Page 21 - 1954-07
P. 21
PROLETARI DIN TOATE TARILE U N I T I V A !
I N A C E S T N U M Ă R -
— Aplicarea metodei graficului orar — Noi avantaje acordate cultivato — Din experienţa agitatorilor frun-
— un important mijloc de grăbire a rilor de sfeclă de zahăr şi tutun Laşi - pag 3-a
troienişi! lut pag 2-i
pîg 2-a — Toată atenţia acţiunii de stjbilire
— Sfat agrotehnic — Metoda de re
mmm si al sfatului popular regional coltare a cerealelor în curent continuu — Cînd producţia bunurilor de larg ) autoimpunerilor pag 3*a
pag. 2*3 consum nu este stimulată pag. 2*a — Greutăţi ce pot li învinse pag 3-a
Duminică 18 iulie 1954 4 pagini 20 bani
Pentru un nou avînt în cooperaţia 3-e pe iţUutfu£legiunii
de aprovizionare şi desfacere
In anii puterii populare şi Ia mod deo * intimplare. 436 tone otel peste plan Chemarea muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor Qiaul pod
sebit după apariţia hotărârii guvernului La unităţile de bază deficienţele au fost
$: partidului cu privire Ia îmbunătăţirea - şl mai mau Sarcinile aici nu au fost îm La sectorul crţeltrie de la Combinatul de la întreprinderea Zlatna, către toate colectivele E-h zori de zi, deor mierla cintd-ii rlmp;
activităţii cooperaţiei de aprovizionare ai părţite în mod conoret pe oameni iar în metalurgic „Gh. Gheorghiu-Dej” din Hu întreprinderilor din regiune care patronează La eoUctlv pe lanu-nlins de o»îu,
dssl acere şi după plenara din august 1353 deplinirea lor nu a fost urmărită. Consili nedoara, întrecerea socialistă in cinstea Secerofoarea-n zurruet de motor
a C C al P M R, mişcarea cooperatistă din ile de conducere ou au fost îndeajuns de celei de a 10-a aniversări a eliberăm pa ___________ gospodării agrico’e colective_______________
{ana noartrâ a apucat pe drumul unor rvci antrenate In muncă, gestionam şl vânză triei se desfăşoară cu un avînt deosebif. Arunci mopi (nol|i ptnd la brlu
succede. Ţăranilor muncitori le-au foit torii n-au fost controlaţi aşa cum trebuie, Colectivul acestui sector organizindu-şi Noi muncitorii, tehnicienii st funcţionarii de la înlreprlnderea Zlalna întruniţi In
vindute uriaşe cantităţi de mărfuri, In a- fapt ce a dus in unele părţi La nereepec- cu pricepere munca a reuşit ca ln pe ziua de 13 Iulie a c. Intr-un miting, am holăril ea prin contribuţia noastră să asigurăm Şi-n urma ei. Jtdedl şi fefe-n prup
celazl timp fund intensificată activitatea tarei orarului, la vinderea de mărfuri cu rioada 1-13 lulce să dea 433 tone oţel peste sirlrgfrea In bune candlţlun) a recoltei din gajpedlila agricolă colectivă „Drumul Iul Aduni enopi! preţ de prtu fti cldl.
cooperativelor pe tirîmul achiziţionării de luprapreţ. cn după preferinţa Exemple de sarcinile pi z nul ui de producţie şl să alabo- Icnln” din salul Ceţea raionul Alba. pe care o patronăm — Slnt mtndre fetele cu flore in pdr
jproduse agricole acest fel pcl fi date mag2Z mul Nr 2 de tezA 10 ^arj* rapide Fiind convinşi că terminarea cit mal grabnici a muncilor agricole privind secerişul, $i-s minări şl ei. harnicii fldcdt.
| Aşa de pildă populaţia dm regtur.ee 1a cooperativa Mihalţ unde este gestionar In această perioadă de timp la cuplarul sţringerea recoltei s> ţrelerlşul In lumina hodrlrllor elaborate de partid sl guvern, con
[noastră a primit în anul 1933 cu sulă la Landroman La ura, magazinele din Bur- Siemens Martin nr 3 s-a elaborat ou stituie plrgbll Importanţe In traducerea in viaţă a măreţelor sarcini te slau ln faţa fn fruntea lor e-0 fotd brigadier
sută mai multe mărfuri pnn reţeaua co juc, Fojoga şl Alma Silişte, cooperativa 12.34% mai mult oţel peste plan, la cup tuturor oamenilor muncii dtn agricultură in bătălia penlru asigurarea pilnll poporului Ce a chemat La ntrecerc de eri
operativelor dec5t tn anul 1930, Iar în ceea Zasn. magazinul Pui unde e gestionar torul nr. 5 cu 4,03% şi la cuptorul electric muncitor, noi ne angajăm;
ce priveşte distribuţia mărfurilor aceasta Hamibal Mana, gestionarul Con ea loan ou 3,61%. — să sprijinim colectiviştii pentru a executa la timp secerişul ţrelerlşul şl deeml- Pe doi flicii voinici dtn colectiv:
a.fost cu S4% rival mare Pornind de la. de la cooperativa „Ţara Haţegului" şl O contribuţie de seamă în obţinerea a- riştltul ; — Pc fon ?1 Gheorphe— ambii brigadieri.
aceste succsse. pentru anul 1054 s-a pre alţii cestor rezultate ou adus-o echipele oţeia- — Să iprijinim cu mijloace proprii transportul cerealelor de la arie la baza de re
văzut ca producţia aliment ară sl înregis Nici consiliile cooperativelor nu au a- rilor fruntaşi Ln întrecerea socialistă Asa. cepţie şl Ia măgăriile gospodăriei; — „Doi zor. dd» zor llecni ci fd-nt»ec"
treze o rpcnre de 40-60% faţă de 1953, cordat peste tot atenţia cuvenită acestei de pi-ldă echipa condusă de o talarul Brân — Să desfăşurăm cu această ocazie o largă agitaţie politică de masă în rlndul co — E preşedintele—o venit pe ion —
ier volumul producţiei industriale, textilă munca Aşa de exemplu, corvsslruJ dm Viu zei Dumitru a dat in această perioadă cu lectiviştilor şl tiranilor «cu gospodării mici şl mijlocii, arătind lmporlan|a strlngerli la — .,2orim, zorim, fi nu ne dăm pe el,
şi încălţăminte să fie dublată Munca en lui de Jos in decurs de $ Luni nu a linul 17,10% mai mult oţel peste prevederile timp a recoltei şl a predării obligaţiilor la|S de stal dcmjjclnd Uri cruţare orice încer 2orim doar pentru pace, pentru plan 1 '.
tuziastă de plnă acum, succesele obţinute dorit o sac ură şedinţă, conAJiul coope planului de producţie, echipa tovarăşului cări ale duşmanului de clasă de a sabota buna desfăşurare a campaniei agricole dc vară.
th acest sector sini o garanţie, câ cbiee- rativei Hunedoara de asemenea De a- Beder Gheorghe cu 11,8%, cea condus» de Sintem pe deplin convinşi ci iniţiali va pornită din cxdrul întreprinderii noastre va
. tivele propuse vor li îndeplinite şi de- deastă stare de luciurl se face vmovată tinăiu? oţelar Petrovioi Alexandru cu însufleţi toate colectivele de muncitori din întreprinderile care oaironează gospodării . La omont, pe culmea unui deal
. păşite In primul rînd conducerea '.uniunii regio 8,20%., iar echipa tovarăşului Micullc loan agricole colective, tn lupi» penlru terminarea trelerlşulul In (Impui cei mal scurt c 1 nr {l-arald capul soarele roşcat,
Urmânnd ml neţul scop de a satisface nale, respectiv tovarăşul conaulier Jâboteanu cu 7.40% stlnd prin această acţiune măreaţa rl de 23 August, ziua eliberării patriei noastre de Pe îanu-ntins de grlu, ?oresc /Tăcdi
cerinţele mereu crescînde ale celor ce Gheorghe, oare nu a Luat toate măsurile In .perioada l Ianuarie—ÎS iulie ac., către glorioasa armata sovietică Si fete mlndre-n portul lor brodat:
muncesc, de a pune la îndemâna lor măr- prin serviciu] de organizate pentru acti muncitorii, inginerii şi tehnicienii acestui In numele colectivului da muncii ort, tehnicieni şl funcţionari al întreprinderii
funlle necesare, cooperaţia şl-a extins ac vizarea 1 acestor consilii Nu s-a dat apoi sector au dat peste 3 000 tone oţel mai Zlatna $l-n urma for, pe-nfinsui tan de prfu,
tivitatea pină in cele mai îndepărtate co importanţa cuvenită şi nu au fort just mult decit prevederile planului de produc Se-nşîrd-n rînduri drepte mîndre ctdl
mune şi sate. mărindu-şi numărul de repartizate şl folosite tinerele cadre ie ţie Director, CS1KY ARPAD Radu Gheorphe
magazine de desfacere, a centrelor de va şita proaspăt din şcolile cooperaţiei Aşa Secretarul organizaţiei de bază P.M R £ rddul muncii lor în colectfv,
lorificări, a combinatelor de produse, ele s-a intlmpUt în raionul Alba unde aces In contul lunii august A-nfrecerii-nfre fete fi /Idcăl,
Datorită măsurilor luate în sectorul tea n-au fost încadrate după specialitate Sirăuf fodn Prejo' foon
cooperatist, s-a reuşit ca pinS acum &â Aceasta lipsă porneşte direct de ia servi Pe zi ce trece Jamfhoriştii de la Com Bre şedinţele comit- de întreprindere Secretarul organizaţiei de bază U.Ţ M. Luna-i sui, şt noaptea-nzef te lasă.
fia înregistrate succese însemnate Reţeaua ciul de cadre al Uniunii regionale — res
binatul metalurgic „Gh Gheorghiu-Dej" Gr'u-i itrîns, şi de pe lan in cor.
de unităţi a crescut cu 20% faţa da anul pectiv tovarăşul Haţegan Alexe — caze
1832 iaz numărul secţiilor a crescut de la deşi a cunoscut starea de lucruri totuşi dtn Hunedoara, obţin succese fol mai fru C ă r b u n e p e s t e p l a n Se-ntore eolecriihtşfii toţi cintfnd
53 la 104. In ocna ce priveşte planul de nu a tras la răspundere colectivul de oa- moase In întrecerea socialistă ce se des Un cintec. pentru pace şl popor.
desfacere pe 1934. situaţia s-a îmbunătăţit dre rJ acestui reton făşoară in olnstea zilei de 23 August Muncind eu dîrzame pentru a da patria! crima jumătate a turui iulie cu 140—145%
in mod simţitor Pe trimestrul II al aces Toate aceste lipsuri enumesate pornesc In prima jumătate e lunii hzlle planul cit mal mult cărbune, mloeru din Pelriîa Si in cadrul sectorului V de la această P ÎOAN
tui an de exemplu, planul de circulaţie de fa însăşi conducerea Uniunii regionale, de producţie al sectorului laminoare a fost obţin In cmstea zilei de 23 August mai mină s-au obţinut însemnate realizări. Bri
al mărfurilor a tfost îndeplinit în fiecare care nu a da/t importanta cuvenită sec inSemnate realizări Asifel. In pri
lună In proporţie de 102,2%, Acest succes torului de producţie Tovarăşul Pop realizat în proporţie de 105,37%. Tot ln ma dscadă a lumi In curs, la sectorul T gada condusă de tovarăşul Rodită loan Chiran;a Nr. 1 pe raion
te da for aste oenlrreoopului caro cu aju Gheorgho preşedinte, Pop Vladimlr vice creastă perioadă de timp schimbul con brigăzile conduse de tovarăşii Crâstea Ga- a reuşit ca In ultimele zile să obţină re la predarea cotelor
torul organelor regiunii de pauted, s-e În preşedinte şi tovarăşul Bumbea Iulian dus de maistrul Constantin Petru a dat vrilă si Sima Toma, şl-au depăşit sarci gulat depăşiri de 67% iar brigăzile conduse
grijit ca munca dan acest sector să lie şafiul senvicmlui producţie, au privit peste prevederile planului de producţie 209 nile de plan cu 75—86%, Iar Ia sectorul de tovarăşul Maier loan . şl Mucea loan de orz
I reorganizată şl întămte. Şi în domeniul cu superficialitate această problemă
achiziţionării bunurilor de larg consum nefăcind o analiză justă a muncii, lucru tone oţel laminat. Iar schimbul maistru <11. brigăzile conduse de Szilay Ion «i şi-au realizat sarcinile pe .primele 15 ule Unul după altul, snopill de orz slnt în
au ÎQ£j înregistrate progrese. Aşa bună ce a dus la situaţia că o serie de produse lui Trifu loan 203 tone Cenuşe Cornel, şl-au îndeplinit planul pe ale lunnincunln proporţie dc US-121% ghiţiţi de gura lacomă a batozei.
oară eu fost înfiinţate baze comerciale (re prevăzute in planul de producţie nu au In dobindirea acestor rezultate şl-au a- Lâsind să-i treacă printre degete, boa
gionale. care au reuşit să Îmbunătăţea fost re alina te. cu toate că existau- posibi dus contribuţia tovarăşii Zăvilaş V-şnie bele mari sănătoase, ţăran ul muncitor
scă simţitor sortimentul de mărfuri In ca lităţi. rrtdnevrarvt. Cocma Geza prim luminător Munca entuziastă încununată de succese Drzeomlr Nleolae, se adresează -vecinului
drul legiunii Uniunea raională Hunedoara TrăgîncT Învăţămintele ouverdle din lip Sireachi Vesile laminator şi alţii In toate secţiile d® la fabrica „TeBa" f«c(iohat4 4d pansaţi aerzpi de mătase. 28 tiu:
şt Alba au achiziţionat mărfuri de larg surile AT&tâle, muncitorii din cadrul coope — Măi Aroane ,să sil câ am luat-o îna
consum In valoare de zeci de mii de lei raţiei au datoria de a munci In viitor cu Inceptnd din ziua de 15 iulie colecti din Sebeş se derfăşoarâ o muncă vie. pli bucăţi de alte articole de mătase, iar la intea celor din Alba-lulla; Ei. numai după
care au fost puse In circuitul comercial. mai mult spirit de răspundere cu mai vul de muncitori, ingineri si tehnicieni da nă de conţinut Muncitorii şl munclloareie articolele confecţionate din lină şr bumbac mafâ încep-trejarişul Dar daci cu treieri-
Olt despre unttăţile de hază; cooperativa multă însufleţire. Conferinţa regională ce la acest sedor lucrează ln contul lunii urmărind cu multă atenţie mersui maşi a-d obţinut o depăşire de 603 bucăţi şul stăm aşa. apoi trebuie să ee grăbim
din Vaţa da Jos de pildă, cu sprijinul se ţine acum. are menirea să scoată la august 1954. nilor asigură pe deplin executarea sorti O contribuite reală la obţinerea acestor tâ predăm sl cetele înaintea lor N'u vreau
agevaooopului Brad — prin munca efec iveală şl să critice cu toată Asprimea Upea
I»' tivă depusă de referentul tehnic T ud or de răspundere manifestată de uneia or mentelor aflate ln lucru rezultate au adus-o tovarăşii Mlhai loan nici in ruptul, capului să rămlnem In
I ţoan a pus la dispoziţia fabricilor de mar gane cooperatiste cu privire la sarcinile Pentru sănătatea Munoa lor entuziasta a făout posibila Ostcr Elena Nicula Ana Tudor Marte. urmă.
meladă peste 130 tone fructe de pădure, de Aprovizionare şi desfacere a mărfurilor muncitorilor ceferişti obţinerea de rezultate frumoase pe prl- Dorobanţ Elena şi mulţi «Iţii, oare >i-au Ţăranul muncitor Aron Nicolae îl aprobă
seml-industrial) za le dep&şindu-şt planul de industriale, de achiziţii, da preluare a pro melo 10 iile din această luno Peste pre realizat sarcinile de plan In proporţie de dm priviri, apcu dădu zor cu căratul sa
producţie (di 40C% De asemenea coopera duselor de contractări, etc Ea trebuie să ZUeOe ineeute a -eo^lt în staţia C.F.R. vederile planului de producţie au (oal con- 153—530% cilor
tiva „Mureşul” din lLia a organizat un însemne un prilej de strângere a legături Eirr.eria. trenul sanitar C F.R Perie puţin Ump. In Mta baze! de re
centru de ierni-industriali ca re a fructelor lor organizaţlUor cooperatiste cu masele Trenul sanitar C.F.R. a fost gcr.it Ia 1 cepţie s-a oprit o căruţă plină cu saci.
evidenţiîndu^se ou această ocazie muncito un prilej de atragere a maselor de co curtea atelierelor CFR. Simeria- lnce- In raionul Oraşcie campania dc recoltare îa avînt Ţăranii muncitori Dragcmir Nloolae şl
rul Negrite AndrcmJc şl responsabilul de operatori la rezolvarea sarcinilor coopera Dînd din ziua de 13 iulie personalul me Aroo Nicolae din Vinhil de Jos raionul
centru Marco vid Paul La fel cooperati tivelor Noile organe care vor ti alese In dical al acestui (rai face consultaţii mun Deşi ploile căruţe Io ultimele zile au re se află gospodăria colectivi din Pnca2
vele din lghiu, Poiana şl Apolduil de Sus conducerea uniunii regionale, trebuie să citorilor ceferişti Trenul este dotat cu care a recoltat pâloaseie de pe mal mult Alba veniseră să predea cotele Ei au fost
s-au evidenţiat in producţia de brinzelurt fie dintre cele mal cinstite, mai hamire secţii da chirurgie, Interne; stomatologie, îngreunat Intruoîtva executarea muncilor primii care şi-au predat cotele de orz pri
Sini demne de amintit figuri de achizi şl mai capabile Delegaţii trebuie gă ma oohi. nae, git şi urechi, boli nervoase, la agricole, totuşi ţăranii muncitori din raio de 30 ha. şl comunele Geoagiu şl Turdaş mind chitanţa nr l pa raion.
tori hamioi ca Munteanu Amos de la co nifeste o mare exigenţă fată lie cei cărora boratoare de chimie şi baeteriologie. etc. nul Oriştle au recoltat aproape Ln între caxe de asemeni augtrţna recolte (iau der- In după amJaia ulei te baza de recepţie
operativa din Benie. Grindean TeofU de le vor Încredinţa conducerea organizaţiei In primele zile au fost consultaţi aproa gime orzul.de toamnă Inceplnd totodată miriştJt eeJe mai man suprofete de leren dm Alba-lulla, ţăranul muncitor Magda
la cooperativa din Bie. Timpleamu Alexan cooperatiste regionale şl secerişul griului acolo unde el a dat ln Gospodăria colectivă dtn Vinerea a
dru de la cooperativa din Hunedoara şi Pornind de la puternica analiză a pe ISO cazangii, lăcătuşi,' strungari şi alţi pîrgă PLnă în ziua de 14 iulie au fost recoltai întreaga suprafaţă de orz. demvl- Vasile şi alţii au venit să predea şl ei co
alţii cane "au depus un Interes deosebit In muncii cooperatisle pe care o va face muncitori de la atelierele CFR Simeria tele de orz
realizarea sarcinilor încredinţate conferinţa, pornind de la învăţămintele Acest tren sanitar va rămîne in Simeria recoltate ln aceri raion culturile de pe o riştind in acelaşi timp ln întregime terenul — Nu-i nimic — a spus ţăranul munci
I Cu toate aceste frumoase succese însă preţioase ce se vor reliefa cu acest pri pină in aiua de 1 august 1954. timp ln care suprafaţă de peste 230 ha teren Odată de pe care s-a urina recolte Acelaşi lu tor Magda color ce-1 însoţeau De date
| mai slnt totuşi unele deficienţe care pnn lej. trebuie oa în activitatea noastră de personalul medical va face consultaţii tu eu secerişul colectiviştii şi ţăranii munci cru l-su făcut şi ţăranii muncitori Dandu aceasta, ne-au luat-o di înainte Dar vom
viilor să ţinem seama de o mai bună or-
i existenta lor au dăunat unul mers nor- giarnzare de o mal intensă colaborară a turor ceferiştilor din complexul CFR Si tori execută şi dezmiTtrtitul Cornel Herlea Simian. Turtea loan şi vedea le grtu cine o să fie primii?... Ei
mal peste tot. Apa de pildă aproviziona
I rea nu s-a făcut peste tot cu mărfurile ce organelor de partid şi de stat cu coopa- meria. Fruntaşe pe ralon'la muncile de recolta alţii- din această comună sau noii
raţle Comitetele raionale şi orăşeneşti de 1
ruta de consumatori. Calitatea şl voleza
mărfurilor industriale cu care s-a făcut partid, cane plnă acum au manifestat încă
I aprovizionarea nu a fost tocmai cea do unele dm ele atitudini de desconsiderare . S-a oprit în late tarlsl&i, măsurind-o Petru Iştoc împreună cu brigadierul au
1 rită, lucru ce a făcut oa o bună parte din a problemelor cooperaţiei, trebuie să cu pnvnrea in lung şi Ln lat rămas să tecâ căpiţele, Cetlalţl au plecat
Spirele «uni se incovoiaseră sub greu
ele să fie recartate şl asta tn special tn treacă la o schimbare radicali, s'j în tatea boabelor Baci Petru Iştoc nu se mai ln preajma recoltatului cu căruţele din nou După ce au terminat
raionul Hunedoara. Munca In sectorul co drume şi să controleze îndeaproape >c- de aranjai (inul, cei doi s-au aşezat la
eătura privind lanul aunu umbra, aub nucul de lingă căpiţe
mercial nu a fost destul de bine organi tivllalsa comuniştilor dm cooperat,'» Cn- Soarele arde cu putere şi clmpul e li
zată ceea ce e dus Ia nerealizarea sarcini m!tetele executive ia rlndul lor. trebuie să niştit Doar cile o volburi de vint adie dă ? Peste tot se vede nerăbdarea cu care — Tare-1 cald. spuse brigadierul
lor. la un oontrol nesaţisfăcâtor, fapta contribuie in mod permanent la desfăşu uşor cJâUnlnd spicele firul glndurdor si se şi pomeniră pe uîiţa colectivişti aşteaptă să înceapă recoltatul — Sa coace griul, li răspunse baci Pe
cane au atras după sine şi alte deficienţe rarea tn bune condiţiuni a activităţii eco Baci Petru a intrat in lan Vrea sl se din mitlocui satului Elena Mărtinaş le aacultişi-i fericită ca tru Iştoc apoi căzu pe glndurl
îmbrăcaţi In haina de sărbătoare, tn a-
Controlul pentru Intensificarea achiziţi nomice cooperatiste — La ce te giodeşti 7
convingă dacă griul e peste toi la fel cea 21 de duminică, ui dreptul unei porţi e din nou tnlre ele Se simte bine Intre
ilor din resurse locale nu s-a tăcut peste Conferinţa de constituire a Uniunii re de frumos, de bogat în boabe. A făcut camemi acaştia. Ea s-a înscris io gospo — Am fost La holdă Peste 2-3 zile În
tot In măsură necesară, referenţii tehnici gionale a Cooperativelor de conaum con treaba aceasta de nenumărate ori Nu-1 un grup de colectivişti stăteau de vorbă dărie de la început Nu avea nioi pămlnt cepem secerişul griului. Mă gindesc ca
de la comercial nu au ţinut o legături stituie o serioasă cotitură tn dumul dez rabdă inima să vină la cimp şi să nu vadă despre mersui vremii, despre muncile e- nici unelte dar s-a gtndil că va munci cu n-o să am unde-ml pune bucatele Se a-
strlnsă cu terenul, desfişurîndu-şl munca voltării continue a cooperaţiei noastre În tarlaua plnă la capăt Acum înaintează fecluate despre cele ce urmau şi despre drag A mers dteva zile la rînd şi apei rată a fi recoltă bună — li spuse baci
multe altele - $\ ca întotdeauna preşedin
mai mult din birou sufleţiţi de măreţul exemplu al Uniunii pnn valurile de gîru care au crescut Inel- tele gospodăriei era ’ln mijlocul Iot. n-a mai mers la muncă, nici ea nici Petru Istoc
Uniunile raionale la rlndul lor nu îu SomeUce să păşim încrezători tnainte spre — Lasă să fie cit de multă, câ pe cimp
le de ii ajung pini la brlu fiică-sa Paraschiva
luptat ou destulă perseverenţă pentru ridicarea cooperaţiei la un loc de frunte După ce s-a convins câ totul este aşa Cei doi se alăturară şl ei grupului Intr-o zi preşedintele intllnind-o pe uliţă tot n-o s-o lăsăm noi — U Linişti briga
realizarea planurilor de aprovizionare şi contribuind in acest fel in mod holârit cum inima Iul dorea să fie, a-a relnton In acest Ump doi (inert purtând ln a oprit-o Şi a stat de vorbă cu ea dierul Pe poarta colectivei intrară alte
desfacere. O bună parte din conducătorii la întărirea permanentă a alianţei dintre înapoi A rupt un epic şi l-a freca*. In pal mlmi o pensulă şi o găleată cu vopsea două căruţe cu fin şi discuţia celor doi a
acestora nu au avut o preocupare pentru clasa muncitoare şl ţărănimea muncitoare mergeau veseli de a-lungu) străzii prin — Ce-l tovarăşe Mărtinaş — de ce nu fost întreruptă.
mele lui bătătorite de muncă vi la lueru7 încurcată plecind ochii Elena
problema procurăm mărfurilor, ceea ce o — bază a ţ/uterii politice In slatul nostru cipale Se opriră deodată în tete unul .. Acum s-a terminat cu prâşitul Co
determinat da acest lucru să fie făcut ia democrat-popular — Paine boabe, numai că-t moale încă gard şi-şi începură munca Mărtinaş abia a putut lega eiteva cuvinte
Peste o sâptâmlnă . Nu reuşi insă să-şi — Nu pot am şi acasă de lucru, i-a lectiviştii din HârSu se pregătesc temei
După eiteva minute pe gard apăru o
termine gindu! deoarece un zgomot de frază «cnaă caligrafic cu vopsea neagră spus ea nic pentru tereris Abia de acum va În
paş ti atrase atenţia Se tntoars9 să vadă cepe bă te La cea mare Întrecerea se va
Rezultatele unei munci bine organizate cine-l „Să adunăm recolta la timp şi fără pier — Bine dar avem de prăşit porumbul desfăşura cu toate Intensitatea. Colecti
— Noroc bun, aiei erai ? Ii in*rebi deri". citi cu glas tere Raita Petru varza, cartofii, mai trebuie plivit Irjcâ 1 viştii din H&rău au răspuns chemării la
Realizarea cu succes a sarcinilor trasate la lucrările de Întreţinerea liniei ferate — Au dreptate agitatorii noztri. Nu vom odată grfuL Altfel ou vom avea recoltă
Rrita Petru brigadierul gospcdânel întrecere lansată de G AC „Steagul Ro
de plenara Lărgită a C C al PMR din este aplicată cu succes Zilnic normele &mt lăsa să ss poardâ nici un beb, spuse P.i- bogată i-a spus preşedintele Glndeşte-te
Cel doi colectivişti tşi strînseră mitrule şu" din Miercurea şf vor cu orie© preţ să
cugust 1953 cu pnvire la dezvoltarea eco Îndeplinite şi chiar depăşite Intr-o şe polţi Alexandru preşedintele gospodăriei bine o câştige
nomiei şi n dl car ea nivelului de trai aJ dinţă de analiză a organizaţiei de bază — No ce rioi, cînd începem secerişul ? colective S-au despărţit Au mai trecut ctleva zile
celor ce muncesc, care şl colective?or de nr. 16 a reieşit că planul de producţie ps 11 întrebă brigadierul Baci Petru Iştoc îi sl lntr-o dimineaţă Elena Mărtinaş îm Petru Iştoc face mereu planul Mai slnt
întinse bcabrte ce le ţinea ln palma Vorbele lui răsunară ca un angajament doar două zile plnă dnd vor începe se
muncă de la calea ferată o îmbunătăţire luna iunie a fost îndeplinit de către co preună cu fiicâ-sa Paraschiva şi cu fiul
ctingâ Apoi spuse : solemn Si toţi au fest de acord, cu cerişul El va cosi ozna Victoria nevastă-
CCTittmiâ a muncii politice şi organiza lectivul Districtului 7 Simeria tn proporţie — Slnt c»m moi dar paste pstru cinci spusele preşedintelui Marea temi!ie a co ei Andrei, intrară pe poarta' gospodăriei: sa are să facă mJnunchl Iar Vasile băia
torice de 1C2%. lectiviştilor romlni $1 maghiari luptă în — Am venit cu toţii Am vâ2ut că a-
zile putam Ir^ipe. Timp'il » menţine tul lui are să lege snopii Isi inchipuîe de
Colectivul de muncitori al Districtului Preocupindu-se intens de problema eco vem porumb frumos — spuse Elena «pă
frumes şi căldura asta 11 pîrgueşte Ln frăţiţi pentru o recoltă bogată Colecti pe acum cit da frumos va fi Parcă vede
7 Sameria, tn tnznte cu tovarăşul Chlşu nomisirii materialelor, muncitorii acestui grabă — Işi date părerea colectivistul Pe vism din Hărâu sin* hotârîţi fă nu lase şind pe cuvinitul avem Plnă atunci spu clătle pe arie şi sacii plini cu boabe de
Varii*. «e străduieşte ca tn întrecerea so district au realizat Ln luna trecută econo tru Işloc să «« piardă nici un bob din recoltă nea mereu „aveţi". De acum se simţea ■ şl grîu 'şi cînd va veni celâlall fecior care
cialistă care a cuprins întreg personalul * ea stăpină S-a lămurit cu minciunile
mii In valoare de 1793 lei Prin munci vo — Asa gindesc şi eu Numai să fie timp munceşte la Hunedoara îl va spune eu
districtului sâ-ri ducă La îndeplinire an frumos — »puse brigadierul Scara echipele au venit pe rtnd de la chiaburesti mtndrie:
gajamentele ce y» le-a luat Ln cinstea ma luntară ei au colectat şi o însemnată can Cel doi. colectivişti păşind alături pe iucro Femeile care au fost la grădină de * — Nu s-a pierdut nici un bob Pentru
rii sărbători a eliberăm palrieJ. titate de fier vechi drumul prăfuit se îndreptară spre sat. ou prăşit v>arza. intrind vesele pe poarte Căruţele încărcate cu lin sclrtiteu sub teişugul pîinii a luptat întreaga noastră
Metoda suflajulud — raatodâ care are N.W1 GRIGOR TE Discutlnd una alte. drumul le păru mai gospodăriei *-au ţi grăbit şi întrebe povară. Una după alte erau descărcate şl familie
drept scop economisirea braţelor de munci corespondent voluntar scurt Nici nu-şl terminară ds depănat — Cum e griul 7 A fost cineva si-1 va- aranjat5 frumos tn căpiţe A CARANFIL
J