajuns cursanţii să lege cele Festivitatea tragerii s-a incehut cu un să-l dea in pregătirea alegerdor, au fost dul lor au datoria de a urmări şi con­
supra oitorva probleme ca: rolul mase­ de bară Au fost însă tovarăşi oa Duma studiata dm istorie de activitatea practică bogat program artistic prezentat de echi­ repartizaţi pe circumscripţii, fapt care a duce politic întreaga campanie de alegeri
lor in făurirea istoriei şl combaterea cul­ Octavian, SSnâteseu Nicolae $1 a)ţn. care a partidului nostru. pele culturale dm An moaşa şi Petrita. Iar dus )a o pa rU oi pare pe grupe de sută % a delegatelor şl comisiilor de femei
tului personalităţii, drepturile şl îndato­ puteau să dea rezultate mai bune în ra­ In încheierea discuţiilor, atit cursanţii echipa de artişti amatori a sindicatului Succesele obţinute insă in campania Colectivele care muncesc pe teren e ne­
ririle membrilor de partid, aplicarea de port cu capacitatea lor. dacă ar fi studiai cît şi propagandistul şi-au exprimat hotă- U RU.M P a Jucat piesa „Tirlie brîu" de pentru alegereo delegatelor şi comisiilor cesar să fie din nou Înşiruite — şl de
către partidul nostru a tacticii şl a stra­ mal serios. Aceşti tovarăşi insă nu prea rlrea că tn viitorul an şcolar vor depune Tudor Muşatescu. Punctele programului au de (eniei sini departe de a corespunde rindul acesta mult mai temeinic pentru ca
tegiei Partidului Comunist privind trece­ au luat notiţe şl rvu ou conspectat mate­ mal multo eforturi pentru însuşirea te­ Ilustrat aspecte din munca CEC-ului şi condiţiilor create ds puterea populară Nu astfel să poată desfăşura o muncă de ca­
rea de la revoluţia hurghezo-demorratică rialul studiat meinică a marxism-lenlnismului Importanţa depunerilor la CEC peste tot a existat o preocupare corespun­ blate E necesar apoi să fi6 ţinută o evi­
zătoare în această direcţie Datorită aces­ denţă clară e alegerilor, :ar femeile tre­
tui fapt în multe locuri s-a Inilmplat ca buie pregătite temeinic despre Importanţa
Lupta oamenilor muncii din regiunea muncitorii avind posibilitatea să-şi insu- • alegerile să sc desfăşoare slab, calitatea politică a acestora.
noastră pentru Îmbunătăţirea metodelor de şcască experienţa înaintată, — revine orga­ muncii efectuate de instructoare să (ie Muncind In lumina tuturor obiectivelor
muncă, ridicarea producţiei 91 productivi­ Să extindem schimburile nizaţiilor d? bază şt comitetelor de în­ sub nivelul urmărit, mobilizarea nesatis- da mai sus, alegerile de delegate şl comi­
tăţii muncu, căpiţă pe zi ce trece carac­ treprinderi Este greşit procedeul de a se făcătoare, Iar aplicarea Instrucţiunilor in sii de femeJ se vor termina cu tucces —
tere diferite, oare urmăresc pe de o parte de experienfă în construefii organiza schimburi de experienţă in pri­ ceea ce priveşte modul cum trebuie să se aslgurlndu-se astfel un preţios sprijin co­
să ridice pe culmi tot mal înalte pregă­ pă. ln care brigada care îşi prezintă me­ procedeze la desfăşurarea lor. greşită Ase­ mitetelor executive ,
tirea lor profesională. Iar pe de altă parte toda după care lucrează, executa totul in
să le îmbunătăţească condiţiile de trai ţii dtn Petrila. au reuşit să dea cile 1-2 se poate constata că deşi planul a fost în­ grabă, fără a da explicaţiile necesare In
materiale şl culturale norme in plus, fără eforturi deosebite deplinit, calitatea lucrărilor lasă de do­ timpul executării demonstraţiei ln schim­ Cmd în locul bunei gospodăriri
In acest sens, la cererea oamenilor mun­ Nu insă In toate întreprinderile de con­ rit, zidăria este executată uneori la un ni burile de experienţă trebuie să se dea po­
cii, tn majorilaiea Întreprinderilor se trece strucţii ou fost create condiţiile de apli­ vel scăzut, fiind nevoie de lucrări de re­ sibilitatea tuturor muncitorilor să la cu­ se cuibăreşte nepăsarea
la aplicarea de noi metode de muncă me­ care a metodelor înaintate de munci, iar facere sau retuşare, lucru ce duce la ridi­ vintul. să-şi expună punctul lor de ve­
nite să asigure o creştere progresivă a acolo unde aceste condiţii de muncă exis­ carea preţului de cost al lucrărilor şi la dere $i felul cum găsesc el c& e mai buie Minunate suocese au obţinut in proce­ cerui la timp mangal, nu se ţine cont de
producţiei şi să creere toate condiţiile re­ tau. a lipsit preocuparea instruirh şi co­ intirzierea dării In folosinţă a Imobilelor. să se (ccă o operaţie sou alLa, precum şi sul de producţie muncitorii, tehnicienii ş< aceasta la direcţiunea aprovizionărilor Ln
ducerii preţului de cost şi realizării de interesării muncitorilor tn aplicarea noilor In ceea ce pnveşle aportul adus de posibilitatea de a înlătura unele confuzii funcţionaro sectorului turnătorii, de la zadar conducerea sectorului a cerut aco­
economii. metode de muncă Conducerile tehnico- schimburile uo experienţă in economisirea Ivite în cursul operaţiilor succedate Combinatul metalurgic „Gh. Gbeorgbiu- perirea halei — cu toate că posibilităţi
admimatrartive de la mal multe Întreprin­ de materii prime şl materiale, la între­ Dej" din Hunedoara. S-ao turnat aici — există — nu s-a ţioul cont de aceasta de
Invăţind necontenit din experienţa fna Comitetele da întreprinderi şl birounle
deri de construcţii printre care şi ICSM prindere de construcţii 703 PeLrila în- pe lîngă diferite- alte sortimente — piese către conducerea tshn' •p a combinatului
Uitată a oamenilor sovietici, experienţa organizaţiilor de bază mai au datoria de
Câlan. nu cunosc ele înşele tn suficientă iroducîndu-se conturile personale de eco­ dc mare tonaj, oale uriaşe, care deser­ (director tov Miclea Romului) şl culmea,
ciare a Insuflat muncitorilor noştri o în­ a urmări roadele schimburilor de expe­
măsură cele moi indicate metode, care nomii, se obţin lunar economii in valoare rienţă dacă s-a Îmbunătăţit munca pe în­ vesc furnalul Nr. 6 ; s-a turnat o aseme­ nu se găseşte un... diamant(I) pentru tă­
credere fermă in forţele lor. in capaci­ nea oală şl pentru furnalul nr. 2 de la
tatea lor, s-a trecut şi la noi la experi­ dacă ar II puse in practică ar grăbi rit­ de 4000-5000 lei. iar productivitatea mun­ treaga Întreprindere şi care sint echipele Câlan. iat sticla armată, cu care trebui© acope­
mentarea ş\ aplicarea de metode avan­ mul lucrărilor, iar în ceea ce priveşte or­ cii înregistrează o creştere de 13-15 la Şi brigăzile care au reuşii să obţină re­ rită hala. Ce altceva denotă aceasta de-
sate de muncă Şl ca prim pas pentru a- ganizarea dc schimburi de experienţă In­ sută. Acest fapt denotă neta superioritate zultatele eele mai bune, anallzind totodată Multe lucruri frumoase pot ieşi din cit o adevărată sfidare a necesităţii cre­
prafundanea problemelor legate de munca tre bngâzUe de constructori acest lucru şi marele avantaj al organizării schim­ şl pe acele echipe care au rămas tot la mumia harnicilor turnători, dacă, bineîn­ ării a cit mal bune condiţii de muncă tur­
nu s-a făcut de mult timp burilor de experienţa, precum şi a creă­ ţeles ar exista o şl mai intensă preocupare nătorilor 7
lor de m cu zi,, oamenii muncii îndru­ In întreprinderile unde aplicarea meto­ rii de brigăzi complexe de munci lori. nivelul dinainte din partea conducerii tehnleo-admini-
maţi de organizaţiile de partid Şi spri delor avansate de lucru au găsit ecou şi Pentru a ridica necontenit stadiul lu­ Se pot prezenta referate şl conferinţe In strative a combinatului şi a direoţiun» In halt» prelungită de la OSM, apar­
imiţi de organizaţiile de sindicat au par­ în special acolo unde extinderea schim­ crărilor do construcţii de locuinţe mun­ cadrul emisiunilor locale. în care un res­ aprovizionărilor Trebuie spus că la aceste ţinătoare sectorului turnătorii, unde se
ticipat în toţ mai mare număr La schim­ ponsabil de echipă sau brigadă fruntaşă loamă piesele mari, pătrunde apa ce se
burilor de exeperlcnţa constltue o preo­ citoreşti şi de alte clădiri, prin lărgirea conduceri s-a cuibărit o nepăsare crasă, scurge de pe acoperiş, cînd plouă Nu &
buri de experienţă organizata cu scopul să-şi expună la microfon metodele şi pro­
cupare. s-a constatat o creştere cantita-. schimbului de experienţă, sarcini impor­ deoarece numai astfel se explică existenţa exclus ca înlr-o bună 21 apa să pătrundă
cunoaşterii complexelor procedee de mun­ tivi şi calitativă a lucrărilor şi o specia­ tante revin tuturor celor care conlucrează cedeele întrebuinţate, care t-au dat po­ unor lipsuri atit de grave. Este vorba în
că folosite de muncitorii din alte între­ lizare in meserie a mombnlor brigăzilor. la desfăşurarea şl executarea lucrărilor sibilitatea de a obţine rezultate deosebite pnmul rind de lipsa mangalului, atit de chiar in grupul electrogen „Hgner”. ce se
prinderi ln muncă Prin articolele de la garetelo afîă în apropiere Se cere oare «rîia efort
Asemenea schimburi de experienţă eu de construcţii necesar producţiei in turnătorii ln cu­ şi cheltuială pentru introducere#'burlane­
ln lucrările de construcţii, Ln special tn avut loc Intre echipele şi brigăzile com­ Conducerile tehnice au datoria să cu­ de perete se pot expune pe scurt cele maJ rlnd vor începe reparaţiile capitale de la lor oare vin de pe acoperişul acestei hale
cele care pan caracterul lor sînt chemate plexe de zidari de la întreprinderea 702 noască ele înşele în măsură cuvenită si­ Indicate măsuri, care puse In practică, e- furnalul Nr 3. Piesele grele pentru gîtul — lucrare începută şl neterminată — in
să asigure tnlr-o măsură din ce in ce mai construcţii Vulcan. In urma cărora a cres­ tuaţia şl stadiu) lucrărilor, in scopul evi­ sigurS dobîndirea de noi succeso in mun­ furoaluluL comandate la turnătorii, nu canalul do scurgere 7 Nici vorbă I
satisfăcătoare condiţiile de locuit, p legat cut mult rapiditatea ridicării construcţi­ tării lucrului in salturi, ln scopul cunoaş­ ca de ridicare a productivităţii muncii şl sint gata. cl Stau formate, iar pe lingă ele
de acesta, condiţiile de trai ale maselor ilor, reuşindu-se să se dea in numai 35-44 terii în amănunt a procesului de produc­ economisirea de materiale Şi alte comnezl. Tovarăşul Constanldnescu, Se cere doar mal mult Interes din par­
largi muncitoare, schimburile de experi­ zile cite 35-60 apartamente ln roşu. ţie. pentru a 11 In măsură să dea Indica­ Factorul hotârîtor ln ducerea la bun directorul cu aprovizionările, oicl că-l pasa tea conducerii tehnico-adminletrative a
enţă s-au dovedit a avea o deosebită în­ La întreprinderea 703 construcţii Pe- ţii concrete şi folositoare celor ce muncesc sfirşit a oceslor sarcini îl constituie însuşi de o asemenea Situaţie „Am trimis dele­ combinatului, de a se îngriji neiniirziat. .
semnătate Vestitul zidar Oriov, care ne-a trlla, in urma schimburilor de experienţă Trebuie să sa formeze o linie de condu­ oamenii muncii Faţă de el trebuie să se gaţi, am cerut, am dres, etc.", obişnuieşte ilit de acoperirea halei sectorului tur­
vizitat ţara acum cîţiva ani. o demonstrat organizate intre brigăzi, s-a ajuns ca la ită şi colaborare Inţre echipa, să se simtă duci o Intensă muncă organizatorică in dumnealui sA spună, dar toate Acestea nu nătorii. cît şi de terminarea lucrării înce­
zidarilor noştri, cum se pol obţine rezul­ construcţiile de la PetnLa, brigăzile com­ acea coeziune şi mleresare permanentă şi aşa fel incit aceştia să simtă personal ce se (ac atunci cînd stocurile s-au sfirşit, cl pute la hala unde se toarnă piesete mari
tate nemaimtllnite în acest sector de ac­ plexe conduse de fruntaşii în întrecerea ajutorare reciprocă in muncă. Iniţiativa rol Important Joacă el în buna desfăşu­ din timp Aprovizionările cu materii pri­ Se cere tragerea la răspundere in mod
exemplar a .acelor tovarăş! răspunzători,
tivitate : cile 30-40 m c de zldăne de o socialistă Vererş Ioslf $1 Lorlnez lorii să trebuie pornită de jos din sinul echipe­ rare a procesului de producţie, ce fo­ me. materiale, combustibil, etc. se mai care nu-şl dau seama încă ce urrWărl
echipă «n 8 ore de lucru. în comparaţie cu dea cile 30-40 mc. de ndărle în A ore, lor şl brigăzilor fruntaşe, oanalizjndu-se loase materiale se pot trage, dacă Işl vor fac încă defectuos la combinatul de la
2 mc cît se făceau in trecut Ln acelaşi >ar prin faptul că organizaţiile de bază spre organizarea de schimburi de experi­ pune loati capacitatea in realizarea cu Hunedoara Pe aproape toate liniile ferate grav© pot avea aceste lipsuri
număr do ore şl comitetele de Întreprindere respective enţă cu echipele care realizează lucrările succes a sarcinilor. ale combinatului sint şuri uriaşe de cocs, Direcţiunea generală a combinatului, res­
Aplicind noile metode de muncă şi a- au ştiut Imprima in conştiinţa fiecărui intr-un procentaj mai scăzut faţă de po­ Schimburile de experienţă în domeniul amestecai cu imense cantităţi de alte ma­ pectiv tovarăşul Bontea Ştefan, trebuie &ă
ducînd îmbunătăţiri procedeelor de orga­ munedor uo înalt simţ Jc răspundere faţă sibilităţile lor reale De asemenea e ne­ construcţiilor trebuie iă oglindească terţa teriale. Iar mangalul lipseşte. Aceasta de­ ia măsuri urgente împotriva tuturor ace­
nizare <j echipelor de zidari, numeroşi zi­ de executarea lucrărilor, acestea au fost cesar să fie stimulaţi cei ce obţin rez.nl- şi capacitatea colectivă, care descătuşată nota că şl în prezent aprovizionarea sec­ lora care consideră că )ocul unei bune
dari au reuşit sâ obţină rezultate (rumoa.se de cez mai bună calitate late frumoase in muncă de orice manifestare tendenţioasă, a por­ toarelor combinatului se mal face la voia gospodăriri îl poate lua nepăsare©, risipa
tn muncă Aşa do pildă fruntaşii tn in- Le întreprinderea de construcţii 704 Rolul de a se ocupa de pregătirea şi nit pe un drum nou, pILn de lumină şl intimplărll, fără să se cunoască în mod şl indolenţa unor oameni rupţi de frâmîn-
tnecorea socialistă Doboşi Andrei şl Froşl Uricani. unde a lipsit preocuparea pentru organizarea schimburilor dc experienţa in încredere tn viaţă. precis nevoile fiecărei secţii în parte fn tăriie masekv celor ce munecsc.
Ştefan de la întreprinderea 7C3 construc­ organizarea schimburilor de experienţă, bune condtţiunj şl la un nivel inelt, — , M. BARBU zadar conducerea sectorului turnătorii a I. TUFAltU