Page 12 - 1954-07

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 54

Succese ale Armatei
R. P. Chineză un puternic factor de pace Inmînarea Premiului Internaţional Stalin Populare Vietnameze
în Asia şi lumea întreagă „Pentru întărirea păcii între popoare" PEKIN (Agerpres)
scriitorului polonez Leon Kruczkowski Potrivit ştirilor transmise de Agenţia
Atenţia opuuel publice mondiale s-a Ziarele asaatice au menţionat nu odată no se ut adept al politici 1 „de pe poziţii de Vietnamezi de Informaţii, 1a 8 iuii*. în­
priit In ultimele zile cu deosebit interes deosebirea substanţială dintre relaţiile forţă" va însemna — „apariţia aci a unei MOSCOVA (Agerpres) - TASS apropiat popoarele noastre, am fost îm­ treaga provincie Hanan, pioi La sud do
rupra vuitelor pe cane premierul Consi­ inaugurate de ţările lagărului democratic nod ţări care ocupă aceeaşi poziţie, oa şi In sala Sverdiov din Kremlin a avui preună In anii de eufenoţe. Sîntem îm­ oraşul Hanoi, a fost «Liberată In urma re-
lii ui Administrativ de Stat şl ministru de cu alte state şi politica de dictat a SUA Rusia". Cu alte cuvinte pe senatorul Fer­ lor La 5 iulie Inmînarea Premiului In­ preună şi acum, in anii marilor speranţe. tragerii forţelor franceze din Phuly, capi­
xteme al HP Chineze, Cm En-lai le-a Popoarele ssuatice au privit cu deosebit guson 51 pe cel de-o seamă cu el ii sperie ternaţional Stalin „Pentru întărirea păcii Noi apărăm împreună pacea — a voastTâ, tala acestei provincii. In urma ofenaivel
iou.t In două din cele mai mari şi mai interes tratativele dintre Ciu Eu-)ai şi prezenţa Chmca in apărarea păcii. Popoa­ intre popoare" scriitorului polonez Leon a noastră — pacea întrregii lumii'' unităţilor Armatei Pcyjulare Vietnameze,
Inportante ţări asiatice. India fi Birmama. Nehru eu pnvire ia problema indo-chi- rele lumii întregi şi mai ales popoarele a- Kruczkowskj. La solemnitatea înmânării Ehrenburg a unat lui Leon Kruczkowskj trupele franceze s-au retras tn grabă spre
pzstaa avind o deosebită însemnătate in nez.â Se ştie că în prezent această .proble­ siatice nu pot trece uşor cu vederea faptul premiului au fost de faţă reprezentanţi corţe. inspiraţie şi fericire. Hanoi şl Halphong Trupele franceze au
etuala situaţie internaţională. mă se discută încă la Geneva şi in urma că sub presiunea S U.A se refuza intra­ al organizaţiilor obşteşti, muncitori din Au rostit cuvîntări de salul Serghei fost interceptate in cursul retragerii de
Convorbirile pe care Ciu En-lai Je-a e- propunerilor rezonabile ale delegaţiilor rea în O.N U. unei mari naţiuni care for­ fabrioile şi uzinele dm Moscova, oameni Gherasimov, Konstantin Simonov, Zinaida către unităţi aie armatei populare şi au
jiit cu premierul Indiei, Nehru ei cu Umunu Sovietice. RP. Chineze şi R D mează un sfert din întreaga populaţiei a de ştiinţa scriitori $1 artişti Troi'ţkaia şl luiri Zavadski suferit pierderi grele
rimul mmUtru aJ Un'mrui Barman®, U Vietnam s-au realizat unele .progrese pe globului Presa indiana arată că In acest Scriitorul Uya Ehremburg, membru in In cuvântarea de răspuns. Leon Krucz- *
Iu, au stîmit, după cum subliniază presa, calea reglementării paşnice In Indochirva caz, O N U nu numai c# se lipseşte de Comitetul pentru decernarea Premiilor kowski a declarat: SAJOON (Agerpres). —
n mare ecou in întreaga lume. dar mai E9le de asemenea bine cunoscut faptul că dreptul de a se numi Organizaţia Naţiu­ Internaţionale Stalin „Pentru întărirea Situaţia dezastruoasă a trupelor cOrpuUd
Ies în ţările asiatice. in timpul Conferinţei de la Geneva, deşi nilor Unite, dar se condamnă la sterilitate păcii intre popoare” inminind lui Leon Înalta distincţie ce mi s-a acordat con­ expediţionaz francez dio nordul Vietna­
Prea a indiană exprimă in comentariile India n-a putut participa la această con­ şi Îşi subminează propria ei autoritate şi Kruczkowaki duploma şi medalAa de auz stituie pentru mine ceJ mai fericit ©vc- mului face să crească deruta in rinduriie
i păreri asemănătoare Influentul zior ferinţă in urma opoz.ipei delegaţiei ame­ influenţă de laureat, l-a felicitat călduros pentru nlmemt pe care II poate încerca un scrii­ autorităţilor baodaisle Agenţia Re trier a-
idisn „Hindustan Ibmes" scria că tn-. ricane, Krxşoa Menem delegatul perma­ Glasuri luoide care condamnă poziţia înalta distincţie tor contemporan şi un militant pe tflrim nunţă că le 4 iulie, guvernatorul baodaiat
•evederea dintre Ciu En-Jai şi Nehnu are nent cl Indiei Ja O N U a depus o febrilă Washingtonului se aud chiar şi in Statele „Activitatea dvs înflăcărată şi nobilă social. A sluji idealurile Înaintate ale eJ Vietr.aoivlui de nord a demisionai din
colosală Însemnătate pentru Asio si |n- aotivitale diplomatică pentru încheierea Unite Este greu să se refuze recunoaşte­ Închinată apărării păcii, a spun Ehrenburg. epoou noastre — lată ţelul pentru care funcţia sa. După cum s-a anunţat, el va ti
rogul glob. deoarece ca constituie un pic» in lndochina De aici şi marele inte- rea faptelor, scria la un an şi jumătate este unanim recunoscută de Comitetul mărită să trăieşti înlocuit cu un comitet administrativ care
lunct de plecare în vederea unei mişcări reis cu care popoarele asiatice au privit după proclamarea Republicii Populare pentru decernarea Premiilor SLalinpenbru îngădui ţi-ml dragi prieteni, astăn. cînd va conduce provinoia in strinsă legătură
nai puternice pentru pace şi solidaritate eforturile chino-indiene in vederea regle­ Chineze, revista americană „New Repu­ pzee Pentru prima oară un cetăţean polo­ primesc această înaltă distincţie, să tă­ cu comandamentul militar francez.
0 Asia” Ziarul „Times of India" sorie la mentării .paşnice in Ir-dochina. blic". Zilele trecute pînă şi cunoscutul mar nez este distins cu Premiul Internaţional găduiesc in prezenţa dvş., In prezenţa re- Corespondentul din Saigou al agenţiei
undul tău cu „declaraţia comună a lui Ne- Conferinţa miniştrilor afacerilor exter­ reaoţionar „New York Herr.ld Tribune” a Stalin şi mie irm revine marea cinî'e de Drezentanţilor marelui popor sovietic că. Reuter anunţă de asemenea că noul „prim-
irtj şi Ciu En-loi deschide o noui eră de ne de la Geneva a arătat fără putinţă de fost neveit să recunoască creşterea eviden­ a vi-1 inmtna dvs senitor polonez Sinteţi pe măsura puterilor şi posîbibllţilor mele, ounlstru” al Vietnamului. Ngo Dinh
'ace şi de colaborare mai strinsa intre tăgadă că încercarea diplomaţiei america­ tă a prestigiului Republicii Populare Chi­ reprezentantul unei literaturi cu care se mă voi strădui să fac totul pentru a Diem întâmpină mari greutăţi in constă*
ările Asiei, mdi/erent de sistemele lor ne de a înăbuşi glasul popoarelor asiatice neze pe plan internaţional „Rezultatul poate mlndri întreaga omenire, literatură răspunde mai bine, rmu dm plin, titlului tujrea cabinetului său Mai mulţi crun­
kohhee ou scopul de a stabili pacea şi de şi de a ignora Republica Populară Chine­ net al Conferinţei de la Geneva, scrie care de la Mickiewicz şi Slowacld pînă de laureat al Premiului Internaţional taşi baodaişti au refuzat pînă acum să
1 uşura schimburile comerciale intre toa- ză. a suferit im eşec liamenlabil. La Con­ New York Herald Tribune” a tosl creşte­ la contemporanii noştri, a fost şi râmtne Stalin „Pentru întărirea păcii intre po­ facă parte din guvern
• aoeRte ţări". ferinţa de la Geneva « răsunat pentru rea influenţei guvernului comunist chinez o literatuiră a onoarei. conştiinţei şi a unei poare" ce mi fi-a conferit
Tratativele paşnice de la Delhi şi Ran- prima oară în cadrul unei largi conferinţe şi acordarea unui mare succes personaj inimi largi Lenn Krucrkow.cki a rostit cuvinte de
ţoon au fost înconjunale de atenţia şi internaţionale glasul Republicii Populare primului ministru Ou En-lai' 1 . Sinteţi reprezentantul unei ţâri scumpe salut in cinstea prieteniei dintre ţoale Consfătuirea
prijiDul popoarolor asiatice ca şi a oa- Cfuneze mare putere de care nu pot să „Vizita făcută la sJîrşitul sâptăminu tre­ fiecărui om sovietic. Marile încercări au popoarele lumii lui Mendes-France cu
penilor iubitori de pace de pretutindeni. nu ţmă seama duşmanii păcii şl democra­ cute de Ciu En-lai în India şi călătoria sa
Numeroase personalităţi politice ca Sunar- ţiei. In Birmania inzununtsaz.ă acest succes, conducătorii militari francezi
|o, ministrul de externe a) Indoneziei, La conferinţa de la Geneva Republica scrie în continuare ziarul. S-a ereeat o Conferinţa internaţională a oamenilor muncii
{oirala, prunul minisl.ru al Nepalului, U Populară Chineză şi-a ocupat locul ce l se situaţie oarecum nouă şi aceasta trebuie PARIS (Agerpren) — La 4 iulie 3 avut
Vu, primul ministru al Uniunii Bl/imaolei cuvenea ca una din cele oanri mari puteri văzut aşa cum este”, recunoaşte in înche­ din industria metalurgică şi de construcţii de maşini loc o cansfâVune a proşedintelui Consi­
iu făcut declaraţii oficiale in care au sa­ ale lumii Aceasta constituie fără doar şi iere cotidianul american liului de Miniştri al Franţei, Mendet-
lutat tratativele prieteneşti .pe care Ciu poate o uriaşă victorie a întregului lagăr Desfăşurarea evenimentelor internaţio­ V1ENA (Agerpies) - TASS a prezentat raportul la cel de al doilea F-ranoe, cu generalul Koeoig, ministrul
în-lai )e-a dus în India şi Birmama democratic Republica Populară Chineză nale arată că mei o problemă mai impor­ La 3 iulie s-a deschis la Viena cea de a punct de pe ordinea de Zi „Intensificarea Apărării Naţionale, şi cu generalii Guil-
Numeroase pensonabtăţi din Asia, de trebuie însă să-şi ocupe locul ce 1 se cu­ tantă privind Asia nu poate fi rezolvată doua conferinţă Internaţională a oameru- luptei pentru mânrea salariilor, împotriva eume şi Blanc. înalte personalităţi mNÎ-
*»le mai diferite opinii politice ziare asl- vine pe drept in Organizaţia Naţiunilor fără participarea Chinei, fără a se ţine lor muncii din industria metalurgici ş« de supra-exploatârii şi şomajului, pentru tare. La consfătuire s-a discutat sduatia
ilice care exprimă diverse oriantări, au Unite In prezent, la ONU-, lotoliiile re­ seama de punctul ei de vedere şi de voin­ construcţii de maşini La lucrările confe­ respectarea drepturilor undicale 31 a con­ militară din lndochina
,cos in evidentă faptul că tratativele chl- zervate delegaţiei Chinei sint ocupate de ţa ei. Desfăşurarea Conferinţei de la Ge­ rinţei participi paste 230 delegaţi şi oas­ tractelor de muncă în industria metalur­ In comunicatul transmis dc ag3npa»
no-indiene şi chlno-birmane au arătat din trimişii mariometei Oian Kai-şi tras de neva şi vizitele lui Ciu En-lai in Binmanja peţi din peste 30 de ţări. gică şi de constmoţii de maşini, pentru în­ France Prssse se apune că participanţii la
plin că este posibilă coexistenţa paşni­ sfori de stăpânii amerîoam. şi India au confirmat pe deplin aceasta. Raportul cu privire la activitatea Uni­ tărirea unităţii de acţiune a oamenilor consfătuire au discutat probleme privi­
că a ţări'lor cu sistome sociale diterite. In Dar înlăturarea marionetelor gomimda- China Populară constituie astăzi o vigu­ unii Internaţionale, la lupta şi întărirea muncii" toare la „măsurile militare, a căror adop­
coloanele presei asiatice au fost amintite niste de la ONU or însemna pentru roasă reahtate In Asia un mare stat care unităţii oamenilor muncii din industria In şedinţa din teara zalei de 4 iulie au tare este necesară atît, penlru a fi satis­
in xepatate rindun tratativele papmce din­ cercurile guvernante americane să se afle păşeşte pe drumul construirii socialismu­ metalurgică şi de construcţii dc maşini a început dezbaterile pe marginea raportu­ făcute nevoile urgente cit şl pentru ca
tre China şi India cu privire la Tibet in Consiliul de Securitate şi în celelalte lui Alături de Uniunea Sovietică şi îm­ fost prezentat de Jourdaln. secretar ge­ lui prezentat de Aducel Franţa să fie In stare să continuie even­
Aceste tratative prieteneşti şi sincere organe ale ONU faţă in faţă cu repre­ preună cu ţfr-iJe de democraţie populară neral al Uniunii Internaţionale Bier, preşedintele sindicatului metalur- tual lupta"
purtate de China populară cu vecinii el. zentanţii încă a unei mari pulen iubitoare din Europa, R. P. Chineză este un factor Intensificarea muncii In condiţiile ca­ giştrlor din Polonia, a vorbit amănunţit In comunicat se subliniază de asemenea
contrastează în mod izbitor cu politica şan­ de pace, ceea ce ar constitui o nouă lovi­ actiiv pe arena internaţională pentru men­ pitalismului, a subliniat raportorul, n-a despre • -iiiizările obţinute de Republica că In cursul consfătuirii nu E-a luat mei
tajului şi „dî pe poziţii de forţă” inau­ tură dată planurilor lor războinice. Resta­ ţinerea şi consolidarea păcii şi destinde­ du9 la sporirea salariului, el din potrivă Populavâ Polonă In diferite ramun ale I o hotărire. deoarece .preşedintele Consi­
gurată de Statele Urute în relaţiile lor cu bilirea drepturilor Chinei la OiN U după rea încordării internaţionale la scăderea lui. El « dus lai concedie­ economiei naţionale şi oulturii liului de Miniştri nu a cules încă toate
ţările asiatice. cum 6-a exprimat senatorul Ferguson, nu- (Ager.pres) rea a mii de muncitori şi de funcţionari A luat cuvintul apoi He îu-liu, care a Informaţiile militare 51 diplomatice care
Astfel din 1946 pînă in 1953. din intre declarat că metalurgiştii şi constructord (1 vor permite să aprecieze situaţia în
prinderile Industriei grele din Italia au de maşini din China muncesc cu entu­ ansamblu”.
Un nou succes al şliinfei sovietice fost concediaţi 50.000 muncitori. In pre ziasm pentru Îndeplinirea primului plan
zent se prevede concedierea a încă 50.000 cincinal Evenimentele
Comunicatul cu privire la punerea in Folosirea energiei atomice in scopuri înarmări atomice a sumei de 2 425 0C0 000 muncitori şl funcţionari Aceeaşi primej­ Giovanni Brambilla, reprezentantul oa­
funcţiune In U R S S a prim.«u centrale paşnice pentru continua dezvoltare a mij­ dolari, faţă de 2 200 000 000 doJan In 1853— die ameninţă sute de mU de metalurgist! menilor muncii din Italia, şi-a consacrat din Guatemala
electrice industriale, pe* bată de energie loacelor de producţie arată lumii întregi I&54 francezi In regiunea Ruhr s-a oprit lu­ cuvlntiarea luptei metalurgijtilor italieni
atomică, a străbătut de la un capăt la că omul pe zJ ce trece îşi îmbogăţeşte Monopol işti lor americani nu le convine crul La 13 cuptoare Martin iar 15% din pentru majorarea salariilor NEW YORK (Agerpres) — Potrivit re­
albul plmintul Din conţinutul acestui cunoştinţele, ajungînd ca in lupta cu na­ folosirea energiei atomice In scopuri paş­ minele carbonifere lucrează neuhlizind Delegaţii Maria Covaci fRomlnie) jl latărilor corespondentului din Guatemala
comunicat întreaga ocmeiure s-a putut con tura si poată să învingă, eubordcnlnd-o nice pentru că profiturile lor fabuloase de întreaga capacitate de producţie In Eel- Dimitr KJrov (Bulgaria) au vorbit despre al agenţiei tlrufed Presa, detaşamente
vinge că energia atomică poate fi 51 tre­ pe aceasta scopurilor sale.............................. PS unţva marin arilor . ar scădea. Prm a- gia, din J04B pînă în 1953 au fost conce­ succesele metslurgiştilor şi constructorilor de ţărani guatemalezi-înarmaţi atacă tre-
buie să Oe folosită numii în“Scopuri'paş­ Dacă pruna canUvilă elecUicâ pe ba2a ceasţa fe explică împotrivirea cercurilor diaţi 19.00C mineri de maşini din ţările lor
nice. şi nu pantru exterminarea In masă de energie atomică a intrat In funcţiune diriguitoare americane faţă de încheierea Tn “ şedinţa dfn 4 Iulie, Aduci, se­ In cadrul dezbaterilor au lu3i de ase­ nuri,. v.ehioule 1 .şo8elş şi sate mim, „Junta
a oameru'lo:' in U R S S., acest lucru du este ceva ln- unui acord in te maţi anal privitor la inter­ cretar al Uniunii internaţionale a sin­ menea cuvintul Marcel Bras (Franţa), militară, scrie corespondentul,a dat ordin
Ecoul puternic al aceste: măirţe reali­ lîrrrplâtor Acest fapt a scos la iveală că zicerea armei atomice şi altor arme de dicatelor oamenilor muncu din industria Carîns Ons (Argentina). Salestino Uriarte soldaţilor să aresteze si să dezarmeze pe
zări a URSS se poate vedea dm comen­ savanţii sovietici slnt preocupaţi nu In exterminare in macă Această atitudine metalurgică şi de construcţii de maşini. (Spania), Lederc (Belgia) gr alţii. ţăranii asupra cărora vor fl glsite arme
tariile presei din întreaga lume Astfel, fabricarea de arme de exterminare în ma­ s-a văzut la recenteJe lucrări ale subco­ In districtele In care au loc atacurile".
ziarul po)oner„Tribuna Ludu” scrie: „vom să ci in găsirea de mijloace tehnice care mitetului comisiei ON U pentru dezar­ O activitate deosebit de Intensă a partt-
ţine minte această dată. Ea înseamnă în­ să uşureze munca omului $1 sâ-i ridice mare. care au avut loc la Londra, unde
ceputul unei revoluţii Industriale şi teh­ nivelul său de trai Prin această realizare propunerile sovietice care prevăd in pri­ Interviul acordat de Otto Grotewohl eanilor îe observă in regiunea Puerto Ba-
nice a cărei importanţă este astăzi im­ se vede şi mai mult deosebirea fundamen­ mul rînd obligaţia solemnă a statelor de a rnos.
posibil r.â ţi-o închipui Pentru prima.oară tală dmtre orânduirea sooialistă şi cea ca­ nu folosi arme de exterminare In masă agenţiei telegrafice cehoslovace GUATEMALA CITY (Agerpres) -
In istoria omenirii, energia atomică a pitalistă In ţârele capitaliste savanţii na­ au fost respinse de puterile occidentale Ambasadorul american tn Guatemala,
.foet folosită în scopuri industriale şi » şi dedică cercetările lor uşurării vieţii oa­ Comunicaturi ou privire la punerea In PRAGA (Agerpres). — CETEKA. Europa, opunindu-sa bLocurdar militare Peurifoy. ale cărui acţiuni de sprijinire, a
fost pusă nu tn slujba războiului, a dis­ menilor muncii, cj găsirii a tot felul de funcţiune a unei centrale o’.ectiricc indus­ Otlo Grotewohl primul miniztru al R americane, au sprijinit propunerea U- bandelor întervonlloruste şi de Înăbuşire
trugerii 51 a morţii, <n in slujba omului" mijloace care au drept scop exterminarea triale pe bază de energie atomică cu o pu­ D Germane, a acordat corespondentului nlunii Sovietice tn legătură cu încheierea a regimului democratne slnt bine cunos­
Intr-un articn) al ziarului „Daily Wor- in masă a oamenilor muncii. Cuceririle tere de 5 000 kw. sporeşte şi mai mult din Berlin al agenţiei lelegrafice Ceho­ unui tratat cu privire la securitatea colec­ cute. a oferit o recepţie in cinstea juntei
ker 1 ’ se menţionează că acest eveniment ştainţei atomice in S U A de exemplu prestigiul moral al U RSS. in faţa po­ slovace un interviu in legătură cu rele tivă in Europa militare, instaurată La putere In urma
istoric „are o importanţă internaţio­ servesc ridicării la maximum a veniturilor poarelor care s-au convins odată mai mult rendumul popular intervenţiei americane Observatorii din
nală cu mult mai mare decit lansarea m an op oii şti lor americani, care sporesc pro­ Cine este pentru şt oine este împotriva Vorbind despre re/,ulţaţele relerendu Grotewohl s-a ocupat In continuare de Guatemala City apreciază aceasta ca un
primei bombe atomice asupra Hinosimei". ducţia armei atomice pe zi ce trece, spe- păcii Această măreaţă realizare « statului mulul popular, Grotewohl a declarat că problema crizei politice a regimului AHe- act de recunoaştere a dictaturii militare
De asemenea ziarul englez „Times' 1 scrie: rind că prin aeext mijloc pot scăpa dc sovietic va mobiliza mult mai mult po­ prin votul lor, cetăţenii R.D Germana nauer. El a arătat că la Bonn a-a creat Monzon-Armas
„punerea in luncţiune a centralei electrice criza economică care-i omeuinţă poarele in lupta împotriva armelor de şi-au exprimat voinţa de pace, şi-au ex­ împotriva lui Adenaucr o puternică opo-
pe bază de energie atomică din l) RSS Un singur exemplu este suficient. Pro­ exterminare in masă. va spori lupta pen­ primai încrederea deplină faţă de politica zjţie, care cuprinde militari induşi naşi
este o nouă dovadă a succesului Rusiei in iectul de buget al SUA po anul finan­ tru menţinerea şi consolidarea unei păci Ia amploare lupla
domeniul dezvoltării energiei atomice". ciar 19S4—1855 prevede alocarea pentru trainice in întreaga lume de pace a guvernului R D. Germane miniştri din guvernele laenderelor. depu- muncitorimii din Japonia
Grotewohl a subliniat că rezultatele re­ taţi şi chiar membri al guvernului Ade-
ŞANHAI (Agerpres) — TASS:
ferendumului popular vor avea, fără în­ nauer. Jn încheiere. Olto Grotewohl a de­ Lupta oamenilor muncii pentru dreptu­
Imperialiştii americani duşmani ai libertăţii şi independentei Guatemalei doială urmJn ienoase In Germania occi­ clarat că dacă oamenii muncii vest-gor- rile lor vitale capătă in Japonia un carac­
dentală Ele vor trezi o nouă iniţictivă în mani vor reuşi să se uneascl Intr-o sin­ ter tot mai acut Numai ui ultimele zile
Politica de expansiune colonială ei SUA, lepremlanlul american In consiliul de se­ v'ernului Arbenz puterea a trecut în mîi- lupta patrioţilor germani împotriva adep­ gură mijeare. dacă ei se vor uni cu toate au avut loc o sene de noi greve După
care a ie<ii« 51 mai mult la iveală pnn a- curitate şi alţi', neputind admite existenţa nile colonelului Diaz. care a emis decrete ţilor din Germania occidentală şt SU A forţele antiamencane. Adeoaoer va fi şi cum a anunţat postul de radio difi oraşul
grosiunea armată desfăşurata împotriva unui guvern democrat în Guatemala care de interzicere a partidului muncii din Muroran, la 30 iunie au declarat cea do
micului stat Guatemala Şi prin lovitura mi­ a evpiopiat posesiunile lor nu pus Va cale Guatemala pracuni şi de înlăturare ă ele­ al politicii „comunităţii defensive euro­ mai izolat $1 va putea li răsturnat Odată a doua grevă de 34 or® munoitoni <Je la
litară orgsmzată in acest stat, a alarmat răgturnarea guvernului Arbenz Întreaga mentelor democratice de a participa !a pene” cu Adenauer se va prăbuşi „comunitatea societatea metalurgică „Nihon Seiko” La
ţoale popcaiale iubitoare de pace. deoarece opinie publică mondială cunoaşte discursu­ lucrările organelor de stat Puterea Insă Politica de forţă dură de americani în defensivă europeană", iar prăbuşirea aces­ 23 iunie au declarat grevă salariaţii de la
această politică a R.U A ameninţă asigu- rile ameninţătoare ale lui J F. DuMes la a- n-a aiat mult in mîinile lui Diaz ea fiind Europa a declarat Grotewohl, este sortită teia va apropia unificarea Germaniei pe 11 teatre 31 cinematografe din Kioto.
rerea unei păci iraimce dreva micului stat Guatemala Agresiunea preluată de alica militară fascistă a co­ eşecului. Popoarele iubitoare do pace dm o bază paşnică şi democrată Osaka şi Kobe. cerând administraţiei aju­
Dezlănţuirea agresta ii $i lovitura (mili­ Oto Guatemala a fost întreprinsă de de­ lonelului Mnnzon care a d-zolvat imsdîat toare pentru sezonul de vara în legătură
tară în GuatemrJa se daloreic faptului că partamentul de stat al S U A. sub lozinca Adunarea Naţională a început o te­ cu creşterea scumpetei- Postul de radio
imperialiştii americani n-au putut fi de .Lupta împotriva eoimimcmului” conside­ roare cruntă asupra tuturor persoanelor Tokio a anunţat că lupta pentru ajutoare
acord cu transformările democratice care rând Guatemala ca un „agreior de temut” democratice Tratative între reprezentanţii o inceput in rindul muncitorilor japo­
ou asigurat poporului guatemalez liberta­ care ameninţă „securitatea SU.A.'’. Ba­ In organizarea loviturilor de stat din nezi ailori La 1 iulie, membru sindicalu­
tea si mdependenfa Departamentul de zaţi pe această lozincă, imperialiştii ame­ Guatemala rolul princupal i-a revenit lui celor doua comandamente în Vietnam lui muncitorilor zilien dm întreaga Japo­
stat al SU A a căutat să ascundă ade­ ricani au'împiedicat şi Consiliul de securi­ Allan DitVles care este conducătorul ser- nie au organizai ia Tokio o demonstraţie
vărul despre agresiunea din Guatemala, tate să ia măsuri pentru încetarea agre vicului de spionaj american Acest lucru PEKIN (Agerpres) — China nouă .tran­ t Conferinţa militară de la faţa locului cerind ca guvernul japonez, «â ia mături
declarind că acţiunile intervenţioniştilor SlUTIiii. a fost dovedit ohiar de unele Ziare ame­ smite: va discuta şi preienta propuneri referi­ pentru plata acestor ajutoare
din Guatemala sînt do fr.pt „o insurecţie” întregii opinii publice mondiale Ii este ricane cum este „Christi-an Science Moni­ După cum » anunţat Agenţia Vietname­ toare la toate chestiunile militare discutate
.1 guatemalezilor Împotriva guvernului”. cunoscut faptul că guvernul SU A. s-a tor" Conducerea efectivi a complotului ză de Informaţii, la 4 iulie au început la la conferinţa de la Geneva.
Faptele dau însă la iveală că evenimentele pregătit pentru izbucnirea agresiunii din i-a revenit irvsă ambasadorului S U A in Tung Jia ivxtative Intre reprezentanţii 2 Conferinţa va discuta şi stabili mă­ PE S C U R T
din Guatemala nu sint o insurecţie a gua­ Guatemala cu mult înainte de începerea Guatemala. Peurifoy, care pp. drept cuvînl înaltului comandament al Armatei Popu­ surile care trebuie luate in vederea apli-
temalezilor împotriva guvernului ci sint o ai Pentru a stabili un iplan al agresiunii, este numit 51 „călăul” încă de pe timpul lare Vâelnameze şi ai comandamentului rării tuturor acordurilor in chestiunile • Filmul sovietic în culori „Concertul
invazie militară .pregăhlă de SUA Armele guvernul S.U A a pregătit întâlniri intre rind era ambasador in Grecia. corpului expediţionnr francez. militare care au fost realizate ia confe­ maeştrilor artei sovietica" se bucură de un
folosite de Rinlerven|ionişti arată oprnioi reprezentanţii S U A., Nicaragua, Salva­ Zadarnice sânt încercările organizatori­ Delegaţia reprezentanţilor înaltului co­ rinţa de ta Geneva mare succes la Copenhaga Sala cinemato­
publice mondiale că acea9tâ agresiune a dor, Honduras şi R Dominmanâ In aeest lor americani ai agresiunii s> ai loviturii mandament Annatei Populare viet- grafului „Rialto 11 . în care rulează filmul,
3 Conferinţa va discuta de asemenea
fost pregătită cu mult înainte de izbucni­ plr.n se .prevedea amenajarea de aeropor­ militare să prezinte situaţia din Guatema­ namez.e. alcătuită din cinci ofiţeri, este este în fiecare zi ai-hiplină.'Mn ultima sap-
chestiunile militare ivite la faţa locului
rea ei din IR iunie ac. şi anume de un turi în Niparagua, Salvador şi Honduras. la ca o lupta pervtru putere între diferitele condusă de generalul de brigadă Van Tn ce priveşte ordinea de zi. conferinţa tămînă filmul a fost vizionat de 15000
stat care posedă o cantitate mare de ar­ Intervenţia mutilară a Statelor Unite Ir grupuri militare Aceste evenimente n-au Tien Dung Delegaţia reprezentanţilor co­ de persoane.
celor două delegaţii a hotârlt să se dis­
mament Un Singur exemplu este rtectu) d® Guatemala nu este de altfel prima lovi- făcut deoît aâ arate întregii lumi pe ade­ mandamentului suprem al corpului expe- • Luînrl cuvintul în cadrul unei con­
cute:
doveditor pentru a scoate la iveală pe o- luxă dată de imperialiştii americani Sta­ văraţii duşmani ai libertăţii şi indepen­ diţionar francez alcătuită din opt ofiţeri, ferinţe de presă la Portland (statul Oe-
devăpaţii agresori, $\ anume : avioanele a- telor Americii Latine. In ultimele cinei denţei popoarelor, care nu se dau in lă­ este condusă de colonelul Lennuyeux 1 Problema prizonierilor de război In gon). fostul candidat la pnstu! de pre;®.
gresorilor sint de tip P-47 şi de fabricaţie decenii imp^ialiştii americani au interve­ turi de a întrebuinţa orice mijloace mîr- * conformitate cu acordul realizai la confe­ dinte din partea partidului democrat,
americană nit de 8 ort in afacerile interne ale Re- şave pentru a-şl atinge scopurile. PEKIN (Agerpres) — Agenţia Vietna­ rinţa de la Geneva A dl ai Stevenson, a calificai drept peri­
Principalul conducător al agresiunii şi pubtioii Dominicane, de 10 ori în ale Me­ Intervenţia imperialiştilor americani în meză de Informaţii transmite: 2 Realizarea încetării focului culoase afirmaţiile făcute nleJe acestea
al loviturul militare din Guatemala este xicului. a ocupat binvp de ^ ani Republica Guatemala este privită ou multă ură de La 4 iulie, ora 14, a avut loc la Tuna 3 Delimitarea zonelor de regrupare de diverşi congresmeni, potrivit cărora
trustul „United Fruit Corrvpany” sau Nicaragua, nenumărate fund atacurile şi pcporul guatemalez, care nu va înceta să fia cea de a doua şedinţă a conferinţei mi­ 4 Problema comisiei mixte Statele Unite vor trebui sâ părăsească
„Monstrul Verde” mim este numit de po­ conipflot urile îndreptate asupra Americii ccnti-nue lupta pentru liherUle şi inde­ litare intre delegaţiile înaltului coman­ ONU dacă China populară va fi ad­
Problemele ridicate de către confe­
5
poarele Amerlcii Latine Poporul guate­ Latine pendenţa patriei sale. La această luptă se dament al Armalei Popular® Vietnameze rinţa militară de la Geneva pe care con­ misă in .această organizaţie El a lăsat
malez şi-a atras asupra sa ura acestui După cum li este cunoscut -Întregii lumi alătură leale celelalte popocre ale Amen- şi a comandamentului suprem al forţelor aă fie înţeleagă ca aoest lucru ar înde­
trust prm reforma agrară din Guatemala cercurile conducătoare din SU A nu s-au Cii Latine, rare sint direct ameninţate militore franceze din lndochina pentru a ferinţa militară de la faţa locului consi­ părta Statele Unite de aliaţii lor
care a exDropia! 160 de mu de hectare de mulţumit numai cu dezlănţuirea agresiunii precum şi întreaga opinie publică mon- discuta sarcinile $1 ordinea d® n a con­ deră necesar să le examineze • O delegaţie formată din 15 preot!
pămiînt Marii acţionari ai acestisi trust din Guatemala ş> printr-o lovitură^de slat drală care nu va permite imperialiştilor ferinţei Cea de a treia şedinţă a reprezentanţi­ lama au părăsii luni Tibetul plecînd »pre
care sîrU şi membri ai guvernului SU.A.. — metodă desbul de cunoscută o politicii americani sâ sugrume libertatea şi mde- In ce priveşte sarcinile şi ouprinsul or- lor celor două părţi va avea loc în după Pekin pentru a face pregătirile necesare
rum s?nt John Foster Dulles, secretarul americane — oi au insfamât dictatura pfindoţa altor popoars mm slabe. dinei de zi, cele două delegaţii au câ2ul de imia2a zilei de S iu’le, ta care se va dis­ tn vederea apropiatei viz.Ue la PeWn a Iul
departamentului de stat al SL) A., Lodge unei junăe mililire. Prin răsturnarea gu- POPF-SCU v acord asu.ira următoarelor puncte: cuta problema prizonierilor de război. Dalai Lama şi Pancen Lama
Redacţia şi Adm ziarului Str 6 Martie, Nr 9, Telefon 180-189 Taxa plătită in numerar conf. aprobam Direcţiunii Generale P.TT Nr 136 320 dtp 6 Nov.—Tiparul lotrepr Poligrafică de Stat DEVA