Page 21 - 1954-07
P. 21

PROLETARI DIN TOATE TARILE U N I T I V A !
                                                                                                                 I N     A C E S T    N U M Ă R -

                                                                                              —  Aplicarea metodei graficului orar  —  Noi avantaje acordate cultivato­  —  Din experienţa agitatorilor frun-
                                                                                             —  un  important  mijloc  de  grăbire  a   rilor de sfeclă de zahăr şi tutun  Laşi -   pag 3-a
                                                                                             troienişi! lut      pag 2-i
                                                                                                                                               pîg 2-a  —  Toată atenţia acţiunii de stjbilire
                                                                                               —  Sfat agrotehnic — Metoda de re­
                                                      mmm si al sfatului popular regional    coltare a cerealelor în curent continuu  —  Cînd producţia bunurilor de larg   ) autoimpunerilor   pag 3*a
                                                                                                                pag. 2*3  consum nu este stimulată pag. 2*a  —  Greutăţi ce pot li învinse pag 3-a
                                      Duminică 18 iulie 1954             4 pagini 20 bani

                 Pentru un nou avînt în cooperaţia                              3-e pe                                  iţUutfu£legiunii

                    de aprovizionare şi desfacere
           In  anii  puterii  populare  şi  Ia  mod  deo­  * intimplare.  436 tone otel peste plan  Chemarea muncitorilor, tehnicienilor şi funcţionarilor    Qiaul pod
          sebit   după   apariţia   hotărârii   guvernului   La  unităţile  de  bază  deficienţele  au  fost
          $:  partidului  cu  privire  Ia  îmbunătăţirea  -  şl  mai  mau  Sarcinile  aici  nu  au  fost  îm­  La  sectorul  crţeltrie  de  la  Combinatul   de la întreprinderea Zlatna, către toate colectivele   E-h zori de zi, deor mierla cintd-ii rlmp;
          activităţii  cooperaţiei  de  aprovizionare  ai   părţite  în  mod  conoret  pe  oameni  iar  în­  metalurgic  „Gh.  Gheorghiu-Dej”  din  Hu­  întreprinderilor din regiune care patronează   La eoUctlv pe lanu-nlins de o»îu,
          dssl  acere  şi  după  plenara  din  august  1353   deplinirea  lor  nu  a  fost  urmărită.  Consili­  nedoara,   întrecerea   socialistă   in   cinstea   Secerofoarea-n zurruet de motor
          a  C  C  al  P  M  R,  mişcarea  cooperatistă  din   ile  de  conducere  ou  au  fost  îndeajuns  de   celei  de  a  10-a  aniversări  a  eliberăm  pa­  ___________ gospodării agrico’e colective_______________
          {ana  noartrâ  a  apucat  pe  drumul  unor  rvci   antrenate  In  muncă,  gestionam  şl  vânză­  triei se desfăşoară cu un avînt deosebif.  Arunci mopi (nol|i ptnd la brlu
          succede.   Ţăranilor   muncitori   le-au   foit   torii  n-au  fost  controlaţi  aşa  cum  trebuie,   Colectivul   acestui   sector   organizindu-şi   Noi  muncitorii,  tehnicienii  st  funcţionarii  de  la  înlreprlnderea  Zlalna  întruniţi  In
          vindute  uriaşe  cantităţi  de  mărfuri,  In  a-   fapt  ce  a  dus  in  unele  părţi  La  nereepec-   cu  pricepere  munca  a  reuşit  ca  ln  pe­  ziua  de  13  Iulie  a  c.  Intr-un  miting,  am  holăril  ea  prin  contribuţia  noastră  să  asigurăm   Şi-n urma ei. Jtdedl şi fefe-n prup
          celazl  timp  fund  intensificată  activitatea   tarei  orarului,  la  vinderea  de  mărfuri  cu   rioada  1-13  lulce  să  dea  433  tone  oţel  peste   sirlrgfrea  In  bune  candlţlun)  a  recoltei  din  gajpedlila  agricolă  colectivă  „Drumul  Iul   Aduni enopi! preţ de prtu fti cldl.
          cooperativelor  pe  tirîmul  achiziţionării  de   luprapreţ.  cn  după  preferinţa  Exemple  de   sarcinile  pi  z  nul  ui  de  producţie  şl  să  alabo-   Icnln” din salul Ceţea raionul Alba. pe care o patronăm  — Slnt mtndre fetele cu flore in pdr
         jproduse agricole            acest  fel  pcl  fi  date  mag2Z  mul  Nr  2  de   tezA 10 ^arj* rapide  Fiind  convinşi  că  terminarea  cit  mal  grabnici  a  muncilor  agricole  privind  secerişul,   $i-s minări şl ei. harnicii fldcdt.
         |  Aşa  de  pildă  populaţia  dm  regtur.ee   1a  cooperativa  Mihalţ  unde  este  gestionar   In  această  perioadă  de  timp  la  cuplarul   sţringerea  recoltei  s>  ţrelerlşul  In  lumina  hodrlrllor  elaborate  de  partid  sl  guvern,  con­
         [noastră  a  primit  în  anul  1933  cu  sulă  la   Landroman  La  ura,  magazinele  din  Bur-   Siemens  Martin  nr  3  s-a  elaborat  ou   stituie  plrgbll  Importanţe  In  traducerea  in  viaţă  a  măreţelor  sarcini  te  slau  ln  faţa   fn fruntea lor e-0 fotd brigadier
          sută  mai  multe  mărfuri  pnn  reţeaua  co­  juc,  Fojoga  şl  Alma  Silişte,  cooperativa   12.34%  mai  mult  oţel  peste  plan,  la  cup­  tuturor  oamenilor  muncii  dtn  agricultură  in  bătălia  penlru  asigurarea  pilnll  poporului   Ce a chemat La ntrecerc de eri
          operativelor  dec5t  tn  anul  1930,  Iar  în  ceea   Zasn.  magazinul  Pui  unde  e  gestionar   torul  nr.  5  cu  4,03%  şi  la  cuptorul  electric   muncitor, noi ne angajăm;
          ce  priveşte  distribuţia  mărfurilor  aceasta   Hamibal  Mana,  gestionarul  Con  ea  loan   ou 3,61%.  —  să  sprijinim  colectiviştii  pentru  a  executa  la  timp  secerişul  ţrelerlşul  şl  deeml-   Pe doi flicii voinici dtn colectiv:
          a.fost  cu  S4%  rival  mare  Pornind  de  la.  de   la   cooperativa   „Ţara  Haţegului"   şl   O  contribuţie  de  seamă  în  obţinerea  a-   riştltul ;  — Pc fon ?1 Gheorphe— ambii brigadieri.
          aceste  succsse.  pentru  anul  1054  s-a  pre­  alţii  cestor  rezultate  ou  adus-o  echipele  oţeia-   —  Să  iprijinim  cu  mijloace  proprii  transportul  cerealelor  de  la  arie  la  baza  de  re­
          văzut  ca  producţia  aliment  ară  sl  înregis­  Nici  consiliile  cooperativelor  nu  au  a-   rilor  fruntaşi  Ln  întrecerea  socialistă  Asa.   cepţie şl Ia măgăriile gospodăriei;  —  „Doi zor. dd» zor llecni ci fd-nt»ec"
          treze  o  rpcnre  de  40-60%  faţă  de  1953,   cordat  peste  tot  atenţia  cuvenită  acestei   de  pi-ldă  echipa  condusă  de  o  talarul  Brân­  —  Să  desfăşurăm  cu  această  ocazie  o  largă  agitaţie  politică  de  masă  în  rlndul  co­  —  E preşedintele—o venit pe ion —
          ier  volumul  producţiei  industriale,  textilă   munca  Aşa  de  exemplu,  corvsslruJ  dm  Viu­  zei  Dumitru  a  dat  in  această  perioadă  cu   lectiviştilor  şl  tiranilor  «cu  gospodării  mici  şl  mijlocii,  arătind  lmporlan|a  strlngerli  la   — .,2orim, zorim, fi nu ne dăm pe el,
          şi  încălţăminte  să  fie  dublată  Munca  en­  lui  de  Jos  in  decurs  de  $  Luni  nu  a  linul   17,10%  mai  mult  oţel  peste  prevederile   timp  a  recoltei  şl  a  predării  obligaţiilor  la|S  de  stal  dcmjjclnd  Uri  cruţare  orice  încer­  2orim doar pentru pace, pentru plan 1 '.
          tuziastă  de  plnă  acum,  succesele  obţinute   dorit  o  sac  ură  şedinţă,  conAJiul  coope­  planului  de  producţie,  echipa  tovarăşului   cări ale duşmanului de clasă de a sabota buna desfăşurare a campaniei agricole dc vară.
          th  acest  sector  sini  o  garanţie,  câ  cbiee-   rativei  Hunedoara  de  asemenea  De  a-   Beder  Gheorghe  cu  11,8%,  cea  condus»  de   Sintem  pe  deplin  convinşi  ci  iniţiali  va  pornită  din  cxdrul  întreprinderii  noastre  va
         .  tivele  propuse  vor  li  îndeplinite  şi  de-   deastă  stare  de  luciurl  se  face  vmovată   tinăiu?   oţelar   Petrovioi   Alexandru   cu   însufleţi  toate  colectivele  de  muncitori  din  întreprinderile  care  oaironează  gospodării   . La omont, pe culmea unui deal
         . păşite                     In  primul  rînd  conducerea  '.uniunii  regio­  8,20%.,  iar  echipa  tovarăşului  Micullc  loan   agricole  colective,  tn  lupi»  penlru  terminarea  trelerlşulul  In  (Impui  cei  mal  scurt  c  1  nr   {l-arald capul soarele roşcat,
           Urmânnd  ml  neţul  scop  de  a  satisface   nale,  respectiv  tovarăşul  conaulier  Jâboteanu   cu 7.40%  stlnd  prin  această  acţiune  măreaţa  rl  de  23  August,  ziua  eliberării  patriei  noastre  de   Pe îanu-ntins de grlu, ?oresc /Tăcdi
          cerinţele  mereu  crescînde  ale  celor  ce   Gheorghe,  oare  nu  a  Luat  toate  măsurile   In  .perioada  l  Ianuarie—ÎS  iulie  ac.,   către glorioasa armata sovietică  Si fete mlndre-n portul lor brodat:
          muncesc,  de  a  pune  la  îndemâna  lor  măr-   prin  serviciu]  de  organizate  pentru  acti­  muncitorii,  inginerii  şi  tehnicienii  acestui   In  numele  colectivului  da  muncii  ort,  tehnicieni  şl  funcţionari  al  întreprinderii
          funlle  necesare,  cooperaţia  şl-a  extins  ac­  vizarea  1   acestor  consilii  Nu  s-a  dat  apoi   sector  au  dat  peste  3  000  tone  oţel  mai   Zlatna  $l-n urma for, pe-nfinsui tan de prfu,
          tivitatea  pină  in  cele  mai  îndepărtate  co­  importanţa  cuvenită  şi  nu  au  fort  just   mult  decit  prevederile  planului  de  produc­  Se-nşîrd-n rînduri drepte mîndre ctdl
          mune   şi   sate.   mărindu-şi   numărul   de   repartizate  şl  folosite  tinerele  cadre  ie­  ţie  Director, CS1KY ARPAD   Radu Gheorphe
          magazine  de  desfacere,  a  centrelor  de  va­  şita  proaspăt  din  şcolile  cooperaţiei  Aşa               Secretarul organizaţiei de bază P.M R   £ rddul muncii lor în colectfv,
          lorificări,  a  combinatelor  de  produse,  ele   s-a  intlmpUt  în  raionul  Alba  unde  aces­  In contul lunii august                    A-nfrecerii-nfre fete fi /Idcăl,
           Datorită   măsurilor   luate   în   sectorul   tea  n-au  fost  încadrate  după  specialitate   Sirăuf fodn            Prejo' foon
          cooperatist,  s-a  reuşit  ca  pinS  acum  &â   Aceasta  lipsă  porneşte  direct  de  ia  servi­  Pe  zi  ce  trece  Jamfhoriştii  de  la  Com­  Bre şedinţele comit- de întreprindere  Secretarul organizaţiei de bază U.Ţ M.  Luna-i sui, şt noaptea-nzef te lasă.
          fia  înregistrate  succese  însemnate  Reţeaua   ciul  de  cadre  al  Uniunii  regionale  —  res­
                                                                  binatul   metalurgic   „Gh   Gheorghiu-Dej"                                        Gr'u-i itrîns, şi de pe lan in cor.
          de  unităţi  a  crescut  cu  20%  faţa  da  anul   pectiv  tovarăşul  Haţegan  Alexe  —  caze
          1832  iaz  numărul  secţiilor  a  crescut  de  la   deşi  a  cunoscut  starea  de  lucruri  totuşi   dtn  Hunedoara,  obţin  succese  fol  mai  fru­  C ă r b u n  e  p e s t e  p l a n  Se-ntore eolecriihtşfii toţi cintfnd
          53  la  104.  In  ocna  ce  priveşte  planul  de   nu  a  tras  la  răspundere  colectivul  de  oa-   moase  In  întrecerea  socialistă  ce  se  des­  Un cintec. pentru pace şl popor.
          desfacere  pe  1934.  situaţia  s-a  îmbunătăţit   dre rJ acestui reton  făşoară  in  olnstea  zilei  de  23  August   Muncind  eu  dîrzame  pentru  a  da  patria!   crima  jumătate  a  turui  iulie  cu  140—145%
          in  mod  simţitor  Pe  trimestrul  II  al  aces­  Toate  aceste  lipsuri  enumesate  pornesc   In  prima  jumătate  e  lunii  hzlle  planul   cit  mal  mult  cărbune,  mloeru  din  Pelriîa   Si  in  cadrul  sectorului  V  de  la  această   P ÎOAN
          tui  an  de  exemplu,  planul  de  circulaţie   de  fa  însăşi  conducerea  Uniunii  regionale,   de  producţie  al  sectorului  laminoare  a  fost   obţin  In  cmstea  zilei  de  23  August  mai   mină  s-au  obţinut  însemnate  realizări.  Bri­
          al  mărfurilor  a  tfost  îndeplinit  în  fiecare   care  nu  a  da/t  importanta  cuvenită  sec­  inSemnate   realizări   Asifel.   In   pri­
          lună  In  proporţie  de  102,2%,  Acest  succes   torului   de   producţie   Tovarăşul   Pop   realizat  în  proporţie  de  105,37%.  Tot  ln   ma  dscadă  a  lumi  In  curs,  la  sectorul  T   gada  condusă  de  tovarăşul  Rodită  loan   Chiran;a Nr. 1 pe raion
          te  da  for  aste  oenlrreoopului  caro  cu  aju­  Gheorgho  preşedinte,  Pop  Vladimlr  vice­  creastă  perioadă  de  timp  schimbul  con­  brigăzile  conduse  de  tovarăşii  Crâstea  Ga-   a  reuşit  ca  In  ultimele  zile  să  obţină  re­  la predarea cotelor
          torul  organelor  regiunii  de  pauted,  s-e  În­  preşedinte   şi   tovarăşul   Bumbea   Iulian   dus  de  maistrul  Constantin  Petru  a  dat   vrilă  si  Sima  Toma,  şl-au  depăşit  sarci­  gulat  depăşiri  de  67%  iar  brigăzile  conduse
          grijit   ca  munca  dan  acest  sector  să  lie   şafiul   senvicmlui   producţie,   au   privit   peste  prevederile  planului  de  producţie  209   nile  de  plan  cu  75—86%,  Iar  Ia  sectorul   de  tovarăşul  Maier  loan  .  şl  Mucea  loan   de orz
   I      reorganizată  şl  întămte.  Şi  în  domeniul   cu   superficialitate   această   problemă
          achiziţionării   bunurilor   de   larg   consum   nefăcind  o  analiză  justă  a  muncii,  lucru   tone  oţel  laminat.  Iar  schimbul  maistru­  <11.  brigăzile  conduse  de  Szilay  Ion  «i   şi-au  realizat  sarcinile  pe  .primele  15  ule   Unul  după  altul,  snopill  de  orz  slnt  în­
          au  ÎQ£j  înregistrate  progrese.  Aşa  bună­  ce  a  dus  la  situaţia  că  o  serie  de  produse   lui Trifu loan 203 tone  Cenuşe Cornel, şl-au îndeplinit planul pe  ale lunnincunln proporţie dc US-121%  ghiţiţi de gura lacomă a batozei.
          oară  eu  fost  înfiinţate  baze  comerciale  (re­  prevăzute  in  planul  de  producţie  nu  au   In  dobindirea  acestor  rezultate  şl-au  a-   Lâsind  să-i  treacă  printre  degete,  boa­
          gionale.  care  au  reuşit  să  Îmbunătăţea­  fost  re  alina  te.  cu  toate  că  existau-  posibi­  dus   contribuţia   tovarăşii   Zăvilaş   V-şnie   bele  mari  sănătoase,  ţăran  ul  muncitor
          scă  simţitor  sortimentul  de  mărfuri  In  ca­  lităţi.  rrtdnevrarvt.  Cocma  Geza  prim  luminător   Munca entuziastă încununată de succese  Drzeomlr  Nleolae,  se  adresează  -vecinului
          drul  legiunii  Uniunea  raională  Hunedoara   TrăgîncT  Învăţămintele  ouverdle  din  lip­  Sireachi Vesile laminator şi alţii  In  toate  secţiile  d®  la  fabrica  „TeBa"   f«c(iohat4  4d  pansaţi  aerzpi  de  mătase.  28   tiu:
          şt  Alba  au  achiziţionat  mărfuri  de  larg   surile  AT&tâle,  muncitorii  din  cadrul  coope­                                            —  Măi  Aroane  ,să  sil  câ  am  luat-o  îna­
          consum  In  valoare  de  zeci  de  mii  de  lei   raţiei  au  datoria  de  a  munci  In  viitor  cu   Inceptnd  din  ziua  de  15  iulie  colecti­  din  Sebeş  se  derfăşoarâ  o  muncă  vie.  pli­  bucăţi de alte articole de mătase, iar la  intea  celor  din  Alba-lulla;  Ei.  numai  după
          care  au  fost  puse  In  circuitul  comercial.   mai  mult  spirit  de  răspundere  cu  mai   vul  de  muncitori,  ingineri  si  tehnicieni  da   nă  de  conţinut  Muncitorii  şl  munclloareie   articolele  confecţionate  din  lină  şr  bumbac   mafâ  încep-trejarişul  Dar  daci  cu  treieri-
          Olt  despre  unttăţile  de  hază;  cooperativa   multă  însufleţire.  Conferinţa  regională  ce   la  acest  sedor  lucrează  ln  contul  lunii   urmărind  cu  multă  atenţie  mersui  maşi­  a-d  obţinut  o  depăşire  de  603  bucăţi   şul  stăm  aşa.  apoi  trebuie  să  ee  grăbim
          din  Vaţa  da  Jos  de  pildă,  cu  sprijinul   se  ţine  acum.  are  menirea  să  scoată  la   august 1954.  nilor  asigură  pe  deplin  executarea  sorti­  O  contribuite  reală  la  obţinerea  acestor   tâ  predăm  sl  cetele  înaintea  lor  N'u  vreau
          agevaooopului  Brad  —  prin  munca  efec­  iveală  şl  să  critice  cu  toată  Asprimea  Upea
   I»'    tivă  depusă  de  referentul  tehnic  T  ud  or   de  răspundere  manifestată  de  uneia  or­  mentelor  aflate  ln  lucru   rezultate  au  adus-o  tovarăşii  Mlhai  loan   nici  in  ruptul,  capului  să  rămlnem  In
   I      ţoan  a  pus  la  dispoziţia  fabricilor  de  mar­  gane  cooperatiste  cu  privire  la  sarcinile   Pentru sănătatea   Munoa  lor  entuziasta  a  făout  posibila   Ostcr  Elena  Nicula  Ana  Tudor  Marte.   urmă.
          meladă  peste  130  tone  fructe  de  pădure,   de  Aprovizionare  şi  desfacere  a  mărfurilor   muncitorilor ceferişti  obţinerea  de  rezultate  frumoase  pe  prl-   Dorobanţ  Elena  şi  mulţi  «Iţii,  oare  >i-au   Ţăranul  muncitor  Aron  Nicolae  îl  aprobă
          seml-industrial)  za  le  dep&şindu-şt  planul  de   industriale,  de  achiziţii,  da  preluare  a  pro­  melo  10  iile  din  această  luno  Peste  pre­  realizat  sarcinile  de  plan  In  proporţie  de   dm  priviri,  apcu  dădu  zor  cu  căratul  sa­
          producţie  (di  40C%  De  asemenea  coopera­  duselor  de  contractări,  etc  Ea  trebuie  să   ZUeOe  ineeute  a  -eo^lt  în  staţia  C.F.R.   vederile planului de producţie au (oal con-  153—530%  cilor
          tiva  „Mureşul”  din  lLia  a  organizat  un   însemne  un  prilej  de  strângere  a  legături­  Eirr.eria. trenul sanitar C F.R             Perie  puţin  Ump.  In  Mta  baze!  de  re­
          centru  de  ierni-industriali  ca  re  a  fructelor   lor  organizaţlUor  cooperatiste  cu  masele   Trenul  sanitar  C.F.R.  a  fost  gcr.it  Ia 1    cepţie  s-a  oprit  o  căruţă  plină  cu  saci.
          evidenţiîndu^se  ou  această  ocazie  muncito­  un  prilej  de  atragere  a  maselor  de  co­  curtea   atelierelor   CFR.   Simeria-   lnce-   In raionul Oraşcie campania dc recoltare îa avînt  Ţăranii   muncitori   Dragcmir   Nloolae   şl
          rul  Negrite  AndrcmJc  şl  responsabilul  de   operatori  la  rezolvarea  sarcinilor  coopera­  Dînd  din  ziua  de  13  iulie  personalul  me­  Aroo  Nicolae  din  Vinhil  de  Jos  raionul
          centru  Marco  vid  Paul  La  fel  cooperati­  tivelor  Noile  organe  care  vor  ti  alese  In   dical  al  acestui  (rai  face  consultaţii  mun­  Deşi  ploile  căruţe  Io  ultimele  zile  au   re  se  află  gospodăria  colectivi  din  Pnca2
          vele  din  lghiu,  Poiana  şl  Apolduil  de  Sus   conducerea  uniunii  regionale,  trebuie  să   citorilor  ceferişti  Trenul  este  dotat  cu   care  a  recoltat  pâloaseie  de  pe  mal  mult   Alba  veniseră  să  predea  cotele  Ei  au  fost
          s-au  evidenţiat  in  producţia  de  brinzelurt   fie  dintre  cele  mal  cinstite,  mai  hamire   secţii  da  chirurgie,  Interne;  stomatologie,   îngreunat   Intruoîtva   executarea   muncilor   primii  care  şi-au  predat  cotele  de  orz  pri­
          Sini  demne  de  amintit  figuri  de  achizi­  şl  mai  capabile  Delegaţii  trebuie  gă  ma­  oohi.  nae,  git  şi  urechi,  boli  nervoase,  la­  agricole,  totuşi  ţăranii  muncitori  din  raio­  de  30  ha.  şl  comunele  Geoagiu  şl  Turdaş   mind chitanţa nr l pa raion.
          tori  hamioi  ca  Munteanu  Amos  de  la  co­  nifeste  o  mare  exigenţă  fată  lie  cei  cărora   boratoare de chimie şi baeteriologie. etc.  nul  Oriştle  au  recoltat  aproape  Ln  între­  caxe  de  asemeni  augtrţna  recolte  (iau  der-   In  după  amJaia  ulei  te  baza  de  recepţie
          operativa  din  Benie.  Grindean  TeofU  de   le  vor  Încredinţa  conducerea  organizaţiei   In  primele  zile  au  fost  consultaţi  aproa­  gime  orzul.de  toamnă  Inceplnd  totodată   miriştJt  eeJe  mai  man  suprofete  de  leren   dm   Alba-lulla,   ţăranul   muncitor   Magda
          la  cooperativa  din  Bie.  Timpleamu  Alexan­  cooperatiste regionale              şl  secerişul  griului  acolo  unde  el  a  dat  ln   Gospodăria   colectivă   dtn   Vinerea   a
          dru  de  la  cooperativa  din  Hunedoara  şi   Pornind   de   la   puternica   analiză   a   pe  ISO  cazangii,  lăcătuşi,'  strungari  şi  alţi   pîrgă  PLnă  în  ziua  de  14  iulie  au  fost   recoltai  întreaga  suprafaţă  de  orz.  demvl-   Vasile  şi  alţii  au  venit  să  predea  şl  ei  co­
          alţii  cane  "au  depus  un  Interes  deosebit  In   muncii  cooperatisle  pe  care  o  va  face   muncitori de la atelierele CFR Simeria  tele de orz
          realizarea   sarcinilor   încredinţate   conferinţa,   pornind   de   la   învăţămintele   Acest  tren  sanitar  va  rămîne  in  Simeria   recoltate  ln  aceri  raion  culturile  de  pe  o   riştind  in  acelaşi  timp  ln  întregime  terenul   —  Nu-i  nimic  —  a  spus  ţăranul  munci­
         I  Cu  toate  aceste  frumoase  succese  însă   preţioase  ce  se  vor  reliefa  cu  acest  pri­  pină  in  aiua  de  1  august  1954.  timp  ln  care   suprafaţă  de  peste  230  ha  teren  Odată   de  pe  care  s-a  urina  recolte  Acelaşi  lu­  tor  Magda  color  ce-1  însoţeau  De  date
         |  mai  slnt  totuşi  unele  deficienţe  care  pnn   lej.  trebuie  oa  în  activitatea  noastră  de   personalul  medical  va  face  consultaţii  tu­  eu  secerişul  colectiviştii  şi  ţăranii  munci­  cru  l-su  făcut  şi  ţăranii  muncitori  Dandu   aceasta,  ne-au  luat-o  di  înainte  Dar  vom
                                      viilor  să  ţinem  seama  de  o  mai  bună  or-
         i existenta lor au dăunat unul mers nor-  giarnzare  de  o  mal  intensă  colaborară  a   turor  ceferiştilor  din  complexul  CFR  Si­  tori  execută  şi  dezmiTtrtitul   Cornel   Herlea   Simian.   Turtea  loan   şi   vedea  le  grtu  cine  o  să  fie  primii?...  Ei
          mal  peste  tot.  Apa  de  pildă  aproviziona­
         I rea  nu  s-a  făcut  peste  tot  cu  mărfurile  ce­  organelor  de  partid  şi  de  stat  cu  coopa-   meria.  Fruntaşe pe ralon'la muncile de recolta­  alţii- din această comună  sau noii
                                      raţle  Comitetele  raionale  şi  orăşeneşti  de  1
          ruta  de  consumatori.  Calitatea  şl  voleza
          mărfurilor  industriale  cu  care  s-a  făcut   partid,  cane  plnă  acum  au  manifestat  încă
   I      aprovizionarea  nu  a  fost  tocmai  cea  do­  unele  dm  ele  atitudini  de  desconsiderare  .   S-a  oprit  în  late  tarlsl&i,  măsurind-o   Petru  Iştoc  împreună  cu  brigadierul  au
   1      rită,  lucru  ce  a  făcut  oa  o  bună  parte  din   a   problemelor   cooperaţiei,   trebuie   să   cu pnvnrea in lung şi Ln lat         rămas  să  tecâ  căpiţele,  Cetlalţl  au  plecat
                                                                   Spirele  «uni  se  incovoiaseră  sub  greu­
          ele  să  fie  recartate  şl  asta  tn  special  tn   treacă  la  o  schimbare  radicali,   s'j  în­  tatea  boabelor  Baci  Petru  Iştoc  nu  se  mai   ln preajma  recoltatului  cu  căruţele  din  nou  După  ce  au  terminat
          raionul  Hunedoara.  Munca  In  sectorul  co­  drume  şi  să  controleze  îndeaproape  >c-                                                 de  aranjai  (inul,  cei  doi  s-au  aşezat  la
                                                                  eătura privind lanul aunu                                                          umbra, aub nucul de lingă căpiţe
          mercial  nu  a  fost  destul  de  bine  organi­  tivllalsa  comuniştilor  dm  cooperat,'»  Cn-   Soarele  arde  cu  putere  şi  clmpul  e  li­
          zată  ceea  ce  e  dus  Ia  nerealizarea  sarcini­  m!tetele  executive  ia  rlndul  lor.  trebuie  să   niştit  Doar  cile  o  volburi  de  vint  adie   dă  ?  Peste  tot  se  vede  nerăbdarea  cu  care   — Tare-1 cald. spuse brigadierul
          lor.  la  un  oontrol  nesaţisfăcâtor,  fapta   contribuie  in  mod  permanent  la  desfăşu­  uşor cJâUnlnd spicele  firul  glndurdor  si  se  şi  pomeniră  pe  uîiţa   colectivişti aşteaptă să înceapă recoltatul  —  Sa  coace  griul,  li  răspunse  baci  Pe­
          cane  au  atras  după  sine  şi  alte  deficienţe   rarea  tn  bune  condiţiuni  a  activităţii  eco­  Baci  Petru  a  intrat  in  lan  Vrea  sl  se   din mitlocui satului  Elena  Mărtinaş  le  aacultişi-i  fericită  ca   tru Iştoc apoi căzu pe glndurl
                                                                                               îmbrăcaţi  In  haina  de  sărbătoare,  tn  a-
          Controlul   pentru   Intensificarea   achiziţi­  nomice cooperatiste                                                                        — La ce te giodeşti 7
                                                                  convingă  dacă  griul  e  peste  toi  la  fel   cea  21  de  duminică,  ui  dreptul  unei  porţi   e  din  nou  tnlre  ele  Se  simte  bine  Intre
          ilor  din  resurse  locale  nu  s-a  tăcut  peste   Conferinţa  de  constituire  a  Uniunii  re­  de  frumos,  de  bogat  în  boabe.  A  făcut   camemi  acaştia.  Ea  s-a  înscris  io  gospo­  —  Am  fost  La  holdă  Peste  2-3  zile  În­
          tot  In  măsură  necesară,  referenţii  tehnici   gionale  a  Cooperativelor  de  conaum  con­  treaba  aceasta  de  nenumărate  ori  Nu-1   un  grup  de  colectivişti  stăteau  de  vorbă   dărie  de  la  început  Nu  avea  nioi  pămlnt   cepem  secerişul  griului.  Mă  gindesc  ca
          de  la  comercial  nu  au  ţinut  o  legături   stituie  o  serioasă  cotitură  tn  dumul  dez­  rabdă  inima  să  vină  la  cimp  şi  să  nu  vadă   despre  mersui  vremii,  despre  muncile  e-   nici  unelte  dar  s-a  gtndil  că  va  munci  cu   n-o  să  am  unde-ml  pune  bucatele  Se  a-
          strlnsă  cu  terenul,  desfişurîndu-şl  munca   voltării  continue  a  cooperaţiei  noastre  În­  tarlaua  plnă  la  capăt  Acum  înaintează   fecluate  despre  cele  ce  urmau  şi  despre   drag  A  mers  dteva  zile  la  rînd  şi  apei   rată  a  fi  recoltă  bună  —  li  spuse  baci
                                                                                              multe  altele  -  $\  ca  întotdeauna  preşedin­
          mai mult din birou          sufleţiţi  de  măreţul  exemplu  al  Uniunii   pnn  valurile  de  gîru  care  au  crescut  Inel-   tele gospodăriei era ’ln mijlocul Iot.  n-a  mai  mers  la  muncă,  nici  ea  nici   Petru Istoc
           Uniunile  raionale  la  rlndul  lor  nu  îu   SomeUce  să  păşim  încrezători  tnainte  spre                                               —  Lasă  să  fie  cit  de  multă,  câ  pe  cimp
                                                                  le de ii ajung pini la brlu                            fiică-sa Paraschiva
          luptat   ou   destulă   perseverenţă   pentru   ridicarea  cooperaţiei  la  un  loc  de  frunte   După  ce  s-a  convins  câ  totul  este  aşa   Cei doi se alăturară şl ei grupului   Intr-o  zi  preşedintele  intllnind-o  pe  uliţă   tot  n-o  s-o  lăsăm  noi  —  U  Linişti  briga­
          realizarea  planurilor  de  aprovizionare  şi   contribuind  in  acest  fel  in  mod  holârit   cum  inima  Iul  dorea  să  fie,  a-a  relnton   In acest Ump doi (inert purtând ln   a oprit-o Şi a stat de vorbă cu ea  dierul  Pe  poarta  colectivei  intrară  alte
          desfacere.  O  bună  parte  din  conducătorii   la  întărirea  permanentă  a  alianţei  dintre   înapoi  A  rupt  un  epic  şi  l-a  freca*.  In  pal­  mlmi o pensulă şi o găleată cu vopsea   două  căruţe  cu  fin  şi  discuţia  celor  doi  a
          acestora  nu  au  avut  o  preocupare  pentru   clasa  muncitoare  şl  ţărănimea  muncitoare   mergeau veseli de a-lungu) străzii prin­  —  Ce-l  tovarăşe  Mărtinaş  —  de  ce  nu   fost întreruptă.
                                                                  mele lui bătătorite de muncă                           vi  la  lueru7  încurcată  plecind  ochii  Elena
          problema  procurăm  mărfurilor,  ceea  ce  o   —  bază  a  ţ/uterii  politice  In  slatul  nostru   cipale Se opriră deodată în tete unul   ..  Acum  s-a  terminat  cu  prâşitul  Co­
          determinat da acest lucru să fie făcut ia  democrat-popular  —  Paine  boabe,  numai  că-t  moale  încă   gard şi-şi începură munca   Mărtinaş abia a putut lega eiteva cuvinte
                                                                  Peste  o  sâptâmlnă  .  Nu  reuşi  insă  să-şi           —  Nu  pot  am  şi  acasă  de  lucru,  i-a   lectiviştii  din  HârSu  se  pregătesc  temei­
                                                                                               După eiteva minute pe gard apăru o
                                                                  termine  gindu!  deoarece  un  zgomot  de   frază «cnaă caligrafic cu vopsea neagră   spus ea  nic  pentru  tereris  Abia  de  acum  va  În­
                                                                  paş  ti  atrase  atenţia  Se  tntoars9  să  vadă                                   cepe  bă  te  La  cea  mare  Întrecerea  se  va
                 Rezultatele unei munci bine organizate           cine-l                      „Să adunăm recolta la timp şi fără pier­  —  Bine dar avem de prăşit porumbul   desfăşura  cu  toate  Intensitatea.  Colecti­
                                                                   —  Noroc  bun,  aiei  erai  ?  Ii  in*rebi   deri". citi cu glas tere Raita Petru  varza, cartofii, mai trebuie plivit Irjcâ  1    viştii  din  H&rău  au  răspuns  chemării  la
           Realizarea  cu  succes  a  sarcinilor  trasate   la  lucrările  de  Întreţinerea  liniei  ferate  —   Au  dreptate  agitatorii  noztri.  Nu  vom   odată grfuL Altfel ou vom avea recoltă
                                                                  Rrita Petru brigadierul gospcdânel                                                 întrecere  lansată  de  G  AC  „Steagul  Ro­
          de  plenara  Lărgită  a  C  C  al  PMR  din   este  aplicată  cu  succes  Zilnic  normele  &mt   lăsa  să  ss  poardâ  nici  un  beb,  spuse  P.i-   bogată i-a spus preşedintele Glndeşte-te
                                                                   Cel doi colectivişti tşi strînseră mitrule                                        şu"  din  Miercurea  şf  vor  cu  orie©  preţ  să
          cugust  1953  cu  pnvire  la  dezvoltarea  eco­  Îndeplinite  şi  chiar  depăşite  Intr-o  şe­  polţi   Alexandru   preşedintele   gospodăriei   bine  o câştige
          nomiei  şi  n  dl  car  ea  nivelului  de  trai  aJ   dinţă  de  analiză  a  organizaţiei  de  bază   —  No  ce  rioi,  cînd  începem  secerişul  ?   colective  S-au  despărţit  Au  mai  trecut  ctleva  zile
          celor  ce  muncesc,  care  şl  colective?or  de   nr.  16  a  reieşit  că  planul  de  producţie  ps   11  întrebă  brigadierul  Baci  Petru  Iştoc  îi   sl  lntr-o  dimineaţă  Elena  Mărtinaş  îm­  Petru  Iştoc  face  mereu  planul  Mai  slnt
                                                                  întinse  bcabrte  ce  le  ţinea  ln  palma   Vorbele lui răsunară ca un angajament   doar  două  zile  plnă  dnd  vor  începe  se­
          muncă  de  la  calea  ferată  o  îmbunătăţire   luna  iunie  a  fost  îndeplinit  de  către  co­               preună  cu  fiicâ-sa  Paraschiva  şi  cu  fiul
                                                                  ctingâ Apoi spuse :         solemn Si toţi au fest de acord, cu                    cerişul  El  va  cosi  ozna  Victoria  nevastă-
          CCTittmiâ  a  muncii  politice  şi  organiza­  lectivul  Districtului  7  Simeria  tn  proporţie   —  Slnt  c»m  moi  dar  paste  pstru  cinci   spusele preşedintelui Marea temi!ie a co­  ei Andrei, intrară pe poarta' gospodăriei:  sa  are  să  facă  mJnunchl  Iar  Vasile  băia­
          torice                      de 1C2%.                                                lectiviştilor romlni $1 maghiari luptă în­  —  Am  venit  cu  toţii  Am  vâ2ut  că  a-
                                                                  zile   putam   Ir^ipe.   Timp'il   »   menţine                                     tul  lui  are  să  lege  snopii  Isi  inchipuîe  de
           Colectivul  de  muncitori  al  Districtului   Preocupindu-se  intens  de  problema  eco­                      vem  porumb  frumos  —  spuse  Elena  «pă­
                                                                  frumes  şi  căldura  asta  11  pîrgueşte  Ln   frăţiţi pentru o recoltă bogată Colecti­  pe  acum  cit  da  frumos  va  fi  Parcă  vede
          7  Sameria,  tn  tnznte  cu  tovarăşul  Chlşu   nomisirii   materialelor,   muncitorii   acestui   grabă  —  Işi  date  părerea  colectivistul  Pe­  vism din Hărâu sin* hotârîţi fă nu lase   şind  pe  cuvinitul  avem  Plnă  atunci  spu­  clătle  pe  arie  şi  sacii  plini  cu  boabe  de
          Varii*.  «e  străduieşte  ca  tn  întrecerea  so­  district  au  realizat  Ln  luna  trecută  econo­  tru Işloc  să «« piardă nici un bob din recoltă   nea  mereu  „aveţi".  De  acum  se  simţea  ■  şl   grîu  'şi  cînd  va  veni  celâlall  fecior  care
          cialistă  care  a  cuprins  întreg  personalul                                                  *              ea   stăpină   S-a   lămurit   cu   minciunile
                                      mii  In  valoare  de  1793  lei  Prin  munci  vo­  —  Asa  gindesc  şi  eu  Numai  să  fie  timp               munceşte  la  Hunedoara  îl  va  spune  eu
          districtului  sâ-ri  ducă  La  îndeplinire  an­         frumos — »puse brigadierul   Scara echipele au venit pe rtnd de la   chiaburesti   mtndrie:
          gajamentele  ce  y»  le-a  luat  Ln  cinstea  ma­  luntară  ei  au  colectat  şi  o  însemnată  can­  Cel  doi.  colectivişti  păşind  alături  pe   iucro Femeile care au fost la grădină de   *  —  Nu  s-a  pierdut  nici  un  bob  Pentru
          rii sărbători a eliberăm palrieJ.  titate de fier vechi  drumul   prăfuit   se   îndreptară   spre   sat.   ou prăşit v>arza. intrind vesele pe poarte   Căruţele  încărcate  cu  lin  sclrtiteu  sub   teişugul  pîinii  a  luptat  întreaga  noastră
           Metoda  suflajulud  —  raatodâ  care  are   N.W1 GRIGOR TE   Discutlnd  una  alte.  drumul  le  păru  mai   gospodăriei *-au ţi grăbit şi întrebe   povară.  Una  după  alte  erau  descărcate  şl   familie
          drept scop economisirea braţelor de munci  corespondent voluntar  scurt Nici nu-şl terminară ds depănat  — Cum e griul 7 A fost cineva si-1 va-  aranjat5 frumos tn căpiţe  A CARANFIL
                                                                                                                                                                                  J
   16   17   18   19   20   21   22   23   24   25   26