Page 19 - 1954-07

Nr. 56 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
—
Pentru un înalt nivel ideologic Au predat 43 kgr. gogoşi Pentru o bună aprovizionare
de mătase calitatea I-a cu lemne de foc a oamenilor muncii
al învătămîntului de partid In şcolile regiunii noastre, creşterea
vlermHor de mătase a devenit o preocu­ Ministerul Industriei lemnului a trasat care au de transportat lemne de 'a gura
pare de seamă Astfel, la şcoala elemen­ sarcini bfcrve stabilite unităţilor producă­ de exploatare Arşi ţa-Strungari nu eu alt
Experienţa mişcării comunist* mon­ lului de avangardă al comuniştilor te list Unit din Germania s-a arătat că mun­ tari de 7 ani — secţia romlni — din co­ toare de lemne de foc. cu menţiunea ea drum de acees.
diale. experienţa Partidului Comună» al toate domeniile vieţii ca de propagandă şi aeitiiţie a organiza­ muna Miercurea raioaul Sebeş, s-au con­ planul pe intervalul l Ianuarie—30 sep­ Manifestarea nesănătoasă faţă de în­
Uniunii Sovietice ne învaţă ca partidul Partidele comunisto şi muncitoreşti dJn ţiilor de partid râmlne încă în urma sar­ tractat la data de 24 mai a. c., cantitatea tembrie a. e să fie realizat şd depăşit Ia treţinerea drumurUor raionale şl comunala
proletar revoluţionar este de neînvins, ţările de democraţie populară acordă o cinilor care stau In faţa partidelor. Lip­ de 20 gr viermi de mătase pentru a căror toate fazele. precum şt a podurilor, pleacă de la comite­
dacă este sbrtea lagat de popor, dacă se deosebită atenţie organizării studiului in­ surile cele mal esenţiale In conţinutul in- creştera a-a angajat tovarăşa Ciuşci Con­ AnaltzJftd planul lemnului de foc la tul executiv al sfatului popular raional
e&fiuzapte fn Întreaga ea activitate după dividual al cadrelor de partid care se văţămAmtifhii de partid slnt: nivelul Ideo­ stanţa, pedagoga şcolii, ajutată de mem­ I F.E.T. Sebeş pe luna iunie a.c. rezultă Sebeş, Secţiunea de drumuri şl poduri de
teoria marxist-leninistă, dacă o aplica In află in munci de răspundere In aparatul logic scăzut al cursurilor intr-un număr brii corpului didaotic şi elevi. că la fasonat In pădure, r lanul a fost rea­ pa lingă acest sfat popular nu a tras la
mod creator la condiţiile Irtonce, la con­ de stat şi economic şi în organizaţiile de considerabil de şcoli, cercuri .şl semînarii. Îngrijiţi şl hrăniţi In condiţiunl bune. lizat In proporţie de 113%. Muncitorii fo­ răspundere pe ptcherul Oartcea Alexandru
diţiile din ţara sa, daci se îngrijeşte me­ masă. Muncitorii şl ţăranii promovaţi In metoda dogmatică incomplet lichidată în la 19 iunie a. c. viermii nu începui să restieri de aici îndrumaţi de organizaţii care răspunde de traseul Sebeş-Pianul de
reu de ridicarea nivelului Ideologic şi acesta munci stet oameni devotaţi cauzei studiul problemelor teoretice, ceea ce tşl tntire In gogoşi, iar La 23-26 Iunie s-a pu­ de partid şl de comitetul de întreprindere Sus-Strungari
politic al membrilor sil socialismului, dar mulţi dintre el nu au o găseşte expresia In faptul că procesul de tut face recoltarea gogoşilor. De curlnd au dovedit dragoste şl ataşament faţă do Din cauza acestor deficienţe, adică tla-
Marea forţă a teoriei marxist-lenlnlsls pregătire teoretică suficientă. In plus. învăţămlnt este rupt de sarcinile practi­ s-a predat la D.C A. dm localitate, can­ problema arzătoare a aprovizionării cu rea proastă a drumurilor şt podurilor, pla­
oonstă in aceea că ©a înarmează pe co­ fund ocupaţi cu munca practică, deseori ce ale partidelor; nu se duce o luptă titatea de 43 kgr gogoşi calitatea T-a şl lemne de foc a oamenilor mutic . Echipa nul de transport al lemnelor de foc re
munişti cu cunoaşterea legilor dozvoltâ- el nu studiază deloc, sau studiază insufi­ destul de hatărltă împotriva „ideilor” şi 7 kgr. caLtatee II şJ a IlI-a, primlndu-^e fasonat©ruLul Boroica Cheorghe eu 13 to­ luna lurnle a fost realizat de către l.FET
ril societăţii şi luptei de clasă, cu expe­ cient de perseverent Ace ista duce la gre­ „teoriilor" duşmane, împotriva naţionalis­ te schimb suma de 1 >00 lei. varăşi a depăşit norma cu 31%, Iar echipa Sebeş numai in proporţie de C0%.
rienţa mişcării revoluţionare din celelalte şeli In munca practică, iar uneon şi la mului burghez, împotriva rămăşiţelor Meritul deosebit In obţinerea frumoase­ carbănJtorului Oataramba Cheorghe Cu 14 Staturile populare ale comunelor Planul
ţări, sporeşte vigilenţa politică, întăreşte denaturarea liniei partidului. Ridicarea de social-democratism tn concepţiile unor lor rezxritote Si revine tovarăşei CRişcă tovarăşi a depăşit norma cu 63.5%. Cîşti- de Sus şl Strungari, împreună cu secţiu­
unitatea şl capacitatea de luptă a parti­ conştiinţei marxist-leniniste a cadrelor, membri de partid, împotriva denaturări­ Constanţa, care în tot timpui creşterii gul mediu realizat de aceste două echipe nea de drumuri şl poduri a sfatului popu­
delor comuniste şl muncitoreşti De aceea însuşirea perseverentă a Învăţăturii atot­ lor oportuniste şt sectare ale Undei parti­ viermilor a dat dovadă de Interes şi pri­ şt de altele de acest lei, a foal de .26-24 00 lar raional Sebeş trebuie să privească cu
educarea marxlst-leninlstl a cadrelor şl biruitoare a Iul Marx-£ngeLs-Len te­ dului- O se ne de corniţele de partid au cepere Fiind întrebată oum a putut să lei pe zl pentru fiecare muncilor forestier. mai multi răspundere problema aprovizio­
a tuturor comuniştilor este considerată de st alin constituie o garanţie sigură a În­ Încălcat principiul alegerii de bunăvoie obţină timpul record de Intrare a vier­ La alştigul brut el au mal primit şi prima nării eu lemne de foc a populaţiei. Elo
partidele oomuniste şi muncitoreşti ca o deplinirii cu succes a sarcinilor practice de către comunişti a formelor de tevăţă- milor te gogoşi şi recoltarea te candlţlu- de 30%. De asemenea fiecare muncitor ? trebuie să la măsuri Imediate pentru repa­
sarcină primordială a lor. ale construcţiei socialiste. rmnL Numeroase comitete de partid au mle amintite, tovarăşa Ciuşcă a răspuns ; mal primit la Î0 de norme realizate: 3 rarea şt întreţinerea drumurilor şl a po­
In prezent partidele comuniste şl mun­ Problemele ridicării nivelului teoretic controlat sLab nlvektl ideologic al învâţă- — „Pentru a menţine curăţenia, am metri stofă de lini pentru haine, o pe­ durilor pentru a se putea executa In bune
citoreşti tac bilanţul anului şcolar Înche­ şi ideologic al comuniştilor se află de ase­ mlntulul, lăsând In întregime învăţăm In­ schimbat zilnic coiile de hîrlle (aşternutul) reche de bocanci şi 5 metri de plnză. condtţiun! transporturile. Daci la fiecare
iat 1n sistemul Învăţământului de partid, menea in centrul atenţiei partidelor co­ tui de partid pe seama secţiilor de pro­ ştergLndu-le cu pelin pentru a le dezteJeota Mal slnt Insă unele organe rare mani­ pod 9txkat se va defecta un autocamion
pagandă.
trasează măsuri pentru îmbunătăţirea muniste şl muncitoreşti din ţările capi­ şl a provoci pofta de mîncare viermi­ festă nepăsare faţă de problema aprovi­ — aşa cum s-au petrecut lucrurile mai
continuă, a educăm Ideologice a comu­ taliste, coloniale şl dependente. Înfrun­ Partidele comuniste şl muncitoreşti con­ lor. am asigurat căldura după indicaţiile zionării cu lemne de foc a populaţiei. De deunăzi in comuna Strungari — ar în­
niştilor, tând greutăţi extraordinare, partidele co­ sideră oa o sarcină foarte Importantă a date prin instrucţiunile pentru creşterea pildă, organele responsabile cu repararea
Partidele comuniste şl muncitoreşti din muniste din ţările capitalului îmbunătă­ lor Lichidarea lipsurilor din sistemul In- viermilor de mătase şi i-am hrănit la semna ca (n timp scurt să se distrugă un
ţările de democraţie populară au acumu­ ţesc an de an educarea ideologică a co­ văţămkitului de partid şt ridicarea lut la timp, stropind duşumele cu apă in tim­ şl tnt/reţlnerea drumurilor şi podurilor din mare număr de maşini.
lat şânâ acum o însemnată experienţă fcn muniştilor. Intr-o serie de partide comu­ un nivel mal înallt In noul an şcolar. pul etapelor de somn Aerisarea zilnică a raza raionului Sebeş Comitetele execu­ Comitetul executiv al sfatului popular
niste, de pildă, tn Franţa, Italia, Anglia, Oomltetele de partid consideră că In camerelor, evitarea curentului, luminii
orgaruiarea tnvăţâmtntulul de partid şi tive ale sfaturilor populare Planul de Sus raional Sebeş nu simte oare că sordna
Belgia. Austria şi in alte ţări o fost In­ lunile de vară principala lor sarcină este prea puternice şl a umezelii, au fort con-
conducerea Iul. După exemplul PC.U.S şl Strungari nu dau concursul cuvenit în­ bunel aprovizionări ou lemne a celor ca
ele au introdus anul şcolar In sistemul trodus anul şcolar unic în sistemul învâ- de a pregăti un număr suficient de pro­ dlţiunu pe care eu le-am respectat cu stric­
tămlntutui de partid. teţe”. NfSTOR I. treţinerii drumurilor şl podurilor. Pe o muncesc este una din cele mal importante
învăţămln'tuhil de partid, au creat o re­ pagandişti cu o înaltă calificare. După distanţă de 3 km. Intre Planul de Sus şl
ţea de şcoli. cursuri şl cercuri de partid bi scopul pregătim teoretice şl ideolo­ exemplul anilor trecuţi In organizaţiile de sarcini ? Dacă Intr-adevăr simte această
Numărul comuniştilor care învaţă In re­ gice a activului de partid, Partidul Co­ partid se creează oursurL de vară pentru Prin secţiile I.R.I.L. Haţeg Strungari, drumul este complet degradat, răspundere,- ce măsuri practice are da
ţeaua învăţă mini uhu de partid creşte an munist Francez a organizat, Inafari de propagandişti. Sarcina acestor cursuri este Impracticabil pentru autocamioane. Podul gînd să la?
de an. Astfel, de pildă. In anul şcolar şcoala centrală principali, o sene de şcoli de a lărgi orizontul politic ?) propagan­ de la Nălaţi-Vad dm faţa mont din comuna Strungari s-a MIHArLEANU IO AN
1951—1954 in sistemul învăţămintului de federale şi şcoli elementare de secţie cu o diştilor, de a le ajuta s3-şl însuşească cete Nu departe de orăşelul Haţeg, ascuns rupt, Iar mâinile autobazei Alba lulia tehnician forestier
partid al Partidului Comunist din Ceho­ durată de 6 siptămtel. In toate aceste mai complexe şl mal Importante probleme după o perdea de copaci este aşezai satul
slovacia erau încadraţi aproximativ 70% scoli studiul se desfăşoară după o tema­ de teorie, de a-» învăţa să abordeze in Nălaţi-Vad, la marginea oirute sînt insta­
dta numărul total al membrilor şl candi­ tică el.'iboratâ de CC. al partidului. Tot­ mod creator teoria marxist-lenlnlstâ. late elteva din secţiile Întreprinderii ra­ Conferinţe pentru. .. „conferenţiari”
daţilor de partid Rezultatele anului şco­ odată partidul acordă multă atenţie ţine­ Organizaţiile de partid consideră, apoi, ionale de Industrie locală — Haţeg.
lar încheiat arata că creşte neîncetat nu­ rii sistematice de convorbiri educative în că In pregătirea pentru noul an şcolar Intrând te una din ele, la moara siste­ Problema răsplndlrel şllmtei şi culturii căruia nwm prezentat numai de cit, ară-
mărul comuniştilor încadraţi In verigde celulele de partid. In Partidul Comunist o sarcină importantă a lor este de a com­ matică, care are o capacitate de 10 tone In rundul maselor largi ale poporului. Con­ tlndu-i rostul sosirii mele
superioare ale ffwăţămintulul de partid Italian există 4 şcoli naţionale, 5 şcoli re­ pleta In mod Just verlgUe Inyăţămtntulul pe zi. te InUmpteă rliul sgloblu al tine­ stituie una din verigile cele mal impor­ — Mă numesc... şl sini delegat din pan-
Astfel, In Partidul Comunist din Bulga­ gionale şl 11 şcoli provLncnale de partid de partid, de a lichida încadrarea biro­ rilor oare umplu $1 cară secii doldora cu tante ale activităţi! partidului nostru, cu tea S.R.SC.-ului să ţin la căminul cul­
ria, în cercurile şi serranariite pentru stu­ care pregătesc oadne de partid. Inafară de cratică a membrilor de partid in cercuri făină Vin znlnic la această moară pentru ajutorul căreia ridicând necontenit înţele­ tural din comuna dumneavoastră o con­
diul istoriei P.C.U.S. în anul şcolar aceasta există S şcoli serale provlnolale şl semmartl a-şl mlctna cerealele, zeci de ţărani din gerea ştiinţifică şl politică a oamenilor ferinţă Intitulată „Conferinţa de la Ge­
1953—1954 au Învăţat aproape cu 50% mai Studiul In şcolile de partid se desfăşoară Metoda principală pentru ridicarea ni­ raionul Haţeg şl chior dte alte raioane, muncii, aceştia se pot elibera de supersti­ neva” Aţi făcut ceva te privinţa mobili­
mulţi tovarăşi deeil In anul şcolar 1952— după culegem în care sînt tratate proble­ velului ideologic al comuniştilor este stu­ deoarece morarii — oamer» oalilicaţl in ţii şi credinţe anacronice, păşind eu ho­ zării? — ml adresai preşedintelui sfatu­
1963 mele fundamentale ale teoriei marxlsl-le- diul mdjvldual. Toate celelalte forme au munca ce o prestează — fac o făină dc tărâre pe drumul propnei lor fericiri, spre lui popular, care spre surprinderea mea,
In toate partidele au crescut conside­ ntelste, culegeri editate In «cest scop scopul de a pregăti pe membrii de partid calitate superioară. sociali am. rldi"*nJ din umeri şl fâeînd ochii mari, a
rabil cadrele do propagandişti. Tot mai Cursuri de pregătire politică funcţionează in vederea muncii de sine stătătoare, de Mecanicul Cozma Uie şi morarii Focva Un rol hotăritor in aceoslă acţiune 11 mirare îmi spuse foarte nedumerit:
ef-ioace devin măsurile luate de comite­ tn secţii şi în întreprinderi unde in de­ a trezi în ei interesul pentru probleme Comei şl Nislor Dumitru au dovedit multe are Societatea pentru rfisplndlrea ştiinţei — Cum ? ce ? conferinţă N-avem
tele de partid In ceea ce priveşte selec­ cursul anului Învaţă zeci de mll de mem­ de teorie şl de a-l învăţa cum să folo­ calităţi te muncă. El satisfac din pite ce- şl culturii, caro în colaborare cu secţiile cunoştinţă Noi nu ştim absolut mm Ic des­
ţionarea şl educarea propagandiştilor. in- bri de partid. Partidul - Comunist dJn Ja­ sească cartea In studiul lor In anii tre­ rteţelo ţăranilor muncitori şi reuşesc efi culturale ale sfaturilor populare, organi­ pre aşa ceva, Iar despre mobilizare, olcl
alară do cursurile de scurtă durată pen- ponia, care de oiţiva ani activează in con­ cuţi numeroşi comunişti şl-au format de­ acostă din moară fn fiecare zi In loc do zează tn afară de unele manifestări cu ca­ vorbă.
tixi pregătirea teoretică ■ a propagandişti­ diţii de semtlegaMitate, a lărgit şl a îm­ prinderi suftaente pentru studiul indivi­ 10 tone. oiţe 12-13 tone făină. racter cultural, şi o serie de conferinţe, — ?!...
lor au fost organizate seminalii perma­ bunătăţit considerabil In ultimul timp tn- dual. Nu încape îndoială că in noul an In corpul clădirii morii aste Instalată In comune şl sale, menite să răspândească Cu aceeajt mirare am fost întâmpina*
nente. In mari tiraje apar operele clasi­ văţlrainlul marxLst-laninist In anul şco­ şcolar numărul comuniştilor care studia­ şi presa de ulea Aici 11 întâlneşti pe Vlatcu ouvtniul partidului, precum şl metodele gl de tovarăşul secretar al sfatului popu­
cilor marxism-deninismului, ale fruntaşi­ lar Încheiat mvâţămrutul de partid a ză Individual va creşte considerabil De Petru „maistrul uleiului” cum t» spun oete maj avansate de muncă, potrivit spe­ lar. Dar mal mira* deeil amtndot eram eu.
lor do seamă ai mişcării oomunlste In­ luat o amploare mal mare şl Sn alte par­ aici rezultă obligaţia comitetelor de par­ muncitorii Tovarăşul VI a leu, conduce sin­ cificului prezentat de locui unde se ţine — Şl... nu ştiţi nimic de conferinţă ?
ternaţionale. hotărârile congreselor, con­ tide comuniste şl muncitoreşti din ţările tid de a organiza pentru ei nu ajutor ca- gur presa, scoţind din aomlnţe de floa­ conferinţa. Jt’_ ridicară, dte nou. amlndoJ din
ferinţelor şi plenarelor CC ale partide­ capitalista, coloniale şi dependente litioat şl un .control al studiului lor. rea soarelui ulei de bună calitate. Neobo­ Această colaborare, care de fapt, nu e- umeri.
lor comuniste şl muncitoreşti. Un mo­ Partidele comuniste şl muncitoreşti din In toate partidele comuniste şi" munci­ sit In muncă, el depăşeşte zilnic cu -100 la xlstă. Intre tiliala SRS.C Deva şl secţi­ — Ce-t de făcut — tml ztaei !n glnd
ment pozitiv In «mul şcolar Încheiat a ţările oapltahxJu. înţeleg foarte bine că toreşti se elaborează programe şi planuri sulă norma unea culturală a sfatului popular regional ciulind să mă descurc dm aceastfi împre­
fost legarea mai strinsâ a problemelor pentru a rezolva cu succes sarcinile de tematice pentru Invăţămtnlul de partid La o altă secţie a I.R.I.L-Haţeg, situa­ ce are misiunea de a se ocupa de organi­ jurare neplăcută
teoriei marxist-leninlste de sarcinile prac­ răspundere care a Iau in faţa lor, in ceea fn programele de învăţămlnt se rezervă ta la Nălaţi-Vad, tinerii Grăiţaru Petru zarea mobilizării ţăranilor munoOnrl, a Ne mal voind a-l reţine pe tovarăşul
tice ale construcţiei socialiste ce priveşte întărirea unităţii rlndurllor un loc Important studierii temeinice a şi Laslău Letlţla, lucrează cu mult spor la făcut, şi acesta esle un fapt des IntîmpLat. preşedinte, care ml-a dat de înţeles că
In organizarea Invlţ&mintulu» de par­ lor. realizarea unităţii de acţiune a cla­ materialelor ultimelor coagiese ale par­ fabricarea siropului de brad. Zilnic de la ca multe confertoţe să nu-şl atingă «co­ mal are şl olte treburi de făcut, l-am sa­
tid partidele comuniste şl muncitoreşti sei muncitoare, unirea strinsâ a tuturor tidelor şi celor mal Importante hotărîrl ale această secţie, pornesc spre mag&rinele a- pul, să nu poată ft ţinute, iar r>oJ confe­ lutat şl am plecat, hotărit 8l-l caut pe to­
din ţările de democraţie populară pornesc oamenilor muncu In vederea luptei pen­ Comitetelor Centrale Nu încape îndoială llmentare, te loc de 800 lllrî cit au oel renţiarii, In multe cazuri, să pierdem tim­ varăşul director al cămimilift cultural,
de la pnncliplul că sarcina conducerii tru interesele lor vitale, pentru pace. inde­ că acestea va apropia învăţământul de doi tineri norma, câte 1000 litri de sirop do pul fără folos. care neapărat trebuia să şlie ceva Toate
Juste a oonrtruc'ţiai socialiste cere cadre­ pendenţi naţională, democraţie şi so­ partid de sarcinile practice ale partidelor brad. Iată ce ml s-a Intîmplat in duminica din încercări la ml-au rămas însă fără rezul­
lor de partid, tuturor comuniştilor aâ-şi cialism. trebuie ridicată neîncetat la un va contribui la mobilizarea comuniştilor Iată cită viaţă pulsează te micul sat 11 Iulie a. c., clnd in rindul celor dele­ tat. deoarece tovarăşul director era de ne­
Nălaţi-Vad Da aici iau calea magazinelor, gaţi ou ţinerea conferinţelor la «ate. am gării la ora aceea. Bibliotecara, care-l
Însuşească teoria marxist-leninistă, să ştie nivel mai înalt călirea marxlst-lenlniştă Şi a activului larg fără partid la luptă înlesnind traiul oamenilor muncii, suta fost trimis şi eu in comuna Bălţa căutase şl ea acasă, tml mărturisi ou muILă
să se călăuzească după ea Vn rezolvarea a comuniştilor şl Vn prunul rlnd. o nu­ pentru îndeplinirea inlocmai a hotăririlor de tone de făină, mll de litri de ulei si ...Tovarăşii de )a filială mă înarmară nevinovăţie că nu s-a programat nimic la
problemelor construcţiei de stat, econo­ cleului conducător al partidelor adoptate Concomitent cu elaborarea pro­ sirop, fire de Knă pentru fabricile de ţe­ înainte de plecare cu loate cele neceurs: căminul cultural, iar despre conferinţă
mice şi culturale. Munca asiduă şd per­ Subliniind succesele incontestabile ob­ gramelor 9e pregătesc materiale didac­ sături şi altele o conferinţă, două delegaţii (a doua pro­ n-a aflat dectt acum
severenta tn scopul educării în spiritul ţinute fn învăţământul de partid, partidele tice. babil pentru întărirea celei dinUO. cu „In­ Gindmdu-mâ In termeni destul de pu­
(
Pregătirea do timp în vederea noului strucţiuni”, etc., etc. ţin măgulitori la adresa celor vinovaţi, şl
partinităţii marxist-leniniste a membrilor comuniste şl muncitoreşti Îndreaptă alen- Programul filmelor
an şcolar cele o condiţie Importantă a ri­ — Buni — îmi zjset — acum slnt pre­ mal avted o oră pînă la plecarea cursei
de partid, care au venit tn rindurUe par­ ţJa principali spre lichidarea lipsurilor şi Intre 19 lulfe şt I august a c.. vor ruja gătit. . Cum să fac însă să fiu la timp la spre Deva. am sLal pe la căminul cultu­
dicării continue a nivelului ideologic al
tidelor comuniste şi muncitoreşti din di­ greşelilor existente In munca ideologică La pe ecranele cinematografelor dte regiunea destinaţie, nu care cumva să aştepte ţă­ ral reflect! nd U zădărnicea timpului
învttţâminVului de partid.
ferite pături ale populaţiei, constituie o ultimele congrese ale partidelor comu­ noastră următoarele filma: ranii muncitori după mine N-am tnUr- pierdut M-am apucai apoi să recitesc
eirtrem de Importantă condiţie pentru în­ niste şi muncitoreşti din Bulgaria, Polo­ (Articol de fond apărut Sn „PENTRU DEVA: Intre 10-21 VII „Lupta pentru itat. în jurul orei 8 dimineaţa am fost la conferinţa convină că uneori conferinţele
tărirea continuă a unităţii şl coeziunii nia. Ungaria Gehoslovacio, Franţa, Marea PACE TRAINICA, PENTRU DEMO­ viaţă" ; între 22-25 „Vassa Jeleznovs” : deetinaţle. o plimbare matinală de vre-o sînt pentru... „conferenţiari”.
ILIE MORUŞ
După
între 26 Iulie. 1 august „Marile speranţe”.
rândurilor partidului, pentru ridicarea ro­ Rritanie, Austria, India, Partidului Socia­ CRAŢIE POPULARA!" N t . 26 (2S6)
ALBA RILIA ; InLre 18-21 VIL „Ciuc două ore, am reuşit eă întâlnesc pe krve- Prob Şcoala medie de băieţi
şl Ghee” ; între 22-25 „Ultima etapă" : în­ răşu) preşedinte al sfatului popular local. Deva
tre 26-M „Atacul caravanei” ; Intre 26 Iu­
0 sărbătoare a cîntecului şi a jocului lie. 1 august „Nu-i pace sub măslini" :
BRAD; Intre 19-21 VII. „Oameni cura­
joşi” ; intre 22-25 „Egor Buliciov" ; Inlre Mai multă atenţie (aţă da curăţenia oraşului Deva
Ou ocazia fazei interrafonale a celui de nutul acestora era plin de ură Împotriva Cită graţie nu prezintă acest dans. Iar In ultimul timp In oraşul Deva s-au ilurtrează completa Upaâ de grijă faţă da în­
al treilea concurs pe ţară a echipelor ar­ ciocoilor şl a chiaburilor; aslărl, ele re- .lansatoarele care II execută par a ft pro- 28-23 „Rep S S.A. Corni” ; Intre 20 iulie. schimbat multe. O seamă de străzi au fost treţinerea arterelor oraşului In curtea a-
tistice de amatori, ce a avut loc în ziua fleotă lupta de 2l cu zl pentru fericirea leslonlste, după cum profesioniştii ţt se 1 august „Elixirul dragostei” pavate. In psrcul oraşului s-au plantat fe­ botorului de pe sinada Grlvlţel un ade­
de 11 Iulie a. c. la Alba luUa. formaţiunile celor ce muncesc par şi sollşld Nimer Morla şl Răduc Şte- HAŢEG: Intre 10-21 VII „Drumul feri­ lurite specii de flori şl arbori, iar pentru vărat munte de oase aşteaptă să fie ridi­
artistice din raioanele Alba, Sebeş şl In dansurile „Fecioreasca” şl „Barbur.' i'an cirii" : intre 22-23 ..Nu-1 pace sub măs­ copii oamenilor muncii s-a amenajat un cate de către D.CA.
lini” : Intre 26-28 „Poveste de pescar”, ,.ln
Orăştie, au dus încă odată pe scena con­ cur executate cu multă vioiciune, solistul Fluierul a fost şi este nedespărţitul to­ colţ pentru distracţii înzestrat cu leagăne Pe străzile 6 Martie Călugărenl, Barl-
cursului minunata frumuseţe a artei noa­ doiomon Constantin din comuna Apoldu: varăş a1 celor ce populează regiunile de stepă”, „Inimă de voinic” ; intre 29 iulie.
stre populare de Sus, raionul Sebeş, a reuşit să redea munte. In melodiile fluierului, păstorii au 1 august ..Cirvtârelul stepelor” de diferite forme In zilele călduroase şo­ ţlu şl altele, planul întreprinderii comu­
nale prevede ca de două ori pe săptimteă
selele stet stropite S-a amenajat o piaţă
Niciodată tn istoria patriei noastre, sub bucuria noilor vremi, iar In poezia „Duş­ încercat altădată să-şl înece amarul vie­ ORA$TlE: Intre 19-21 VII „Ceaţă
regimurile de acerbi exploatare, n-au pu­ mancele" de Gh. Coşbuc, recitată deosebit ţii; cu fluierul astăzi ei doinesc şi dntă brună" ; Intre 22-23 „Profesorul de dane" ; şt altele De un lucru nu sînt În6ă mul- i3 fie măturate, lucru oare nu se execută
alei trimestrial
tumtp cetăţenii oraşului Deva. Dc atitu­
tut avea loc asemenea concursuri cu un de frumos, Mrvăra Stanciu Eugenia din co­ bucuria unei vieţi lipsite de exploatare. tnlre 26-26 „Omul cu 1006 de feţe”; Intre dinea de nepăsare care o manifestă atU Aceste sini numai elteva exemple Dacă
29 Iulie. I august „Primăvara la Moacova”.
aşa adine caracter de masă, care intr-ade­ muna Răhău acalaş raion, a ilustrat ura ne­ Cel. 34 de fluieraşi din cătunul Cos te şti- comitetul exeoutiv al sfatului popular tovarăşii din comitetul executiv al sfatu­
văr să fie o valorificare şl o ilustrare pu­ împăcată a poporului muncitor îndreptată Deal raionul Orăştie — cătun în care de PETROŞANI: intre 19-26 VII „Maeştrii orăşenesc o5t şi de conducerea întreprin­ lui popular orăşenesc, tovarăşii din con­
ternică a artei populare. Burghezia a ig­ împotriva elementelor exploatatoare, abia în anii puterii populare a luat fiinţă balelulul rus”; Intre 27 Iulie, 2 august derii comunale şl a santptdulul, faţă de
norat creapile artistice ale poporului, dar De un frumos succes, la faza Inlerralo- prima şcoală — au prezentai la concurs 4 „Pentru pacs şl prietenie”. curăţenia oraşuluL ducerea lanîpidulut şl cel de la Întreprin­
SIMERJA : Intre 19-21 VII „Cumpăna” :
derea comunală ar face dimineaţa zeu
a Impiruit in achlmb ţoale scenele cu di­ nală s-au bucurat fluleraşil din Şugag, ctnlece, printre care „Bătuta lui Şerban”, Intre 32-28 „Vacanţă cu Andel” ; Intre 28- Uneori in piaţa oraşului lesturile de zar­ scena dte o plimbare prin cartierele măr­
ferite producţii străine nouă, cosmopolite. care acompaniind pe utemlsta VTad Paras- şt „înfrăţirea”. Cintecete interpretate lot zavaturi şl gunoaiele stau neridicata zile ginaşe ale oraşului, ar putea vedea multe
Aslăîi, poporul singur etăpte poate aă-şl chl/va au prezentat un program artistic la din fluier de solistul Naşte Cheorghe In 23 „Canalul Volga-Don”; Intre 29 Iulie, de-a rindul, iar străzile mărginaşe nu stet aspecte ca cele de mai sus şi ar putea lua
valorifice din plin comorile sale spirituale un nivel (nalt Aplauzele prelungite al? vlrstă de abia 9 ani, s-au bucurat de un 1 august „Bătălia din Golful Catiacra”. maturate de asemenea cu săptimlnlle. Pe măsuri de îndreptare.
Deşi artiştii participanţi la concurs slnt spectatorilor la sfârşitul cântecului „Do cu deosebit succes SEDEŞ: Intre 19-41 VII „Aiex. Nev- calea Horea, str. Grlvlţel, Tilu Maiorescu şl
In majoritatea lor ţărani muncitori, et au zori", au dovedit pe deplin măiestria artiş­ Bogăţia folclorului, esle Imensă. Iată schl” { Intre' 22-25 „Ke<o şl Kote” ; între N. FUipescu, bălţile formate te urma pteHor Din Informaţiile gospodinelor
din oraşul Deva .
26-26 „Spre car” ; Intre 29 Iulie, 1 august
dovedit calităţi artistice deosebite Aşa dc tilor amator! din Şugag de exemplu dansul „Haldăul” executat de
pildă, corul rulxt din comuna Petreşll ra­ CreJaţiile folclorice, născute din viaţă echipele din comunele Peţelca şi Stremţ, „Marea aventură”.
ionul Sebeş, format din romlni şl germani, de-elungul sutelor de ani, stau la bazo mi­ raionul Alba; lată damul „InvîrtHa”--In­ TEIUŞ : Intre 22-28 VH „Mizerabilii" se­ Ziarul «Drumul Socialismului"
a Interpretat la un nivel artistic înalt nunatelor dansuri populare. Iată da pildă terpretat de dansatorii din Obreja sau ria H-a; tnlre 28 Iulie şl 1 august „Rep
S. S. Carelo Finfi". organizează tn cinstea zilei de 23 August un
ctnteceJe „Sub al păcii stindard” şl „Cân­ pe dansatorii din comuna Săsooii raionul .Jocul de btlS”, Interpretat de solistul Ol-
tecul Prieteniei”. Iată-l pe scenă In bogă­ Sebeş, pe nrticH căluşarii din comuna Cioa­ teanu LJvtu. din comuna Cric Au. raionul ILIA : Intre 32-2S VN „Bătăile In plină
ţia costumelor lor naţionale pe artiştii a- ra, ori p? dansatorii din comuna Valdel, Alba. Câtă sensibilitate artistică nu pre­ pace” ; Intre 29 fuke. 1 august „Batalionul CONCURS LITERAR
matori din comuna Apoldul de Jos raionul raionul Orăştie Costumele lor naţionale, zintă în Jocul lor şl soliştii dansatori din de mare”.
Sebeş, care eîntă viaţa nouă a ţăranului vioiciunea dm timpul dansului, strigăturile Coşlanu oare au prezentat „Haţegana”. ZLATNA: Intre 22-23 VH „Casa mult pentru poezie, prozl ţi satiră, pe teme din realizările regimului democrat
muncitor. Cântecel" Ier vorbesc despre în­ lor Izvorlle din dragostea ţărănimii mun­ Toate aceste dansuri frumoase sînt, pe visată” ; Intre 29 Iulie. I august „Merite”
tovărăşirea agricoli, despre Vraci oare citoare pentru partidul nostru, pentru to­ drept cuvînt, neasemuite bogăţii artistice. popular, ale luptei pentru pace şi prieteniei cu U R.S.S. şl ţările de demo­
/.....Ci plugarii din clmple, /Au făcut io- varăşul Gh Gheorghlu-DeJ, /„Foaie verde Faza Interralonală a celui de aj treilea Informaţie craţie populară.
vărăşle"/ sau /„Vino cu tractorul dragă/ de cireş,/Să trăiască Gheorghlu-DeJ”/, concurs pe ţară a echipelor artistice de Se vor decerna următoarele premii:
Să ne ari cnmplo-ntraagâ"/. eleganţa mlşcărHor căluşarilor dm comuna amatori, ce a avut loc La Alba lulla a Fabrica de brichete
In ţara noastră frăţia dintre poporul Mărtineşti raionul Orăştie, toate acestea dovedit că poporul este şi va rămliua — 3 premii a clte 1000 lei (premiul I),
romln şl minorităţile naţionale se cimen­ dovedesc veridic că in ţara noastră libe­ cei ma! mare creator şl Inspirator al furajere Nr. 4 Dera — 3 premii a cite 700 lei (premiul II).
tează tot mal mult. ră. condusă de Partidul Muncitoresc Ro- valoroaselor opere literare şl artistice.
ExeeutiDd un eintec de dragoste, două mîn, arta şi cultura poporului po zl ce Afcîţ solistele vocale, surorile Limbianu din angajeazA — 3 premii a cite 500 lei (premiul 111).
soliste din comuna Miercurea, una ro- trece la un avînt tot mal mare Teluş, care au executat cfntecul „Pî )a noi — S menţiuni în cărţi şl obiecte.
mincâ şl cealaltă germană, Inimii? lor a- Recunoştinţa poporului romîn faţă de pe sub fereastră", atit cei 40 de fluieraşi muncitori u muncitoare Lucrărite vor tî trimise )a redacţia ziarului „Drumul Socialismului"
semeni cîntecului, asemeni prieteniei de poporul sovietic eliberator, este nemărgi­ din satul fnurl raionul Alba, dt şi ceilalţi necalificate, aiigurindu-li-se Deva str 6 Martie nr. 9, pînă la data de 20 august cu menţiunea „pentru
nezdruncinat dintre poporul romln şl mi­ nită. Arta sovietică eate brg îmbrăţişată artişti amatori neamintiţi în cadrul acestui
norităţile naţlonste. erau un singur lot în patria noastră Istă de pildă dansti! mic articol, au dovedit din plin continua cazarea gratuită ţi masa concurs”.
Dansul, clnteeu) şi poezia, sînt nedes­ „Cazacioc” executat de 8 dansatoare din prosperitate a artei noastre populare contra cost Informaţii In flecare zi Intre orele 7—14 a. m.
părţite de viaţa poporului. Altădată, conţi­ cadrul casei de cultură raională Orăştie. L HUNEDOREANU