Page 22 - 1954-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 57

Aplicarea metodei graficului orar cJn ein.s.tta Noi avantaje acordate cultivatorilor

un important mijloc de grăbire a treierişului ţLeieteniei de sfeclă de zahăr şi tutun
In scopul încurajării şi cointeresării clă de' zahăr predată, o anumită cantitate
__ i'Oiuu to-ioaieiice ^
Sîntem în plină campanie de recoltare lor. înainte de a începe lucrul tehnicie­ culată. toba nu mai sfarmă spicele lăsin- cultivatorilor de sfeclă de zahăr şi tutun de zahăr. Astfel, pentru producţia obţinută
Nu peste mult timp in Întreaga regiune nii trebuie sâ explice cu răbdare fiecărui du-le sâ iasă întregi ceea ce duce la pagube Oameni al muncii de la oraşe şl sate, pentru sporirea producţiei la hectar prin pină la 70 la sută din cea stabilită pe
va începe şi treierişul. Secerişul şi treieri* om in parte ce (trebuie să facă şi cum să în recolte. pionieri, elevi, studenţi, colective de cre­ aplicarea tuturor regulilor agrotehnice raion, ei pot cumpăra cîte 2 kg. zahâi de
şui—lucrări de mare importanţă în asigu­ facă. Adică să facă un temeinic Instruc­ Batoza nu trebuie nicidecum lăsată sâ atori şi creatori Individuali, participaţi prevăzute de agrominim, Consiliul de Mi­ fiecare tonă sfeclă predată. Pentru pre­
rarea unei recolte boate — trebuie execu­ taj oamenilor pentru ca el să cunoască meargă în gol fiindcă trepidaţiile duc la la concursul de creaţii populare pe te­ niştri a acordat pnntr-o hotărire recentă dările ce depăşesc 70 la sută din produc­
tate in ccl mal scurt tdmp posibil întrucîl bine modul de organizare a muncii. distrugerea ei. De aceea trebuie luate mă­ ma : „Prietenia romîno-sovieţică”. avantaje suplimentare cultivatorilor. ţia stabilită pe raion, se acordă în pius,
fiecare zi de întârziere duce la pagube in La batoză trebuie făcute unele modi­ suri pentru a fi alimentată din plin şi în Se pot prezenta pentru concurs : In baza hotăiriri-i, contractanţii, după ca primă de producţie, la acelaşi preţ, ur­
recolte. ficări şi anume: se scot şipcile de pe ca; mod constant. In acest scop se cere in predarea recoltei, au dreptul să cumpere la mătoarele cantităţi de zahăr'de fiecare
Anul acesta ţimindu-se cont de condiţiile at­ (una se scoate mna se lasă), prima sită primul rind să fie lărgite platformele de 1. Artă populară (plastică şi aplicată). preţuri reduse, pentru fiecare tonă de sfe­ tonă predată:
mosferice în general favorabile ploilor, SMT de curăţire va fi înlocuită cu alta ou la părţile laterale ale batozei cu 1.50 me­ — Cusături populare şi broderii (că­
urile, gospodăriile de stat, gospodăriile co­ găuri mai mari, (dimensiunea 8 mm). Ba­ tri. Aceasta pentru a uşura munca tăie­ măşi, poale, ii, feţe de masă, ştergare, Pentru cantităţi Gospodăriilor întovărăşirilor Cultivatorilor
lective, întovărăşirile agricole şl sfaturile toza fiind alimentată de doi coşari în mod torilor. resii-ratorilor şi a acelora care dau etc.). ce depăşesc 70% colective agricole în tarlale
populare, au datoria de a organiza mai constant, adică în aşa fel ca nici o clapă snopi pe batoză. — Ţesături populare (fote, catrinţe, cu: şl individuali
bine munca la arii pentru ca batozele să toba să nu se invîrtâ în gol. este natura) Stogurile trebuie şi ele organizate pe vllniice, marame, carpete, ştergare, feţe pină la 10% 3.6 kg. zahăr 3.3 kg. zahăr 10 kg zahăr
poartă lucra zilnic, fără întrerupere şl cu ca să se mărească cantitatea boabelor arie intr-o formă nouă. Ele se aşează de masă, învelitori de carte, etc.). pină la 20% 6 kg. zahăr 5,5 kg zahăr 7 kg. zahăr
întreaga lor capacitate. Aplicarea meto­ De aceea roata motrică de la elevatorul! în grupuri de cile 4, aşa după cum se — Lucrări în piele (cojoace, chimire, până la 30% 8,4 kg. zahăr 7,7 kg. zahăr 5 kg. zahăr
dei batozaruiui sovietic Nicolae Brediuk cu cupe trebuie înlocuită cu alta cu un arată în schiţă. Lungimea fiecărui stog curele, pieptare, pungi, semne de carte, peste 30% 12 kg. zahăr 11 kg. zahăr 3 kg. zahăr
de la S.M.T. Berezneansk regiunea Ca- diametru mai mare pentru a se mări tu­ trebuie să fie de 25 metri, iar lăţimea de tnvolitori de albume, etc.).
rlnigov, este cel mai bun 5 metri. Alimentarea batozei'cu snopi se — Crestături în lemn (fluiere, cobze, Drepturile de mai sus se calculează la iurile Molovata şi Peruştiţa, cîte 75 kg.
mijloc de folosire a în­ face din două părţi, adică se dau snopii tulnice, naiuri, bite, garnituri de birou cantităţile predate care reprezintă depăşi­ porumb pentru soiurile Virginia, Ghimpaţii
tregii capacităţi de lucru de ps ambele stoguri din părţile laterale casete, jucării, blide, Unguri, mobilă, rea maximă. Banat, Tămăşeşti, Băneasa, Burley şi Ha­
a maşinilor şi tractoare­ ale batozei De-a-lungul fiecărui stog etc.). Pentru cointeresarea cultivatorilor de vana şi cîte 50 kg. porumb pentru soiu­
lor şl de scurtare a peri­ trebuie înşiruiţi cite 7 oameni care să — Sculptură în lemn, cărbune, sare, tutun în sporirea producţiei la hectar, ho- rile Ialomiţa, Sătmărean şi Maryland.
oadei de treleriş. apropie snopii la indemînu celui ce-i dă os, olzelare în metal, machete, obiecte tărirea prevede că pentru predările ce de­ Pentru fiecare surtă de kilograme tutun
Ziarul „Drumul Socia­ pe batoză. turnate, etc. păşesc 70 la sută din producţia stabilită predată în stare verde se acordă olte 12
lismului" a organizat Din cauză că nu au fost suficiente bra­ — Gravură şi carie atu rJ. pe raion de Ministerul Agriculturii şl Sil­ kg. porumb pentru soiurile Ghimpaţi. Ba­
anul trecut un schimb ţe de muncă, la schimbul de experienţă — Picturi şl desene pe diferite mate­ viculturii se vor acorda prime de pro­ nat, Virginia şi Burley şi cite 8 kg po­
de experienţă pe aria organizat anul trecut la Miercurea, lungi­ riale în Lemn, tempera, acuarelă, căr­ ducţie pe varietăţi. Pentru fiecare sută de rumb pentru sol/urUe Ialomiţa şi Săt-
gospodăriei colective din mea stogurilor s-a redus la 15 m., iar lăţi­ bune şi creion. kilograme de tutun predată în stare uscată mârean.
Miercurea, în vederea mea lor la 4 m In acest fel s-a redus nu­ — Decorarea artistică a gazetelor de se acordă, la preţul de 0,50 lei kg., cîte Sămânţa necesară însămi n ţărilor se
popularizării şi extin­ mărul braţelor de muncă necesare fără perete. 150 kg. porumb pentru soiurile Drăgăşanl acordă in mod gratuit.
derii acestei metode. însă ca randamentul planificat să scadă. — Ceramică (ulcioare, farfurii, stră­ şi Djebel, cîte 90 kg. porumb pentru so­ (Agerpres)
Schimbul de expe­ Importanţa acestei metode constă şi in chini, ceşti, cânt', vase de flori, figurine,
rienţă a ilustrat in mod faptul că ritmul treierişului este urmă­ etc).
limpede însemnătatea a- rit după u»n grafic din oră in oră. Cu — împletituri în paie, papură, răchită, Cînd producţia bunurilor de larg consum
plicării metodei Brediuk. ajutorul graficului se poate vedea dacă (bite, caşuri, pălării şl alte obiecte cas­
Batoza „Vasile Roaită ' ritmul de treieriş planificat .pe oră a fost nice). nu este stimulata
1
cu care s-a făcut expe­ realizat sau depăşit. Se vede de aseeneru 2. Cintccc populare pentru solişti vocali In lumina programului de măsuri eco­ amintiţi se face cunoscută o doză de
rienţa, treermd în mod cînd nu este realizat ritmul stabilit pe oră sau coruri, melodii pentru Instrumente nomice adoptate de plenara lărgită a C.C. comoditate şi fugă de răspundere, fapt
obişnuit a obţinut doar şi totodată se pot descoperi uşor cauzele populare solo, pentru tarafuri şau orches­ al P.M.R, din august 1953, multe între­ care a făcut ca întreprinderea să răminâ
un randament de 1.100- care au dus la nerealizarea lui. tre populare. prinderi de indusrrle locală din regiunea in urmă faţă de sarcinile de producţie
1.300 kg. boabe la oră. Această metodă poate şi trebuie să fie 3. Poezii, scenete, basme populare, stri­ noastră au obţinut rezultate frumoase în pe luna iunie.
Treerîrud după metoda aplicată pe o scară largă la noa în regiune gături. vederea transpunerii in fapte a sarcinilor Necon/trolind periodic activitatea unită­
Brediuk, aceeaşi batoză în acest an. Se cere însă ca ea să fie stu­ Participanţii ale căror lucrări vor fi ce decurg din hotărîrile luate de plenară. ţilor, conducătorii acestora oum este tov.
a dat un randament de diată mai temeinic de către conducerea premiate, vor primi în afară de diploma Cu toate succesele obţinute insă în dez­ Voina Gheorghe de la PeştLş, neglijează
2.450 kg. boabe la oră, S.M.T.-urilor şi să fie luate măsuri con­ de participare la concurs şi o diplomă voltarea sistematică a producţiei bunuri­ ţinerea evidenţei şi sezisează cu întârziere
adică mai mult derit dublu. Aceasta e o raţia elevatorului La schimbul de expe­ crete in vederea aplicării ei: Ori, condu­ pe care va fi menţionat premiul respec­ lor de larg consum, mai sint unele între­ lipsurile ce se manifestă în unitate. Aceste
dovadă că prin buna organizare a muncii rienţă făcut anul trecut pe aria din Mier­ cerile celor trei S.MT.-uri din regiuns tiv (I, II, III sau menţiune). prinderi unde conducerile acestora nu au manifestări ale conducătorilor de unităţi
la arii, se poate mări considerabil randa­ curea, s-a procedat in- altă formă. S-a se mărginesc să vorbească despre această La finala concursului, comisia centrală studiat ou seriozitate toate posibilităţile de au contribuit în mare parte 1a nereali­
mentul batozelor scurtîndu-se astfel pe­ micşorat de pildă roata care antrenează metodă, să-şi ia angajamente că o aplică, de organizare va acorda inafară de dip­ a valorifica imensele resurse locale ce se zarea planului şi a sortimentelor ce-i
rioada treierişului. Inafară de aceasta, cupele, Iar pe banda elevatorului au fost ba intr-un loc, ba in altul, dar măsuri lome şi menţiuni şi premii in bani pe află in raza lor de activitate. reveneau întreprinderii pe luna iunie.
prin aplicarea metodei Brediuk, se pot montate încă patru cupe in pLus. In acest practice nu se văd. Nu au fost instruiţi genuri de artă. O asemenea întreprindere este şi între­ Conducerea întreprinderii, în frunte ou
realiza însemnate economii de carburanţi lei s-a mărit capacitatea de transport a oamenii în această direcţie, nu s-au făcut prinderea de industrie locală „ILie Pinti- tov. Vrincuţ Ioan nu au luat nici un fel
şl lubrefianţi, erescînd totodată şl sala­ elevatorului asigurîndu-se transportul boa­ transformările necesare la batoze, nu s-a lie" din Hunedoara. Activitatea întreprin­ de măsuri preventive împotriva lipsurilor.
riul mecanicilor batozari şl tractoriştilor. belor în aşa fel incit batoza nu s-a kine- stat de vorbă cu colectiviştii şi întovără­ Cărfi noi apărute derii este împărţită în trei ramuri princi­ Mai mult ca atât, conducerea a lăsat ca
cat niciodată in timpul mersuluL
Metoda Brediuk poate fi aplicată fără şiţi! din gospodăriile colective şi întovără­ pale: ramura extractivă, a industrializării treburile întreprinderii să meargă de la
prea multă greutate în toate gospodăriile Regulile metodei Brediuk mai prevăd şirile în care se plânuieşte aplicarea eJ. In Editura financiară de stat lemnului şi cea alimentară. In cursul lu­ sine. Urmările acestei atitudini de nepă­
de stat, într-un mare numai* de gospodării 6ă fie rârite obloanele de deasupra cailor Aici Intervine şi vina direcţiei agricole PROF. V. V. ICONNICOV: ..Ciculafla nii iunie, din cele trei ramuri, singura sare faţă de sarcinile de producţie au avut
agricole colective şi întovărăşiri agricole, pentru a fi înlesnită evacuarea paielor. a sfatului popular regional, respectiv a monetară şi creditul Cn U.R.S.S care şi-a depăşit sarcinile de producţie drept rezultat rebutarea unei cantităţi în­
precum şi in acele comune unde ţăranii La gura batozei trebuie confecţionat un serviciului S.M T. care nu priveşte cu este ramura extractivă, cu o depăşire de semnate de săpun, distrugerea cu ocazia
muncitori si n-t lămuriţi a se uni in cete grătar in lungime de 3 metri. Grătarul destulă răspundere problema populariză­ Volumul este un manuaf pentru învăţă- 15%. Celelalte două ramuri, şi-au realizat inundaţiilor a unei însemnate cantităţi de
pentru a se ajuta reciproc. va fi sprijinit cu un capăt sub cal şi cu rii şi aplicării metodei Brediuk de către mi nftu-1 superior economic şi totodată un sarcinile de producţie numai in proporţie cărămidă, etc.
Iată in ce constă această metodă. celălalt pe pământ. Rolul Iul este de a S.M.T.-urile din regiunea noastră. preţios îndreptar pentru toţi cei ce acti­ de 86—97,06%. Conducerea întreprinderii locale ,.llie
In primul rind munca -pe arie trebuie îndepărta paiele de la gura batozei. Un Se cere înlăturarea în cel mal scurt vează in domeniul financlaro-bancar, pre­ Rămînerea sub prevederile planului de Ptintâjlie" trebuie ca în scurt timp să ia
organizată înrtr-un mod deosebit. Fiecare lucru foarte im-portant este şl mărirea timp a acestor lipsuri şi luarea de mă­ cum şi pentru cei ce strudiază problemele producţie a celor două ramuri mai sus a- toate măsurile pentru remedierea lipsuri­
om trebuie să albă stabilită o sarcină distantei între tobă şi grătar pentru a se suri concrete şi operative în toate S.M.T.- de bază ale economiei socialiste. mintite a făcut ca planul producţiei glo­ lor. Să se studieze toate posibilităţile în
precisă. Repartizarea oamenilor pe arie 6e înlesni pătrunderea spicelor în batoză. urile în vederea aplicării metodei graficu­ A C. SUCICOV: „Veniturile de stat ale bale pe întreaga întreprindere să fie reall- vederea descoperirii de noi resurse locale,
face ţinindu-se seama de puterea fizică Această operaţie trebuie făcută însă cu lui orar în scopul grăbirii treierişului şl .zat in proporţie de numai 91,46%. Această cum ar fi de exemplu folosirea nuielelor
a fiecăruia, de specialitatea şi îndeminaxea multă grijă. Dacă distanţa nu e bine cal­ a înlăturării pierderilor In recoltă.
Deşi constituie un manual destinat ele­ rămlnere in urmă faţă de posibilităţile pentru confecţionarea de coşuri, mături,
vilor şi studenţilor de la şcolile financiare care există în cadrul întreprinderii se preoum şi deschiderea unei cariere de
şi de la Facultatea de finanţe şi credit, datoreşte in primul rind proastei organi­ nisip la Sîncrai, etc. De asemeni trebuie
Am în grijă copiii oamenilor muncii cartea poate fi folosită şl pentru ridicarea zări a muncii pe ramuri şi unităţi, iar in luate măsuri urgente pentru Înfiinţarea
calificării cadrelor din aparatul venituri­ al doilea rind insuficientei colaborări între unui atelier mecanic şl electric pentru
Pentru mane, a îngriji copii a căror unde în ţarcurile aşezate pe iarba verde sorite: copii flămînzi şi trişti ai celor ex­ lor de stat, precum şl pentru uzul salaria­ întreprinderea respectivă şl comitetul exe­ terminarea definitivă a lucrărilor la* fa­
mame sînt în producţie, este o muncă fru­ au tot folul de jucării. In Ump ce tovară­ ploataţi din ţările capitaliste. ţilor din serviciile financiare şi de plani­ cutiv al sfatului popular oraş şi cel ra­ brica de ghiaţă şi alte lucrări prevăzute in
moasă pe care am îndrăgit-o şi de care şii, Hrisula Dersldis, Banu Alexandru, Po- Suferinţele lor, îmi înduioşează inima, ficare ale întreprinderilor. ional. planul întreprinderii.
nu mâ pot despărţi. In cei doi ani de cînd pescu Angeda. Gang Ignatea şi alţii mun­ dar în acelaşi timp mă înarmează cu mal In ultima perioadă, conducerea între­ Comitetul executiv al sfatului popular
lucrez la croşa combinatului metaflurgir cesc în secţiile combinatului, copiii lor multă hotirire şi mai multă putere pen­ PROF. N. N. ROVINSCHI: , Sistemul fi­ prinderii a neglijat cu desăvirşlre desco­ raional are saroina să analizeze periodic
t
„Gh. Gheorghlu-Dej" Hunedoara, am în­ în creşa care le este cu adevărat a doua tru a îngriji „cit se poate de bine pe mi­ nanciar al U.R.S.S”. perirea de noi rezerve interne şl resurse activitatea întreprinderilor cu caracter
văţat cum să mă port cu micuţii aşa de familie, se joacă, mănâncă şi învaţă, în­ cuţii ai căror părinţi depăşesc normele în Este o lucrare de popularizare ştiinţifică locale, oare ar fi contribuit la realizarea locail şi să le ajute concret şi operativ in
bine, incit ei nu simt lipsa mamai. De In vaţă mereu lucruri noi. combinat. şi se adresează cercului larg al celor ce multor sortimente prevăzute în plan şi ar rezolvarea deficienţelor sezlsate. Comitetul
ora 6,30 cînd mamele vin să-şi lase copii Privind cum se zbenguesc copiii „cel Eu mâ simt fericită când văd că ma­ muncesc în domeniul economic-fin and ar fi dus la îndeplinirea planului valoric, executiv al sfatului popular oraş, preşe­
la creşâ şi pină la ora 16 cînd se întorc do mari" şi ascultind ginguritul micuţilor mele vin şi îşi lasă copiii cu încredere in şi studenţilor din învăţământul economîc- acoperind în acest fel acele sortimente dinte tov. Adespi Vasile, să lichideze pe
la ateliere, îi „dădăcesc" şi îi îngrijesc din pătucuri imi amintesc de copilăria grija mea Ii îngrijesc cu toată dragostea flnanciar superior. care nu s-au putut realiza din cauze obiec­ viitor cu acea tendinţă de a analiza din
după un program bine stabilit. Dimineaţa, mea. Eu nu am avut bucuriile pe care si câldufa mea de femeie dornică da V. A. GOLOSCIAPOV:„Ei>idenfa execu­ tive. De exemplu, creşterea producţiei de fugă activitatea unităţilor care îi aparţin,
după ce mamele îşi desbracă copil în le au azi copiii patriei noastre. Eram 6 pace, var putea fi lărgită prin recondiţionarea deoarece prin acest sistem de „control" nu
sala de primire, îi îmbrac in costumaşo fraţi Im>i amintesc cum mergeam -la sapă, Viaţa noastră liberă, viitorul fericit a>l tării bugetelor locale ta organele finan­ vechiului cuptor de la Govăjdie, deoarece se pot stabili măsurile concrete care au
curate şi după ce Îs iau temperatura il împreună cu mama care purta în braţe pe micuţilor pe care-l cresc eu, U datorăm ciare. acesta are o capacitate destul de mare, iar menirea să ducă la lichidarea lipsurilor.
duc pe fiecare la locul său. Pe cea mici frăţiorul mai mic. II lăsa în capătul locu­ Uniunii Sovietice care ne-a eliberat de Lucrarea se adresează în primul rind lemnul necesar pentru arderea varului se Comitetul raional de partid şi comitetul
(sub 9 luna) îi aşez în pătucurile cu aş­ lui înfăşurat in nişte sdrenţe şi ne apu­ sub jugul fascist, guvernului şi partidului personalului de specialitate din adminis­ găseşte in apropiere. Deşi comitetul raio­ executiv al sfatului popular raional prin
ternuturi albe, iar pe „cel mari" (pesto cam de săpat. Cît de greu era atunci pen­ nostru care ne călăuzeşte pe drumul con­ traţiile locale, putând fi de un real folos nal de partid Hunedoara a recomandat activiştii lor, trebuie să acorde tot spriji­
9 luni) îi duc în sala de joc unde sini tru o mamă să crească un copil... Acum. struirii unei vieţi fericite. pentru cursurile profesionale, precum şi acest lucru întreprinderii, tovarăşul direc­ nul activităţii întreprinderii „ILie Pinlilie"
o seamă de jucării, leagăne, etc. După ora uitindu-mă la micuţii pe care-l îngri­ SOLTESZ MARIA tor Vrincuţ Ioan şi tehniclaruil şef Buda şl să trezească din amorţeală întreaga
10. cînd nu este nici prea frig, nici prea jesc, glodul meu zboară spre alţi micuţ*, soră la oreşa combinatului metalurgic pen-tru toţi cei care studiază finanţele de Gheorghe, tărăgănează punerea in. func­ conducere care a căzut pe panta celei mal
cald, pe „cei mari" ii scot in aer liber. care nu cunosc bucuria unei copilării in- „Gh. Gheorghiu-Dej" Hunedoara stat. ţiune a cuptorullui. La tovarăşii mai sus slabe rezistenţe.

de fin) se întocmesc de asemenea planuri- coordonată, neîntreruptă, cu mare randa­ pe cimp in rînduri drepte, lăsîndu-se intre
•_____________SFAT AGROTEHNIC _____________________________ marşrut şi se stabileşte norma de lucru ment in flecare etapă a prelucrării cerea­ ele o distanţă care să permită dezmirişti­
pe zi Pe baza graficului orar al lucrului lelor. De pildă, împroşcâtoarea de grîne, tul. Căratul snopilor uscaţi la arie tre­
Moda de recoltare a cerealelor in curent continuu combinei, se întocmesc, de comun acord care curăţă şi usucă grinele, uşurează buie să fie organizat în aşa fel incit ba­
cu brigadierul brigăzii de cimp, graficele munca şi ridică randamentul maşinilor toza să lucreze fără întrerupere; dacă
celorlalte lucrări în conformitate cu gra­ pentru curăţirea iniţială a cerealelor, ridică mai rămân snopi uscaţi, care nu pot fi
ficul orar principal. randamentul uscâtoarei de cereale, Iar treieraţi de îndată, ei trebuie clădiţi în
Cel mai raţional procedeu de organizare Pregătirile in vederea strinperll în cu­ lor trebuie să asigure descărcarea neîn­ Strângerea recoltei cu combina in curent aceasta, la rindul el, uşurează munca şi şire. Acest lucru micşorează pierderile de
a secerişului este metoda in curent con­ rent continuu. Pregătirile din timp şi pe treruptă a combinei din mers. Cîntărirea, continuu. Stringerea recoltei in curent ridică randamentul maşinilor pentru cea boabe şi dă putinţă sâ se organizeze tre­
tinuu, care reduce considerabil pierderile îndelete în vederea strîngerii recoltei, mai descărcarea şi încărcarea cerealelor tre­ continuu se desfăşoară pe două linii: de a doua curăţire. ieratul fără întreruperi, luînd la nevoie
de boabe. In condiţiile acestei metode, cu seamă pregătirea exemplară a maşini­ buie să se facă fără cea mai mică înîir- 1) Stringerea recoltei cu combina şi pre­ snopii din stog. Lucrul la arie poate fi
toate lucrările de recoltare şl transportare lor, este una din cele mai importante con­ ziere. Maşinile de curăţit cereale şi us- lucrarea grînelor la aria mecanizată ; Stringerea paielor şl plevii şl clădirea
se fac fără întrerupere, pe baza mecani­ diţii pentru executarea cu succes a lu­ citoarele de cereale trebuie de asemenea 2) Stringerea palelor şi plevei (In urma lor in şire se fac pe urma combinei. A- mecanizat in întregime.
zării complexe în strictă conformitate cu crărilor de recoltare. să lucreze ritmic şl productiv, incit să nu căreia se face dezmlnştitul) şi clădirea ceste lucrări trebuie să fie de asemenea Pentru toate felurile de lucrări trebuie
cerinţele procesului tehnologic şl intr-un In primul rind, trebuie fixate dimensiu­ se producă acumulări de grîne la *rie. lor tn şire. mecanizate. întocmite grafice orare şl urmărită cu
ritm care asigură îndeplinirea întregului nile parcelelor care vor fi recoltate cu înainte de a începe recoltarea se în­ Pe lingă combină se folosesc in prezent stricteţe îndeplinirea lor.
complex de lucrări în termene agrotehnice combinele, trebuie stabilită starea cerea­ tocmesc planurile-marsrut de deplasare a Lucrul combinei. Combina execută un maşini remorcate pentru strîns in căpiţe, Lupta impotriva pierderilor de recoltă,
opUme. lelor şi producţia prezumtivă la hectar, combinelor şi graficul orar. complex întreg de lucrări în curent con- care descarcă palele in căpiţe mari pe La recoltare tulpinile trebuie tăiate cît se
Din complexul Lucrărilor mecanizate de recolta globală aproximativă de boabe şi PI anu l-marş rut al agregatului de com­ timiu : seceratul culturilor de cereale, tre­ marginile parcelelor de lucru sau la Mari poate mai de jos şi trebuie să se urmă­
strângere a recoltei fac parte secerişul şi de paie de pe parcelă. Pe această bază se bină este întocmit de către agronomul ieratul lor, curăţirea grînelor, stringerea distanţe. Acest lucru uşurează stringerea rească ca vârtelniţa să nu arunce spicele
treieratul cerealelor cu combinele, trans­ întocmeşte un plan de lucru la seceriş, se S M.T.-ului, de către combîner şi de bri­ palelor şi plevei in căpiţe. Descărcarea paielor şi micşorează îmburuienirea cîm- peste paravanul care apără de vint Spi­
portarea lor La arie, cîntărirea, curăţirea fixează termenul şi metodele de îndepli­ gadierii de tractoare şi de cimp. Aceştia combinei din mers permite executarea a- punlor. cele scăpate se 6tring concomitent cu re­
şi uscarea lor ; cîntărirea şi expedierea ce­ nire. necesarul de oameni, maşini şi unelte trebuie să prevadă ordinea deplasării a- cestei munci fără întrerupere. De aceea Căpiţele de paie se scot şi se transportă coltarea folosind recuperatoare de spice
realelor curăţate la bazele de receplie şi de recoltat şi de mijloace de transport şi gregatului de combină de la un cimp la trebuie să se asigure o asemenea funcţio­ de pe cimp in urma combinei cu o târşi- speciale; de asemenea în urma combi­
la magaziile colhozului; stringerea in că­ tracţiune animală etc. altul, distanţa până la arie şi pină la lo­ nare a mijloacelor de transport Incit des­ toare împingătoare de tractor sau cu o nei se folosesc greble trase de tractor sau
piţe, transportarea şi clădirea in şire a A pregăti tarlalele in vederea recoltării cul de clădire în şire a paielor şi plevei cărcarea grînelor şi căratul lor la arie să tirşitoare cu cablu, cuprinzind dintr-odată de cai. Sub transportul masei treierate se
palelor şl plevei precum şi dezmiriştitul. înseamnă a le împărţi pe parcele de lucru, (in kilometri), culturile care se recoltează, nu provoace oprirea dan ducru a combinei pină la 20 căpiţe (În dependenţă de trac­ instalează un recuperator de boabe. Cind
Ritmul tuturor lucrărilor trebuie să co­ care trebuie să coincidă în lungime ou (autocamioanele şl căruţele goale trebuie torul cu care lucrează aceasta. Paiele se se recoltează cereale care se scutură uşor,
respundă randamentului zilnic al combi­ direcţia arăturii, pentru a înlesni astfel suprafaţa lor (in hectare), producţia a- cîntărite in prealabil). clădesc în şire folosind elevatoare de dife­ se micşorează numărul turaţiilor virlal-
nei, adică întreaga recoltă strinsă de com­ 'deplasarea combinei. Apoi se înlătură di­ proxlmativă la hectar, norma zilnică de Pe ar la mecanizată munca începe prin rite tipuri (mal cu seamă in zona fără niţei. La reclotarea cerealelor polignlte se
bină in 24 de ore trebuie să fie prelu­ feritele obstacole (pietrele mari, buturu­ producţie a agregatului şi termenele de cîntărirea autocamioanelor şi căruţelor cernoziom) ; se practică de asemenea strin­ folosesc? vârtelniţe speciale (excentrice).
crată integral în acelaşi termen. gile, grppîde, ponoarele, etc.) sau se In­ executare a lucrărilor, ţinindu-se seama care au adus grinele de la combină şi prin gerea palelor In şire folosind troliuri tir­ Pentru ca boabele să se treiere integrai
Aplicând metoda in curent continuu, se dică prezenţa lor cu jaloane. După aceea de condiţiile şi modul de recoltare de pe descărcarea lor. Apoi transportoarele duc şitoare cu cablu sau reţele speciale (în şi să nu se mai sfărime, se reglează minu­
reduc considerabil termenele recoltării şi se cosesc fâşii între parcele, se cosesc un­ cimpul dat, exigenţele faţă de calitatea grinele, in vederea curăţirii loor iniţiale, la regiunile de stepă). ţios poziţia contrabătătorului batozei Pier­
predării cotelor de cereale către stat, pre­ ghiurile şi se coseşte şi în dreptul obsta­ lucrării, limita cantităţii de combustibil împroşcâtoarea de grîne şi la vînturătoa- Dezmiriştitul se face cu dezmiriştitoare derile de boabe în deşeuri le de la prima
cum şi pierderile de recoltă prin scutura­ colelor neilăturate. Cînd se cosesc fâşiile şi lista muncitorilor care deservesc agre­ rea-sorîatoare, de acolo — pentru uscare discoidale de tractor, concomitent ou re­ curăţire se înlătură prin reglarea minuţi­
gatul.
rea boabelor şi stricarea cerealelor pe arie; şi colţurile parcelelor cu combine autopro­ la uscâtoarea de cereale (in cazul unui coltarea, sau în urma el oasă a forţei şi direcţiei curentului de aer
ee păstrează mai bine cerealele şi nutreţu­ pulsate, palele şi pleava se strâng imediat Brigadierul brigăzii de tractoare, ponta- prisos de umiditate), iar apoi — în vede­ Stringerea recoltei cu maşini simple. Pe ce vine de la ventilator, precum şl prin
rile grosiere; se lichidează lipsa de con­ de pe cîmp. torul-alimontator şi' combinerul întocmesc rea celei de a doua curăţiri -- spre ma­ tarlalele unde, dlntr-o cauză sau alta, nu reglarea oscilaţiilor dirmonului.
cordanţă in timp intre recoltare şi depo­ Este foarte important să se realizeze zilnic sarcina de lucru — graficul orar şinile complexe de curăţit cerealele. După se face recoltarea cu combina, continuita­ Pe timp ploios se pot strînge cu succes
zitarea cerealelor, paielor şl plevei ; dez- folosirea deplină a oapacltăţil maşinilor de lucru al combinei. Graficul indică lun­ curăţirea definitivă, cerealele se cintăresc, tea lucrărilor este împiedicată de necesi­ cerealele umede folosind pauzele dintre
mlriştltul se face în termene optime. in complexul total al lucrărilor de recol­ gimea şi lăţimea parcelei, brazda cuprinsă se încarcă în autocamioane sau in căruţe tatea de a lega snopii şi de a-1 usca pe două ploi. Cînd se taie tulpini umede, tre­
Metoda in curent continuu şl mecani­ tare. De pildă, pe întinderile mari de ce­ de agregat, timpul cînd trebuie începută şi se expediază la baza de recepţie sau la cimp. In acest caz se poate folosi metoda buie să se regleze just aparatul tăietor
zarea lucrărilor de recoltare reduc cu reale este raţionai! şă se folosească grupe şi terminată lucrarea, sarcina in hectare magazia colhozului. în lanţ întrerupt, executînd lucrările d? şi sâ se mărească viteza cuţitului apara­
mult cheltuielile de muncă la strângerea şi de combine într-un singur cimp (pe par­ şi termenul de terminare a fiecărui ocol Mecanizarea lucrărilor la arie trebuie recoltare în mod complex şi coordonat tului tăietor Este necesar să existe două
prelucrarea recoltei, munca oamenilor şi cele separate) sau pe cimpuri învecinate. Pentru maşinile şi uneltele care înso­ *ă fie complexă, adică maşinile trebuie Cerealele strinse cu secerâloarele trebuie pînze pentru transportul principal al he-
maşinilor fiind mai bine organizată şi Numărul de autocamioane sau de căruţe ţesc: combina (agregatele de tractoare cu sâ corespundă una cu alta în ce priveşte legate In snopi în aceeaşi zi şi aşezate în derului (aparatul tăietor) secerătoarei pen­
mai productivă. repartizate pentru transportarea cereale­ dezmiriştitoare, cu lîrşitoare şi elevatoare productivitatea şi să se asigure o muncă clăi sau căpiţfe. Clăile şi căpiţele se aşează tru a putea înlocui pinza udă cu cea us-