Page 15 - 1954-07

Nr. 55 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Pentru continua îmbunătăţire a muncii 0 consfătuire plină de învăţăminte

Uniunii Tineretului Muncitor > pondenţli voluntari, colaborator]! ţl tllilorll ilarului, de la Trustul 4 construcţii Hune
Zilele trecute, ilarul „Drumul Socialismului" a organizai c conslâlulre cu rores
doara. Coflilâtulrca a avut scopul de a anallia problema bunel gospodăriri pe şantierele
Uniunea Tineretului Muncitor «le or­ pede cJaeâ, ele nu mobilizează permanent Succesului muncilor agricole de vară. in artistice, focuri de tabără. Jocuri, hore, de construcţii ale întreprinderilor din cadrul trustului şl a da posibilitatea corespondenţi­
ganizaţia revoluţionară a tineretului din pe ulemişh şi masele largi de tineri pen­ vederea dezvoltării economiei naţionale ţi carnavaluri, etc De asemenea, trebuie sfi lor voluntari ;i colaboratorilor clarului să-şl Îmbogăţească tematica materialelor
patria noast/ră,,. organizaţie comunistă de tru demascarea duşmanului şi combaterea a ridicării nivelului de trai al celor ce se ţLnâ seama de imt-eresi/l tinerilor pentru ce le vor scrie
masă, care continuă glorioasele tradiţii influenţei ideologiei burgheze muncesc discuţii despre cărţj şi piese de teatru Pobllcăm mal |os unele aspecte ale acestei consIMulil;
de luptă aJe Uni urm Tineretului Comu­ O cauză importantă a lipsurilor din In acest scop este necesar ca în rln- pentru tineret, intilniiri cu muncitori şi
nist munca UT M este activitatea defectuoasă durile tineretului şl in primul rînd ale comunişti vârstnici, fruntaşi in producţiei Ln sala de şedinţe a clubului muncito­ crârile de zidărie jumătăţile de cărămizi şi
Creată pi educată de partid, Uniunea a C C a) U.T M utermştdor Sâ fie dezvoltate dragostea şî o omeni de şfruzvţâ, scriitori, care sâ le resc al trustului s-au adunat $eh de şan­ admiţând să sa apargâ cărămizi întregi
Tineretului Muncitor este rezerva de In munca CC. al UTM a fost încăl­ atitudinea socialistă faţă de muncă, de­ povestească despre munca lor, despre tier, gestonanl de materiale constructori ln tiropuJ discuţiilor purtate in această
Kiptă a partidului, ajutorul său princi­ cat principiul conducerii colective; cri­ prinderi praotiee. dorinţa de a munci cu viaţa grea din trecut şi viaţa nouă, liberă, fruntaşi in întrecerea socialista, cadre consfătuire s-a Iniţla/t înlzecorea socialistă
pat in oducarea comurrlsrlâ a tineretului, tica şi îndeosebi critica de Jos au lost cian şl pricepere pentru realizarea pro­ de azi conducătoare ale trustului şl ale între­ avind ea obiectiv principal buna gospo­
un izvor nesecat de cadre Înăbuşite .In munca C.C al U T M. şl a gramului de măsuri economice elaborai Cultura fizică şi sportul constituie o prinderilor aparpnâtoare Lucrările con- dărire a şantierelor întrecerea a pornii
Sarcina de luptă a u T.M In perioada aparatului său s-au înrădăcinat birocra­ de plenara lărgttă din august 1053 a C.C parte indisolubilă a educaţiei oomumste a ef 3 tu urii au început cu referatul ţinut de din partea munoltortlor şi tehruciendor de
actuală este să educe şi să mobilizeze tismul şi formalismul aii PMR taiere!ului UTM, trebuie sâ tfvtenfufice şoful bazei de aprovlmonare cu materiale, la întreprinderea 401 construcţii chemind
fotreaga generaţie tînărâ pentru tradu­ Munca vue cu oamenii a fost Înlocuită Împreună cu organele sindicale, orga­ ongunurarea şi dezvoltarea educaţiei fizice de pe Ling* Trustul 4 construcţii In re­ pe cei de la întreprinderea nr 403 con­
cerea în viaţă a hotâriniJor plenarei lăr­ in mare pairie cu munca cu hîrtiile, pro­ nizaţiile U T<M dhn Industree slnt che­ şi a sportului de masâ în rîndurile tine­ ferat s-a arătat câ paralel cu dezvoltarea strucţii Aceştia la nlndul lor au râspuns
gite din august 1053 a C.C al P M R movarea şi educarea cadrelor au fost ne­ mate sâ antreneze mase mai largi de retului, Îndeosebi Io sote. combinatului metalurgic „Gh Gheorghiu- cu însufleţire, angajîrvdu-se să organizeze
In ultimul timp organizaţiile U.TM,, glijate, nu s-a organizat şl nu s-a con­ tineri ln întrecerea socialistă pontru înde­ Succesul muncii oigamz&torlce şl edu­ DeJ“ se înalţă şi impunătoarele blocuri săptămâni închinate bunel gcspodărlrl a
conduse de organizaţiile de partid, şl-au trolat temeinic Îndop lumea hotlrirBor plinirea planului de (producţie la toţi In­ cative in rândul tinerelului depinde ln muncitoreşti, spitnle, şcoli Şi câmino, care şantierelor de construcţii.
orientat activitatea l-n această direoţio şl luate dicii, pentru ridicarea productivităţii foarte maro măsură de îmbunătăţirea ra- eu c# scap îmbunătăţirea continuă a con­ S-au făcut propuneri minunate in cadrul
<şi-au Îmbunătăţit într-0 oarecare măsură Cauza principală a tuturor lipsurilor muncu. pentru reducerea preţu/lui do cast, dloalâ a metodelor şl formelor de activi­ diţiilor de muncă (1 do hrai ale color ce consfătuirii, cum ar fi da pildă construi­
munca de mai sus constă In faptul că organele pemtiru realizarea da economii, pentru În­ tate ale UTM. Este necesar să fie înlă­ muncosc rea de podeţe portative care vor face le­
în prezent sânt Circa 15 000 brigăzi do şt organizaţiile de partid au subapreciat tărirea disciplinei în muncă, sâ mărească turate cu fermitate dm munca organiza­ Centrul de greutate al rerferatuluî l-a gătura dm vagon in camion şi din camion
tineret, 2830 posturi utemdste de control rolul ji însemnătatea U T M , n-au asigu­ numărul brigăzilor de tinerel, al posturi­ ţiilor U T M sectarismul, metodele con- constituit problema materialelor de con­ ln siloz, pentru a ţe evita xlslpa de ciment
Şi 614 brigăzi de calitate in întreprinderi rat pe deplin conducerea şi controlul de lor ulemiste de control, al brigăzilor raid cert a rist -birocratice formele bMrfneşti şi strucţie. S-a arătat că pe unele şantiere ln timpul descarcănd. Este vorba de ci­
0 iniţiativă bună este organizarea cursu­ partid asupra activităţii UTM O mare Se cere muncă politică asiduă pentru cele de paradă, şed Mitomania, prelucrările descărcările de materiale S-au făcut ln mentul care sos este în gară, vărsat
rilor de rmmrn tehnic pentru ridicarea ca- parte din membru de partid care lucrea­ lichidarea râminerll in urmă a acUwtâţll şablon In organizaţiile UT M trebuie să aşa fet incit coeficientul de cărămizi sparte Sâ se reorganizeze şi să se pună un
Mlicărll tmeriilor. In întrecerea soclaJLsiă ză in rmdurilc U TM şl Ln organele sale UTM la sale Mosc mult mai largi de se tncetaţeneoscă spumtul muncii colec­ a depăşit cu 5% pe cel* legal, Iar al ţigle— mal mare accent pe activizarea brigăzilor
a crescut numărul fruntaşilor inovato­ de conducere nu şl-au îndeplinit sarcina tineri ţărani munatori pot şi trebuie sâ tive, munca concretă, vie. cu tinerii; sâ (or cu 1% Ou toate câ lostirl şef al sec­ complexe pe şantiere — a spus dulgherul
rilor din rîndurile tinerelului încredinţată. fie antrenate ln Întrecerea patriotică, ln devină o preocupare permanentă folosi­ ţiei tranzit, Crăciun Petre a fost înlocuit, fruntaş in întrecerea socialistă, tovarăşul
In sectorul socialist al agriculturii ti­ Inleresele şl sarcinile mori ale con­ lupta pentru sporirea producţiei agneote rea unor metode atractive de organizare te mai continuă şi In prezent descărcarea Stanca .Alexandru. S-a dovedit că atunci
ne ru formează brigăzi de cîmp, brigăzi' strucţiei socialiste cer lichidarea grabnică animale şi vegetale, pentru consolidarea Şl ediuoare a ţinerilor potrivit specifi­ materialelor la vota Intlmplării, deoarece clnd brigăzile complexe sini ajutate, se
pentru creşterea animalelor. Iniţiativa a lipsurilor, îmbunătăţirea hotărâtă a ac­ şl lărgirea sectorului sociailsl al agn- cului virstei şl ocupaţiei lor, potrivii In­ eervloiul tehnic al trustului nu s-a ocupat pot ţnlâptiil adevărate minuni încoratruc-
de la SJUT -Petki Nou pentru titlul de tivităţii U.T M. şi a conducerii sale de culturU, pentru întărirea alianţei dintre teresului Iot arzător pentru fapte maxi. de rezolvarea contelnerizâril (descărcarea til-
„cel moi bun tractorist” a cuprins un către partid cJaaa muncitoare şt ţărănimea muncitoare Indrânneţe, ercrtce, poUru ştiinţă, teh­ mecanizată a materialelor de construcţii O saromâ pruvefcpaJâ ce Şt-a pui-o pen­
mare număr de tineri tractorişti In sec­ Potrivit hotărârii Biroului Politic al Utemîştiă de La sate trebuie să partici­ nică, sport cu ajutorul unor dispozitive numite con- tru rezolvat conducerea Trustului 4 con­
torul individual, mulţi utenuşti au con­ CC al PMR, în aceasta lujnă au loc pe mal activ la popularizarea polilicii O comdiţie Importantă a îmbunătăţirii leinero. purtate de macarale). strucţii in urma acestei consfătuiri, este
conferinţele regionale şi conferinţa pe partldutuă de cointeresare a ţărănimii activităţii UTM este 6tudicrea perseve­
tribuit la efectuarea in bune condtţiuni a Un alt aspect al risipei de materiale conteinarlzarea. So va pune oapăt tergi­
1 n să mi n ţărilor, e contract Ard or şi la va­ ţară a UTM. Acestea trebuie 6â duci la muncitoare la sporirea producţiei agri­ rentă şi aplicarea creatoare a experienţei reliefat de roferat. este acela oferit de versării îndelungate a acestei Importante
lorificarea produselor agricole prin coo­ îmbunătăţirea muncii organizatorice ţi cole, la munca de lămurire a tinerilor acumulate ia peste 30 de ani de glorioasa | neglijenţa unor şefi de şantiere cum ar probleme de către baza de utilaje a trustu­
peraţie de educaţie comunistă a U T M în vede­ ţărani muncitori asupra supenorHăţji Unuune a Tineretului ComunIsl-Lerunist | fi de pildă la şantierul Mintia, unde în­ lui
A crescut rolul organizaţiilor U TJVf. rea mobilizăm tineretului la realizarea ognculturii sooJabste sâ mobilizeao pe al Uniunii Sovietice Totodată este nece­ semnate cantităţi de bitum s-au topit şî S-a hotărît in încheierea consfătuirii ca
din şcoli şl instituite de invăţămint su­ hotărirllor plenarei lărgite din august lineri pentru a-şl convinge părinţii să în­ sar da UTM «ă generalizeze şt să ev- ou curs pe Jos din butoaiele pros» adăpos­ lupta pentru economii sâ tio intensificată.
1953 a C.C. al PMR tre in gospodării ooJeotive şl întovărăşiri Oindă proprio sa experienţă înaintaţii.
perior in mobilizarea elevilor şî studen­ tite şi aşezate cu gura la pămînt. Trebuie pus capăt odată pentro totdeauna
ţilor la Învăţătură^ Ar ti însă greşii să se creada că agricola şi să dea exomplu ln acea&lă pri­ Organizaţiile U.TM smt chemate ca, Ceea ce nu s-a spus în referai, a fost risipei de Ler-beton! Există po şantiere în­
aceasta este suficient paatru îmbunătăţi­ vinţă. Ulemiştli trebuie sâ înveţe să lu­ sub conducerea organizaţiilor de partid,
UTM a participat activ la numeroase rea activităţii UTM Din partea tutnroi, creze mai bine pămintul. aâ-şi însuşească ftrătet de cei ce s-au înscris la cuvînt semnate cantităţi de deşeuri de fler beton
manifestări Internationale tinereşti, întănin- organelor şi organizaţiilor do partid se cunoştinţe agrotehnice şi zootehnice in să dezvolte Sn rîndurile utemiştiJor do­ Aceştia au criticat aspro pc cel de la baza din care se pot confecţiona scoabe. însă
du-şi legăturile cu tineretul din alte ţari. rinţa de a se pregăti şi de a se ridica din de aprowTo.oare. in frunte cu şeful lor tov Radulj losif (şeful de atelier) permite
cere să ve ocupe cu dragoste, atenţie şl vederea obţineru unei producţii şi produc­ punct de vedere Ideologic, cultural 51 pro­
Desfăşurarea alegerilor organelor raio­ Leovl Aitexandru, care au socotit câ buna să se confecţioneze scoabe din „colafcuV*
pricepere de activitatea U TM., nu pe­
nale şi orăşeneşti U.T M a contribuit la riodic. Ci permanent Organele şi or^aru- tivităţi inalie deosebită are educarea fesional pentru a deveni demni să intre aprovizionare, conservarea şi minunea nou de Ler-beton.
Importanţă
O
Întărirea organizatorică a UTM Din rin- raţnle de partid vot reuşi să obţină ri­ tineretului în spiritul dragostei şi devo­ în partid Intrarea tn partid înseamnă marterialelor dc construcţii poate fi reali­ Se vor organiza schimburi de experien- *
dur*l« utemişlrlor a fost promovat un nu­ dicarea nivelului muncu UTM numai tamentului feţă de patne. popor şi partid; penlru fiecare utemist o mare cinste şi zată numai prin procese verbale, rapoarte ţo intre şantierele şi întreprinderile do
măr însemnat de cadre în diferite sectoare un punct de cotitură in viaţa sa Pentru şl eifculări. fără a sc preocupa efectiv construcţii ale trustului, londră pină acum
dacă vor înţelege profund că educarea tineri! trebuie că primească o asUel de fiecare organizaţie U.TM. să fie o min-
ale aparatului de stat p economic de Knstruiirca gestionarilor prin aursuri s-a făcut foarte puţin in acest sens Se vor
comunistă a tinerei generaţii dun patria educaţie patriotică urnit sâ fie gata ori- drie şi o năzuinţă fierbinte de a da par­
Realizările obţinute in munca U.TM noastră este cauza scumpă a inlreguJui cînd sa apere patrra scumpi împotriva tidului contingente noi de comunişti. speciale, fără ca sâ se efectueze un control ţine Instructaje cu gestionarii de materiale
se datorase îrvtr-o însemnată măsură lap- partid, o parte componentă importantă dc duşmanilor. riguros pe teren pervtru ca aceştia sâ cunoască şi să-şi dea
tului că In ult»mul timp organele de par­ nedespărţit a muncii de partid de zi cu Combătând orice mnmiestare a naţio­ Tineretul. în Ironie cu utemiştil. trebuie Şeful bazei de aprovizionare eu mate­ seama de valorile imense ce le minuiasc;
tid au acordat o atenţie mai mare con­ zi Conducerea directă de către partid a nalismului burghez, organizaţiile de par­ sâ primească o educaţie combativă, ea he riale, şeful depozitului şl comisia dc re­ Inginerii, tehnicienii şl maiştrii vor urma
ducerii UTM Comitetele regionale şl U T.M constituie garaiîţia îndeplinirii cu tid şi UTM au datoria si întărească mobilizat la luptă impotrivia elementelor cepţie — a spus tâmplarul Salla luliu — cursuri de împrospătarea cunoştinţelor
raionale au analizat diferite aspecte ale £UC?as a sarcinilor sale necontenit frăţia şi colaborarea priete­ duşmănoase care caută eă pătrundă ln nici nu ştiu ce au in depozit Am cerut care vor M urmate de examene Se va ţine
activităţii U TM . au antrenat tineretul Comitetele regionale, raionale Şi oră­ nească dintre tinerii romîni şl tinerii din organizaţiile U T M pentru a influenţa mai deunăzi 18 creioane pentru uşi şi mi o stnctă evidenţă a circulaţiei materiale­
in acţiuni Iniţiale de parbid, îndeosebi pe şeneşti de partid au datoria sS analizeze minorităţile naţionale in lupta ccmunâ elementele înapoiate dm rindunle tineri­ s-a spus că „nu se află aşa ceva” Ctnd lor de construcţii, ln»roducîndu-se cecuri
limc de producţie, au acordat ajutor In munca de partid ln rândurile tineretului, pentru construirea socialismului şi întă­ lor şi a recruta duvtre acestea instrumenta am căutat Insă amănunţit ln depoul am de materiale pentru a se lichida nepo­
îmbunătăţirea invăţâtmînt/ului politic precum si activitatea UTM.. să ia mă­ rirea Republicu Populare Romi ne care sâ lovească in cuceririle revoluţio­ găsit 308 bucăţi Comica de recepţiona re trivirea dintre, stocurile existente si
al U T M suri practice pentru îmbunătăţirea muncii In rîndurile tuturor tmerllor trebuie cul­ nare ale poporului muncitor Elementele a materialelor — responsabil Ghehan loan, stocurile scriptice. Şefii de şantiere slnt
Cu toate acestea, activitatea Uniunii şi să Informeze despre aceasta Comitelui tivate dragostea sincera Şi recunoştinţa corupte şi provocatoare, care împing pe şef de depozit Bucsan loan — nu-şi face factorii principali al bunel gospodăriri a
Tineretului Muncitor nu este ineă la Central Organizaţiile dc baza trebuie să pentru marca Uniune Sovietică, elibera- urai tineri şi tmere spre aote de huliga­ datoria şi recepţionează r^aterlate neco- şantierelor Maiştrii sint organizatorii di­
înălţimea sarcinilor puse 'de partid In îndrume, sa controleze permanent şi să loarea şl sprijlmloarea noastră, prietenia nism. spre destrăbălare morală, trebuie sâ respuniâtoare. recţi el producţiei Locul lor nu este In
munca mai multor organizaţii UTM.’ din sprijirya concret activitatea organizaţiilor cu tor.le ţArhe de democraţie populară, primească riposta cuvenită dm partea Participanţii la discuţii au critioat şl birou, ci pe şantier, Intre oameni
Industrie există formalism şi surperlicia- U T M Este o -datorie de saamă a tuturor solldarllatce ou tineretul muncitor şl rtu- utemiştvlor. Manifestările naţionallst-şo- conducerea trustului, (director tovarăşul Sa cere din partea organizaţiilor de bază
lltate Ele nu privesc întrecerea socialistă membrilor de partid, şt tn primul rînd a dios dm lumea întreagă, dorinţa de a con vuie constituie influenţe străine în riadu- Gngnraş Constantin) arătind câ sarcinile a comitetelor de intrepnnderl şi organîîa-
ca o preocupate permanentă, nu văd ro­ activiştilor, sa cunoască profund viaţa Şi tribui şi mal mult la lupta pentru apă­ nlo tineretului şi trebuie combătute ca de conservare. întreţinere şl folosirea ma­ ţulor UTM dw\ Cadrul Trustului 4 con­
lul lor de ir. îutieţitorl ai tlnoretuJud in în­ cerinţele multilaterale materiale si cultu­ rarea păcii. etare terialelor de construcţU nu sint numai ale strucţii sâ-şi îmbunătăţească munca Unind
trecere se ocupă slab de răspindirea în rale ale tinerelului, să meargă des in îndatorirea uterniştilor şi a tuturor ti­ Un mare rnl In educarea comunistă a bazei dc aprovi atona re, ci şi a şefilor de seama de numeroasele propuneri şi critici
masa tinerelului a experienţei fruntaşilor mijlocul tineretului, să participe la ma­ nerilor aste sâ înveţe, să-şi ln*u$eaEcă tinerelului revine preiei Esie necraar sâ şantiere, care nu au fost traşi la răspun­ făcute în această consfătuire.
şi a metodelor înaintate do lucru De nifestările sale politice şi culUrra*)e bazele marxisin-lenlnUmului. precum 51 se pună capăt subaprecierii problemelor dere pentru lipsurile lor Cea mai mare Trebuie luptat cu toată puterea pentru
eceea intr-o serie de întreprinderi (Uzi­ Este foarte important oa organizaţiile bogate cunoştinţe în domeniul tehnicii muncii in rîndurile tineretului de care risipă de materiale in semestrul I al stlrpirea birocraţiei. Nu procese verbale,
nele Reşiţa, Fabrica de Postav - Buznişi UTM sa strângă permanent legăturile industriale, al agrotehnicii şi zootehniei, au dat dovadă „Sointeia" şi celelalte acestui an S-a făcut simţită pe şantierele adrese şi alte hirţoage cu duiumul, ci mun­
FRB. Sovromnaval-OalaţO, In unele lor cu masele tineretului neorganizat, sâ cunoştinţe ştiiiuţlfice şl de cultură gene­ zlana contrele. de la Câlan şi Mintia, şantiere care s-au că vie po teren cu oamenii muncii, mobl-
mine de cărbuni aînt tuneri care rebutea- mărească neîncetat Influenţa lor asupra rală st să le pună in practică în slujba Ziarul „Scmleia Tineretului” $1 cele­ clasat 00 exemple negative dlnd dovadă lirindu-l şi ajutlndu-l sâ-gi pună in
ză produse şi dau dovadă de indisciplină acestora, să se tetâreascl prin primirea poporului lalte publicaţii de tineret trebuie să-şi de proastă gospodărire De asemeni, se practică elanul oreator — ialâ sarcina ac­
In munrt In rîndurUe lor a celor mai buni sl îna­ O sarcină din cele mai de seamă a îmbunătăţească sarma activitatea, sâ tra­ constată ca şi la şantierul OM Hunedoa­ tuală a cadrelor conducătoare dm între­
Munca U T M in agricultură şi îndeo­ intaţi tuierl Trebuie dată atenţie deose­ organizaţiilor dc partid şi UT M este teze intr-un mod viu. mal temeinic st ra, tovarăşul ThaLmon Daniel, şe/uJ şantie­ prinderile de construcţii
mai muililataral problemele de zi ou zi
sebi in sectorul individual continuă 9ă biţi cuprindere in U T M a tineretului educarea tineretului ln spiritul moralei ale tineretului, să Joace un rol mobiliza­ rului. încurajează risipa, nafolostnd la lu- I TUFARtf
răminâ in urmă UTM nu acordă sufi­ din Industria noastră în plină dezvoLtare comuniste Prin toate mijloacele de edu­ tor in rîrvdunle ImereUdui.
cientă atenţie muncii cu tractoriştii şi cu Şl de la nate. unde numărul utemljUlor care trebuie dezvoltate tn rindunle tine­ Educaţia comunistă a tineretului este
muncitorii din S M.T. şi gospodăriile de este încă foarte mic; trebuie munaii pen­ relului (naltele calităţi morale ale omului Ingraşarea păşunilor prin tirlire —
Stat tru Atragerea mal sistematică a fetelor Inamtot. luptător pentru soo<alism: vigi­ n muncă vastă De ace?a la ea trebuie
Sâ contribuie aotiv Consiliul Central al
In unele gospodării colective nu se duce in activitatea U.TM.. deoarece deşi fe­ lenţa, combativitatea şi ura neîmpăcată Sindicatelor. Ministerul fnvâţămîntulul. mijloc de sporire a producţiei de ierburi
o activitate permanentă In rindurHe tm*-- tele formează jumătate din tânăra gene­ taţi de duşmanul de clasă, curajul, capa­ Ministerol Culturii. CC.F.S. Uniunile de Pâşumle naturale reprezintă o mare no9 aflat pe pârunl Poarta de tirlire esto
rilor colectivişti. pentru a face dui el raţie a ţâre. numai 21% din membru citatea de a învinge greutăţile, spintul creaţie, leale omanizeţme de masă şi bogăţie a patriei noastre Ele oferă cea asemănătoare unei porţi ţărăneşti obişnu­
fruntaşi tn muncă UTM. sini fete de sacrificiu pentru apărate# patriei şi a organele de stat centrale şi locale mai bună, cea mal complelâ Şl mai ief­ ite. Ea trebuie sâ albă lungimea de 4 nv
In munca organizaţiilor UTM dm Sarcina de bază a UTM. ţi a mun­ cuceririlor revoluţionare ale poporului, Luptând parseverenl pentru aplicarea tină hrană pentru animale pe tot timpul şi înălţimea de 1.3*1 m Pentru întări­
şcoli şi facultăţi există tncă lipsuri foarte cii de partid cu tineretul este educarea cinstea şl str.ceritalea. respectul faţă de aceetor sarcini, organizaţiile de partid veni Dm acest mollv, «i dalâ fund con­ rea porţii La mijloc so prind două pină la
serioase. UT.M n-a desfăşurat o muncă comunistă a tinerei generaţii Baza edu­ vîrstmcl, drsgortea pentru familie, tovă­ pot întări grabnic conducerea de către tinua creştere a numărului de animale, in patru rigle aşezate vertical sau obllc-
satisfăcătoare pervtru a cultiva |n mau caţiei comuniste asie munca răşia şi prietenia regiunea noastră, se >mpune să se la o sene Porţlle construite se aşează In jurul lo­
de elevi şl studenţi şi In primul nod a De aceea, problema principală în mo­ In organizarea şi educarea justă, să­ partid a UT.M., munca de educare CO- de mâaun pentru ridicarea productivităţii cului pe care vrem sâ-l gunotm Vntr-o
inuniAtă a hnani generaţii, nădejdea şi
utemtştllor, răspunderea faţă de învăţă­ mentul de fală este antrenarea UTM nătoasă. a tineretului are o mare impor­ viitorul patriei noastre, generaţia care păşunilor Una din măsurile care duce la formă patratâ sau dreptunghiulară .Tos
tură sl a maselor de lineri fa o participare ac­ tanţă (Hui cum îşi petrece el tunpul liber. prin energia, entuziasmul creator şi dina­ mărirea producţiei de iarbă este tirtirea. se fixează cu ţăruşi Iar In partea de sus cu
Organizaţiile UTM. se ocupă alab de tivă în marile campanii politice ţi econo­ Pentru ea timpul liber să fie folosit in mismul Său repreo/itâ un factor de seamă fie cu vitele nvari, fie cu oile Prin tirlire un cerc de 6lrmă sau de lemn, formlnd in
educarea politică-ldeologică a elevilor $i mice ale partidului. în primul rând in mod plăcui, distractiv şl educativ, este al luptei p?nLru oomtirelrea socialismului putem fzee ca pe un ha de păşune sâ pâ- acest fel un ocol unde se odihnesc oile
studenţilor. întrecerea socialistă în cinstea iui 23 Au­ necesar ca organizaţiile de U T M., .\ju- şuneze 2—3 vite mari tn loc de una cit Ocolul va fl făcut astfel ca fiecărei 01 >j-i
Multe organizaţii UTM uită că în­ gust 19S4 — a zecea aniversare a elibe­ tote de organizaţi'!? de partid, sâ orga- •j Articol dc fond apărut în „Scînleia” a pâşunat pină acum. revină o suprafaţă de 2 m.p. Şl se lată în
treaga aducaţie comunistă este o educa- rării patriei noastre — $i In asigurarea nezeze competiţii Sportive, excursii, echipa Nr 30)6.
Tirliiea păşunilor cu ol'e este o metodă oceteşl loc timp de 2—4 zile după care un
simplă yi bună De aceea trebuie sâ I so perete rămino nemişcat iar ceilalţi trei
In (oale secţiile combinatului metalurgic luat ,fâră a da nume de echipe şi oameni acorde toată atenţia Operaţiunea de Ur- pereţi se mută in direcţia unda vrem să
„Gh Ghecrghiu-Dej” Hunedoara, se gă­ Despre munca gazetelor de perete de (a care au obţinut deja rezultate frumoase, li/e. constă In a lăsa lurma de ol ziua şi formăm un alt ocol pontru a tngrăşa o
sesc gazete de perele care au menirea de sau a arăta procedeul cum se pot ajula mai ales noaptea pentru a se odihni iulr-un nouâ porţiune de teren, şi aşa mal de­
a oglindi prin articolele, expuse lupta dusă Combinatul metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej“ Hunedoara echipele rămase tn urmâ . loc pe care vrem sâ-l ingrâgăm numit parte
de oamenii numen pentru îndeplinirea şi Tmtnd cont de uriaşul aport pe care tre­ Urla In ntri un etc turma nu poate sâ Din experienţele tăcute pe păşunile
depăşirea sarcinilor de plan,, pervtru rea­ buie să-l aducă gazelele de perete tn Stea pe acelaşi loc mal mult de 4—5 zile Balen din munţii Retezatului ln antl H52
lizarea de economii şl reducerea preţului In ceea ce priveşte schimbarea artico­ muncii De acest fenomem sc leagă faptul buna desfăşurare a muncii de zi cu zJ. este Prin staţionarea oilor pe tarla, râmin şl 1953 s-a reuşit ca prin îngrăşatul prin
tirlire să se obţină următoarea producţie
de cost. precum şl anumite sezisări ate lelor la timp se observă la multe secţii că câ atunoi oînd se propune a se sorie des­ necesar ca la C M H. să se facă o coti­ însemnate cantităţi de bălegar împrăştiat
oamenilor muncii In urma cărora condu­ nu se duce o muncă »uRţmută de ţinere la pre lipsurile unor oameni cu munci de tură calitativă în munca acestora Birou­ uniform, oare apoi sub acţiunea ploilor de iarbă la hectar:
cerea să poală lua măsurile necesare zi a gazetei de porete A sa do pildă Ia răspundere, fie câ se evită acast lucru, fie rile organizaţiilor de bază. comitetele do pătrunde in pămjnt oferind plontelor cere — pe terenul netngrăşat s-a obţinut can­
Gazelele de perele, ca de pildă cea de gazeta de perete de la modîlârie. respon­ că se face In mod v«g secţii şi colectivele de redacţie vor tre­ formează păşunea, o hrană îmbelşugwlâ. titatea de 1688 kg la ha.
la turnătorie, expun unele metode avan­ sabil iov Toma V.. pop vedea un articol Birourile organizaţiilor de bază nu a- bui să insiste mai mult asupra îmbunătă­ Foind hrănite, acestea înfrăţesc, lăsiă- — pe terenul tlrlil o noapte s-a obţinut
sate de muncă venind astfel în ajutorul întitulat : „In cinstea zrtei de 1 Mal să eondâ tot sprijinul colectivelor do redac­ ţirii conţinutului articolelor. Acestea să fie resc s* se dezvoltă mal outemic in anii cantitatea de 4919 kg te ha
— pe terenul tlrlit două nopţi canti­
celorlalte brigăzi La această gazetă, to­ dăm avlnt in trecerii socialiste", adică da­ ţie In ceea ce priveşte ridicarea calităţii redactate într-o formă interesantă şl ■- următori mărind astfel producţio de tate# de 9909 kg la ha
varăşul Cazan Alexandro arată pr*n>tr-un ţi nd de mai bine de 2 luni. O neglijentă munoi lor şi chiar ridicarea polltien-oul- iractlvă. Iar atunci dlnd se remorcă unele iarbă — pe terenul lirlit 3 nopţi cantitatea de
articol cum a reuşit ca împreuna ou bri­ asemănătoare «e poate vedea şl la secţia turală a acestora, ca dovadă că plnă in nereguli sâ se critice fSrâ menajamente. Acest sistem de IngrAşare a păşunilor
gada Sd. să clştige titlul de brigadă frun­ mecanică unde se mai găsesc articole dm prezent nu s-au sorls articole cu caracter De asemenea este necesar sâ sc acorde este practicat in multe locuri din regliznea T60d kg la ha
taşă pe combinat 12 mai ac. mobilizator, care ar fi putut antrena ma­ o atenţie deosebită corespondenţilor vo­ noastră $1 mei ales tn maaivu! Reteza­ — De terenul tîrltt 4 nopţi cantitatea
Gazeta de perete „Feroviarul” se ocupă Pe lingă acestea, slnt unele gaiete care sele do muncitori la lupta pentru obţine­ luntari. In sensul de a so ţine cu el con­ tului. Paringulul rt in unele locuri din de 9912 kg la ha
de aspectele nejative ale muncii de la nu-şl trăiesc viaţa de loc O asemenea rea unor rezultate bune in muncă sfătuiri io care să le (ie arătate problemele munţii Sebeşului Iată dec! că îngrăşarea prin Urllre. pe
C.F.U . orllir-înd cu asprime şl satirizând gazetă este „Dinamo” de la atelierul elec­ So observă lipsa articolelor autocritice cele mat arzătoare 00 trebui o tratate în Trebuie să arătăm Insă câ îngrăşatul lingă (aptul câ măreşte producţia de Iar­
felul dc a munci a unora care consideră tric, responsabil tov Popa Vâleom. unde' caro ar fi trebuit de fapt sâ urmeze celor penooda respectiva, de a sc recruta noi prin llrltre se faco In millte locuri Intr-un bă. mal are şl alţâ importanţă SI anume:
că si chiulul osie o „treabă” doar numele mal aminteşte că e gazeitâ de critice, acest lucru denotă că organizaţiile corespondenţi şi a-i îndruma in scrierea mod defectuos Se obişnuieşte de exemplu ea schimbă felul Ierburilor inlălurind pe
Dacă uneJe colective de redacţie de şa­ perete, pentru că de fapt nu are nlej un articol dc bază n-au analizat felul (n care col de articole, precum şi de-a sc rezolva in a se lăsa turaua pc acelaşi loc un timp cele rele $1 nehrănitoare. Astfel dispare ln
retelor de perete Isl duc munca aşa cum Această stare de lucruri se daloreşte în criticat şi-a însuşit critica adusă şl modul mod jufzt corespondenţele primite prea îndelungat chiar 3—4 sâptâmlnl primul riod de pe păşunile de munle pă­
trebuie în unele seotoare munca acestora mare măsură colectivelor de redacţie care cum şl a remediat lipsurile semnalate, iar O sarcină de seamă ală tn faţa colec­ Intr-un timp aşa de lung, e&tcatâ in pi­ rut porcului sau teposico şi in locul lor
creşte păiuşul roşu trifoiul alb şi alte
se reduce mai mult ia tratarea probleme­ nu se preocupă că tacă din gazetele de dacă aearta a persistat in greşeli nu a-au tivelor de redacţie In ceea re priveşte în­ cioarele oilor, iarba so distruge complet,
lor în general, fără a se arăta concret perele un îndrumător şî un agitator in rin- făcut reveniri asupra articolelor tot prin tocmirea la timp 6' reupectarea orarului şi In loc ca păşunea Sâ se ingraşe, se plante asemănătoare care slnt mai hră­
anumite aspecte din munca de zl cu » dul muncitorilor Ele se mulţumesc aă pu­ gaze La de oerelc de apariţie al gazetei. In scopul eviVâril diKir'ge nemaiproducind nimic o perioadă nitoare şi mai productive.
Metoda îngrăşărtl păşunilor prin tirlire
a oamenilor dm secţia respectivă Aseme­ blice articole care pe lingă (aptul că nu Că se munceşte neorganizat o dovedeşte IntîrzJenl. Unele informaţii >au articole dc 3—4 ani şl chiar mal mult Acest sis­
nea gazete sint ?i cele de la furnalul Nr. 6. prezintă nimic nou Şi interesant, tratează şl faptâit că articolele slnt scrise la Intim- vor apărea chiar neprevăzute alunei cir,d tem dăunător de aplicare a îngrăşatului trebuie popularizată şl generalizată In
unde in afară de un singur articol critic. chiar problemele teoretice de multo ori la plare, (ără legătura Intro ele rup le de situaţia cere acest lucru. prin tirlire trebuie sâ fie Lichidat Sarci­ întreaga regiune Sfaturile populare şl tn
Joarte celelalte se rezuma la generalizări un nivel 'scăzut ceea ce (ace ca oamenii vieţa practică a locului de muncă A- Tmpârlâşdndu-şl din experienţa acumu­ nile oe le avem in vederea sporirii şecte­ special organele agricole au datoria de-a
îndruma ţăranii muncitori care se ocupă
•irpte de vioţă. Iar la gazeta de perete de muncii să riu privească gazeta de perete tum osmemi muncii lucrează plmi do 0- lata pină în prezent şi lichldînd cu spi­ lului de animale impun Iroceroa la o
Ja secţia edil und? ostfi responsabil tov ca pe o oglindă a activităţii lor. De ase­ vlnl. dornici sâ-şi respecle angajamentele ritul de comoditate «te care dau dovadă, metodă înaintată do Itrttre cu creşterea vjleter să aplice această me­
2anel Adalborl pe Ungă faptul că arti­ menea nu este antrenat un număr mare luate în cinsleo zilei de 23 August dar la colectivele de redacţie vor putea tace din In acett scop trebuie sâ ne folosim de todă. explicîndu-le cum se Doate construi
colele nu prezintă nimic concret, *e co­ de muncitori în scrierea de articole, lucru unele gazele de perete acest lucru nu e caietele de perete un adevărat mobiliza­ aşa numitele porii de tirlire care se pot un ocol şi cc importanţă are llrlllul raţio­
nal pentru mărirea producţiei de ierburi.
mit nenumărate eron politice care duc la ce duce la slăbirea legătura dintre co­ rod cotat decît numai de către un ortlcol tor şl organizator al activităţii celor ce construi uşor Elo se fac din aeînduri.
dezorientarea cititorilor. lectivul de redacţie şt oedsţţi oameni ai prin care ie arată 00 angajamente s-au muncesc. laţuri, rigle, şi chiar din materialul leni- Ing CERNELEA EUCEN