Page 16 - 1954-07

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 55

Sosirea lui V. M. Molotov la Geneva Scrisoarea lui Nehru Ce au scos la iveală tratativele

GENEVA (Agerpres) — TASS ,,ln curând corafestnţa de la Geneva pen­ despre tratativele cu Ciu En-lai anglo-americane de la Washington
La 8 mile a sosit la Geneva V JVt Mo tru problema restabilim păcii Io Indo-
lotov, prim vicepreşedinte al Consiliului china va trebui si-şl coatlnue lucrările DELHI (Agerpres) — TASS transmite state cu sisteme sociale dilerite. Dacă re­ In ultimul timp divergenţele dintre pu­ reri comune in ce priveşte reinarmuraa
de Miniştri al URSS cu participarea miniştrii or Aia cerilor Ex­ La 7 iulie ziarele au publicat scrisoarea cunoaştem că coexistenţa paşnică este im­ terile imperialiste şi in special dintre An­ Germanie» occidentale Atli Angli© cit $i
Pe aerodromul din Genova. V. M Molo terne Iul Nehru către preşedinţii comitetelor dm posibilă. scrie el. atunci trebuie sâ recu­ glia şi S U.A demn-toi mai evidente în­ S U A au luat aceeaşi nolărire de a exer­
tov a fost întâmpinat de Fam Van Dong. Tn cele paste două săptâmim reprezen­ statele Indiei ale partidului guvernant. noaştem înfrângere© deoarece unica alter­ cercările puterilor imperialiste de a înlă­ cit© presiuni asupra Fronţai şi Italiei care
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri al tanţii care au rămas la Geneva in locul „Congresul naţional indian”, cu privire la nativă este războiul, iar acesta nu este tur© sau de a atenua existenţa acestor di pină tn prezent nu au ratificat tratatul
Republicii Demoorate Vietnam. V V Ku: tratativele pe care le-a dus cu Ciu En-la>. o rezolvare a problemei Noi, in India. vergenţe sint zadarnice
miniştrilor au dopus o munci oe va cu privire la creare© „comunităţii defensi­
neiov, loclidor ol ministrului Afacerilor premierul Consiliului Administrativ de — şi eu presupun. în numeroase alte ţâri Recentele convorbiri care au avut loc In ve europene' . In această privinţă ziarul
avea o mare importanţă pentru obţinerea
Externe al URSS.. Li Ke-nun, locţiitor Stat al R P Chineze ale Anei — ciedem că coexistenţa paşnică Washington intre pnmu) ministru o) An­ englez „Daily Mail" sene „Dacă Franţa
unor rezultate pozitive la conferinţa de la
a) ministrului Afacerilor Externe ai Repu- Nehru aminteşte că după tratativele sale este poribrtâ *n condiţiile înţelegerii clare gliei Churchill, şi ministrul de externe nu ratifică CDE trebuie s© se gindeascâ
Micii Populare Chineze. F F Molocikov. Genava cu Ciu En-lai £-o dat publicităţii un co­ a Iaptului că o ţară nu trebuie sa se ames­ Eden, cu preşedintele Eisenhower şi se­ la spectru) soldatului german înarmat".
trimisul U.RS8. în Elveţia. consilieri şi PlrvS la reluarea conferinţei miniştrilor municai comun şi că un comunicat ase­ tece In chestiunile altei ţări şi să încerce cretarul Departamentului de Stat Dulie* Agenţia United Press refenndu-se la
experţi ai delegaţiilor URSS, R P Chl- Afacerilor Externe sper sâ am cîleva zile mănător s-a dat publicităţii după trata­ să impună ideologia ei politică sau econo- au avut drept scop tocmai înlăturarea u- discuţiile de la Washington în ceea e©
neze si R D. Vietnam la conferinţa de la tivele dintre Ciu En-lai şi primul minis­ ‘ mică altei ţân. nor astfel de divergenţe care s-au mani­ priveşlfc creare© „comunităţii defensive eu­
de odihnă ţi posibilitatea de a cunoaşte
Ceneva. tru al Birmamoi. Importanţa recentelor declaraţii făcute festat in uiumul timp între Anglia şi ropene” arată câ potrivii comunicatului o-
V M Molotov a remis reprezentanţilor mai concret ceea ce s-a făcut aci in ulti­ Sînt încredinţat, se spune in continuare în numele Indiei, Chinei şi Birmaniei con­ S U A, divergenţe care după cum scria ficial. dacă ump de o lună Franţa şi Ita­
presei următoarea declaraţie I mul timp". in scrisoare, că aceste comunicate proximă stă în faptul ca In de se pune un accent agenţia Asociated Press incâ înainte de lia nu vor ratific© tratatul CDE Germani©
importanţă nu numai pentru ţările la care deosebit pe o astfel de tratare a pro­ convorbirea de la Washington, au dus la occidentala v© fi inclusă m blocul agresiv
6© referă, ci sînt importante de asemenea blemei ..cea mai gravă ruptură'' in relaţiile ©n- ©I Atlanticului de nord Acest© proiecte
Răspunsurile lui Ho Şi Min intr-un sens mult mai larg. Sint de ase­ Noi nu sintem de acord cu filozofia co­ S lo-americane anclo-americane provoacă tară doar şi
menea încredinţat câ eJe dovedesc anu­ munistă, cu toate că noi, se înţelege, sin­ In cadiul tratativelor de la Washington poate nemulţumirea opiniei publice mon­
la întrebările Agenţiei Vietnameze mite schimbări istorice în corelaţia for­ tem de acord cu ideea egalităţii, încetară s-au discutat trei probleme principale şi diale. care Işi dă seama ce primejdie ar
ţelor din Asia In trecut, timp de secole, exploatăru omului şi ridicării celor nepn- anume: problema creăm pactului agresiv însemna reînvierea militarismului german.
de Informaţii problemele asiatice erau rezolvate, în pri­ vilegiaţi. Noi nu sintem de acord nici cu plănuit de SU.A m Asia de sud-esl. pro­ Străduinţele cercurilor anglo-americane
mul rind. în afara Asiei O astfel de ten­ unele aspecte ale pohticu Statelor Unde blema refacerii WehrmacbUtlui agresiv de a reinarma Germania iiccidonlală sint
VIETNAMUL DE NORD (Agerpres) — şl a declaraţiei comune făcute de pnmii dinţă ex>stâ şi In prezent Totuşi, se recu­ ale Americii şi nu aprobăm pe deplin vest-gejman. tendinţă ascunsă sub para­ privite cu multă indignare in special de
China Nouă transmite : mmiştn ai R P .Chineze şi Birmaniei ? noaşte fot mai mult faptul că pe viitor nu mulie chesuuno pentru care. America se vanul creării „comunităţii defensive euro poporul francez cate este convins cl
La 6 Iulie, preşedintele R D Vietnam Răspuns — Declaraţia comună a primi­ se va mai putea ignore ceea ce goidesc pronunţă astăzi. Independent însă dară pene" şl problema cu privire la arma ato Franţa nu va puie© să-şi consolideze po­
Ho Şi Min, a răspuns unor întrebări puse lor nunl3Ura an R ,P Chineze şi Indiei şi ţării» Asiei despre ele insele S£u despre sintem de acord sau nu cu vreuna dm mică In ce priveşte prima problema. în ziţiile sale dacă nu va merge pe drumul
de directorul Agenţiei Vietnameze de In­ cea a primilor miniştri ai R P Chineze Şl vecmii lor Este mai presus de om« îndo­ acejte ţân. noi nu vedem nici un motiv cadrul tratativelor au ieşit la iveală di­ unei politici Independente care să ducă
formatei Întrebările şi răspunsurile sini Birmaniei au o mare importanţă. Aceste ială că un număr unaş de oameni din ţara de a nu fi tn relaţii de prietenie cu ele şi vergenţe intre cele două ţări O poziţie la instaurarea unei pici trainice în întrea­
următoarele : două declaraţii comune exprimă dorinţa noastră salută aceste declaraţii comune de a colabora cu ele tn măsura in care diferită a Angliei (aţă de SU A. în a- ga lume
întrebarea i — Care este părerea dvs., de pace a popoarelor din lumea întreagă Aceasta dovedeşte că ele corespund spi­ acest lucru este prisibd. menţinîndu-ne ceaRlâ problema a reieşit şi din discursul In ceea ce priveşte discutarea celei de
domnule preşedinte, despre progresul în­ Şl in deosebi a popoarelor asiatice Cele ritului timpului şi oglindesc convingerile totdeauna individualitatea noastră ca na- lui Eden. ministrul Afacerilor Externe al a treia problemă in cadrul tratativelor
registrat la conferinţa de la Genova cu cinci puncte principale expuse hi declara­ poporului nostru Ele sint expresia evolu ţiune şi avind idealurile noastre proprii. Angliei, rostit in camera comunelor in S U A şi-au Impus punctul lor de vedere.
privire la restabrţirea păcii în Indochlna ţia comună a prundor miniştri ai R P ţiei fireşti o politicii noastre externe. O dificultate reală apare atunci cmd o preziua începerii tratativelor In discursul Tratativele anglo-americane de la Was­
ţi despre perspectivele acestei conferinţe? Chineze. Indiei şi Birmaniei şint urmă­ Nehru arată că prmaipiul fundamental ţară încearcă să-şi impună voinţa sau său Eden a a ratai că esle posibilă regle­ hington cu toate câ au avut drept scop
Răspuns — Deşi progresul înregistrat la toarele : respeotu) mutual pentru suvera­ ideologia ei altei ţăn sau să fie amestece mentarea păcii m Indochina. susţtnind de înlăturarea divergenţelor dm relaţiile
al pohlicn externe a Indiei osie prietenia
conferinţa de la Geneva în problema res- nitatea şi Integritatea teritorială a fie­ cu celelalte naţiuni, menţinerea indepen­ în treburile ei. Dacă acest lucru va ti ex­ asemenea câ este necesară îmbunătăţirea ©nglo-amerlcane divergenţe care s-au ma­
tabiloni păcii in Indnchzna este destul dc cărei părţi; neagresiune; neameztec în clus, posibilitatea unui conflict va fi re­ relaţiilor anglo-chmeze ceea ce ar fi un nifestat tncâ in preajma conferinţei de la
denţei de acţiune, că această politică este
lent. totuşi prin realizarea unui acord afacerile interne ale celorlalte părţi : îndreptată împotriva colonialismului sau a dusă. Dacă azi marile puteri ale lumii vor act favorabil pentru Marea Britani© pre­ Geneva cînd Anglia a avut o poziţie care
asupra anumitor probleme s-a deschis ca­ egalitate şi beneficiu reciproc; coexis­ dominaţiei de către o ţară asupra celor­ deolara că urmează această politică de cum şi o serioasă contribuţie la o coexis­ nu corespundea intru totul voinţei şi in­
lea spre restabilirea păcii în Indochlna tenţă paşnică Aceste principii sini lalte $■ câ politica Indiei a avut totdeauna neamestec in treburile altor ţări, atunci tenţă paşnică Acest di&cnrs al minlstru- tereselor SUA., nu şi-au atins scopul do­
In baza acestui fapt. dacă şi cealaltă de anemone© aplicabile soluţionării pro­ un caracter paşnic Actuala noastră poli­ evident câ în lume va avea loc o schim­ -lui Afacerilor Externe al Angliei Şi mai cil in mică măsură şi aceasta numai da­
pante doreşte tot atât de sincer ca şi noi blemei midocliineze Poporul vietnamez tică externă, se spune tn scrisoare, se ba­ bare imediată spre mai bine ales poziţia adoptata (aţă de China a torită unor concesiuni făcute din partea
să' ducă tratative şi se străduieşte ca îm­ salută cu căldură aceste două declaraţii zează pe acest principiu şi, in consecinţă Pacea poale fl menţinută numai pr n sbîrnit nemulţumirea cercurilor dirigui­ Angliei A merge pe câl©a concesiunilor
preună cu nex să restabilească pacea în comune'şi eu sînt încredinţat că ele vor este îndreptată spre asigurarea păcii gene­ metode paşnice Orice atitudine războinică toare americane faţă de politica agresivă a SUA, nu mr
Indochlna, pacea poate ti restabilită. In sprijini lără Îndoială cauza păcii in Aăia rale şi prevenirea războiului Aceasta este faţă de pace esle pno sine însăşi o con Anglia pentru un moment nu este de seamnă altceva decit a merge pe calea
conformitate ou poziţia noastră de şi în restul lumii tnadicţle Pacea menţinută prin amenin­ acord cu planul american de încheiere a pregătiri) unui nou război, cale condamna­
nu numai un ideal firesc pentru noi, dar
nezdruncinat, Republica Democrată Viet­ Întrebarea II1 — In discursul de în­ unui pact militar in Asia de sud-eot Si tă da întreaga opinie publică mondială
este impusă şi de considerentele unui ţări nu este. trainică, mai ales cînd ţara
nam va continuată depună toate ofortn- vestitură pe care l-a rostit |a 17 iunie în egoism raţional De aici urmează de ase­ la adresa căreia te proferă ameninţarea acest lucru se explică numai datorită îap care esle dornică să trăiască in pace şi
rlle In lupta pentru pacea, independenţa, faţa Adunării Naţionale Franceze, primul menea în mod inevitabil refuzul de e ne nu este slabă Pacea nu poale exista Inlr-o tulul câ o expansiune militară a SU A ui I ibertaţe
unitatea şi democraţia patriei. ministru al Franţei. Mendes-France, a de­ alătura grupărilor marilor puten. A ne atmosferă de pregătiri permanente de răz­ această parte © Asiei ar L o adevărată In realitate desfăşurarea acestor trola-
In acelaşi timp, trebuie să tun cit mai clarat, cu privire la problema Indochl- alătura unor asemenea grupări ar însemna boi şi de ameninţări de război De aceea piedică in asigurarea intereselor economi hve a bcos mai mult la iveală câ diver­
vigilenţi Faţă de manevrele imperialiştilor neză, că trebuie să se procedeze imediat pentru noi a ne lega de o altă politică pacea. c*a şi securitatea, poate fi ccl mai ce şi polilice ale Angliei in Asia In pri genţele dintre ţările capitaliste nu se pot
americani care vor si împiedice cele două la încetarea focului în Indochlna Care şl a ne supune dorinţelor sau hotărârilor bine menţinută prin eforturi îndreptate vinţa discutării acestei protJeme, la atenua ci dimpotrivă pe n ce trece ele se
părţi să încheie armistiţiu 1 ). Ei vor să este părerea Dv*., domnule preşedinte, spre pacea colectivă şl prevenirea războiu­ Washington agenţia Reuter trarasmite „Du­ ascut toi^ mai mult Prin aceasta se explică
creeze blocuri militare în scopuri agresive asupra declaraţiei domnului Mendes- adtor ţări lui. Dacă aceasta nu se poate tace in Iu pă cît se pare, cele două părţi şi-au men­ câ încercările SUA de a impune politica
O ţară slabă, procedlnd io felul acesta
şl să dezbine Asia în două grupuri opuse Franco ? va deveni o ţară dependentă şi va fl tot mea întreaga, trebuie sâ se încerce să se ţinui punctele de vedere divergente cu lor Angliei au $l-ac aUns scopul, cercurile
pentru e înlesni agresiunea şi dominaţia Răspuns — Noi salutăm cu căldură nă­ mal greu t-ă rupă aceste legături creme zone unde o astfel de pace poate privire la momentul nimerit pentru înche­ agresive din S U A devenind tot mai Izo­
lor asupra Indochincî şi a Asiei de zuinţa domnului Mendes-France. dar tre­ fi menţinută Treptat. o astfel de zonă *e ierea pactului Asie» de sud-est Britanicii late pe arena internaţională.
Progresul viitor al ţârii noastre şi al
sud-est. buie să zădărnicim politka imperialiştilor va extinde continuă să fie de părere efi organizarea Este dar pentru toată lumea câ acexte
celorlalte ţâri din As»a, 3e spune în scri­
întrebarea 11. — Vreţi să ne spuneţi, americani de a împiedica şi sabota confe­ prea timpurie a unor convorbiri cu privi­ convorbiri nu numai că n-au contribuit la
soare. depinde in primul rind de menţine­ in primul rind. noi trebuie să avem in
domnule preşedinte, care este semnlfica- rinţa de la Geneva, pentru ca in felul re la pactul A^iei dc sud-est ar periclita destinderea încordării relaţiilor interna­
rea păcii. Tocmai dm acest motiv, pe lingă faţa noastră ideea păcn şi aceasta în­
. ţia recentei declaraţii comune I Acu te de acoeia să realizăm în cel mai scurt timp seamnă câ trebuie Râ renunţăm la deprin­ în mod serios conferinţa de ta Geneva ţionale dar s-au desfăşurat in aşa fel incit
primii miniştri al R P. Chineze şi Indiei încetarea focului In Indochina. înclinaţiile noastre naturale, noi punem pe iar puterde occidentale ©r pvende simpa­ au îngreunat şi mai mult posibilitatea
primul plan năzuinţa spre pace Nimeni dem© de a condamna alte ţăn. cu toate tia majorităţii ţărilor dm Asia de sud-est”
nu poate să garanteze pacea pe un număr că putem sâ nu fim de acord cu ele Nu­ In cadrul tratativelor de la Washington slăbirii încordării internaţionale amenin-
ţind pacea şi fericirea popoarelor
mai atunci vom putea crea o atmosferă de
/ R. P. Chineză, factor important nelimitat de ani, dar noi considerăm câ pace dintre Angli© şl S U.A s-a ajuns ta pă­ P V
chiar şl numai oi|iva am de pace eonsti
în menţinerea păcii tiRe. |m (deal spre care mentă sâ «e nă­ Eu cred, se spune In încheierea scrlaonl,
zuiască Şl.cu.clL mai îndelungată va fi că, recentele, declaraţii comune făcute, în
■ Comentariile’ presei auslrallene numele Indie». Chinei şi Birmaniei vor h Un remarcabil succes al ştiinţei sovietice
această perioadă de pace. cu alît mai mica
REKIN (Agerpres). — Chiria Nouă floforindu-se la atitudinea americanilor va fi primejdia izbucnirii războiului pz salutate $■ pentru motivul câ promovează
Comenttnd recentele întrevederi de la faţă de R P Chineză, ziarul remarcă că viitor Nu este nevoie sâ subliniez aspec­ această politică m&i largă Noi am încheia Oamenii de ;1iinfă din China despre prima centrală electrică
Delhi, ziarul australian „Guardcon" sene in ultimii cinci ani, guvernul Statelor tele îngrozitoare ale războiului modern cu bucuroşi asemenea acorduri şi cu alte ţâri pe bază de energie atomică
că „atmosfera cordială în care S-a desfă­ Unite s-a comportat ca struţul din po­ bombele sale atomice şi cu hidrogen şl cu Este insă necesar să se recunoască că orice
şurat întrevederea istorică dintre premie­ veste. „Struţul de la Washington crede celelalte arme politică realistă trebuie 6â ţină seama de PEKIN (Agerpres) — China Nouă vietice Totodată, acest fapt dovedeşte in
rul R. P. Chineze şi primul ministru ol că este suficient să-şi vîre capul in nisip In continuare, Nehru vorbeşte despre schimbările adinei in corelaţia forţelor dm După cum anunţă ziarul „Jznm njibao”, suficientă măsură câ in ţările lagărului
Indiei anunţă o nouă fază a colaborăm pentru ca marea R p Chineză să diâ- posibilitatea coexistenţei paşnice intre Asia şi dm lumea întreagă. vestea despre punerea In funcţiune In păcii si democraţiei ştiinţa este pusă In
paşnice între aceste două mari ţări a Că­ pară” Uniunea Sovietică □ primei centrale elec­ slujba construcţiei paşnice
ror populaţie numără in loial 9C0 mili­ Comentîod aceeaşi Iernă. „Tribune”, un trice pe bază de energie atomica a fost Ian Ci-ce. preşedintele filialei din nord-
oane de 09meal" olt aiar australian, scrie că experienţa primită cu mult interes de către oamenii est a Academiei de Ştiinţe a R P. Chineze,
Ziarul subliniază că nici n problemă CÎştîgată la Geneva dovedeşte că prezenţa Pentru interzicerea armei atomice de ştiinţă din China Exorimindu-şi sen­ a declarat că folosirea in U R S & a ener­
de Importanţă vitală referitoare la Asta Chinei osie esenţială pentru ducerea tra­ timentele tn legătură cu acest eveniment. giei atomice in construcţia paşnică mar­
şi Pacific nu poate fi rezolvată fără parti­ tativelor in problemele Importante care şi cu hidrogen Li Si-guan, vicepreşedinte al Academiei
ciparea acestor milioane de oameni din priveze menrţinerea păcii şi îndepărtare! de Ştiinţe al R P. Chineze, a spus câ pu­ chează începutul unei revoluţii^ tehnice
Asia primejdiei războiului. MOSCOVA (Agerpres) - TASS acordăm o deosebită atenţie următoarelor nerea In funcţiune cu succes a centralei nemaitntitnile In Istone şl constituie una
Zolotuhin, vicepreşedinte al Asociaţiei două împrejurări: dm cele mai mari victorii ale omenirii in
regionale dm Asia a Organizaţiei meteo­ 1 — Că unaşa cantitate de cenuşă ra­ electrice pe bază de energie atomică con­ lupt© pentru folosirea forţelor naturii
stituie un remarcabil succes al ştiinţei so­
Tratativele dintre cele două comaudamente rologice mondiale şi şeful Dqrpcţiol cen­ al dioactivă, care s-a ridicat în slratosferâ
a
trale
serviciului
In urma exploziei bombei cu hidrogen, se
tndromefeonologic
din Vietnam URSS., a primit o scrisoare dtn partea va împrăştia in întreaga lume datorită
dr-uJut H. Hatakeyama, preşedintele Aso­ circulaţiei generale a atmosferei Situaţia gravă a industriei carbonifere
SANHAI (Agerpres). — Agenţia Vlet Dediţinnar fn»ncez Predarea va avea loc
nametă de Informaţii transmite: înaltul in două punct©: Viel-Tri (din provincia ciaţiei meteorobgice dm Japonia In scri­ 2 — Că o asemenea infectare in propor­ din S. U. A.
Comandament al armatei popula-ro viet­ Phu-To) şi Nga-Son (din provincia Tan- soare se apune câ la adunarea sa anuală ţie uriaşă a atmosferei continuă să se
nameze a informat partea franceză câ în Hai) pe 19S4, Asociaţia meteorologică din Japn- menţină vreme Indeluncatâ gi poate sâ WASHINGTON (Agerpres). - PreRa regiunilor carbonifere dm Pennsylvania
ducă la răcire© atmosferei in timpul ve­
executarea hotârîrii adoptate de confe­ Delegaţia Comandamentului francez a nta a adoptat hotărî rea de a adresa între­ americană semnalează cnza gravă prin se agravează pe zi ce trece”
rinţa militară de la Tung Jia cu privire declarat la rîndul ei că va preda de ase­ gii lumi o declaraţie cu cerere# de o se rii ?i eS provoace alte calamităţi legate care Ircce industria carboniferă ameri­ In statul Kentucky situaţia nu este mai
la schimbul de prizonieri rlmţi. înaltul Interzice folosirea armelor de exterminare de chmă cană Sini afectai*- mai ales regiuniie mi­ bună Aproape o treime din numărul total
fn afaiă de aceasta, o scrie de expe­
Comandament a! armatei populare viet­ menea prizonieri răniţi şi bolnavi at ar­ in masă tn declaraţie se spune : rienţe eu bombe ru hidrogen poale in­ niere dm statele Pennsylvania şi Ken- al minerilor dm aces'. stat sînt şomer», iar
nameze a hotarit să predea la 14 iulie 200 matei populare vietnameze în cele două Noi, japonezii, care dintre naţiunile fluenţa pescuitul şi productivitate© agri­ lucky Potrivii publicaţiei sindicale ■ estul lucrează în cea mai mare paria
prizonieri răniţi şi bolnavi ai corpului ex- punot© sus-amintile lumii am suferit primii pustiiri de pe urma „March of Labor", numărul minerilor şo­ citeva zile pe săptâminâ In districtul mi­
culturii prin infectare© apei mărilor şi meri a atins cifra de 1110000 in timp ee nier Pike Co'inty nu luore jzâ decit 3 000 do
exploziilor a două bombe atomice aruncate
precipitaţiilor, croind astfel o primejdie alţi 3GU 000 nu lucrează decit trei zile p2 mineri in timp ce alfl « OQ0 sint Siliţi sA-şt
asupra oraşelor Hiroshmta şi Nogasakl şi permanentă pentru întreaga omenire. iâptâmir.â ducă existenţa cu mizera alnca|le de
Operaţiunile militare ale armatei populare am pierdui înlr-o clipă *ute de mu de In prezent, sînlem convinşi câ datoria „Industria cartoniferă din Pennsylva­ juma] In Dnnc'Dala regiune carboniferă.
de eliberare din Khmer vieţi, vedem din nou cum încă o nenoro­ noastră, ca oameni de ştiinţă, este sâ ce­ nia este cu un picior in groapă - , scrie Big Sandy Fleld. producţia de cărbune a
cire, provocată de experimentarea bombei rem cu ţoală hotărirea şl cu lot curajul ziarul „Pittsburgh Press". Regiunile lovite scăzut *i primul trimestru al anului cu­
-
SANKAI (Agerpres) — După cum a- In cursul celei de a doua jumătăţi a Cu hidrogen pe stolul Bikuu. s-a năpustit încetarea pe viitor a experimentării bom­ rent cu 31% faţă de acpeaşi perioadă a
nunţă Agenţia Vietnameză de Informaţii, lunii Iunie, armata populară de eliberare bei cu hidrogen precum şl Interzicem?, de criză RÎnt pline de aşa-numil.e „oraşe
tn comum catul înaltului Comandament al din Khmer şi-a intensificat operaţiunile asupra pescarilor noştri care se îndeletni­ in numele salvării omenirii, a tuturor ti­ fantomă”, centre miniere odinioară Înflo­ inului trecut
armatei populare de eliberare din Khmer In partea de sud-est a Khmerului. Tru­ ceau cu munca paşnică In acesi moment purilor de arme atomice ritoare dar care astăzi sunt aproape pustii După cum scrie ziarul ne’©. _ >©Tkcz „Daily
ee arată că unităţi ale armatei populare pele populare au distrus liniile d©> comu­ fund părăsite de minerii care pleacă in W.-irker" o ameliorare a acestei slutaţli ar
de eliberare din Khmer au distrus la sud- alte regiuni fn căutare de lucru In princi­ fi posibilă dscâ s-ar căuta pieţe de desfa­
eit de oraşul Kompong-Clam un batalion nicaţie controlate de inamic, erelnd o pri­ Victimele experienţelor americane palele regiuni numere din cere pentru cărbunele american şl fn ţă­
care futese recent format şi echipat de mejdie pentru posturile franceze d n acea­ Pennsylvania
americani şi ee afla în slujba regelui stă regiune şi au eliberat 13 000 persoane cu arma atomică şi cu hidrogen — Scranton. Wllkes Barre Hazleton şi rile din Europ© răsăriteană, dar aceasta
Cambodgiei civile PottSViUe. d»n octombrie 1952 şl pină în nu intră In vedenie politice ale tul John
NEW YORK |Agerpres) - TASS trso- e.xperimentâru bombelor atomice şi cu hi­ februarie a c-, numărul şomerilor a crescut Lewis şi ale celorlalţi lideri de dreapta ai
Nota R. Cehoslovace adresata S. D. A. smlte: Recent a fost prezentată spre exa­ drogen pe teritoriul aflat sub tutelă — cu 50% Ziarul .Philad^phia Inquier" sindicatului unit al minerilor din Statale
minare Consiliului de tutelă o petiţie a- insulele din oceanul Pacific — R-au adus sdrie In legătură cu aceasta: „Tragedia Unite
, PRAGA (Agerpres) — CETEKA Asupra celor reţinuţi *-au găsit două dreoatâ Organizaţiei Naţiunilor Unite de prejudicii Ireparabile sănătăţii unei părţi
La 7 iulie. Ministrul Afacerilor Ex­ aparate do fotografiat. FOmu) ocns din către Comitetul Inlersesional al Congresu­ din populaţia băştinaşe Şi a fost pricinuit
terne al Republicii Cehoslovace a adresat lui insulelor Marshall. care constituie un Şi un maro prejudiciu material, ceea ce a P E S C U R T
aceste aparate arată că militarii americani
ambasadei SU A din Praga o notă cu ur­ lentnriu sub letelâ şi aflat eub adminis­ provocat proteste din partea populaţiei
mătorul conţinut : au fotografiat pe teritoriu] cehoslovac im­ traţia S.U A băştinaşe a acesăui teritoriu ; • Preşedintele Camerei Popula-re a tară e evoluat mult timp deasupra petro­
La 4 iulie IS54. ora 19, frontieră de rtat portante obiective de frontieră In această petiţie se arată câ In urma luând totodată in consideraţie faptul câ R D Germane. Johannes Dieckmann. dind lierului sovietic „Tuapoe" înainte ca
a Republicii Cehoslovace a lost violată Militarii americani reţinuţi au declarat uned seini de experienţe cu bombe atomice experienţele sus menţionate au dus la curs propunerii făcute de Blocul democra­ acest© Să fie capturat, „Avionul menţinea
de un grup de mii'tan ai trupelor de ocu­ c.â au venii la frontieră cu un automobil şi cil hidrogen efectuate de Statele Untle distrugerea unei părţi a teritoriului aliat tic. a fixat, tn conformitate cu articolul legături directă cu ciancaişistii şi le-au in­
paţie ale SU A staţionate in Germania pe care l-ou lăsat pe teritoriu) Germanioi pe teritoriu! insulelor Marshall. populaţia sub tutelă ; SR din Constlluţie, data alegerilor de depu­ dicat zona unde au putut să captureze pe­
occidentală Grupul, alcătuit din şapte occidentale Ei au declarat că au ştiut că de pe o sene de insule şi îndeosebi locui­ Consiliul de tutelă propune guvernului taţi in Camera Popular© peotru duminică trolierul".
persoane, a pătruns pe 0 adincime de <> au trecut frontiera, care ente clar de mar­ torii insulelor de atoli. Rongelab şi Ulinc. SU.A ca putere administrativă : a) să în­ t7 octombrie 1954.
jumătate de kilometru pe teritoriul ceho­ cată Această mărturisire, precum şi cir­ au avui mult de suferit Numeroşi locui­ ceteze efectuarea experimentării bombelor • Mmlstrul de Externe al Tailandei a
slovac. în regiunea satului Pavluv Stude cumstanţa că militarii americani s-au as­ tori ai sceslor insule au rămas de fapt atomice şi cu hidrogen pe teritoriul aflat • L© 7 iulie, laomd Pustovalov, mem­ adresat o nouă srritnare secretarului ge­
nec Militarii americani au făcut obser­ cuns pe teritoriul cehoslovac, au făcut ob­ bru corespondent ©1 Academiei de $lnnţe neral ©I ONU în care cf»re convocarea
unei şedinţe a Adunării Generale, pentru
vări. Iar unul din ei a fotografiat Cînd servări şi folografii .iar apoi au încercat schilozi pe întreaga viaţă. rob tutelă ; bl să repare prejudiciile ma­ a URSS., a pârâftt Moscova pleclnd la
grănicerii cehoslovaci au încercat să-i &â fugă. arată clar câ n-au trecut fron­ Reprezentantul URSS a prezentai la teriale aduse populaţiei băştinaşe de pe Cottingen (Germania occidentală), la In­ a discuta problema trimiterii unei comi­
reţină pe militarii care violaseră frontiera, tiera din greşeală, .o câ au pătruns pe te­ 7 iulie Comitetului-pei'manenl pentru pe­ teritoriul aflat sub tutela şi c) sâ redea vitaţia Universităţii dm ©cest oraş, unde sii de observatori la frontiera Tailanu>l
aceştia din urmă au început să fugă in ritoriul cehoslovac în scopuri de spionaj tiţii al Consiliului de tutelă un proiect de populaţiei băştinaşe toate drepturile de va participa la Congresul internaţional de cu Indnchma Reinoirea cerem adretat?-
(ştiinţa
despre
formarea
sedimentofogie
direcţia Germaniei occidentale. Crămcerll Dm însărcinarea guvernului Republicii rezoluţie in care se spune ‘ posesiune şi foiosue a teritoriului care a Constliului de Seeuritale de către Tat-
au reuşit să prindă tot grupul Cei reţinuţi Cehoslovace, Ministerul Afacerilor Ex­ rocilor sedimentare) landa este considerată ca n nouă manevră
s-au dovedit a fi nulitari din unitatea de terne protesteaz-ă m modul cei mai hotării Exammînd petiţia populaţiei de pe fosl Inmole in slăpinirea şi folosinţe ei • După cum recunoaşte Droxv Pearson americană menită să torpileze conferinţa
artilerie rar 316, staţionată la Vilseck Gru­ împotriva încălcării inviolabilităţii lente insulele Marshall care subliniază cu o şi 6â asigure revenirea neslinjemtă a comentator al ziarului „Daily Mirror”. un de la Genev© a miniştrilor Afacerilor Ex­
pul a fost condus de căpitanul Jack Davit riale a Cehoslovaciei profundă îngrijorare (aptul că io urma populaţiei băştinaşe pe aceste pămînlun evion american din aviaţii maritimă mili­ terne.
Redacţia şi Adm. norului Slr 6 Martie, Nr 9, Telefon: 188-199. Taxa plătită io oumera/ cont aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136 320 din b Nov.— Tiparul lnirepr. Poligrafică de Stat DEVA