Page 2 - 1954-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 52

Z i l e d e s ă r b ă t o a r e Pe marginea unei cronici FOILETON
„Prieteni" nedespărţiţi
De la începutul lumi acsuteia, duminici Lupta de clasă ce se duce împotriva Multe şi interesante fapte sezisează oa­ torul despre felul cum comitelui raional
de duminică, scenele caselor de cultură chiaburimU de la sate. a fost viu oglindită menii muncii ziarului noitru Nu de mult pentru cultură fizică şl sport din lila, a
raionale, sau cele organizate Jn aer Ubar. In poeziile recitatoarelor Filip Viorica am primit la redacţie din partea cores­ ştiut să rezolve probleme unei plase de S-au cunoscut din „Intlmplare Alun­ Şl într-adevar, aşa procedează tovarăşul
au cunoscut din plin ropotul şi chiuitul din Spini şi Condurache Lsonlina din pondentului Şfeta losif un material in voleî : gată din celelalte secţii ale sfatului popu­ Plenaru^neslijeazâro muncă - peotru .alta.
sulelor de densatori populari, răsunetul Câstău, precum şl de recitatorul Moţa versuri. Intitulat „Cronica satului Tisa” Tot aşa stăm de un an lar raional Orâştle. Birocraţia a oâtut ti­ Respectiv,, el. 1şl_concentreazăJoate circu­
celor mai bogate melodii executate de loan dm Mada-Gat care a recitat poe­ Materialul nu e atât de interesant prin Şt eu sportul raional. mid la uşa secţiei culturale A Intrat afl- larele avlnd în atenţie un-singur aspect
formaţi* corale, ori de solişti vocali şi in­ zia „Blestematul de nânaş'v formă, cît prin conţinutul bogat al idei­ Intervenţii, cereri ual; oasâ, dar dtnd cu ochii de tovarăşul Pie- il munci:. culturale, pentru că la arit 30
strument işb, care au venit la faza raio­ Concursul artistic de amatori desfăşu­ lor pe care la îmbracă versurile. O piară pentru uoleiba! naru Toma şeful secţiei deodată t-a lu­ .-educe munca-luUşi-l obligă şi.pe. ceilalţi
nală a celui de al treilea concurs artistic, rat la Orăştie, a contribuit şi mal mult In prima parte a cronicii autorul aces­ Secţia utne cu dreptatea, minat La faţă Vorba cela, ziua bună se sâ facă la fel -ca eL
sâ pună Jn valoare ■ comorile spirituale, la strîngerea legăturilor, la înfrăţireb mi­ teia vorbeşte despre elanul cu care ţă­ la, ptasa de ta Cothatea (sat) cunoaşte de dimineaţă. Aşa ;1 cu Biro­ Dacă hârtiile ii sînt dragi, şi şelinţele-1
cele mai bogate, ale poporului nostru norităţilor naţionale cu poporul român. In rani] muncitori din satul Tisa se întrec $t-o dă la Tisa ; aşa craţia, şi-a cunoscut omul dintr-o privire sint dragi tovarăşului Pienaru Aranjea­
La Orăştie, faza raională a concursului acest sens colectivul căminului cultural în muncile de întreţinerea culturilor. De Că pling Ha după ea Pe nesimţite, i-a pătruns ln suflet şi nu ză cite 3-4 pe zl, şi încă lungi Cind l-am
artistic, desflşurala In ultimele două du­ asemeni, cum tineretul şl virstnlcli parti­ l-a fost de loc greu. Tovarăşul Plenaru
din Romoa a reuşit să antreneze şi să Cetăţenii satului Tisa au hotărlt să-şl căutat la secţie, nu l-am găsit. Era la
minici. la care au participet paste ?0i) de cipă cu multă dragoste la activitatea cul- manifesta faţă de ea o deosebită slăbiciu­
prezinte ps scenă o formaţie de cor bine construiască o şcoală nouă — spune au­ muzeu, zăvorit, pentru ca să poată lucra
ortişLl amatori de la sale, a constitui! — tural-artlst.'eă a căminului cultural ne Sl aşa cum ie întâmplă în marile pne-
Închegaţi, formală djn români şi saşi Da torul In croruca sa — pentru acest mo­ nestingherit la hîrfoagels lui
ca peste tot — o puternică dovadă a creş­ Dar. activitatea ţăranilor muncitori din lenou h solicită sfatul la tot pssuL Nu mm
asemeni, căminul cultural din Jeledlnţi a tiv et eu cerut, de un an, afabuJul popu­ — Lucrez—touerişi, -aicî arrr- linişte —
terii şl dezvoltării continue a mişcării Tisa — spune corespondentul — nu este vorbesc de felul cum tl primea tovară­
reuşit să formeze din romiru şi maghiari lar raional un tehnician, iar cererea ne­ spune ei cu cel mai dulce zlmoet Mă gră­
noastre artistice de amatori, un prilej de suficient sprijinită de sfatul popular cesară au Inatntat-o secţiei gospodării lo­ şul Plenaru aceate sfaturi. L creştea ini­ besc am an 4 şedinţe Adevărat record)
două echipe de dznsuri, care prin felul
Întărire a alianţei dintre clasa muncitoare comunal, de organele raionale şi chiar de cale unde se găseşte şl astăzi fără rezol­ ma de bucurie, cînd işl auzea propriile Slnteţl curioşi să vedeţi un plan de
şi ţărănimea muncitoare şl de strângere cum cu executat dansurile cit şi prin cos­ cei obligaţi a face aceasta de la sfatul vare, Iar tehnicianul, asemeni cererlt, nu glnduri. unele nemărturisite, pe biueie muncă întocmit de tovarăşul Pienaru 7 E
a ieşiturilor dintre sat şi oraş. tumaţia aleasă, au stimit admiraţia pu­ popular regional a mal apărut prietenului drag. Interesant Vă spun eu care l-am văzut.
Manifestarea artistică de strada de la blicului spectator Căminul cultural din Vorbind despre sfatul popular al co­ Vorbind despre secţia proiectări a sfa­ Şi încet viaţa căpâla un nou curs : se
Orăştie a tost una dintre cele mal eloc­ Geoagiu a reuşit să antreneze tn conrurs munei Burjuc — de a cărui conducere a- tului popular regional autorul cronicii îndrepta holarît pe drumul ales de to- Prevede şedinţe şi iar şedinţa apoi ore
libere pentru a recupere somnul pierdut
vente dovezi a stringeril legăturilor din­ i bună parte din ţâranU muzicanţi, for­ parţirva şl salul Tisa — autorul pe bună spune: V8ră$uâ Plenaru, la îndemnul bunului sfă­ la ale, (un cecrci: orele libere sînt nu­
tre sat ţi oraş mând un taraf care a interpretat La un ni­ dreptate critică atitudinea preşedintelui tuitor — Birocraţia £ mult de cind duc mai pentru şef), circulare şt muncă de
Pe o distanţă de peste 1 tem., artiştii c- vel artistic destul de ridicat cântece popu­ şi secretarului care nu se îngrijesc de Inşi, secţia proteeftunt, Împreună dea mai bună cosă Ce-l drept, teren pentru toţi oamenii din secţie lin
matexn de la sate — tineri şl vsrstmci — lare româneşti bunul mers al treburilor gospodăreşti din Se munceşte de opt (unt oeilalţi oameni aâ secţiei, marufestau afară de tovarăşul Pienaru). Cu dinsul
îmbrăcaţi in minunatul port al OrişUel Fluierul, minunatul Instrument bătrânesc acest sat. Interesul care. lotuşi djn cind Şi nu-1 dă de socoteală adesea nemulţumiri şi obiectau la meto­ este altă poveste. E „bolnav” şt nu poate
—comoară de proţ a artei populare — sl- care în vremurile grele a fost pneten ne­ In cind. ii mal împinge pe aceştia pe Ia La un biet devii de şcoală dele folosite de acest şed ln munca lui face muncă de teren. A-ţl auzit desigur
au exprimat puternic dragostea faţă da despărţit al ţăranilor muncitori, a râaunal Tisa. este bine caracterizat de autor In Refleclînd In cronică dormţa manifes­ Dar şeiu-i şef şl vrlnd nevrind „te supui o placă uzată care repetă la InlmJt o
oamenii numen de la oraş, dragoste ce pa scenă în timpul concursului, puternic următoarele versuri : tată de cetăţenii satului Tisa de a vedea capriciilor iul”, altfel poţi risca mult! f rin tură de dntec Aşa şi munoa tovară­
ie-a (ost deopotrivă răsplătită prin aplau­ şl viu. oglindind în cintece viata amară Preşedinte, secretar. şi in setul lor caravana cinematografică, Aceşti oameni — de genul tovarăşului şului Pienaru. Se desfăşoară la Orăştie. la
zele a zeci şl sute de muncitori, pionieri, a vremurilor trecute şl viaţa nouă ce se El. de Tise n-au habar pe care n-au avuit prilejul fericit a-o va­ Plenaru — nu ştiu ce-i aceea critică de Orăştie, la Orăşlle.
funoţionar), ete. dezvoltă şi creşte cu fiecare zi. Cind e bat, batd-t amorul, dă autorul caracterizează Just modul de­ jos, iar la cea venită de sus. mirîie ne­
Din prezentarea şt modul de Interpre­ Printre echipele de fluieraşi ce au dat Hop, ta Tusa secretarul fectuos in care caravanele rinerrratogna- putincios. Ei sJnt in stare ic orice mo­ Dar ce s-a Inttnxplat 7 Azi e stmbâtă
tare a repertoriiilor, a rezultat că forma­ dovadă de o inaltă interpretare a cântece­ In continuare autorul cronicii spune ; Lce se deplasează pe teren ment de răzbunări şl planul prevede muncă de teren Ne­
ţiunile artistice din Orăştie au făeut un lor a fon cea din Costeşti Deal. formată ce-i drept, circulă des, ...Şl vrafurile dA-doeare—creşteau, viaţa maipomenit. Dar ne-am lămurit Geoa-
salt calitativ privm.^ îmbogăţirea temelor din 12 persoane, condusă de Învăţătorul Ca si puni beţe-n roate. Insă-n rate pe ales, devenea ruptă ^de-raalit eter-îngropată Ia glu-Bfii Localitatea” apunfr toi . Aproape
şi măiestria interpretării. Şerban loan Popa, le-ncurcă pe toate. tinde-i chef cu damigeana,.. circularele de cele mai^yariate-felurl. că n-am observat câ timpul s^s-încălzit
Corul căminului cultural din Şibot a In­ Preşedintele, săracul, şl o sîmbătA legată de duminică ^ntr-un
O admiraţia deosebită a stârnit în rân­ Nu vrea să-şl supere ortacul. Cam pe-acolo-l caravana. — Uneori simt că mă copleşesc a-
terpretat la un nlveâ inalt clntece ca: anturaj plăcut, -ia Geoaglu-Băl-6-foarte
dul publicului spectator micuţul Sabin Se vede treaba că 6atulTLsa nu e prea ceste hJrth exclama el. dar fără ele nu nimeriiă De. se mal destinde. omul 1 Şi
„Dinspre colectivă' 1 şl „Cfntecul tractoris­ Arătindu-i felul cum secţia de învăţă­
Constantin in vârstă de 7 ani. din satul „simpatizat' nici de sfatul comuna) şi nici se poale, încheia cu convingere toate-s bune şl se desfăşoară vf-jpă bunul
tului ", Dî asemeni, corul căminului cut- mânt a sfatului popular raional a înţeles
Rărâlâu care a tnterpretat ou multă uşu­ de cel raional şi, in ordine ascendentă, Şl intr-adevăr, tn anumite momente, plac al tovarăşului Pienaru şl al sfătuito­
tural din Căstâu a Interpretat ctntecul rinţă o doină populară şl o bătută. să îndrume In activitatea sa şcoala din plictisit, spunea ;
,Hel Mărie, Mărioară”, Iar corul căminu­ Tisa, autorul n-a greşii cînd a spus că : nici de cel regional Numai aşa se ex­ — Tovarâ$$^~Popa;-------vezi,- - întocmeşte rului _lul.
lui cultural din Romcs a interpretat ps Formaţii de dansuri" populare ca cele Sfatul raional fila plică faptul că: dumneata zapartu' acala,. doar eşti—poet Dar tov. Plenaru Toma are şl anumite
lingă cântecele obligotoru, minunata doină din Romos. Mârtineşti, Vaidel, căluşarii Nu mol ştie geografia; Numai bietul nostru :at, ŞLaşi.maz adăuga_eu-girului nemârju- supărări ca orice om Nu-1 place critica
populară „Codrule frunză galbenă” şi pitici dio Cioara. MărLmeşU. Şibot şi Orâş- Pentru secţia înudfdmtnt, A rămas de toţi uitat; risJt al tovarăşului Plenaru: şi cunoşti şi paco 11 indispuse pentru cîteva zile,
clntecul popular „La lîntînă la izvor”. tiocra de Sus. au adus cu ele bogăţia ar­ Tiga-ar fi pe sub pdmînt, Şl de sfatul comunal. mai bine faptele de cît mine că eşti zil­ cel puţin Se supără şl Birocraţia.. Se teme
In cadrul fazei raionale a concursului tei populare, dovedind mult dinamism, nic pe teren. Dar ecest glod - era .pentru aă nu fie alungată dlntr-un loc „atît de
voioşie şl pricepere în mişcări. Cdet un an şcolar trecu, Şi de sfatul raional. bun odată i cu tovarăşul Pienaru. Şi In
artistic din calonul Orâştle, s-au remarcat $( secţta, şcoala n-o uăzu. tovarăşul Pienaru o vedenie urâtă pe care
o seamă de atcîşli amatori Solistele Dln- Zilelo desfăşurării fazei raionale a Iar control şt îndrumare, Şi.., de cel regional o alunga îndată. ultima vreme teama aceasta a cresout Şl
cescu Aurelia din Mârtineşti şi Bogdan concursului artistic de amatori au fost In „Cronica satului Tiza” tovarăşul p9 bună dreptate. Simte ea ce simte Bi­
Tot anul prin circulare. Uf terenul I are fatA-de-e) o adevărată rocraţia, şl mai simte şl tovarăşul Pie­
Maria din Bozeş, Anghe) Eugenia din — şl mal slnt încă — zile de adevărate Sleia Ioni a semnalat în general felul aversiuna
Slandlana, Borza Ana din Homonod, Dvor- sărbători, în care fiecare artist amator a In cronica sa, tovarăşul Şfeta nu se birocratic, defectuos, tn care se mai lu­ Şi cttfi bătaie de cap l-a dat munca de naru. cite ceva.
sehi Maria din Vinerea, Livia Pădure din adus şi va aduce cu el varietatea formelor rfieşte — şi bine faco — să arate şi mo­ crează încă pe la unele secţiuni ale sfa­ teren în toată această perioadă da pregă­ Se spune mereu că metodele- .luj^ de
Şibot, au dat dovadă de multă măiestrie de manifestare artistice, izvor nesecat al dul cum secţia agricolă a sfatului popu­ tului popular raional şi regional. Da ase­ tire a concursurilor artistice de amatori muncă nu sînt bune, şi Sndră2oeala_nu_se
artistică In interpretarea diferitelor etn- ariei noastre populare lar raional a înţeles să-el ducă munca în meni scoate In evidenţă felul cum sfatul Trebuia cuprins întreg raionul. Pe cine opreşte. alcL-Se-spune, că sint birocratice,
tece populare. I POPA satul TLsa. popular al comunei Burjuc înţelege sâ ţină eă trimiţi, efi cel din secţie erau puţini 7 puf şl simplu bl-rc-cra-ti-o*. Ce cuvint!
Să nu te temi de el sau de urmârile .ca
Tot aşa ne-au dus cu oura, legătura cu masele de ţărani muncitori Tovarăşul Pienaru cum este el „expeditiv" le-ar putea aduce un asemenea cuvint
Secţia eu-agrlcvltura din satul Tisa. a găsit însă repede dezlegarea. A
Munea de zi cu zi chezăşia succesului la examene Ne premiserd once pe tovarăşa.. -Stancu..Elena.-.bibliotecara
t
N-ar strica să ia aminte toţi cel vizaţi
La Şcoala medie tehnică da consârucţil 9prijm elevilor Pleşa loan şi Suciu Cor­ Şi cercuri agrotehnice. prin crHlca adusă In „Cronica satului şefă de la biblioteca raională şl pe to­ In versun înflăcărate, pline de ură, Ma-
civile şî industriale din Deva, examenele nel, care deşi au rămas în urmă la învă­ Şt le făcură mâl bidie. Tisa", că deficienţele în munca lor Îm­ varăşa Hanclu Aurelia, mînuitoarea de laeovschj spunea :
de.sflrşit ds an au fost expresia minunata ţătură în timpul anului, au obţinut la Insă numai pe Mrtte. piedică mersul Înainte al vieţii; ^1 că el cărţi şt le-a trimis aproape zilnic.pe te­ „Sălbatec
a unei munci rodnic? depuse za de zi de examene rezultate bune. Despre felul cum comitetul peotru cul­ înşişi slnt nişte bolovani în calea progre­ ren făcindu-le să-sl neglijeze munoa-lor j eş rupe
întreg-colectivul şcolii — elevi şi profesori In general, examenele au dovedit o se­ tură fizică şl sport din Uia se ocupă de sului, In calea înfloririi satelor noastre I s-a spus că acest procedeu nu estej rinjind ca un lup.
Baza acestui succes a eonslituit-o In rioasă pregătire din partea elevilor acestei just Birocratismul
Asemenea procedee de muncă nu mal
primul tind un temeinic studiu individual, şcoli. Numeroasele calificative de „bine' extinderea sportului de masă la sate, şl au ce căuta la organele noastre de stat: — Cum nu e just 7 E foarte.Justl ŞI Sparge-1-aşl ţeasta 1
probleme
rezolvarea
unor
mal
ales
de
studiul in grupele de învăţătură condusa pi „foarte bine 11 mărturisesc acest lucru sporlWe, tovarăşul Sleia ne arată In cî- ele trebuiesc combătute şi înlăturate cu motivez de . ce._ Anul .trecut am. neglijat Ducă-se dracului I"
de elevi fruntaşi, precum şi ajutorul dai Bagatele cunoştinţe acumulate In acest teva versuri grăitoare, lată ce spune au­ desăvârşire. totul pentru organizarea muncu_ bibliote- Ducă-se şl tovarăşul Pienaru din sec­
elevilor rămaşi In urmă la învăţătură, an şcolar, vor fi completate cu practica ■clior în vederea partfdpărlî la concursul ţia culturală şl-împreună cu el buna-i
prin orele de consultaţii. pe cere elevii o vor face pa şantiere!: de .bibliotecilor pe „ţară Anul,..acesta fao prietenă Birocraţia, peotru ca oameni ca
Tovarăşul profesor Ionescu Nlcolae şi" construcţii: tofuT'pentru .reuşita concursului artistic tovarăşii Popa, Cernea, să poală munci
Borbath Wiliam. care ou folosit din pLin CIORAN GH C Ă R Ţ I N O I A P Ă R U T E da amatori.. Izul pare rău.xă n-am reuşit neatlnghealţl să culeagă succese meri­
orele de consultaţii, au fost de un real corespondent voluntar sS-l acaparez £ pe cel 1 de La-libz&rll şt tate
In editura de stat pentru arhlteeturd şt Soluţiile tehnice şl recomandările cu­ de la radiollcare, spunea el- S. SEBEŞANU
construcţii prinse Ln lucrare slnt destinate a fl a-
Expresia unei munci susţinute pllcvjte la proiectarea şi executarea, în
„Indicaţii pentru executarea prîn me­ special a construcţiilor din Industria grea.
In ziua da 15 iunie a c., s-a deschis la fesori pentru a da acestora cunoştinţe dt Magazii pentru cereale gata pregătite
Şcoala medie tehnică de cooperaţie din mal temeinice şi cit mal bogate tode Industriale a elementelor de In anexe zlnt cuprinse normele şi prac-
Haţeg, o expoziţie cuprinzând un vast ma­ Pentru buna reunită a acestei expozi­ construcţii de beton armat pentru clă­ tioa şantierelor fruntaşe privind soluţii Ia vederea unei bune inmagazinărl a muncă voluntară un Laborator pentru re­
terial documentar asupra activităţii ele­ ţii. au muncit, organizaţia de partiu şi diri şl construcţii industriale” raţionale de construcţii şl detalii de lu­ cerealelor ce vor fi recoltate in anul a- cepţia oerealalor, evidenţilndu-se ln e-
vilor de la această «coală In cadrul expo­ cea de UTM din şcoală, directorul Dumi- (trad. 1. rusă» crări executate din beton armat prefabri­ Câsta. muncitorii bazelor da receppe dm ceariâ dlreoţle tovarăşii Nag> Alexandru.
ziţiei, se găsesc lucrările cele mai bune Lronnu loan si profesorii de specialitate. cat şi monolitic. regiunea noastră au depus un efort spo­ Sekereş loan. Fierea Vasile şl Rusu Ma­
ale elevilor fruntaşi din anul 111 şi IV Pentru tucrările expuse In cadrul expo­ Pag 236 - Lei 13,03 Lucrarea este menită a contribui la îm­ rit pentru repararea, curăţirea şt dezinfec­ rian.
Se pot vedee la expoziţie planşe cu dife­ ziţiei. s-au evidenţiat elevi ca : Burlan Indicaţiile prevăd introducerea pe sca­ bunătăţirea tehnice! de executarea lucră­ tarea magaziilor, terminând lucrările in Cu 2 zile înainte de termen au termi­
P.. Drăgan C., Blendea Gh, Canea E., ră largă a carcaselor şi e plaselor din rilor de beton armat, la ridicarea gradu­
rite calcule şi demonstraţii, cu operaţiuni nat lucrările, bazele de recepţie din Orăş­
Popesou I-, Gogâ E. şi alţii. armătură sudată, a formelor Industriale de lui de industrializare şl la reducerea pre­ Întreaga regiune cu 2 ale Înainte de ter­
contabile, monografii de evidenţă conta­ men. tie, Sebeş, Deva şi Dia, unde colectivele
Expuziţia Şcolii medii tehnice de coope­ cofraje, a aplicării decofrării timpurii, pre­ ţului de cosi al construcţiilor.
bilă şi planificare, etc Materialele re­ raţie din Haţeg, este expresia unei munci cum şl mecanizarea betonului şi a mon­ De nivel mediu, lucrarea e destinată La baza de recepţie din Teluş, lucrările de muncit ori au depus o muncă susţinută
flectă calitatea muncU elevilor din a- susţinute, depuse atît de colectivul ca­ tajului elementelor de beton armat pre­ inginerilor şi tehnicienilor proisclanţl şi au fost terminate cu 4 zile Înainte de achlttndu-je cu cinste de sarcinile ce le-
ceastâ şcoală şi eforturile depuse de pro­ drelor didactice. c!t şl de elevii şcolii fabricat executanţi din construcţii. termen. La această bază 8-a construit prin au avut
■MUMII I—
me mai îndelungată se produc mari pier­ Comparativ, pierderile provocate la re­ Programui filmelor
Cînd şi cum trebuie recoltate păioasele deri. La recoltare se pierde încă o canti­ coltare cu diferite mijloace de lucru sint;
tate însemnată. Trebuie să nu lăsăm ce­
realele să ajungă la r&scoacere, ci să le Pierderi în*/o Intre 1 şi 16 Iulie vor rula pe ecranele
recoltăm mal dinainte Cu combina.....................................pină la 5°/* cinematografelor dm regiunea noastră ur­
Executarea secerişului ia Lmp şi fără şi cu ajutorul maşinilor de recoltat, pro­ La cei «oale se disting 3 faze de coacere Cunosclnd acum fazele de coacere ate Cu eecerătoarea legâtoare , . „ „ lO<Vo mătoarele filme:
pierderi este una din regulile agrotehnice ducţia a fost de 2 şi chiar de 3 on mai a bobului: plantelor să vedem care e faza cea mai Cu secerâtoazea simplă . . „ „ lăo/o
de care depinde in mare măsură cantita­ mare faza de coacere In lapte, in această fază potnvttă de recoltare pentru fiecare cul­ Cu secera...................plnă la. 15-20«/o DEVA : 1-1 „Schubert” ; 5-0 „Marea a-
tea şi calitatea recoltelor. Hotărârea Partidului şi Guvernului tra­ paiul Începe să îngălbenească în partea tură de cercate in parte: Cu coasa...................................plnă la 12«/o ventură” ; 7-11 „Pulbere argintie”; 12-18
Executarea secerişului la timp şl cu sează sarcina recoltării le timp şi fără de jos, Iar la partea superioară rămine Griul sa recoltează cind boabele de la In ţara noastră gospodăriile agricole de ..Pentru Pace şl PrietenJe
grijă aduce sute de kg cereale In plus pierderi a păâoaselor Oamenii munch Încă verde Frunzele de la poală se usucă mijlocul spicului au ajuna la coacerea tn stat au fost înzestrate cu peste 300 com­ ALBA IU LI A : 1-4 „Spre acelaşi ţel" ;
Acolo unde recoltatul se faco defectuos dm agricultură trebuie să dea o bătălie pe cind cele de sus aînt Încă verzi Bo­ pîrgă Boabele au căpătai culoarea roş­ bine importate dio Uniunea Sovietică sau 3-7 „Timpul cireşilor”; 6-11 „O scrtsoere
unde nu se respcclă regulile agrotehnice susţinută pentru executarea la timp a bul este pe deplin format, are o culoare cată cu aspect Inimos Pierderile prin construite în ţara. Ele înlocuiesc munca pierduta” ; 12-14 „CInteoul tinereţii” ;
de recoltare, pierderile la recolte pot mer­ recoltatului şi pentru reducerea pierderi­ galben-verzule şi strins Intre degete cra­ scuturare in acest caz slnt cu totul înlă­ u zeci şi sule de oameni, scurtează tim­ 13-18 „Un pichet tn munţi".
ge pînâ la 20-30 la sută lor. pă. din el eşmd un Lichid albictos ca lap­ turate, iar plinea care se obţine e de cea pul de recoltare La minimum şi reduc pier­
in 1032 st In 1933, unii ţărani cu gos­ Cînd trebuie recoltate pâioasete î tele In această fază de coacere nu se re­ mal bună calitate derile ş BRAD: 1-4 „Vacanţă cu Andel” ; S-7
podării individuale dm regiunile Constan­ coltează nici o cereală, pentru că întreru- Secara sa scutură mult mal utor şl chiar Recoltatul cu combinele se face la în­ . Ansamblu] M F. A In China", „Bala
ţa şl Galaţi au recoltai griul cu întâr­ Datorită (aptului că seminţele nu încol­ pem coacerea bobului, scădem mult pro­ se poate rupe şl întreg spicul cade jos ceputul şi pe toată durate coacerii depline Mare"; fl-11 „Fuca regimentului”; 12-14
ziere. cu coasa, nu l-au legat şi l-eu lăsat ţesc toate odată ci pe rînd şi că plantele ducţia şi boabele nu Sint bune nici pentru dacă nu o recoltăm ln toiul coaoanu In ln lipsa combinelor, recoltatul se poate „Zoia" ; 13-18 „CorăbJJa atacă fortăre­
grămezi pe cimp liber pradă ploilor şi r.u se dezvoltă în acelaşi ritm, uneila se semănat, nici pentru pâine pîrgă face şi cu secerâtosre-legâtoare sau cu ţele”.
vlntunlor Parte din grîu s-a recoltat răs­ coc mai devreme Pe aceeaşi planta unele A doua fază t coacerea palbenâ sau coa­ Orzul pentru fabricarea berii se recol­ tecerâloare simplă cara ou leagă cerea­ HAŢEG: 1-4 „Trintorul” ; 3-7 „Răpi­
copt după ce se scuturaseră muile boabe boabe se coc mai devreme, altele ajung cerea. In p(r$d, In această fază atât frun­ tează atunci cind a ajuns la coacerea com­ lele şl le lasă tn poloage pe clmp. ln
Rezultatul a fost că cea mal mare parle la maturitate cu cîteva zile mal târziu zele cît şl paiul se îngălbenesc Numai pletă, tn cere caz te obţine o bere de urmă cerealele trebuie strlnse, legate in rea" ; 8-11 „Trei telegrame" ; 12-14 „Zo­
din grlu s-a pierdut şl acel ţărani munci­ După experienţele făcute ln Uniunea nodurile paiului rămân încă verzi. Bobul bună calitate Dacă boabele se recolteeză snopi şl clădite In clăi sau picioare rile deasupra patnei" ; 13-18 „Cei din
Kironstadt”
tori au recoltat numai cîtovo sule de kg Sovietică la Staţiunea Saratov a-a stabilit începe să se îngălbenească pe spinare. mal de vreme, berea este tulbure şl se Recoltatul cu secera cere braţe multe.
griu la ha In vreme ce la gospodăriile numărul de 2lie In care trebuie efectuat Iar ln scurt timp se Îngălbeneşte perie tot. limpezeşte greu. Pierderile sînt tnsâ mal mici decit in ca­ ORiAŞTIE : 1-4 „Aventură la oastel ;
agricole de stat şi gospodăriile agricole recoltatul pentru a se evita cît mai mult E) devine vârtos, adică aşa cum este ceera La fel se recoltează ţi orzoaica, cu con­ zul recoltării cu coaaa care este cel mal 5- 7 „Floricica roşie”, „Vara pionierilor” :
colective unde griul e-a recoltat la timp pierderile. de albine, Apăsat cu unghia, bobul se diţia ca să nu întârzia insă recoltatul defectuos sistem de recoltare şl trebuie 8-11 „Ana K^renlna" ; 12-14 „Tlganb" ;
lasă pătruns şi se desface Intr-o masă deoarece boabele încep «ă se desprindă părăsit întruclt provoacă cele mai mari 15-18 .Preludiul floriei”
In regiunile In reghin!la cleioasă. La silrşitu) fazei de coacere ln din spfc şl cad uşor, provocind pierderi pierderi. PETROŞANI ; 1-5 „Pulbere argintie;
secetoase umede pîrgă, bobul pierde multă apă şl devine Orzul cu mat multe rindurt folosit In In urma seceratului cu coasa strîngerea
mult mai tare hrana animalelor se va recolta îo pîrgă 6- 11 „Femela are cuvintul”; 12-18 „Ni-
Griul de toamnă trebuie recoltat în 2—3 iile 8—1 zile Faza de coacere In pîrgă este cea mai Dacă ee înbirzle recoltatul, spicul se rupe recoltei ee face greu şi se pierde şl mai koLas Nikelby”.
Griul de primăvară tn ....................3—5 „ 5-8 _ importantă sl trebuie bine urmărită de­ şi avem pierderi însemnate mult Hmp Seceratul cu coasa oare se SIMERIA: 1-4 „Oropsiţii”; 5-7 „Bir­
Secară de toamnă în . 7—8 „ oarece aceasta este (ara oînd trebuiesc re­ Ovăzul are cea mai neuniiormă coacere practică încă în multe regiuni : Constanţa, jarul aerului" ; 8-11 „Ana Suzana” : 12-14
Orz ......................................... 7—8 „ coltate cerealele." Se coc mal înth boabele din vlrful spi­ Galaţi şl altele trebuie părăsit tocmai din
Ovăz .................................... 4—5 „ A treia fazi este coacerea completă. In cului şl apoi treptat-treptat se coc cele cauza pierderilor. El trebuie înlocuit prin „Secerişul” 15-18 „Concertul maiştrilor ar­
recoltatul cu maşinile şl în lipsa acestora tei ueralnlene"
această fază plantele devin galbene peste de la mijloc şl apoi cele de mal jos. S-a
Pentru a recolta la timp, e necesar să meazâ boabe Recolta se reduce astfel la tot şi slnt complet uscate Bobul s-a în­ stabilit că momentul cel mai potrivit pen­ prin recoltatul cu secera SEBEŞ ALBA : 1-4 .ţCasa mult visată”;
controlăm zl de de zl meraul coacerii la­ resturi de mică valoare, la boabe miei şl tărit şi nu se mal poate pătrunde cu un­ tru recoltarea ovăzului este atunci cind Ne aflăm ln preajma începeri! recoltării 5-7 „In gheţurile oceanului”. „Cme-i pri­
nurilor. Pe pămînturile uscate, lanul de şlştave. ghia Bobul ae micşorează din cauza pier­ boabele de la vlrful spicului ou ajuns la păloaselor care trebuie fâout la ^imp $1 mul 7”. „Tineri sportivi”; 8-11 „Oaspe­
grîu se coace ml de vreme deoit pe cale Ţinând seama de faptul că coacerea ce­ derii însemnate de apă El începe eâ coacerea completă ln eceit moment ce­ fără pierderi Aceasta asie j sarcină pa­ tele neaşteptat” : 12-14 „Oraşul nelnfrlnt”;
umede şt grele Dacă în perioada coacerii realelor are loc Intr-un timp scurt, tre­ joace în plevi. In acest timp nu mat are lelalte boabe au ajuns tn stadiul coace­ triotică ce revine fiecărui ţăran muncitor, 15-18 „Prinţesa trufaşă"
timpul e extrem de călduros, căldura e- buie aşa dar să controlăm continuu lanu­ loc acumulare de Substanţe nutritive. rii în pîrgă Dacă îl recoltăm mal de vre­ colectivist, întovărăşit sau cu gospodărie
xagerată grăbeşte coacerea De multe ori rile. Ogoarele aţezate ou faţa spre risânt In această fază boabele se scutură foarte me avem pierderi întruclt el se coace Individuală, fiecărui muncitor sau tehni­ TEIUŞ : 1-4 „G M A ”, „Revolt rebu­
are loc ,fălirea cerealier” Aceasta e sau miazăzi se coc mai de vreme deci! uşor Şt avem pierderi foarte mari greu in snopi sau dll cian. Orice Intirelere înseamnă pierderi tului”, „Bolnavul Închipuit”; 6-11 ...Arena
celor curajoşi”; 15-id „Mizerabilii” i I.
pj-ovocstâ de căldura excesivă de afară şl cele situate cu (aţa spre miazănoapte In caz de răscosceze. plantele se usucă Acolo unde s-a scăpat momentul de re­ Fieaare kg de recoltă strtns în plus în­
complet devin galbene lurli. Spicul e în­ coltare in pîrgă, secerişul trebuie făcut seamnă o contribuţie însemnată la Îm­ 1L!A : 1-4 „Cumpăna”: 0-11 „Maxim-
de lipsa de umezeală atlt a aerului cit şi Reeolfo moximd se obftnc atunci cind
covoiat complet şi atîmâ în jos Ele se in timp cil mai scurt sl de preferinţă di­ bunătăţirea traiului oamenilor muncit din ca” ; 13-18 „Nepoţii gornistului',
a pâmlnlului Din lipsa apei bobul Se r- cerealele se recoltează la epoca eca moi
(ring uşor şi la bătaia vîntulul se rup mineaţa sau chiar noaptea cind pericolul ţara noastră, la întărirea şi înflorirea pa­
preste In dezvoltare, se zbârceşte, iar in potrivită a malurîfdţi» (or pentru fiecare bucăţi din spic Boabele se scutură uşor, scuturării e mai redus, datorită pătrun­ triei noastre. ZLATNA: 8-11 „Oameni curajoşi" ;
partea de sus a spicului nu se mai for- rulturd in parte. iar In lanurde lăsate în această lază vre­ derii umezelii In spice Ing FtorUin Ccnslanfinescu 15-18 „Magazinul de stat"