Page 18 - 1954-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 56

S F A T A G R I C O L
însemnări despre munca unui bibliotecar comuna
Pentru că auzjsem de mult de activi­ vitrina de afişat ziarul şl mi-a vorbit des­ poate şi trebue să tie îmbunătăţită
tatea bogată pe care biblioteca sătească pre prelucrarea hotâririkor partidului şi
din Petreşti .raionul Sebeş, o desfăşoară guvernului şl multe altele Nu poţi să nu te bucuri, cind mai ales' vedeşte că cele expuse nu ainl leg ite In
în rindul muncitorilor şi a ţăranilor mun­ Intre timp tinerii muncitori Mont ea nu in zilele de dumineci vezi sălile de festi­ mod viu do viaţa satului, de viaţa ţără­
Polenizarea suplimentară artificială este Gura mică a pilmei se astupă cu un dop citori, din această comună, ţineam neapă­ Sabin şl La2ăr loan care tocmai se întor­ vităţi ale căminelor culturale pliDe de nimii din sat; dovedeşte câ cititul conferin­
una din metodele agrotehnice sovietice In timpul cîr.d recoltăm polenul. Pentru rat să văd biblioteca şi să-l cunosc în ceau de la fabrică, tinâra Boltan Maria ţărani muncitori de toate vîrstele, care v|n ţei se face pe un ton monoton şi plicticos,
înaintate, care contribuie la sporirea ran­ ca să-l putem mînui mal cu uşurinţă, a special pc tovarăşul RoUru loan, bibliote­ elevă la şcoala profesională de hirtie şi aci să-şi însuşească Hotărârile partidului că cel care expune conferinţa nu tduce
damentelor le hectar in cultura porum­ paratul este prevăzut cu un miner carul acesteia. celuloză din Petreşti şi alţii au venit să şi guvernului, sâ discute probleme politice noul prin exemple locale, nu ad rotează
bului Strângerea polenului cu acest aparat se Am încercat o mare decepţie insă. cînd împrumute noi cărţi şi economice actuale, iar uneori, sâ găseas­ conferinţa La specificul comunei, nu o face
Sporul de producţie la porumb prin a- face de un om care merge pnn lanul de pe uşa de la Intrarea in bibliotecă am — Cu toate că sint In concediu mi-a că momente de recretere şt destindere su­ vie, interesantă, combativă şi mobiliza­
plicarea acestei metode ajunge la 500— porumb Aparctul se ţine cu gura ln dat cu ochii de un bilet pe care erau spus tovarăşul Rotaru vm In fiecare zi si fletească, atit de necesare după o săptă­ toare
700 leg U ha. sus. Se apleacă încet moţul porumbului sorise doar trei cuvinte — motivul de­ împrumut cârti, vin mai ales scara căci mână de munca Încordată Activitatea artistică este de asemeni
Ştiulfţii ob|inuţi Ln urma polenizării ar- şi se introduce In aparat, unde e scuturat cepţiei mele — „plecat tn concediu", îmi atunci mă vizitează şl {5rana din sat care In regiunea noastră acest ‘enomen U slabă In perioada concursului nu s-a reu­
Oifjclaln s'.nl bine Îmbrăcaţi de boabe, să­ de cîteva ori Polenul tc scutură in apa­ venea totuşi greu să renunţ. M-am gln- daşi furaţi de munca cimpului în această poţi întîlni in multe păr{l. dar mii ales şit sâ se formeze decit o echipă de dan­
nătoşi şj de calitate superioară. S-a cons­ rat şl trece prin prima sită urvde ee epresc dil să încerc sâ-l găsesc SI cum prin perioadă, continui să citească acolo unde. pnn activitatea ti, căminul suri care, şi aceea, după ce şl-a „Încheiat
tata' că. ogoarele ce se insâmînteazâ cu părţile care s-au rupt din lloare la scutu­ preajmă treceau nişte copii l-am intre O frumoasă realizare a bibliotecarului cultural a reuşit să devină pentru lâranu misiunea" la faza comunală, a luat drumul
oces'/e boabe dau o recoltă mărita rare. Omul trece la altă plantă pînă string? bat Rotaru loan este şl aceea de a II atras in muncitori pnelen şi îndrumător in mun­ destrămării.
polenul necesar. De la 20 40 plante de po­ riodurile cititorilor biblioteci: numeroşi
Porumbul este o plantă eu polenizare — Pe tovarăşul Rotaru U cunoaştem că. Despre alte forme ale activităţii cultu­
Încrucişată, pcJenul (praful galben) de pe rumb se poale stringe polen pentru a se Locuieşte tocmai la marginea satului, acolo ţărani muncitori saşi L> căminul cultural dui comuna Bur- rale, cum ar h cercuri de citit, seri cul­
poleniza )o0 plante, In gind mi-am zjs că e o adevărată plă­
mutul porumbului liind dus pe mătasea spre Sebeş Acum' e in concediu, dar cu cere să vlzlteei această bibliotecă strălu­ Juc, raionul lila, lucrurile se petrec încă turale, recenzii, consfătuiri cu cititorii, ele.
Stlulcţiior de vint Dar dacă ln timpul eind Imediai ce s-a strîns polonul, se face toate acestea în fiecare seară vine la bi­ cind de curăţenie cu pereţii ornamentali, tocmai pe dos. Aci, căminul cultural n-a nici nu se poale vorbi
bpare mătasea n,u este nnt sau vin ploile polenizare. Se scoate mai iutii dopul de la blioteca să ne împrumute cărţi, m-au lă­ cu cărţile frumos aranjate, astfel că-ţj In- reuşit sâ devină focar de râspindire a şti­ Directorul căminului cultural, tovarăşul
Igienizarea naturală este împiedicata, llo- gura mică a aparatului şi cu multă grijă murit copiii dinlr-o răsuflare inţei şi culturii in rindul ţăranilor munci­ Costea Alexe. deşi a fost încadrat in a-
se scutură, prin clocârvituri uşoare in pe­ cîntau ochiul. Mi-am închipuit sala de
rlle femeieşti se trec fără a fi fecundate M-a însoţii o fetiţă pînă la casa din tori. n-a reuşit să eişttge. prin activitatea ceasLâ funcţie de la incopulul anului to­
reţii vasului, un mic nor de polen care lectură mereu populată şi spusele tovară­
De asemenea dacă timpul eute uscat şi marginea 6atului Tovarăşul Rotaru ne-a ce o desfăşoară, dragostea maselor faţa de tuşi din cauza lipsei de îndrumare încă
si cadă pe, toata firele mătasei de po­ şului Rotaru mt-au certificat acest lucru.
călduros, moţul apare cu mult înaintea întâmpinat foarte binevoitor şl am plecat participarea la muncă culturala, faţă de nici pînă tn prezent nu a reuşit sâ cu­
rumb Pentru a nu cădea cantităţi mari de L-um introisat cum are de gind să spri­
mâtasel, Iar cînd apare mătasea, moful împreună spre bibliotecă această instituţie culturală d* masă noască toate formele activităţii culturale,
polen, pîlnia se ţine puţin aplecată jină campania muncilor agricole de vară?
este 9culurat de polen şl fecundarea nu ln timpul drumului ml-a povestit mul­ Ml-a vorbit foarte însufleţit că vrea să Dacă vrei cumva s3 cercetezi cau23 a- sâ ştie felul cum trebuie organizată mun­
se mal face sau se face in parte De a- Polenul cules in căldâruşe seu pungi de te. Mi s-a dezvăluit ca o fire veselă, sin­ înfiinţeze două biblioteci mobile la cele cestui fenomen negativ .peste lot, La sfa­ ca in codrul şt inafara căminului cultural
ceea. decă ne-am uita la o grămadă de hirtle sc goleşte in sticle legate la gît cu ceră, Încrezătoare in viaţă Dar nu asupra două ani electrificate care vor II in co­ tul popular, preşedintele acestuia Mateiaş O lipsâ gravă, pe lingă cele de mal sus.
ţliuleţi vom vedea printre ai şîluleţi cu tifon, prin care sc scutură polenul pe acestor lucruri aş vrea să insist Ceea ce mună, că va aduce acolo diferite cărţi, NicoJae. la căminul cultural, directorul este şi faptul că tovarăşul Costea Alexe
boabe rare sau neacoperlţl cu boabe la mătasea porumbului. vreau să subliniez este faptul c5 tovară­ reviste şi nare Costea Alexe, la şcoală, învăţătorul di­ nu-şi cunoaşte oamenii cu caro trebuie să
vlrf. Polenul se mal poate aplica cu un tam­ şul Rolaru este îndrăgostit de meseria de Mi-e spus «pol. că citirea carelor ore rector Grigoriu Ion, toţii i(i vor apune muncească; nu cunoaşte nici chiar clno e
De obicei, după 2-3 zile de la apariţia pon de vată sau de blâniţâ bibliotecar s-o facă la ane In comun, de asemenea o acelaşi lucru drept Justificare a xceatel si­ secretarul organizaţiei de partid ori secre­
panlcolului (moţul) apar şi ţlorlle femeieşti Polenizarea se face odată cu recoltarea A început prin a muncii voluntar la să citească fragmente din diferite romane tuaţii: „Nu vin oamenii, nu vor sâ vină". tarul organizaţiei UTM
(mătasea) Sini unelo soiuri la oare. in polenului Este bine să aplicăm polenizarea biblioteca căminului cultural, apoi a .ur­ legate de problema agriculturii Pentru a-$l De altfel lucrurile in comuna Burjuc Dacă participarea ţărănimii muncitoare
mod normal, mătasea iese la 5-G zile după artificială intli la plantele la care nu i-a mat un curs de bibliotecari la Deva şl putea duce munca mi-a arătat că va fo­ cam aşa stau: ţăranii muncitori nu prea la activitatea culturală din comuna Burjuc
ce a apărut moţul ln anii secetoşi, apa­ recoltat polenul «i apoi să se recolteze po­ anul treeut un altul )a Bucureşti El m-a losi metoda din anul trecut; aceea de a merg la căminul cultural. La bibliotecă, este săracă, apoi participarea comitetului
riţia mălasei poate intirzia cu 10-20 zile lenul de pe aceste plante ; in felul aczsta asigurat că munca e cu atit mai frumoasă mobiliza pionieri şl utemişti. — elevi ai spre exemplu deşi se găsesc aproape 2000 executiv şi tn general a salariaţilor sfa­
ln llmp ce scuturatul polenului, în mod se înlătură autopolenJzarea (fecundarea cu cit o cunoşti mai bine şcolilor medii veniţi în vacanţă cărţi, broşuri şi reviste, numărul cititori­ tului popular comunal, este Inexistentă
norma) durează 5-0 zile cu polen propriu aau de pe aceeaşi plantă). CS Iubeşte munca de bibliotecar vorbesc Dar pentru a realiza aceste lucruri fru­ lor înscrişi este mic. ln întreaga perioadă Aruncindu-ţi privirea, spre exemplu, in
Ca rezultat al acestor diferente între Polenizarea se face odată pe două r în­ realizările pa care le-a obţinui Biblioteca moase. sprijinul sfatului popular al comu­ a acestui an au ridicat cărţi de Ia biblio­ caietul cu evidenţa cititorilor de la biblio­
apariţia florilor bărbăteşti (moţul) şi a ce­ duri Pentru faptul că nu toţi şliuleţl a- este înfiinţată abia de doi ani Are totuşi nei Petreşti este absolut necesar. In anul teca căminului cultural numai 3 ţărani în­ tecă, n-ai să găseşti printre oei ciţiva citi­
lor femeieşti (mătasea), multe flori din jurvg la maturitate este bine să »e facă po­ o mulţime de cititori de vîrste şi ocupaţii trecut sfatul popular nu x-a învrednicit tovărăşiţi. şl ciţiva utemişti, nereuşindu-se tori însorişi ln anul acesta qicJ numele to­
ştluletl nu sint fecundate şl nu leagă. lenizarea artificială cel puţin de trei nn diferite Metoda colportajului i-a foct de nici măcar să dea lemnul necesar pentru a se atrage nici un ţăran cu gospodărie varăşului preşedinte al sfatului popul ir
Aceste neajunsuri pot fi inlăt/urate cu 'n perioada înfloritului, la 5-7 zile. Iar mare folos pentru creşterea numărului de construirea unei barăci unde să poată fi individuală comunal MateJaş Nicolae nici numele se­
o mică oboseală din partea cultivatorilor, pentru a ne ssJgura cu polen un timp mai cititori, nil-a mărturisit tovarăşul Rotaru. expuse cărţile Povestindu-mi despre fap­ Dacă ana)l2âm pe rind flecare formă a cretarului aeestuia, tovarăşul Hiprian Ni-
prin aplicarea polenizării artificiale Omul îndelungat se va semăna cu 10-15 zile mai El a reuşit aâ-şi formeze un colectiv de tul că adesea cărţile l-au fost plouate, to­ actlvilăld culturale pe care căminul din colae, mei numele directorului şcolii şi. io
intervine şi scutură cît mai mult polen tirziu benzi de porumb de acelaşi soi. tineri utemişti care in mod voluntar l-a-u varăşul Rotaru încerca o adevărată du­ Burjuc ar fi trebuit s-o desfăşoare în afară de numele agentului agricol, nici
«praf galben) de pe floruJe bărbăteşti pe rare vor ocupa suprafaţa de 10-20 la sută ajutat in toate acţiunile Întreprinse. A rere acest an ln rindul ţărănimii muncitoare un nume al salariaţilor sfatului popular
mătasea apărută dm Lan. Plantele din aceste benzi vor a- pregătit recenzii popularizând din timp Am plecat de 1a această bibliotecă cu constatăm că aci munca s-a dus super­ comunal
vea o înflorire mai întârziată decil porum­ cărţile pentru ca discuţiile să (ic bogate. o senzaţie de adîncă mulţumire pentru tot Dacă tn cadrul, căminului cultural din
Polenizarea suplimentară este o lucrare ficial, întîmplâlor. sporadic şl în conse-'
simplă, care se reduce la culegerea pole­ bul din lîn De )a ele se va recolta polen Astfel s-a ţinut in cadrul bibliotecii re­ ce-am văzul şl auzit. Dar totodată stăruia clntâ, fără rezultate. Burjuc nu sint organizate seri culturale,
nului şi scuturarea lui pe mătasea apărută timp mai îndelungat cenzii asupra cărţilor „Zorile' 1 de Lapleev, în mine o nedumerire: cum po{i să fii ne­ tb-opaganda prin conferinţe, ca şi cele­ programe artistice, <ritln ln colectiv, şe­
Pentru a poleniza un hectar de porumb „Patria" de Ana Caravaieva. „Trandafir de păsător — cşa cum s-a dovedit sfatul zători. consfătuiri cu fruntaşii din agricul­
Pentru ca polenizarea artificială să reu­ )x Moldova" de Ion Islratl şi altele Ce popular al comunei Petreşll şl biblioteca- lalte forme ale activităţii culturale, n-n tură şl alte forme de activitate culturală,
şească trebuie să ţinem seamă de oleva avem nevoie de 4 2ile lucrătoare. asemeni tovarăşul Rotaru a folosit „.Inia raională — şi sâ nu sprijini munca plină constituit pentru colectivul de conducere pentru care comitetul executiv nu vrea
reguli : Ziua de lucru a cultivatorului folosită Tineretului" transformind-o In adevărată de entuziasm, de frumoase iniţiative, a a-
pentru aplicarea acestei 'lucrări, va fi răs­ al căminului cultural preocuparea lor de să-şl aducă contribuţia tn organizarea lor.
— polenul trebuie să fie bine copt, se ceară literară Ml-a arătat apoi cele două cestui tînăr indrăgostlt de meseria lui?
recoltează alunii cînd cade uşor dacă scu­ plătită cu 150 kg. porumb boabe care vîn- panoun pe care stni afişate coparte falşe. S. SEBE5ANU zi cu zi Dacă totuşi, din cînd in cînd. la oare ţăranii muncitori sint de vină câ nu
dute numai cu un leu leg i-ar educe un căminul cultural s-a mai tlnut cîte o con­
turăm moţul. merg la cămin? Această întrebare nu a
ciştlg de 150 lei pe *1.
— culegerea polenului să nu se facă de- ferinţă, ţăranii muncitori ori au adormit, fost pusi şl olcl au 1 s-a dat rezolvare;
cit intre orele 7-9 dimineaţa, adlcfi după Tn cazul cind nu avem suficiente braţe Din rezultatele unui sfîrftt de an ori au plecat din sală (o spune dm expe­ pentru că in acest caz ea devenea supă­
ce se ridică rouă şl timpul e liniştit. de muncă, se recomandă să sa treacă cu rienţă proprie tovarăşul GrigomO rătoare în pnmul rind pentru cei chemaţi
funia peste moţuri pentru a scutura şt
— polenizarea se va face la ora 3 0, de­ răapindi palenul in lan Operaţia se face Tn anul şcolar 1953—1954, In raionul popular raional. Perju Eealerlna de la Faptul că In comuna Burjuc ţăranii să desfăşoare în rindul ţărănimii munci­
oarece pe călduri mari grăunţii de polen de doi oameni pe timp liniştit, fără vint. Orăştie au funcţional 42 cursuri populare U R C A D ele muncitori nu sint atenţi ta conferinţe, do- toare o vie activitate culturală
fşi pierd puterea lor de viaţă pentru studiul limbii ru»e a căror efectiv Rezultatele obţinute, puteau fl cu mult
Experienţele 1 C A R -ului şi rezultatele
— polenul trebuie folosit în aceeaşi zi; obţinute de fruntaşii in producţia de po­ a cuprins un număr de 704 tovarăşi La mai frumoase dacă toţi profesorii şi-ar fi
nu se va ţine polenul de pe o zi pe alta, rumb. care au aplicat această metodă, au aceste cursuri au predat 27 de profesori, adus contribuţia dacă toţi ar fi înţeles Un lucru absolut necesar
căci îşi pierde puterea dovedit că aduce sporuri sigure de pro­ majoritatea dintre el străduindu-se să sl muncească tn niod conştiincios. Din pă­
— strângerea polenului se va face de ducţii înarmeze pc elevi cu cit mai bogate cunoş­ cate Insă au fost şl din acela ca: Artl- In comuna Bretea Romtnâ, raionul Ha­ Tovarăşul preşedinte Curlember împre­
la oii mal multe plante. tinţe Rezultatele obţinute cu ocazia exa­ mescu Vasile. Crăciun Nădejdea, Valdeanu ţeg vilele sint adăpate la păşune tn con­ ună cu secretarul, ca şl cu toţi cel care
Altfel, staţiunea experimentală Mărcu* menelor de sfîrşlt de an slnt o dovadă gră­ Nina şl alţii, care au tratat superficial a-
— polenizarea suplimentară artifidzJâ kîşti a aplicat polenizarea artificială la ceastB problemă, neţlntnd regulat orele diţii cît se poate de defectuoase şl nelgie- poartă răspunderea problemelor de inie
trebuia să se Iacă în momentul cel mal porumb de două ori şl a obţinui un spor itoare cum că munca desfăşurată atit de de curs, neinteresîndu-se îndeajuns de nlce Fintîna care serveşte drept sursă de res obştesc, trebuie neintîrzJat sâ treacă la
potrivit şi anume : cind mătasea ştiuleţi- ds recoltă de 057 kg la ha profesori cit şi de elevi a fosl încununată pregătirea metodică a lecţiilor. . apă e intr-o stare de paragină cum rar se amenajarea unei ftntinl bune, cu Jgheab
lor a apărut pe 50 la sută dm plante Staţiunea experimentală Bâneass a ob­ de succes Din număra) înscrişilor au pro­ poate întâlni: ghlzdurile dărâmate iar trainic şl Igienic, de care vitele comunei
Aceste fapte trebuie să constituie drept jgheabul In stare de necurăţenie Cît des­ sâ se poată apropia fârft pericolul de a-şl
Pentru ea polenizarea să se facă şi In ţinut prin aplicarea polenizării suplimen­ movat la ciclul I 69i)o. la ciclul 1] 66%. Iar
mod natura), strângerea polenului se face tare artificiale, 0 580 kg porumb, ţtiuleţl la ciclul ITT 08,5%. izvor de învăţăminte pentru munca de pre terenul din jur. el este attt de frâmin- fringe picioarele, ori de a rămîne înăftio-
tat, iar etnd plouă nămolul e atit de mare
din două !n două rindurt. iar p? rind din la ha faţă de 7 000 kg la ha la culturile Tn cursul acestui an de invăţămînt au viitor, de oare dacă se va ţine seama fără lite. Condiţii de amenajare sint destule,
3 in 3 plante nopoier.lzate, deci 1.530 kg in plus la ha îndoială, că ln anul şcolar care va urma incit vitele înnoatâ tn el pînă la genunchi forţe de muncă de etemenea Să fie deci
dovedit hărnicie şi dragoste faţă de ma­ De sigur câ o asemenea situaţie nu-l de­
Culegerea se face in căldări, săculeţe de Polenizarea suplimentara artificială s-a rezultatele vor fi mult superioare Ca sl loc cea mal potrivită şl ea e foarte bine folosite dio phn tn Interesul cetăţenilor,
hlriie sau aparate speciale. Aparatul este Introdus în anul 1950 şt se practică pe terie şi cursanţi, tovarăşii profesori Barto- se ajungă aici Insă. e necesar ca şl preşe­ cunoscută de către sfatul popular al a- interesul bunei gospodăriri a acestei co­
foarte simplu, ffleut din carton gros sau suprafeţe din ce în ce mai întinse lomei Eugenia, Rodeanu loaehtm. Arvmte
dintele comitetului raional A RLU S. să cestei comune mune.
tablă subtme Are forma unei pîinii, cu Hctârirlle Consiliului de Miniştri al Mihai. lanovicl ^ogdan. îavorsehi loan. fie mal activ să urmărească munca ln
diametrul mere de 30-40 cm Iar diame­ RP R şl C C al P MR recomandă apli­ Plămădeală Vera şi alţii. Aceştia s-au
trul .mic de 4-5 cm., înălţimea pîlniel esle carea cit mai largă a acestei măsuri agro­ achitat cu cinste de sarcinile ce au stat in cursurile de Limba rusă mal îndeaproape, Veşti din satul Cozia
de 45 50 cm lnăutru are 2 site din tifon tehnice Pentru aplicarea acestei melode pentru ca astfel activiştii însărcinaţi cu
sau din mătase Una este mal mare şi se de către toţi cultivatorii de porumb s-ar faţa lor, au privit cu răspundere munca re această problemă s5 poată fl traşi la răs­ Din cauza ploilor dese din primăvara 23 Iunie, eind dupâ exemplul şl îndemnul
fixează la distanta de 20 cm de la gura putea obţine tn flecare an o canltate su­ le-a fost incredinlatfi şi au folosit cele pundere atunci cind nu depun pe9te tot o acestui an, podul situat în mijlocul satu­ ţăranului muncitor Josan Petru cetăţe­
mare a aparatului şi alta mal mică ce se plimentară de peste 150 000 vagoane po­ mal bune metode de predare Un sprijin muncă egală, cînd fac aşa cum au obiştult lui CQ2ia s-a dârimat şt a test îngropat nii din satul Oozla au început construi­
fixează chiar ln apropierea gurei mici o rumb boabe. Esle limpede deci că prin po­ preţios l-au adu9 şl responsabilii de cursuri In noroi, iar apa ce curgea pe sub cl — rea unui nou pod Cu ecîSt prilei s-au
pîlnlei lenizarea artificială putem contribui la care s au îngrijit întotdeauna să asigure să facă anul acesta edlcă. de une'c cursuri fiind stăvilită — a început să curgă de-a
Sita mare are rolul de a opri părţile dezvoltarea producţiei agricole, la Îmbu­ să se Intereseze prea mult, Iar de altele lungul drumului. Se impunea deci o grab­ evidenţiat săteni ea : Trefeytean loan,
ce se rup din florile bărbăteşti în timpul nătăţirea nivelului de trat al oamenilor o bună mobilizare Printre aceştia se pot de loc. nică reparare, in înfăptuirea căreia era AlmSşan loan, Tirăi Gheorghe şl alţii
scuturatului. Iar prin cea mal mică ie muncii. număra tovarăşii Duncea de la fabrica M FURTUNA nevoie de ajutorul sătenilor. CANEA ARON
cerne polenul pe mătasea porumbului (Agerpres) „Vidra" Strutinschl Boris de la sfatul corespondent voluntar La acest lucru s-a trecut in slua de corespondent voluntar
Aplicînd noi metode de munca la lucrarea pămîntului te care să constituie o hrană abundentă In ţlre a pâmînlulul ln lipsa acestora se va Porumb pentru siloz nutreţ verde 30-35 kg ha.
pentru
ara cu plugul obişnuit. Pe terenurile gos­
Porumb
timpul Iernii o mare Importanţă o are
40-50 „
producerea de nutreţuri in terenurile re­ podăriilor agricole colective şi ale Întovă­ Porumb pLr păşunat sau coasă 50-65 1(
sporim producţia de cereale la ha. coltate In luna Iunie şi începutul lunci răşirilor agricole aa vor putea folosi şi Sorg 30 35 „
iulie. discuitoarele S M.T-urilor. Iarbă de Sudan 30-35 „
Sâ deimiriftim Dezmirlştltul odată executat, apa dm Recolta de In regiunile din ctmpia Dunării şf Mol­ In cazul cind folosim plugurile obişnu Dughle 20-2S „
ploile ce cad pătrunde cu uşurinţă prin grlu
odată cu recoltatul dova unde «e simte cel mai mult lipsa de de. este necesar să luăm brazda cit mal Îngroparea seminţelor se va tace ta
stratul de pâmînt afinat Cercetările fă­ obţinută nutreţuri, Iniăminţarea de nutreţuri Ime­ inguBtâ psntru a realiza astfel o cit mai semănatul porumbului la 5—8 cm în pâ-
Ne aflăm tn preajma recoltatului pâ- cute Ln U R.S S au arătat că pe terenurile bună mârunţîre a pâmlntului.
Dezmlriştit la 23 Iunie ime­ diat după recoltarea -păioaselor trebuie să minturile grele argiloase şl la 7—8 cm in
lozsolor, pe alocuri lucrările de raecjtat dezmLrlştito rezerva de opâ este cu cca. diat după recoltatul mazSrtl 2 504 kg fie grija de căpetenie a fiecărui ţăran Arătura se execută la 18—20 cm., adln- pâminturile uşoare tarba do Sudan şi
fiind deja încăpute. 75% mai mare decit pe pâminturile pa DezjnirîşLtul la 26 iulie 2 112 „ muncitor eime şl se va grâpa Imediat E bine ca sorgul se voi semfina la 5—7 cm lat me­
Dezmirlştltul este prima verigă din lan­ care nu s-a executat de2miriştltul. după flecare 6—6 brazde trase să grâpăm iul şi dughia La 4—6 cm adincJme A-
porumb
meL
furajer.
de
I B34 „
la 28 august
Iniâminţarea
ţul lucrărilor ce se aplică solului; cu ea Dezmirlştltul contribuie l-x distrugerea Dezmlrişlitul La 28 septembrie 1 540 „ dughie pentru furaj vende ca sl pentru deoarece căldurile mari din ac«3t timp ceasta pentru a pune seminţele intr-un
Dezmlriştitu)
începe pregătirea Insămlnţârilor pontru buruienilor care consumă din apa şi hra­ Dezrrurlştitul la 20 octombrie 1.398 „ InsUozare sau ca fin uscat este o operaţie usucă şi întăresc pămintul chiar tn decurs strat de pâmînt mal reavăn fapt ce ast-
recolta anului viitor. Bazele producţiei o- na atit de necesară plantelor Buruienile De aici reese necesitatea de a executa uşoară şi puţin costititoare Jn acest fel de cileva ore guxâ răsărirea uniformă a seminţelor
gncolc ale anului viitor se pun odată cu îşi coc seminţele înaintea păioaselor sau la timp această lucrare de către fiecare se pot recolta cu uşurinţă clteva mll de înainte de arătura adîncă. este mai bine Tmînd seamă câ in acest an avem con­
executarea dezmlrlşlltului. De aceea tre­ odată cu acestea. Seminţele cad pe pămînt ţăran muncitor, colectivist sau întovărăşit kg furaj verde, sau uscat care rezolvă s» facem o tngrăşare cu 20 tono bălegar diţii de umezeală deosebit de favorabile,
buie dată toată atenţia aceslej lucrări şi prin dezmlriştlt 6înt Introduse în stra­ Fiecare zj de intîrzJere înseamnă pierderi problema hranei animalelor din timpul sou cu 100—150 kg azotat de amoniu la insămînţările de Culturi furajere dupâ
Executarea dezrmriştituluj la timp. aşa tul afinat unde dînd de umezeală şl avind de recoltă aşa cum o dovedesc experien­ verii, a femei şl chiar a primăverii Este ha pâloase pot da bune rezultate. Avind ume­
cum ne învaţă regulile agrotehnice, are ca căldură încolţesc repede. In 2—3 sâptâ- ţele Staţiunilor experimentale I C.AR in Intersul fiecărui ţăran muncitor sâ In regiunile din Moldova unde sint zeală. căldură şl o bună pregătire agroteh­
rezultat sporirea simţitoare a recoltei. mînj .terenul ro acoperă cu buruieni După La Staţiunea Tg Frumos s-au obţinut insămlnţeze culturi furajere după pâloa- multe terenuri secătuite prin cultu/i In- nică a pâmlntului putem (t siguri câ toste
Dezmixlştitul trebuie făcut odată cu re 2—3 săptămlnl, f&cind arătura adîncă, bu­ se Hrana bună pentru vite Înseamnă mal grăşarea cu gunoi de grajd este absolut culturile furajere in&ăminţate vor răsări
collBtui sau dupâ cel mult 2-^3 zile. A ruienile răsărite vor fi dezrădăcinate ş> următoarele rezultate: mult lapte şi carne, venituri mal mari, necesară pentru o bună dezvoltare a cultu­ in bune condiţii şi se vor dezvolta puter­
In teren dezmirlştlt 2.305 kg porumb
coastă condiţie trebuie respectată deoarece băgate sub brazdă, de unde nu mai răsar toabe posibilităţi mal mari. de a cumpăra prin rilor şi obţinerea unei recolte mari nic Condiţiile principale care trebuie res­
căldurile şi vînluJ din timpul verij usucă Astfel prin de2/niriştit, urmat de arătura Tn teren nedermLrlşllt 1 429 kg porumb cooperative produse Îndestulate ln schim­ Semănatul se face cu maşina, Tn noduri, pectate sint grăbirea recoltării păioaselor,
repede pămintul Tandinţa unor ţărani adîncă se faco distrugerea buruienilor. E- bcabe bul vitelor predate în aceiaşi zl După semănat, terenul se lâ- o cît mal bună pregătire agrotehnică a
muncitori de a amina această lucrare pînă feetul dezmirlştitulul este completat prin La staţiunea Mărculeştl eu fost urmă­ Pentru a obţine o recoltă bogată de fu­ vălugeşte pentru a se pune in contact sl- pămîntului şi executarea cit mai repede
5n preajma Insămlnţârilor de toamnă, fi- executarea arăturilor adîncJ. De aceea nu toarele rezultate: rajer, trebuie In primul rind sâ facem o mînţa cu pămintul Şl a atrage umezeală a însâminţărilor
clnd 0 aingurâ arătură pentru însâminţări putem înlocui deimiriştltul şi arătura a- ln teren dezmirlştlt la 5 cm 2.43? kg bună pregătire a pâmlntului ln vederea la nivelul seminţelor, după care se grfi- Meiul, dughia. Iarba de Sudan şl sorgul
este cit se poate de dăunătoare oirvcă pnnfir-o singu.râ arătură mai lirele porumb boabe insâmînţărllor. peazâ eu o grapă uşoară pentru a forma trebuie plivite de buruieni on de cile ori
Dezmiriştitul are restul lui, iar arătura Prin dezmiriglit s = mal distrug un În­ In teren nedezmlriştlt l 802 kg porumb un strat izolator bine mărunţit care sâ acestea apar
adîncă este lucrarea de bază în agrleul semnat număr de Insecte care-sî depun boabe In acest scop. recoltatul păioaselor de împiedice evaporaţia Porumbul furajer semănat tn rinduiT
tură care completează dezmirlşUlu) Ele nu ouăle pc mirişte, ea şl pe buruienile din Aceste rezultate ne arată importanţa toamnă trebuia să se facă Intr-un timp Meiul dughia şl Iarba de Sudan se vor distanţate trebuie prăşi! de oel puţin două
pot fi înlocuite şi mei nu pot fi conlopite lanuri Acest lucru esle foarte important efectuării la timp. a dezmirişlitulut. adică cît mal scurt, sâ se ridice imediat recolta semăna in rindurt de 12—15 cm Porumbul ori cu prâşitoarea sau cu ajutorul cultiva­
Irvtr-o singură arătură, deoarece aşa cum dacă ţinem seama de pagubele provocate odată, sau Imediat dupâ recoltare de pe terenurile secerate şi in acelaşi zi furajer «i sorgul te vor semăna la distan­ toarelor
vom vedea se completează una cu alta de dăunătorii, care folosesc miriştea drept Pentru a asigura producţii mari în anul pămintul sâ De arat In vederea semăna­ tă de 34—45 cm. Intre rindurt pentru nu­ Prin Insâmlntarea acestor culturi putem
Dezminişlitul trebuie făcut odată cu re­ gazdă viitor sâ comhatem orice tendinţă de e- tului. treţ verde şl murat sau 1a 25 cm. pentru obţine recolte do 4—6.000 kg. furaj verde
coltarea, pentru a nu se pierde umezeala. S-a mai constatat efi prin executarea mînare sau înlocuire a acestei lucrări SJ Arătura trebuie făcută neapărat Tn păşuna! sau coasă de dughie, med. sorg. Iarbă de Sudao sau
Sub culturi, pămintul îşi păstrează ume­ demurislilului se uşumizâ mult efectuarea mobilizăm toate forţela psntru executarea îlua recoltării, deoarece există ln pâmînt In go9podănile unde există posibilităţi porumb furajer, fin uscat sau furaj pentru
zeala. Secerind recolta, soarele şi vintul arăturii de toamnă Rezistenţa opusă de în termen a dezmlrişlituluL rezerve însemnate de apă şi ele trebuiesc de prăşit cu prăşitoare sau cultivatoare, insUozare
loveşte pămîntu) direct Pămintul fiind pâmînt uneltelor, in cazul cînd S-a făcut păstrate Lâslnd miriştea nearetă cu fle­ porumbul destinat pentru nutreţ verde sau Recoltând plante furajere vom aduce o
bătătorit, pierden&a apei prin evaporare dezmlrişlitul a fost cu 10—16% mai mică Semănatul culturilor furajere care zi care trece re pierde apa, pămintul irwnlozat se va Tnsăminţa tn rinduri duble contribuţie serioasă la asigurarea bazei
după recoltat se accentuează cu fiecare zl. Toate acestea fac ca dezmirisUtul 6â dupâ păipase se întăreşte, arătura se face tot mai greu — ta 12—16 cm distanţă între rinduri a- furajere a animalelor, vom avea posibili­
dezmirişhtul se face mai greu. ducă la sporirea producţiei cu 10 pînă 1» şl ca urmare şi semănatul «e face ln con- propiate şl 55—70 cm. Interval de prăşit tatea unei mai bune hrâmn a animalelor,
Dezminişlitul nu trebuie amina! Tn 30%. Dezvoltarea creşienl animalelor şl spo­ diţium nefavorabile plantelor. intre rîndurile perechi
Uniunea Sovietici el se executa concomi­ Tntr o experienţă făcută la Staţiunea rirea productivităţii lor sint strîns legate Penlru Întorsul minştei se vor folosi— Se vor folosi următoarele cantităţi de arigurind creşterea producţiei de carne.
Lapte şi alte derivate ale acestora
tent cu recoltatul, la conibmă fiind ataşate Eâneasa »-au obţinut următoarele rezul­ de crearea unei puternice baze furajere. acolo unde există —plugurile cu antetru- .sâminţă la hectar, conslderind sâminţa
discuitoarele sau dezzniriştitoarele tate: ‘Pentru asigurarea unor nutreţuri vana- piţă, care realizează o mal bună mărun- curată şl cu putere de încolţtne ÎOO.%, lag FL CONSTANTINESCU