Page 13 - 1954-07

iwVjloncî'V
un©do^-3,'.va {

PROLETAR) DIN TOATE TARILE U N I T » V A I
mul S ocialismului — Toată atenţia întreţinerii si justei A C E S T N U M Ă R : — O consfătuire plină de învăţă­
I N

— Două biblioteci, două rezultite
folosiri a utilajelor 1 — Raid-anchelă or­
ganizat de ziarele „Drumul Socialis­ pag 2-a minte pag. 3-a
— Pentru continua îmbunătăţire a — Despre munca gazetelor de perete
ORCAN AL COMITETULUI REGIONAL RMR MOARA mului" şi „Uzina Noastră" pa£ 2-a muncii Uniunii Tineretului Muncitor de la Combinatul metalurgic ,.Gb.
— Povestea cu „vino miine“
pag 2-a pag 3-a Gheorghiu-Dej” Hunedoara pag. 3-î
Anul VI. Nr. 55 (390) |

Toate forţele IN CINSTEA ZILEI DE 23 AUGUST

pentru strîngerea recoltei Se intensifică întrecerea în industrie şi agricultură

! Pe întreg cuprinsul regiunii, oamenii In multe locun se observă insă că or­ —— +
muncu de la sale desfăşoară cu Însufle­ ganizaţiile de partid şi sfaturile populare
ţire intrec«rva socialistă şi patriotică In nu au tras Învăţăminte djn lipsurile avute Veşti de pe ogoare Au obţinut chitanţa Nr. I pe regiune şi oraş Raion frunfaş în Spre noi economii
cinstea zilei de 23 August Muncitorii din anul trecut Aşa se face că In linele co ia predarea cotelor predarea cotei de l?nă
gospodarul* de stat. tractoriştii de la mune cum alot de exemplu Buruiene, Hâ- Secerişul orzului a Început Timp de un an r\e-a frârrvintat ideea
înda­
importanţa
Inţelegind
i S M T, colectiviştii,' întovărăşiri, ţăranii râu şi altele din raionul Ilia, Simeria şi In toată regiunea noastră ţă­ ln mai multa comune din chitanţa numărul 1 pe regiu­ toririlor ce le revin faţă (ţe cum am putea sâ economisim Ump şi ma­
muncitori individuali, cu topi luptă pluti satul SLnitancLrei aparţinător comunei ranii muncitori luptă cu fer­ raionul Alba a început siptS- ne stat, ţăranii muncitori dm terial nefieroa jn fabricarea antretoaz^lor
de însufleţire pentru a da viaţă angaja­ Cristur raionul Hunedoara, Turdaş, Şibot. mitate pentru a lermina la mina aceasta campania (ri Trebuie precizat că prin e- raionul lUa şi-au predat co­ Ln imaginaţiile noastre, pe hîrtii luau naş­
mentelor ce $i le-au luat iu cinstea mă­ Romos şi altele dm raionul Orăşlie, deşi timp şi in bune condiţiuni se­ strângere a recoltei In comu­ ceasta ţâianu muncitori dio tele de lână In proporţie de tere fel şi fel de proiecte cano promiteau
reţei sărbători a eliberării orzul a dat în pirgă in majoritatea locuri­ cerişul lanurilor bogate de orz na Vinţul de Jos de exemplu, comuna Vinţul de Jos se află i08°b, rezolvarea economisirii celor 264 grame
Nu rare aînt locunJb unde’ monede de lor. totuşi ţăranii muncitori nu au fost Acum cîtova zile, muncito­ mal mulţi ţărani muncitori fruntaşi pe regiune in între­ do cupru care cu oca2ra strunjuiî
întreţinere a culturilor au fost terminate mobilizaţi să înceapă secerişul. Sfaturile rii de U secţia agricolă Bert- au terminat secerişul orzului cerea patriotică. Comuna In predarea cotei da lină transformau în şpan Cercetările in acea­
! cu succes, unde campania do recoltare a populare din aceste corpuri# nu ţin cont helot, a gospodăriei anexe dczimirlştind şi terenul. Geoagiu care a chemat la La- s-au clasat pe loc de frunte stă direcţie păreau a fi de nerezolvat, de­
comunele: Lâpugiu. oare şi-a
1 Început luînd avint chiar din primele zile. de faptul că peste cîteva zile se va face Minerul 11 Petroşani din Ha­ Irecere coate comunele dia re­ oarece nu reuşeam sâ găsim mijlocul cel
Ariile fiind dm timp antena realizat planul in proporţie de
Este foart© grăitor faptul că in comuna 71 griul de secerat şi dacă orzul nu e re­ ţeg. au început primii din ra­ jale, iar batozele duse pe ele. giune trebuie să depună efor­ (40%, Lâpuşnic, care şi-a de­ mal practic pentru a rezolva această pro­
Vuvţui de Jos ţăranii muncitori au înce­ coltat pină a Km co. muncile se verr aglo­ ion secerişul orzului. Lucrind la numai cîteva zile după se­ turi pentru a o ajunge din păşit sarcinile de plan cu 24%, blemă.
put secerişul orzului îndată ce a dat în mera înalt nu mai pot fi făcute în bune cu secerătoarea iegetoare, ceriş a început şi treienşul urmă Acelaşi lucru trebuie Studiind o seamă de cărţi tehnice so­
pirgă şi odată cu secerişul au început şl condiţiunl tractoristul Nagy Ştefan şi Fruntaşi pe comună la aceste să-l facă şi âlte comun# dacă procum şt comunele Brănişca vietice şi roraineşti mi-am formulat ideea
«i Certej, care şi-au realizat
dezmiriŞUtu] terenului Treianşul n-a fost Nu poate fl nicidecum îngăduit faptul că mecanicul Cadar Ion, în pri­ muncf sint ţăranii muncitori doresc sâ eî^tige întrecerea pa­ că singura cale prin care o sâ putem să
nici el tărăgănat Sfatul popular avea to­ agronomă) de la secţiile agricolo raionale mele zile au secerat 2 ha de Dragomir Nicolae. Aron Nico­ triotică sarcinile de plan tn proporţie obţinem rezultatul dorit in fabricarea an-
d« 107.64—112%.
tul pregătii totul organizat, aşa ca treiern- şi in special oei de la punctele agricole orz Pe urma secerătorii ve­ lae şi alţii, care au terminat Secerişul şi treîerişul a în­ Ia salul Sâcâmas comuna treloazelor — atit de necesare Cutiitor de
şul a putut începe imediat după seceriş. au 0 preocupare cu totul nasaiisfăcătoare neau tineri muncitori, care primii secerişul, dezmiriştitul ceput $i ln oraşul Alba-luiia llia, ţăranul mijlocaş Brangs (oc de la locomotive. — este aceea de a
Lămuriţi de către comunişti despre în­ în ceea ce priveşte identificarea culturilor' stringeau snopii ln clăi Din­ Şl treîerişul, predindu-şi ime­ In ccmuna Teiu? şi in gospo­ Constantin, pe lingă obligaţi­ le da forma Iniţială pnn presare Ideea
semnătatea achităm obligaţiilor faţa de bune pentru secerat şi îndrumarea ţărani­ tre aceştia, s-au evidenţiat to­ diat după aceea cotele de orz dăria agricolă colectivă din ile ce-i reveneau, a mai. con­ propusă a fost studiată io prealabil de
stat, ţăranii muncitori din această comună lor muncitori să le secere fără întîrziere vărăşii Urcan Vaier, Bucâtaru ce le datorau statului Cistei Ţâranul muncitor Mag- comitetul sindical şi conducerea tehnică a
! au răspuns prin fapte predinrt statului şl să dezmiriştească imediat terenul. Nicolae, Nicodim Grămadă şi Ţăranul muncitor Dragomir da VasLla din Alba-Iulia e de tractat in plus }1 preda! DCA atelierelor CFR Simeria, care oe-au asi­
73 kg lînă.
cota cuvenită, chiar din primele boabe Direcţia agricola a sfatului popular re­ alţii. Nicolae a terminat in ziua de asemrjn fruntaş în Intreîere. gurat toate condiţiile de muncă in rezol­
Ţăranul muncitor Dragomir Nicolae în­ gional a dat instrucţiuni ca batozele să * Eţ a terminat secerişul şi tre- Fruntaşi pe comună fn varea acestei idei, care mal tirziu a de­
dată co a treierat orzul, a şi predat cota, fie scoase la am pentru a putea inccpe 7 iulie treîerişul orzului obţi- ierişul orzului, predtnd cota fntrecerea patriotică venit inovaţie
obţinind chitanţa nr 1 pe regiune Ca el trelerişul la 5 zile după seceriş, aşa după In ralorvul llia suprafeţele nînd o producţie de 2 576 >ce câtre stat. pentru care a ob­ Ir» co constă fabricarea anlretoazelor
sint mulţi Ţăranul muncitor Magda Va- cum prevede hotărîrea Dar cum să poată secerate se măresc tot mai la ha In aceeaşi zl el a şi pre­ ţinut chitanţa numărul 1 pe Zilele trecute. In eomuno prin presare cu aer comprimat 7 In primul
; Sile din Alba luiia s-a grăbit d« asemeni fi scoase batozele la arii dacă in multe mult ln comuna Filimon Sir­ dat cota către stat primind oraş Cristur raionul Hunedoara, a rind se Introduce tn matriţă o bară de
CU st, rin sul recoltei de orz. a treierat şi In comune din raioanele Sebeş, Haţeg, Hu­ bu, pină Sn ziua. de 8 iulie început secerişul orzului. Q- cupru care este găurită la mijloc Bara
aceeaşi zi cu treierişul a şi predat cota nedoara şi Mia nioi pină acum ariile, nu ac. au fost secerate pc.ate 6 Coeperalivă fruntaşă datâ cu gecerişul, ţăranii mun­ introdusă în matriţă are un diametru care
au fost organizate î citori se străduiesc sâ facă şi variază între 21—23 mm. După introduce­
obţinind chitanţa nr 1 p* oraş ha de orz. Primii In lupta
Nici S M T -urile nu eu tres în sufi­ trimestru a fost realizat in dezminşUtul printre clăi. rea barei, care este încălzită la o tempe­
Bătălia pentru strîngerea recoltei nu a pentru strîngerea recoltei de Fâcindu-şi din sarcinile ce-i
cientă măsură învăţăminte din lipsurile proporţie de 16D*/t, evidenţi- Fruntaşi In întrecerea pa­ ratură necesară se execută faza de tur­
început numai In Vinţul de Jos sau in orz din această comună, au revin In cadrul aprovizionă­
avute tn campaniile precedente s M T. \ndu-se in această munci vân­ triotică pe comună sint ţăra­ tite'la ambele capete obţinîndu-se trei
Alba luiia, ea a încăput in cea mai mare fost ţăranii mijlocaşi staler rii şi desfacerii mărfurilor in­
Mlcnourea de pildă, s-a grăbit să termine zătorii utemlşti Crăciun Si­ nii muncitori Furcă Ludovic dUmetre diferite, cel mai mic fiind la
; parte a regiunii Colectiviştii din Pricaa Aron şi Putţâ Aurel- tn co­ dustriale pentru oamenii
reparaţiile pentru a clştiga întrecerea po şi Pater loan, care au termi­ mijlocul piesei car© prin vechiul 6i;tem
nu terminat şi ei secerişul orîulut Ta În­ muna Rnşcâni, ţăranii munci­ muncii de pe ogoare o sar­ mian . şi Cioran Raveca. pre­
regiune însă nu a ţinut cont de nivelul cum ş\ tovarăşul Filimon Tra nat secerişul şl au deznurişliv adică pnn strunjire. se executa in adîn-
ceputul acestei săptămlni şi au dezmiriştit tehnîc la care se execută reparaţiile, nu a tori Ursu loan şi Mjrcen Pe­ cină permanentă, colectivul
terenul Aredaşi lucru l-au făcut şi întovă­ tru. au Începui şl ei secerişul cooperative» din Vinerea a ian terenul. Ei au fost urmaţi de rime şi în lăţimea barei respective
De remarcat este faptul că gaura din
răşiţi din satul Mintia iar in comunele verificat lecerători'lo legători şi alte ma­ omului reuşit să clştîge drapelul de Prin felul în caxe-şi desfă­ către ţAram» muncitori Ghi- mijlocul barei in faza de presare i$» păs­
şini pe oare le-a primit noi înamto de a
Fflimon Sirbu, Lăpuşnlc. Sirbl şi altele din Caleeiuviştii "din Iţja, pină cooperativă fruntaşă pe ra­ şoară activitatea In rindul lo­ lea losif, Lăsciu Mircea şt al­
Io trimite pe teren. Această Lpsă de inte­ cuitorilor, cooperativa a reu­ ţii care au terminat de ase­ trează diametrul Iniţial, prin taptul căci
raionul llia majoritatea ţăranilor munci­ res, a avut ca urmare faptul că in ziua în ziua de 9 iuîlfe ac au ter­ ion. Numai în luna trecută cu ocazia introducere barei în matriţă,
tori au Ieşit ţa seceratul ortului execublnd de 6 iulie cele două secerători-legători care minat de secerat paste 3 ha planul la vinzăn de mărfuri a şit să-şi mărească fondurile meni secerişul urmînd ca in prin gaură trece un dorn care îi păstrează
totodată şi dezmlrlştitul eu fost trimise să secere or2ul gospodăriei foist depăşit cu 6%, iar pla- şi să se gospodărească cu zilele aceslea sâ dezmiriştea- forma necesară Folosind această presă,
Asemenea exemple rint nenumărate in colective din Miercurea, nu au putut lu­ orz. 0 nul de valorificări în ultimul mijloace proprii. scâ terenul.
regiune Ele ilustmează patriotismul oame­ cra din cauză că una nu avea pinza po­ caro a fost confecţionată prin mijloace
proprii, reuşim sâ obţinem o producţie de
nilor muncii de la sate. eficacitatea muncii trivită, iar la cealaltă dispozitivul de ino- 100 bucăţi/oră asigurfnd in acest fel oan-
politice desfăşurată de qptre organizaţiile
dara era defect. P r i n s e c ţ i a t i n e r e t u l u i titateu necesară de an t re loaze secţiei ca-
de partid $i sfaturile populare, forţa lor Ne aflăm la începutul unal Importante . zangene a atelierelor CFR. Simeria Din
organizatorica. campanii agricole, campania da succesul Pe una din lozincile oe Împodobesc pe­ de atrungârle. II califică şeful secţiei, co­ şedinţe a fost criticat tfnărul Săb&u losif antlcalculete contabile reies© că la fiecare
Aco.vte însemnate succese ou trebuie căreia depinde plinea întregului poporr reţii interiori ai „Secţiei tineretului" di‘ munistul Szoloşi Gheorghe pentru că avea uritul obicei sâ absenteze
însă să ne automulţumească. Avem ex­ muncitor. Lucrările din această campanie la I CS H , stă scris : „Tovarăşi strun­ Ca pa un părinte U iubesc pe şeful sec­ nemotivat Rezultatul este că acest tinoi antretoz se ecooomitesc 264 gr de cu
pru. iar valoarea economiilor pe un an de­
perienţa anilor trecuţi cind pe Ungă co- astăzi este exemplu la muAcâ şi disciplină
sint luarări de sezon, caro nu suferă nici gari I Cum staţi cu angajamentul luat în ţiei atit utemiştii cit şi tinerii neutemişti păşeşte cifra de 150 000 lei.
mupele fruntaşe la stringerea recoltei au un fel de amlnare. Culturile de grîu, orz. cinstea lui 23 August”? La cursul de pregătire tehnică Altădată a fost criticat tovarăşul Roca MUNTEANU IO AN
fost şi comune ăn care aceste munci de Alois pentru că a stricat nişte piuliţe din
ovăz. secară, dacă nu rint secerate la timp Privind de la strungun, sau de la cele­ Iniţial’de tovarăşul Szolofi viitorii strun­
o .uriaşi înaemnitato au fost lăsate 6ă se scutură şl-# pierd din calitate Fle­ lalte maşini din secţie, tinerii răspund cu gari. frezori, mortezorl ji^lefuâtorl,’ fac neatenţie. I-a părut râu şi luâ, dar şl-a
se desfăşoare la intimplare. Und,) acti­ care zl. fiecare ceas de întîrziere a se­ îndreptăţită mândrie : ,,Am depăşit planul cunoştinţă cu primele noţiuni la difent# reparat greşeala şi azi e printre primii Cu SLvmt sporit
vişti de partid şl ai sfaturilor populare cerişului duce deci la pagube tn recoltă. de producţie pe luna iunie cu 100,09% calcule tehnice, rezistenţa materialelor care face lucru de bunâ calitate.
consideră că e ceva „normal” să fie pe Dacă Culturile recoltate nu sint bine a- caloulul roţilor dinţate, calcule de flletare. In „Secţia tineretului” nu există nici un Tinere muncitori de la preparaţia mi­
lingă comunele fruntaşe şi comune codaşe. ranjate în clăi, le împrăştie virilul, iar Dar sâ vedem cine sint cel care si au în geometrie plană si ln curind vor trece tînâr inaiara întrecerii socLaliste Pe tinerii nei Lupeni, muncind cu ©forturi sporite
Privind lucrurile !n general, îngust şi plollo pătrund prin elo făcîndu-le să în­ spatele acestor frumoase cifre? Tată eîţiva chiar la geometrie în spaţiu de aici îl preocupă mult şi problema econo­ obţin zl de z» însemnate realizări, îndepli­ in
cinste
angajamenlel©
luate
nind
cu
nechibzuit, ei socotesc că dacă 1^comune colţească Dacă se întârzie transportul lor dintre el: Mardare loari, lanculovi'ci Ni­ In fiecare sîmbâtâ — şedinţă de secţie: miilor In luna trecută de pildă, s-au eco­ cinstea lui 23 August Astfel, tinerii din
dintr-ur» raion sînt de pildă fruntaşe şl la arii şi dacă treicrişul nu e bine organi­ colae, Novac loan, Vieru loan, etc. Aceş­ sc discută nevoile producţiei, se critică a- nomisit materiale—rezultate din colectarea
lu­
utemistutoi
Nostofol
brigada
Florea.
3—4 codaşe, aceasta nu xr fi nimic Balan zat pentru ca perioada lui să fie cit mai tia, din muncitori necaliăicaţi au ajuns azi numite nereguli, se analizează munca sub deşeurilor, care apoi au fest retopite şi crind la spălatul cărbunelui şl la repara­
ţa totuşi trage înspre bine şi deci cele scurţi, cerealele sint expuse ploilor şi sâ execute lucrări de categoria 4-5 N^au toate aspectele ei şi in «pecial calilatea lu­ transformate ir» mici Unguri — in valoare tul maşinilor, Ln sâptămîna aceasta, au
3—4 comune rămase în urmă nu pot ca­ stricăciunii Dacă nu dezmiriştim la timp mat mult de 4-7 luni de cind s-au apucat crărilor executate, lntr-una din asemenea da 2370 le!. realizat o depăşire a normeJ da 25%.
racteriza raionul codaş înseamnă că la anul viitor vom avea mult De asemeni, tinerii Stancu Mirea, Crls-
lată una din cauzale care au făcut ca de luptat cu buruienile şl nu vom avea
anul trecut în uneJe raioane ca llja. asigurate condiţiile pentru o recoltă.bo­ tina Dumitru, Furdui Constantin şi alţii,
lucrînd La descărcarea vagcmetelor cu căr­
Haţeg. Alba şl altele, muncile de recol­ gată Succesele minerilor de la Ţebea bune. trimit zilnic în miaâ cu 40% mai
tare sâ fie începute numai după ce cul­ lată oîl de importante sint muncile ce multe vagonete goale
turile frind răscoapte s^au scuturat Tre- ne stau in faţă in această campanie De In Crunte cu comuniştii minerii din Te- brigada tov. Andron; brigada ds tineret dea cu 16—17% mai mult cărbune peste
ierişul nu a început de asemeni ,1a timp aceea nu trebuie sâ precupeţim nici un bea au pornit cu entuziasm la traducerea .,11 funie 11 condusă de fruntaşul in în­ normă Aricîu fon şt Bogdan Grigoun
şt din această cauză s-a amlnat pină efort, pentru executarea lor la timp şl in în fapte a angajamentelor luate in cinstea trecere socialistă Blrnâ loachîm înregis­ Un exemplu demn d« remarcat de felul Corespondenţi voluntari
toamna clnd au dat ploile ceea oe a făcut bune condiţiuni. zilei de 23 August. Printre brigăzile care trează depăşiri medii de 13%. cum işi îndeplinesc angajamentele luate.
să se piardă din recoltă şi să scadă cali­ Totul depind# In această campanie de înscriu pe graficele de producţie dep&şiri In abatajele cameră, brigăzile de mineri (1 constituie „Brigada Păcii” conducă de Spre noi succese la
tatea eu felul cum ştim să organizăm munca, de
La toate acestea se mai adaugă şi fap­ felul oum ştim să mobill2ăm masele de ^de norme din ce 1n ce mal mari, se ailâ cum sint cele conduse de fruntaşi» in pio- fruntaşul in intrecerea socialistă Rueu uzina „ Victoria“ Caîan
tul că anule nu au fost la timp organi­ ţărani muncitori la executarea acestor în­ şl brigada .7 Noiembrie” condusă de frun­ ducţie Luca Gheraslm şl Lazăr Lazâr îşi Gheorghe lui Roman, care obţine depăşiri tn cinstea marii sărbători — 23 August
zate nu s-a folosit întreaga capacitate de semnate lucrări Sfaturile populare trebuie taşul in intrecerea socialistă Davl*2 An- îndeplinesc cu regularitate normele în de normă de peste 44% $1 grupa frunta­ — muncitorii d© la uzina „Victoria” Că-
lucru a batozelor, ş-au ivit Limpi morţi sâ-şl întocmească cu răspundere planuri dron decorat cu Ordinul Muncii clasa 11-a. proporţie de 119-120%. iar orig-ida frun­ şului in întrecere Oprişa losif Jo la lucră­ lan işi sporesc ne»‘ncetat eforturile pentru
din cauză că ţăranii muncitori nu au lost de muncă, in care să stabilească sarcini Această brigadă a obţinut pină la 6 Iulie taşului in producţie Ghermon Teodor ce rile de investiţii care işl realizează pionul a intîmpina cu cit mal multe realizări
îndrumaţi să transporte cerealele la ere precise, în vederea executării la timp şl mâreaţa u a eliberării patriei noastre de
la timp şl să se unească In cete pentru a în bune condiţiuni a fiecărei munci în a. c. o depăşire de normă de 27%. Ca şl lucrează la un abataj frontal, reuşeşte sâ cu o depăşire de 76% către glorioasele Armato Sovietice.
se ajuta unu pe alţii la trelerls Stogurile parte Organizaţiilor de partid le revine Astfel, la turnătorie muncitorii Nemeş
pe arii au lost clădite la întfmplare Incit răspunderea politic* Ln această campanie. Vast!© şi Sandor loan, au reuşit cu regu­
se pierdeau ore întregi ci mutatul maşi- Ele trebuie să întărească munca politică Participă activ la întrecerea între gazetele de perete laritate ln ultimele zile eă obţină depăşiri
nu de la unu) la altul şi multe stoguri au nu numai in jate, dar şi la arii, la ba­ între 44-70.%
foat clădite prost Incit apa a pătruns in zele de recepţie, la cimp şi în toate lo­ Colectivele ' de redacţie a gazetelor de tului sindical al nunei Petrila, cit şi la Jovada de delăsare In muncă. $i la furnalul nr. 2*s-au obţinut in cin­
ele Toate acestea s-au datorit faptului că curile aglomerate Peste tot agitatorii să perete din oraşul Petrila, participă Intens gazeta de perele a organizaţiei de bazl Dintre corespondenţi» voluntari al aces­ stea marii sărbători însemnate succese.
sfaturile populare şi tehnicieni' nu au a- fie prezenţi pentru a explica ţăranilor la întrecerea gazelelor de perete lansată PMR cartier . tor gazete de perete, ş-au remarcat ln moa Schimbul condus da tovarăşul Szzbo Şte­
vut o preocupare In această direcţie muncitori însemnătatea muncilor din a- fan, înregistrează cu regularitate depăşiri
Lipsurile avute anul trecut nu trebuie ceastă campanie, pentru a-1 antrena să tn cadrul regiunii ln acest sens, se poate Multe din articolele publicate tratează deosebit tovarăşii Mlhai Ştefan. Dimitric peste 0,51%, iar schimbul condus de tova­
uitate Ele trebuie sâ constituie In acest desfăşoare larg întrecerea patriotică in vedea o continuă Îmbunătăţire a muncit viu problema Întrecerii socialiste ln cin­ Cocor. Cozinţ Anton şl alţii. răşul Morare loan depăşiri zilm'ce de
an o învăţătură pentru toate organizaţiile vederea executării lucrărilor la timp şl la gazetelor de perete „Cărbunele păcii” or­ stea zilei de 23 August. In cadrul gazete­ MORARU MARIA 5,31%.
de partid şt sfaturile .populare care ţlnînd un nivel agrotehnic inall. gan al comitetului de partid şl al comite­ lor de perete se critică aspru cei ce dau corespondentă voluntară C IOSIF
seama de ele trebuie să ia în acest an Ţărani muncitori I Porniţi cu tot elanul
cele mai energice măsuri polii ire-organi- vostru la muncă pentru adunarea )a timp
zatorice memte să asigure terminarea cu şi fără pierderi a recoltei I Nu lăsaţi sâ E o zi obişnuită de lucru la turnătoria bl Producţia nu aşteaptă şi eite nu sint
succes a campaniei de recoltare, dezmi­ se piardâ nici un bobi Toate forţele pen­ uzinei „Victoria” Călan Pnn hala turnă­ de făcuţi Acuşi «e termină programul, şi
nţit. trtienş 31 realizarea planului de co­ tru buna reuşită a campaniei da recol­ toriei. circulă ici colo cite un muncitor cu Două brigăzi în întrecere trebuie aranjat nisipul şi formele intr-un
lectări tare. pentru o recoltă bogată 1 o „lingură" de turnări» o ştelţă, etc in- «ingur loc, (â se vadă mina de gospodar
dreptindu-se spre locul d# muncă sau a bngăzvl
Se extiude acţiunea de autoimpunere spre grămezile de nisip ce se găsesc Intr- două hngla au pomii la întrecere socia­ printre ei ajutindu-1 aă execute opera­ Cit de mtndre pome>c toate ipre ca­
un capăt al halei Se pregătesc formele sele lor. ştiind că şi astăzi responsabila
listă, pentru a vedea care est© mai puter­ ţiile mai grele Pentru a putea să ciştiEe
Construcţiile de folos obştesc realizau nînd chiar în adunarea populară suma de de turnare, se bătătoreşte nisipul mărunt nică, mai închegată şi are o mai bună ca­ întrecerea tineri» din brigada „Filnuon brigăzii şi-a notat in carneţel o depăşire
prm autoimpuneri au contribuit |n mare 700 lei Pini in prezent, ln întregul raion pe lingă modele In timpul cind s# fac lificare Ambele brigăzi au acelaşi specific Sirbu" se străduiesc a gâai noi metode, a de plan tot alt de mare cit şi a brigăzii
măsură la convingerea ţăranilor muncitori s-a încasat suma de 13 000 lei pregătirile pentru turnare, zgomotele con­ de mucâ (turnează la piese fasonate), şl în­ munci mai bine şi mai repede şi a nu râ­ cu care 3int Ln întrecere: 30%.
din raionul Haţeg, de avantajul acestea Pe>te 200 cetăţeni din satul Merid, au tenesc; doar cile o cmcâniturâ râzleaţă trecerea a pornit dlrei De la începutul mi ne în urmă. lucru ce a dui ca 2i de zi Aşa se desfăşoară întrecerea socialistă
metode $1 astfel fn cele 47 adunări popu­ munmt voluntar pentru a ridica un nou sau o Izbitură a ştelţei de marginea formei intre cele două brigăzi, cu satisfacţii mari
Întrecerii s© înregistrează noi succwe in calitatea pieselor turnate sâ fie tot mai
lare ţinute de curind în comunele raio­ local de şcoală La acesstă acţiune, in mu răsună Ln răstimpuri. muncă, graficul realizărilor înălţîndu-se bună, iar planul zilnic să fie depăşit cu cind văd că reuşesc să se ţină mereu ir,
nului cetăţenii au hotârit sâ înceapă noi mod r.ctiv au participat femeile mobili­ Dar, cind purtată d# funiile de oţel ale neîncetat 25 pină la 30%. apropiere cu rezultatele cu gtndul de a-*
construcţii prin autoimpuneri. zate de comisia de femei in frunte cu to­ macaralei se apropie oala de turnare cu * întrece „adversarul” tft ziua următoare
Locuitorii din satul Mesteacăn au ho­ varăşa lonaehe Dumitra fontă lichidă, întreaga hală se însufleţeşte De oind sint în întrecere tinerii du» De multe ori în«ă. membrii celor dou:'.
târit sâ construiască o nouă şcoală, depu- RADU T1TUS Din toate părţiîe s# ivesc turnătorii care brigada băieţilor au devenit mai serioşi Brigada „Olga Bancic" văzută La locul brigăzi se întrunesc şi discută ce-ar ma
înconjoară oala de jur împrejur aşezindu- privesc munca cu mai multă răspundere de muncă pare un roi de albine ce a Ln- trebui făcut pentru ca producţia sâ li»
şi ..lmgunle” una dedesubtul celeilalte pen­ lipsurile nemotivate au fost hch>date cu lîlrvjt in cale o grădină cu Qori Toate-i mărită şi mai mult. împârtâşindu-şi uni;
Echipe selecţionate pentru faza înterraionala tru ca nici o picătură de fontă si nu se desăvîrşire La locul de muncă domneşte mărunţele şi aleargă care încotro după altora experienţa Ei au pornit la între­
o ordine perfectă, fiecare echipă din ca­ cere ou în mod egoist, „care pe car©**, o
Cu ocazia fazei raionale a celui de al şi Lăsâu. - precum şi soliştii vocali: Tarţa «curgă jos. cum le cer operaţiile ce trebuie sâ le
■ reilea concurs pe ţară a echipelor artis Petru din comuna Buruiene. Tr'if Elena In hala turnătoriei aproape de Ieşire drul brigăzii se preocupă sâ ridice prin execute Pe oricare ai privi-o. fi© Dom pentru faptul că numai astfel munca lor
îico de amatori, ce a avut loc in raionul din comuna Bâita, Martin Maria şi Stăms ; lucrează două brigăzi ntemist# Brigada munca sa prestigiul întregii brigăzi îna­ Magdalersa. Eftinve Eugenia. Laţk Elena se va îmbunătăţi şi mai mult, calificarea
llia. s-au clasat pentru faza inlerrajanală Domnîca din satul Cerbia si colectivista de fete ..Olga Bancic" şi brigada „Fili- inte de a porni la o acţiune se întrunesc sau allele. le vezi eărind nisip, duednd o se va ridica şi ea şi care din ei va înde­
echipele de cer din satul Cimpuri Surduc Bărnuţâ Maria dm Bretea I mon Sirbu". Locurile do muncă te stnt cu toţn. discută şi pun ta punct unele amă­ iingură cu fontă, s-u aranjind piesele tur­ plini eoruiipU# arătate in contract, acela
şl comuna llia Tot pentru faza mterraio- Vor mai părticică la faza interraîonalA învecinate deapărţindu-i doar un jir scund nunte şi numai după aceea trece fiecare la nate Dacă doreşti să stai un timp roa» în­ are dreptul sâ fie declarat fruntaş în
nflb s-au mai clasat şi echipele artistice şl soliştii instrumentişti : Pâdureanu Mi de mase pe care turnătorii işi ţin sculele lecui d# muncă De altfel in timpul lu­ delungat cu ele de vorbă, te pomeneşti întreCepe.
da dane din satele : Muncelul Mic Lăpuşiu hai si Ciorogsru loan. | io timpul lucrului ln luna trecută aceste crului, responsabilul de brigadă e mereu deodată singur Toate o zbughesc la trea- A DURAI