Page 14 - 1954-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 55

Toată atenţia întreţinerii şi jusfei folosiri â utilajelor! Povestea cu mîine"

4
— Raid-anchetă organizat de ziarele „Drumul Socialismului' şi „Uzina Noastră" — Câlâtorind Intr-o parte şt-n alta d replunll, ajunsei mal răptămlna trecută şi
prin comuna Miercurea, raionul Sebeş. Auzisem efl aci sfiit lucruri frumoase. In­
adus de la Morenl şl montat In hala tur­ bule In sectorul 1 „Bâtaga" şl In alte tr-adevăr am gdrit reallzdrl însemnate şl am cunoscut şl pe minunaţii oameni care
lupta pentru buna Întreţinere $1 Justa folosire a utilajelor din întreprinderile oraşu­ nătoriei de tuburi, unde pe lingă faptul părţi se găsesc vagoane deraiate, eu uşi le-au obţinut. Am pdslt tn acelaşi timp Injd yi o funcţionară birocrată, leneşă şi
lui Hunedoara. ■ consiliul» una din sarcinile de seama a organizaţiilor de parlid «I or­ că a prins rugină, l-au fost distruse roţile şi tampoane rupte, etc. lipsită de conşlilntd, care tn loc sd ajute jdrant» muncitori cu ceea ce poate, le
ganelor sindicale, a conducerilor întreprinderi lor ţi a fiecărui om al muncii. Toi mal mult dinţate şi cutia de vAezâ. Aceeaşi soartă o Cazuri şl mai grave se constată la va­ provoacă preulăţi
se simte grija Iaţ3 de utilaj din partea muncllorllor in majoritatea sectoarelor de acti­ are şi presa pentru încercarea tuburilor goanele basculante încărcate la refuz. a Acum să vă povestesc cele întîmplnte." M4 dusei la poştă să trimit o re coman­
vitate. In ultimul timp insă. din cauza abunden|ei de maşini >1 utilaje ce sosesc in în­ curbe la presiune, (unica în secţie) peste căror cutii de grăsime de la osii, conţin dată redacţiei- Intru pe un coridor, md apropii de uşd şe înainte de a încerca să
treprinderile oralului Hunedoara, se manllestâ o delăsare din parlea unor şeii da sectoare rare slnt aruncate cochUe şl diferite tu­ praf şl apă. In loc de ulei. Aşa sint va­ intru, citit orarul de serulci pe cere era scrin următoarele r „orele de lucru Intre
In ceea ce priveşte îngrijirea ţi justa folosire a acestora. buri. înclt două braţe l-au fost rupte. îa- goanele bescuiante CPR cu seriile 6-/2 şt 15-/9". Mo ulfal la ceas; era oralS.lS. Am uenfi bine mă pfntfll eu In timp
In urma aceslul lapl, ziarele „Drumul Socialismului'* şl „Uzina Noastră" au între­ clnd-o neutUlzabilă. 701525. 00233, 701515 şl mulle altele cei bătui la uşd. /ncercai să intru, dar intră dacă poţi. Uşa era închisă. Mă oîndll
prins un raid-anchetă penlru a scoate la iveala deficienţele In areostâ direcţie. In turnătoria de fontă, există 6 maşini La depoul nou C.F U. a fost adusă de că' or fl Intimat şi-o să vină In curind $t aşteptai un sfert de ceas, apoi mai un
pentru format, acţionate cu aer compri­ curind de la Reghin o brigadă complexă slert şi încă unu. da» uşa fot («chlsă a rămas. Intre timp mal uenlră şi alţi oa­
Publicăm mal Jos constatările tăcute pe teren :
mat tn prezent neutilizate şl de a eiror U.T.M. pentru reparaţii capitale la loco­ meni care încercară să inlre, dar au rămas ca fi mine to/ pe dinafară
îngrijire nu se ocupă nimeni. Tot aia se motive Elanul de muncă al tinerilor ute­ Tocmai clnd mi oîndeam să plec Intră pe coridor un cetăţean cu nişte plicuri
Muncitor ti dau atenţie îngrijim mai găseşte şl maşina pentru format piese rn Işti din această brigadă este dispreţuit tn mină Aflai că lucrează la SMT Bate şi el tn uşă dar nu-i deschise nimeni.
de Inginerul Cabaşl Dumitru, care nu dă
mari. care este nouă. a cărei instalare deşi
Mai bate in că odată şi dacă uede că totuşi nu i se deschide, se duse ta geam. Privi
utilajului a fost urgentată cu un an In urmă. In nici un sprijin acestei brigăzi. Nu se de­ înăuntru ţl-apol md chemă şl pe mine să-mi arate ceua. Ce eă vest ? în birou
momentul de faţă are aceeaşi soartă: zace plasează nici odată In mijlocul lor, să funcţionara Rezeanu Elena stătea fără ntd o prtjâ.
CSule (erate uzinăle, de pe Ungă Com­ cru posibil prin verificarea minuţioasă a in rugină, plină de pimlnt. Această situ­ vadă greutăţile şl lipsurile de scule nece­ — De ce nu deschizi tovarăşe 7 Aşteptăm aci de o ori — (I zUe tooarăşul meu
binatul metalurgic „Gh Gheorghiu-Dej'’. fiecărui eLemervt din componenţa loco­ aţie. arată că nu a trezit pînă în prezent sare reparaţiilor — N-am timp — răspunse funcţionara cu o voce pi|i0ăiată celui ce îndrăzni
deservesc nevoile de transport dus Interio­ motivei. s Im Iul de răspundere al conducerii secto­ Faţă de aceste lipsuri, Direcţia tran­ să-t conturbe liniştea.
rul combinatului şi I.C.S.H. De felul cum In ceea ce priveşte munca de hvtreţmere rului (inginerii Bârbulescu loan. Cioara sporturi (director tov. Scurta Cornel) nu a — Cum n-at timp ? Văd că staf degeaba — insista et oarecum mfntoj
este organizai transportul şi paralel cu $1 reparare a locomotivelor de către e- Vasile) şt a unui întreg şir de maiştrii, luat măsuri pînă ir» prezent şl mal . mult TacL.J n-aI auzit ce ţl-am jpus 7... — şe oţări funcţionara — Daca mă iner­
aceasta cum simt îngrijite lqcomotwete şi chtpele din depou, &e poate constata că In faţă de aceste bunuri deelt atft. nu a tras încă la răspundere pe vezi n-am să deschid astăzi
vagoanele, depinde in mare măsură rea­ ciuda faptului că strungurile şi raboteza Lipsuri serioase In .problema folosirii inginerul Cabaşi Dumitru pentru cele 4 fn timp ce tovarăşul meu de aşteptare tneepu să-mi povestească că la ei la poşta
lizarea planului de aprovizionare şl de necesită r apar aţii capitale, piesele data raţionale şl îngrijirii utilajelor, se con­ escavatoare noi „Progresul", care sosite de se tnttmplă des asemenea cazuri, fiindcăfuncţionara de acolo e soţia dirigintelui
producţie a comblneluflul şi 1CS-H- Pini pentru repararea locomotivelor prezintă stată el la sectorul transporturi urinate. o lună de zile nu au intrat in exploatare, $1 profltînd de aceasta tşt permite să facă ce vrea, la geam apăru o femeie Pe semne
nu de mult. flecare din aceste întreprin­ precizia cerută. Acest lucru se explică prin Deşi se resimte lipsa de vagoane, totuşi cu toate că ee resimte lipsa lor In mai era o prietenă, sau'poate o rubedenie de-a funcţionarei fiindcă fu de ajuns să facă
deri aveau serviciul lor de transport, lu­ fajphzl că atft strungarii cit şl lăcătuşii re­ cele existente nu rtnt îngrijite cum tre- multe sectoare.
un semn şi im-dlat uşa se deschise Folosindu-ne de aceastd ocazie intrarăm şi
cru ce durea la o silabă cointeresare (aţă vizuiesc el inşlşi strungurile in timpul lor
Cînd nepăsarea faţa de utilaje «oi. Lăsai prima dată pe colegul meu să-şi retolve treburile fiindcă era grăbtt să
de Îngrijirea materialului rulant, la inter­ liber numai să nu stingherească produc­ meargă la serviri Intirelase omul şl aşa mal bine de o oră.
minabile neajunsuri în ceea ce priveşte ţie. Printre aceştia se numără strungarii sta la loc de „cinste“
întrebuinţarea planificată a locomotivelor Bojan Gheorghe şl Rodmuler Frandac. lă­ — Tovarăşe,' vreau să tmt dai unele lămuriri Cn legătură cu telegrama aceasta.
şl la dese defectări a vagoanelor. cătuşii Morâraş Gheorghe. Văduva Pavel. (t else el tnrinzîndu-t hlrfia pe care 8ra Imprimată telegrama Funcţionara fără ta
Nefolosărea din plin a utilajelor, duce fost folosite la escavarea unul singur me­
Unlliclndu-ao tnl/regul serviciu de tran­ Mureşan foam, Truşcă Pavel şl maiştrii se utte la ea ti răspunse, răstit, „nu ştiu ce lămuriri să-ţi dau".
după sine la nelndapllnlrea pianului fizic tru cub de pământ. Un simplu oalcul ne
sport a-a observat o creştere calitativă a Silagy Alexandru şl Popa Toslf . — Vă rog prelunglţl-m» atunci abonamentul la radio şi luaţi-ml recomandata
şi valoric, la cheltuieli inutile, etc. Acest arată că. dacă aceste escavaloare lucrau
întregului parc de locomotive şi vagoane. Grija faţă de maşini se poale vedea şl aceasta, I se adresă din nou cetăţeanul,
lucru este cît se poate de bine dovedit, de don plin, puteau aduce beneficii serioase
Un mare merit in acest sens revine me­ prin aceea că ia depoul C P U. triaj exista — N-am timp pentru aşa ceva Stnt ocupată. Vino milne.
felul cum foloseşte utilajele Întreprinderea întreprinderii şi nu cheltuell fără rost
canicilor, fochlştalor şl echipelor de repa- o locomotivă defectă de mal mult timp şl Aceasta fu culmea neruşinării. După mat bine de o oră de aşteptare tl spuse
S construcţii din Hunedoara, oare prin Acestea stnt doar citeva aspecte ale rl-
raţiî. oare pe Ungă faptul că dau o Îngri­ care a fost trecuta la casate^ adică să cetăţeanului să oină mttne. Vdzlnd acest lucru mă ideal şi eu păgubaş şi plecai
planificarea şi organizarea proastă a uti­ sLpel Inutile de timp şi valori, pe care
jire exemplari utilajuluj depun toate e- tie tăiată şi dusă la fier vechi. Şeful de N-avea nici un rost să mal pierd timpul
lajului şi locului de muncă, pe linsă fap­ le face Întreprinderea 3 construcţii, al
forturile şl pentru repararea lui la tUTVD depou tovarăşul Chlţu Gheorghe împreună A doua zi mă (ntiintl cu acel tovarăş la poştă In Sebeş. Se dusese omul să-sl
tul că unele din ele lucrează doar cu o cărei' director este tovarăşul Trattner A-
şl in eorvdiţiunl optime Interesul faţă de cu ceilalţi muncitori s-au opus, lulndu-şJ rezolve treburile pini acolo la o distanţă de 20 km., ăacâ la poşta din comună
mică parte din capacitate® lor, altele nu îexandru şl şef al escava|iilor Inginerul
maşiniiJe cu care lucrează se oglindeşte Obligaţia de a o repara cu mijloace pro­ Hasler, risipă care scoate In relief lipsa funcţionara Rezeanu Elena nu „are timpT să-şi faci datoria
grăitor în activitatea mecanicului Nemeth prii hu&farâ de programul de reparaţii In sint întrebuinţate de loc, stlnd cu In aceeaşi zi. trimesel şl eu redacţiei scrisoarea pe care vrusef de altfel s-o tri­
lunUe înţepenite pe diferite şantiere. Ast­ oricărui simţ de răspundere din partea
Emil care printr-o bună îngrijire acor­ prezent lucrările de reparaţii continuă. $1 fel, esoa va torni 236—218 de pe şanberul acestor doi conducători ai întreprinderii, mit din Miercurea, Insă In plic mai pusei şi prezenta scrisoare Poate ea va ajunge
dată locomotivei depăşeşte cu mult tim­ in curind locomotiva va fl dată circulaţiei „Gara mică" in loc să lucreze ÎS ore zilnic, tn mJnuirea banilor poporului Aceastfi să fie citită şi de cei de la poşta din Miercurea Sper de asemeni că va fl ritltă şl
pul între spălări. Mecanicii Bardy Arpad Iată citeixa aspecte aJe muncii de îngri­ din cauza organizării proaste a transpor­ risipă a dus la neîndepiinlrea planului de de tovarăşii de la direcţia regională PTT R Deva şl, vor sta cel puţin ri de vorbă
jire s locomotivelor şi utilajelor in care cu .jioştăriţa" de ta Miercurea fiindcă locuitorii comunei nu pot face acest lucru
de pe locomotive R 1 şi utemlstul gerban turilor, lucrează de abia 4—5 ore Aceeaşi lucru, la sistarea unor lucrări . pe motivul
este reliefată dragostea oamenilor muncii
Constantin de pe locomotiva R 4 reali­ soartă o are şl escavatorul 236—213 care „lipsei de fonduri". Oare tovarăşul Tratt­ ION DRUMETU
pentru buhul obştesc, pentru buna desfă­
zează de asemeni multe tone km peste şurare a întregii activităţi a celor două lucrează la garnituri C.F, In Combinatul ner poate invoca acest motiv, clnd zillnic
cele prevâiute in planul de transport, lu­ Întreprinderi pe care CP U. le deserveu'e metalurgic „Gh. Gheorghiu-DeJ” şl care în se cheltuiesc pe timpi morţi mii de lei7
loc să realizeze 5 garnituri în 8 ore. din Cu siguranţă că nu. ExptLicaţla este că Două biblioteci, două rezultate
extrem
Pînă cînd atîta nepăsare faţă de utilaje ? cauza ritmului de doar descărcare garnituri de tov. Trattner şi Inginerul Haaler, nu s-au
3—4
realizează
în
incet,
inutilă
de
de,
nicdodată
înlaresal
risipa
16 ore Mei tristă se prezintă situaţia ce­ fonduri, nu şl-au pus niciodată problema In uriaşa operă de construcţie paşnică a Ump de cltAori. Aceasta a fost ca urmare
Xn unele sectoare din cadrul întreprin­ a fost adusă' pe şantier), pentru „motivul" vieţii noi tn ţara noastră un rol deosebit a măsurilor energice luate de colectiv şl
derii de construcţii siderurgice Hunedoara că instalaţia electrică este necorespunză- lor două dragllne „Maxima", care da două ca uthajul închiriat &â lucreze din plin. El de Important ll are munca cu cartea. ajutorului dat de către sfatul popular şl
(IC5H), un mare număr de utilaje slB ne- toaire. / / ' luni slnt nelntrebumţate, cu toate că 3-au mulţumit doar să închidă ochd In faţa Cartea este lariorul, care duce la Înde­ secţiunea culturală şl alta organe compe­
folosK. prost adăpostit lăsat si se dis­ Se ştltf ca flecare sector al ICSH-uiui lipsa lor se resimte «pe diferite şantiere. acestei situaţii, să se înfunde In birouri plinire opera de culturalizarea maselor tenta. Tovarăşa Drăghlcl Viorica, ml nul-
trugă Capacitatea maşinilor basculante are o sefţîe! de exploâtarc a utilajelor, cu Risipa Inutilă de bani plătiţi pentru închi­ şl hfrlU fără ră se gtndeaseă că această largi a oamenilor muncii Ea aădeşta tn toarea de cărţi nu s-a mărginit numai să
atft de necesare, in specia) la căratul pă- conducători 1 In fruntea lor. care au sar­ rierea acestor utilaje, este mal bine scoa­ stare de lucruri aduce pagube enorme sta­ conşUInţa lor spatul creator, dragostea trirrută adrese ci s-a deplasai la locuin­
mintalul rezultat din escavaţi! nu este fo­ cina să L jcupe.dp/justa folosire a uti­ să In evidenţă de fapta) că, e&cavatanzl e- tului nostru Pe • bună dreptate se poate faţă de patrie, faţă de toata popoarele lu­ ţele cititorilor pentru e le primi.
losită din plin In asemenea situaţie se lajelor. Corduca^orful secţiei utilaje de la leclric cu o capacitate de 1000 metri cubl pune Intnrebarea: Plnâ clnd va mai domnJ mii, făcindu-t să urască războiul, crima In contrast insă cu rezujtatele obţinute
găsesc şl excavatoarele complexul nr. JS, tov. Nainer Ştefan, nu-şi pe 8 ore şt escavatorul „Demag” 331003, această stare de lucruri In cadrul între­ şi Jaful, să luple împotriva lor de biblioteca raională din Alba lulla,
Dacă se analizează producţia realizata face datori; Nu vede, că betonierele nu închiriate din tann octombrie 1938, n-au prinderii 3 construcţii? Oamenii muncii <lin regiunea noastră unele biblioteci raionale în loc să progre­
de excavatorul nr 11, ce lucrează la com­ produc, ca un aparat de sudură electrică luptfrvd cu abnegaţie penlru infăipuirea seze, dau înapoi..
plexul nr. 2. se va putea vedea că din defect, cu rtumirul de Inventar 79, ctă de Bunurile poporului se „odihnesc“ în noroi politicii partidului, slnt dornici de a cu­ La biblioteca raională dJn Orăştte, de
cele 208 ore afectate producţiei pe luna mult lnămollt, neacoperit şl nu-l duca nl- noaşte noul, de a-şî însuşi temeinic cul­ pUdaT munca merge cu totul defectuos
Iunie, acest escavator a lucrat numai 40 man! că-1 repare ; un troliu stă răsturnat, Sbtele de muncitori din oraşul Hune­ nu slnt întreţinute In bune condiţii, Im- tura şi tehnica înaintată pentru a o a- Numărul cititorilor In loc să crească,
de ore, restul timpului stînd.din cauza de­ etc In sectorul montaj, o serie de utilaje doara. care trec zQnJc pe strada Ghorghe , oiediclnd in acest fel ritmul normal al plica eficace In munca lor creatoare Pen­ scade Anul trecut biblioteca a avut 2151
fecţiunilor maşinilor basculante, etc printre care şl un troliu cu motor de mare Barîţru , slnt Indignaţi de felul cum este muncii de construcţii pe diferite şantiere tru a-l ajuta pe cei ce muncesc In aoeQ- cititori permenenţi, tn primul semestru
Ce rost are să se laude conducerea sec­ tonaj, slnt lăsate neacoperite şi plouă pe îngrijit utilajul din remiza Trustului 4 Exemple concreta In această privinţă se stă privinţă, în regiunea noastră ca şi în fiind înscrişi 1213 cititori, pe clnd în anul
torului utilaje, că a organizat brigăzi com- ole. Tovarăşul Ghedeon Alexandru, şeful construcţii, de felul cum acest utilaj. în găsesc destul de multe Astfel, malaxorul tntreaga ţară s-au creai mll de biblioteci acesta plnă tn prezent. abLa au fost in-
plexş, brigăzi formate din osca vata rişti $1 sectorului, nici nu a ştiut de soarta mul­ paria nou, se degradează, expus intempe­ de pe şantierul „Restaurant" nu lucrează înzestrata ou suta de mii de volume şl sertşl 900 In ee priveşte fondul de cărţi
şoferi do pe auto-basculante ? Ce folos că tora dintrfe ele. plnă acum câteva zile riilor naturii. Astfel, două macarale dife- de o lpiă de zile. «pentru că II lipseşte un broşuri de literatură, tehnice şl ştiinţifice, acesta a suferit mult Pe lingă faptul ci
esuav lorlştiî Puiu Sava şi Cristea Nicolae Conducerea tefuucâ a ICSH (director renţlare şi una R.P U stau nslntrebuinţate plnlon Din cauza lipsei de Intars în ceea din oare oamenii sorb cu nesaţ cultura nu s-a mal împrospătat de mult, un nu­
de pe excavatorul nr 25, Fir uleie |Constan- tov. Ha scai Herman) manifestă un dis­ şl înnămolite Două motoare electrice noi, ce priveşte procurarea de cablu de sarolnă nouă măr de circa 3000 cărţi luate Încă de anul
t|n şl Marin Păuna de pe estavătorul nr preţ boieresc faţă de unele inovaţii pre­ de 39 K W slnt aruncate la marginea re­ la macaraua „Pionier" de pe şantierul Bibliotecile raionale, importante focare trecut de la biblioteci nu au mal fost
29 ^1 .alţii ca el muncesc cu toată bunâ- ţioase. cum ar fi inovaţia tovarăşului Mat- mizei şl îngropate pe Jumătate In noroi. O M, şl mai alea a cablului trifazic, lucru de răspindire a culturii, slut silnic frec­ restituita de cdtitorL
L N'bolbţa, dacă nu sint ajutaţi şl restul de nov Nicolae. care a' conceput construirea O maşină de îndreptat şi fasonat beton stă care se resimte pe mai multe şantiere, tm- ventate de sute de cltHorl, care restitue
k i eseavatorlşti şi şofori si' muncească la fel? unui malaxor spumogen, folositor la pre­ tn aer liber. în bătaia ploii, in timp ce piedJcă utilizare® din plin a acestor utilaje cărţile citite şl (au altele not. Unele din Ce dodedesc toata acestea 7 Oricine, de
Şoferii Toader Aurel şl Rotea Gheorghe, pararea şl turnarea în mod mecanizat a şantierul „Restaurant" are nevoie de ea şl in acelaşi timp ritmul de construcţii. aceste biblioteci, datorită strădaniei co­ la prima vedere, ar spune că colectivul
au realizat In luna Iunie un indice de 132 betonului spongios, neoesar diferitelor pre­ Acestea slnt numai citeva aspecte ale lectivelor pentru popularizarea cărţii In nu munceşte; ci nu se Interesează, nu
, 1^ sOtă 1 rulaj mediu zilnic Dar de ce nu- fabricate de beton Un an şl mal bine 8-a neglijenţei şi condamnabilei nepâsârl a Aceste constatări dovedese că, utit con­ rlndu) maselor şi ajutorului primit din popularizează cartea, etc Realitatea insă
! mal aceştia eu obţinut asemenea rezultate. tărăgănat confecţionarea acestui malaxor, conducerii Trustului 4 construcţii şl mal ducerea trustului cit şl Inginerul Grame partea secţiunii culturale raionale, ob­ este alta. Colectivul eale bun. cu dra­
dta etţl şoferi sJnt ? Penhru că nu se ex- din cauză că şeful secţiei mecanice, iov ales a şefului bazei de utilaje, inginerul Daniel şeful bazei de utdlaje. Dud I. res­ ţin re mi! ta te frumoase atrăgînd pe zl ce goste de muncă, dar pe lingă faptul că nu
r.-\ Unde -peit^tol metoda celor buni. Condu- Talieş Horia, fi Împiedicat In mod siste­ Crama Daniel, care nu se îngrijesc de ponsabil cu întreţinerile, privesc ou un to­ trece un număr tot mal mare de cititori primeşte ajutorul necesar, mal este şi îm­
/ cerea sectofuluj de exploatare a ulllaje- matic construirea lui In sfirşit, inovaţia buna. lor Întreţinere, cl doar de evidenţa tal dezlntares problema Îngrijirii utilaje­ Biblioteca raională dki Alba lulla cons­ piedicat fn muncă de către secţia cultu­
: lor/a găsii db cuviinţă, că-1 destul să ta a reuşit cu toate piedicile Le proba de lor, a folosirii şl întreţinerii lor, dezinte­ tituie un exemplu in această privinţă. rală raională. Bibliotecara şefă Slaneu
unele măsuri îpolrlva a ctţiva şoferi, care experimentare, a dat rezultate minunate. contabilă a încasărilor reieşite din închi­ Condus cu pricepere şt interes de tova­ Elena şi mînultoarea de cărţi slnt folo­
dfn neglijenta şi-au distrus maşinile, fără Malaxorul spongios nu este Încă dat pro­ rierea maşinilor existente pe şantiere. res care echivalează cu atitudine duşmă­ răşa Şerb an Ana, colectivul acestei bi­ site in alte muntfl. Iată de ce biblioteca
ca împreunai ou comitetul sindical de ducţiei. Referatul cabinetului tehnic. în M<aJ mult. nici utilajele aflate pe şantiere noasă faţă de bunurile poporului. blioteci a reuşit să obţină succese fru­ raională cit şl cele săteşti din raionul
secţie, grupa de partid şl organizaţia de care se arată cl inovaţia este bună şl că moase. întrebuinţând numeroase şl variate Or ăştia nu-şl duc ta îndeplinire sarcinile
bază U.T.M. să se ocupe în mod sistematic malaxorul poate scuti eforturile muncito­ ______________CONCLUZII ________________ forme de popularizare a cărţii şl de atra­ ce le au In munca cu cartea.
de educarea lor, insuflindu-le prin multi­ rilor, stă tn sertar la tovarăşul Hascal gere a noi cititori: panoOrl cu coperte, Anallzind aceste două rezultate şl fe­
plele metode, dragostea faţă de utilaje şi Herman Din constatările lăcuit pc teren cu ocarie raidului anchetă, a reieşit că acolo unde vitrine de cărţi, biblioteci volante, re­ lul de a se munci In acesta unităţi, secţiu­
de meseria ce o practică întreaga conducere a întreprinderii, in problema întreţinerii şl folosirii Juste a utilajelor a constituit o preotupare de seamă pen­ cenzii, muncă de la om la om, etc-, s-a nea culturală a sfatului popular regional
Dar atitudinea nepăsătoare faţă de uti­ frunte cu tov. Cogan Alexandru, comi­ tru conducerile întreprinderilor, pentru organele de parlid şl sindicat, sarcinile planului de reuşit să se mărească simţitor numărul ci­ vă trebui să la toate măsurile de a în­
laje &e manifestă şJ eub alte aspecte tetul de tntreprlndere. ptnă cînd şl biroul producţie au (ost îndeplinite şl chiar depăşite. titorilor fn perioada 1 Ianuarie—26 Iunie drepta munca In bibliotecile din raionul
Intr-unu) din depozite, două remorci cu organizaţiei de bază sini In stare să nu Exemple de acest lei găsim la întreprinderea „T U G." unde pentru întreţinerea uti­ e.c., biblioteca a reuşit să Înscrie un nu­ Or ăştia şl din celelalte raioane unde mun­
seriile de inventar nr. 81017 şl 01078 stau mai ţină seama de celelalte sectoare şi el lajului In cele mal bune condl|lunl de luncţlonare .au foet înfiinţate ateliere mobile de măr de 1410 cititori permanenţi, depăşind ca cu cartea merge slab, organlzind in
pradă intemperiilor La una din ele lip­ se concentreze numai la complexul nr I repara|ll înzestrate cu toi aparatajul necesar De asemeni la turnătoria „Patria” secţiile astfel cu aproape sută la sută numărul acest sens o serie de schimburi de expe­
sesc două cauciucuri iar platformele de de construcţii siderurgice, ceea ce duee la laminoare şl O.S.M. din cadrul combinatului metalurgic „Gh. Gheorghlu-Dej" la Comple­ din aceeaşi perioadă a anului trecut, clnd rienţă temeinic pregătita
lemn ale acestor remorci au putrezit unilateralism Şl sectarism Întreprinderilor xul I I.CS H.. datorită îngrijiri) şl folosirii raţionale a utilajului, colectivele de munci­ existau numai 717 Plnă In prezent au Secţiei de propagandă şj agitaţie a co­
Cum au ajuns ele ecolo, nu ştie nici to­ noastre socialiste nu le slnt proprii aseme­ tori reuşesc să-şi îndeplinească cu saccci angajamentele luate in cinstea zile) de 23 fost citite de către cititorii acestei biblio­ mitatului raional de partid Oră ştie. li re­
varăşul Szmuk Zoltan şeful sectorului nea practici dăunătoare şl nu pot fi lă­ August. teci peste il 490 cârti vine de asemenea sarcina de a lua măsuri
La fabrica de betoane, două betoniere sate Ilpstle de îndrumare şl control com­ Raidul anchetă a scos Insă la Iveală cu deosebită claritate că In unele sectoare din com­ Un alt fapt care scoate tn relief mun­ energice pentru îmbunătăţirea muncii în
stau nefolosite cu săptămânile, Iar alta plexe de lucrări, Importante in economia binatul siderurgic. I CS.H. Trustul 4 Construcţii şl din alte întreprinderi ale oraşului ca colectivului de ari este acela că a reu­ această privinţă
rouă. nu lucrează de 6 luni (adică de clnd noastră oaţlonalâ. Hunedoara, conducerile acestora, organele de partid şl sindical manlleslă un total desln- şit să strângă toete cărţile nerestituite la S VLAD1MIR —
teres taţi de utilajele cu care slnt înzestrate, uttlnd că acestea reprezintă un bun al între­
Adrese şi circulare în loc de muncă practică gului popor.
Lipsurile stabilite cu ocazia raidului anchetă trebuie aă constituie sarcină ImedlaU a Ni se semnalează că :
In multe şedinţe operative ţinute cu unele sectoare din combinat, dovedeoe pe conducerilor întreprinderilor vizate. Organele de partid slnt datoare să vegheze ca aceste
şafii de sectoare din Combinatul metalurgic deplin slaba preocupare în această pri­ lipsuri să (le llrhldate cit mal grabnic $1 In acelaşi timp să tragă la rdipundere pe cel ce De citeva luni, ‘ la secţia fumcular al ăl
„Gh Gheorghlu-Dej" se dezbate problema vinţă a organelor de conducere. se lac vlnova|l de proasta lntre|inere Şi loloslrr a utlle|clor De asemeni sub îndrumarea minei Lupeni, s-au apari două lagăre din
folosirii raţionale a utilajelor, a ingrljirii De pildă, tn sectorul turnătorii se gă­ organizaţiilor de parlid. comitetele sindicale trebuie să cultive Iu rindul maselor de mu$ care cauză procesul de producţie la ecest Sîn1 2 eni de cînd ţăranii muncitori
lor, se dau dispoziţii verbale, urmate de sesc utilaje, care au fost In funcţiune. Iar cltorl dragostea la|â dr utilaje şl să Imprime tn conş!lln|a fiecăruia răspunderea pe care loc de muncă merge cit se poate de de­ din comuna Vinerea raionul Orăştie au
edrese şi circulare, etc Cu toate acestea, în momentul de faţă slnt degradate, gfi- trebuie să o -albi faţă de acestea. Numai In telul acesta vor putea ll înlăturate deterio­ fectuos Conducerea secţiei lunîcular era pornit oa prm acţiune de autolmpunere
aspectele sub care se prezintă problema slndu-se într-c stare intolerabilă In e- rările şl degradările utilajelor, lapt care Inllucnjează negativ asupra procesului de producţie obligată ca îndată ce I s-a semnalat de­ să-şi zidească un eâmln cultural
folosiri! raţionale şt îngrijirea utilajelor în ceastă situaţie se afla un mare strung Deşi pînă acum au fost Încasate sume
fectul să ta măaurl de înlăturarea lu).
Muncitorii secţiei funicular sint siguri remarcabile, totuşi încă nu se vede nici
un spor tn această privinţă. Căminul cul­
că de data aceasta în cei mai ecurt timp
Ziarul „Drumul Socialismului" defectul va fl reparat tural continuă să (le pentru săteni o do­
organizează fn einsfea zilei da 23 August un Noile delegate şi-au început activitatea rinţă neîmplinită.
Corespondent voluntar Dinu Constantin
ftnă In ziua de 3 Iulie a e., In oraşul din circumscripţia nr 25. au antrenat + Peste 100 008 de cărămizi, zac In felină
CONCURS LITERAR Deva au foat alese pe grupe de femei 209 toate temelie la curăţirea străzilor. De bătuta de vinturl şl ploi fără ca si (le
De multa ori minerii din oraşul Lupeni
delegate pe circumscripţiile eleotorale o- asemenea tovarăşa Necşulescu Bleonora sini obligaţi să facă edervărate acrobaţii transportata întrebaţi de ce nu au între­
răşeneştL prins nimic In această direcţie, cel de la
pentru poezie, proră şl satiră, pe teme din realizările regimului democrat Printre tovarăşele alese se numără Iri- reaponsabila circumscripţiei nr. 29 împre­ pentru a putea traversa strada principală sfatul popular el acestei comune moti­
popular, aie luplel pentru pace şi prieteniei cu U.R.S.S, şi ţările de demo­ mJe luliana, Doda Ana, Necşuleecu Ele- ună cu celelalte 8 delegate au luat Iniţia­ ce se umple cu apă din cauza proastei vează că nu au putut efectua transpor­
craţie populari. onora. Berghian Florlca şi allele care au tiva strîngerli de pene pentru confecţio­ funcţionări a canalului de scurgere. Cum tul, deoarece nu există pod peste apă şl
in anul acesta nu au fost puţine ploile care
fost fruntaşe ir toata acţiunile obşteşti şl narea de perne pentru maternitate. La deci cărămizile nu pot fi trecute
Se vor decerna urmăloarelc premii: au căzut, — ce bucurie pe bieţii mineri —
care şi-au luat anga)amentul de a sprijini fel tovarăşele Berghian Florics. Vătavu Preşedintele ş! secretarul ee mărginesc
— 3 premii a clte 1000 lei (premiul I). dimineaţa şl seara „o adevărată plăcere" să stea înfundaţi după birouri şl să ridice
munca comitatului executiv al sfatului Lucia şl altele au pornit la abonarea fe­ La hazul stlmLt de modul cum ee traver­
— 3 premii a cite 700 Ici (premiul II). din umeri scuzlndu-se că „fac şt el «tlla
popular, pentru ca aceata să-şl poală duce meilor la publicaţii ca: „Femela", „SI- sează strada a -luat parte chiar şl preşe­
cit pot".
— 3 premii a cite 500 lei (premiul III). cu auccec la îndeplinire sarcinile ce-l stau taanca", etc. reuşind să aboneze plnă acum dintele sfatului popular a) oraşului Lu­ TăranH muncitori din comuna Vinerea
peni.
— 5 menţiuni In cărţi şl obiecte. în faţă peste 20 muncitoare dJn circumscripţia Insă nu se pot mulţumi cu această mo­
Mulţi dintre mineri s-au întrebat: dece
Lucrările vor ft trimise la redacţia ziarului „Drumul Socialismului" Noile deJegete au şl pornit la Iniţierea lor. o li rizînd preşedintele 7 Oare n-ar fl mal tivare El cer cu hotârtre ca cel din con­
sfatului
ducerea
popular
se
să
aştearnă
Deva str. 6 A\artie nr. 9, pină la dala de 20 august cu menţiunea „pentru unei serii de acţiuni, menita să contri­ Mergînd pe drumul muncii continue şJ bine ca In loc să rtdâ c ă la urgente mă­ serloe pe muncă şl lucrările de Interes ob­
concurs". buie la buna desfăşurare a muncii în Însufleţite, noile delegate de temei Îşi vor suri pentru desfundarea canalului de ştesc începute, să fie terminate ta timp
treburile obşteşti. Astfel, tovarăşa Irlmic aduce dm plin aportul în munca de con­ 6curgere a apel? PfŢAN PETRU
Informaţii in fiecare zi intre orele 7—14 p.m.
luliana. Împreună cu celelalte 4 delegate ducere şl bună gospodărire a oraşuluL Corespondent voluntar Rusa Gheorghe corespondent voluntar