Page 23 - 1954-07
P. 23

Nr. 57                                                                 DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                    Pag. 3

                   Din experienţa agitatorilor fruntaşi                 Mai multă atenţie transportării rapide                     Greutăţi ce pot fi învinse
              Gospodăria  colectivă  „Steagul  Roşu"  d-n   tatul  şi  toţi  colectiviştii  ne  bucură  că  au   a legumelor pe C. F. R.  Ca  urmare  a  rcallzAru  planului  de  pro   Situaţia  rea  a  drumului  de  la  mut.ţ  la
            Miercurea,  se  numără  printre  gospodăriile   ascultat de sfatul agitatorului.                                  duc  ţie  înainte  de  termen,  mina  Ţeboa  din   şosea  se  datoreşte  în  mare  măsură  con­
                                                r
            fruntaşe  ale  regiunii  noastre  Holdele  ei   Tovarăşul  iiîu$an  Mie.  în  munca  sa  de   Legumele şl zarzavaturile constituie un   Simerla  şl  Slmorla  Triaj,  motivează  ne-   rcionul  Brad  a  reuşit  în  anul  trecut  să  ob­  ducerii  întreprinderii   miiUere  din  Tebea.
            frumoase  se  irvtind  pe  o  suprafaţă  de  C30   agitator   consultă   cu   regularitate   ziarul   aliment de bază In satisfavrrea necesităţi­  transportarea   la   timp   a   vagoanelor   cu   ţină  titlul  dc  ruină  fruntaşă  In  ramura   care  a  crezut  că-l  destul  ca  drumul  si  fie
            ha-,  iar  in  grădină  există  mari  cantităţi   ..Scînteia”   şl   „Carnetul   agitatorului”.   A-   lor de trai ale populaţiei Partidul şl gu   legume  şl  zorzuvaturl.  prin  lipea  de  gar­  cărbunelui  Anul  acesta,  tn  primele  luni   construit,  fâri  a  se  mal  preocupa  de  re­
            de  legume  şi  zarzavaturi  Anul  acesta  co­  ceasto.  îl  ajută  ca  să  organizeze  bine  con­  vernul au luat o sene de măsuri menite   nituri   in   direcţia   respectivă,   ori   acest   s-a  reuşit  de  atemenea  să  se  dea  o  produc­  pararea  şi  întreţinerea  Iuj,  considerând  câ
             lectiviştii  dm  Miercurea  au  dobîndit  suc­  sfătuirile  cu  colectiviştii  şl  cu  brigadierii   să îmbunătăţească aprovizionarea oameni   lucru   nu   corespunde   realităţii   deoarece   ţie  mărită,  însă,  inceplnd  tu  luna  Iunie  in   la  atita  se  rezumă  răspunderea  conducerii
            cese  de  seamă  şi  In  ce  priveşte  creşterea   şl  să  obţină  rezultate  bune  în  muncă.  De   lor m uneai cu legume şi zarzavaturi Aşa   csle  cunoscut  faptul  că  pe  toate  traseele   specia),   ritmul   Lucrărilor   a   Început   să   minei  sl  mal  departe  va  răspunde  sfatul
            vitelor  Pentru  numărul  lor  de  vite  din  ce   exemplu,  pa  brigadierul  Muleş  Mlhal,  care   de pildă. întreprinderile şl sfaturile popu­  circula  multe  trenuri  de  marfă  care  au   scadă,  datorită  unor  cauze  mal  mult  sau   popular  dm  Baia  de  Criş  Acest  lucru  a
            In  ca  mai  mare,  se  amenajează  grajduri   este  mal  nou  tn  muncă  şi  nu  are  destulă   lare au pus-ta dispoziţia celor ce muncesc   opriri  in  staţiile  de  mai  micâ  importanţă   mai  puţin  Justificabile,  fapt  ce  a  făcut  ca   dus  la  discordii  intre  slai  $1  conducorea
            no|.  La  fel  se  dezvoltă  in  continuu  ferma   experienţă,  i-a  ajutat  să-şi  organizeze  mal   loturi individuale, pe care aceştia să le   feroviară  şl  se  poate  ataşa  un  vagon  sau   mina  să  nu-şl  poată  îndeplini  decit  cu   minei  pe  tema  drumului,  flecare  aruncind
            de păsări                    bine  munca  Astfel,  el  o  putut  să  orga­  cultive cu cele necesare, lâcindu-le tot­  două  la  urmă,  care  nuavind  nevoie  de  mut-   greu planul de producte  sarcina  întreţinerii  jcesluia  In  seama  ce­
              In   obţinerea   frumoaselor   rezultate   ale   nizeze  strlnsuJ  nutreţului  pe  baza  împăr­  odată înlesniri in ceea cc priveşte procu   IÂ  manevră  pol  fi  duse  uşor  la  rampă   Un  foc:or  care  in  mare  măsură  a  contri­  luilalt.  ia  loc  să-l  preocupe  la  fel  de  mult
            gospodăriei,  au  contribuit  in  mare  măsură   ţirii  coleotivjşlllor  pe  echipe,  reuşind  ca   rarea de seminţe şi răsaduri de cablate   AJteorl,  Impegoţil  de  mişcare  susţin  pro­  buit  a  se  ajunge  la  această  stare  de  lucruri   şl  pe  unul  şi  pe  altul  $1  Împreună  să  punâ
             şj  agita  lord  Aceştia  fund  ajutaţi  de  către   intr-o  ningură  zl  brigada  să  recolteze  3400   superioară  bleme  lipsite  de  temei,  ca  de  pildă  că  nu   l|  constituie  numărul  mare  de  absenţe  ne­  umărul  ia  întreţinerea  drumului  IAclndu-1
             biroul  otganizaţlei  de  bază  şi  instruiţi  pe­  kg de trifoi.  De  asemenea,  suprafeţele  insămînţate  cu   se  poate  ataşa  un  vagon  cu  lemne  din   motivate  Numai  în  luna  trecută  miner  li   accesibil,  dată  fiind  Importanţa  ce  o  pre­
             riodic  de  cătra  secretar,  au  reuşit  sft  ducă   Agitatori  ca  tovarăşul  Tăuşan  Iile,  mai   legume  şl  zarzavaturi  de  către  G  AS.   cauză  câ  n-are  un  alt  vagon  în  laţâ  pre-   Lucsci  Aurel,  Betea  loan  lui  file  şi  Pâ-   zintă  in  bune  aprovizionare  a  minei  şi  a
            o  susţinută  muncă  de  lămurire  de  la  om   sint  şl  alţii  in  gospodăria  din  Miercurea   G.AC  şi  ţăranii  muncitori  cu  gospodării   vâzut  cu  frinâ.  ort  că  s-au  rătăcit  docu­  traştu  Alexandru  de  la  sectorul  II  au  ab­  locuitorilor de aici
             la  om.  pe  care  au  concretizat  o  prin  fapte   Printre  ei  se  numără  fi  tovarăşa  Caco-   Individuale  s-au  mărit  şi  ele,  pulindu-se   mentele  vagonului  respectiv  Şl  toate  a-   sentat  nemoUvat  între  12-14  zile  iar  de  la   O  mare  vină  are  şi  comitetul  executiv  al
             ei exemple locale.          veanu  EUsabeta  care  folosind  metoda  con­  asigura   aprovizionarea   cantinelor   munci­  cestei  numai  dm  prea  marea  lor  comodi­  sectorul  1.  m  aceeaşi  perioadă,  minerii  Câ-   sfatului  popular  din  Baie  de  Crlş,  fiindcă
              Astfel,  agitatorul  Tăuşan  llie,  constatini   vingerii,  face  oa  malontdtea  colectivistelor   toreşti,  a  Întreprinderilor  şi  căminelor   tate  şi  postura  de  superioritate  pe  oh  *   lanâ  7ian  şt  Manase  Ntcolae  au  absentat   se  complace  io  a  trăi  cu  Idees  că  nu  de  el
             că  un'd  colectivişti  lipsesc  de  la  muncă,   să   albă  o  atitudine   sănătoasă  faţă   de   Cu  toata  acestea,  de  multe  ori  ss  IrUlm-   şi-o  iau  ori  dc  cite  ori  au  de-a  face  cu   de asemenea cile 5—7 2ile  depindă  starea  drumului  şl  deci  n-are  nici
             cazul  lui  Rotb  Marlon.  care  m  toamnă   muncă şi de avutul gospodăriei.  plă  ca  legumele  şi  zarzavaturile  să  fie  In   delegaţi   care   însoţesc   vagoanele   şi   nu   AU  factor  negativ  care  Influenţează  n-   o  răspundere  in  acest  sena.  So  aşteaptă  ca
             şi  In  vară  lucra  pămint  în  parte,  s-a  o-   S-a  InllmpLal  că  brigada  de  grădină,   cantităţi  insuficiente  In  raport  cu  cerin­  cunosc   „secretele"   muncii   în   transportul   supra  netndnpllmrti  planului  In  mod  ritmic   sfatul  popular  raioooJ  Brad  sS  Înceapă  lu­
             cufxjl  de  el  şt  de  soţia  sa  mal  mult  timp   care  lucra  lo  plivitul  vJnetelor.  vroia  să   ţele,  in  special  la  cantinele  muncitoreşti,   taroviar  1)  constituie  situaţia  proastă  a  drumului  ce   crările   de   amenajare   a   drumului   prin
             El  le-a  nrătat  că  lipsind  de  la  lucru,  fac   lase  lucrul  cind  mai  erau  de  plivit  doer   cu  toate  că  aceste  produse  se  expediază   £crutorii  dc  vagoane  Incurcâ  de  mislte   leagă  mina  cu  şoseaua  principală,  lucru   luna  august,  cu-toate  câ  sfatul  popular  co­
             să  sufere  atit  ei  cil  şi  întreaga  gospodă­  2-3  straturi  Agitatcarea  Insă.  a  arătat  ce­  acestora potrivit comenzilor  ori  numărul  vagoanelor  şl  destinaţia,  lu­  ce   pune   in   Imposibilitate   aprovizionarea   munal  ar  putea  pinâ  atunci  să  mobilizeze  pe
             rie  Odată  le-a  socoti:  şi  clştlgul  ce  l-au   lor  26  de  colectiviste  că  tnlr  un  sfert  de   Faptul  acesta  se  explică  prin  aceea  că   cru  oe  lace  ca  acestea  să  fie  purtate  prin   minei  In  bune  condlţmnl  cu  materialele   cetăţenii  salului  Ţebea  la  executarea  şaa-
             realizat  luorind  pămint  în  parte  De  so­  oră  s-ar  putea  termina  şl  pu  plivitul  a-   aproape   regulat,   produsele   ajungind   la   alte părţi iară mei un rost.  necesare  Cu  toate  câ  acest  drum  a  fost  fă­  lurltor  pe  margine  pentru  ca  apa  să  nu-şl
             coteala  făcută  a  reeşit  că  :  caJoulînd  va­  castor  stretun  şi  lucrul  nu  va  rămine  ne-   destinaţie   cu   Intirzierl   se   alterează,   iar   Pentru   lichidarea   acestor   lipsuri   este   cui  numai  cu  3  anJ  In  urmă.  totuşi  starea   Iacă albie pe mijlocul drumului.
             loarea   produselor   ce   le-au   obţinut   le-a   terminat.  La  îndemnul  său.  colectiv.îalale   uneori  în  timpul  parcursului  se  mai  in-   nacesar  să  se  treacă  de  urgenţă  la  luarea   In  care  se  gâseşte  astăzi  nu  este  deloc   Pentru  a  lichida  cu  desâvLrşire  absen­
             revenit  30  lei  pe  zi  de  muncă,  in  timp  ce   s-au  apucat  tie  treabă  fi  în  citeva  minute   timpii  sa  se  şl  sustragă  din  ele  şi  să  a-   d?  energice  măsuri,  care  să  contribuie  la   str&Judtă,   llpvnrtu-l   atlt   canalizarea   cit   tele  nemotivate  şi  a  se  imbuoâtâţl  activi­
             In  gospodărie  valoarea  unei  zile  muncă  a   cu Isprăvit cu plivitul  jungA  la  locul  de  consumaţie  cu  lipsuri   îmbunătăţirea  muncii  In  transportul  legu­  şi şanţurile obişnuite de pe margini  tatea   aprovizionăm   minei   cu   materiale,
             (ost  de  52  lei  A  rezultat  deol  că  atlt   Tovarăşa  Cacoveanu  în  munoa  sa  mai   Asemenea  lucruri  s-au  petrecut  nu  de­  melor  şi  zarzavaturilor,  dată  fund  Impor­  Aceste  greutăţi  pot  fi  insa  Învins?,  dacă   conducerea  mmel  Ţebea  vu  trebui  să  trea­
             el  dt  şi  soţia  na  au  pierdut  In  tiecara  zi   foloseşte  şi  metoda  de  a  citi  articole  din   mult  cuvd  la  Cugir  dtntr-o  contitate  de   tanţa  ce  o  prezintă  acestea  in  alimentaţia   e-ar  lua  măsurile  necesare  de  către  cei   că  la  îmbunătăţirea  muncii  sale.  la  o  a-
             cite  22  lei  Convins  de  justeţea  spuselor   ziare  şl  reviste,  dînd  posibilitate  colecti­  420  kg  spanac,  peste  92%  a  ajuna  stri­  publică.  Serv  leu  ul  do  exploatare  căi  ferate   în  drept  In  ceea  ce  priveşte  absenţele   propiere  mai  mare  (aţă  de  mineri  Ea  nu
             tovarăşului  Tăuşan  şi  dindu-şl  seama  de   viştilor  su  cunoască  metodele  do  muncă   cat,  iar  dm  cantitatea  de  273  kg  ceapă  ce   Simeria are datoria si îndrume şi   să  nemotivate  nu   s-au  luat  toate  măsurile   trebuie  să  Uite  că  oamenii  sint  aceia  cure
             drumul  rău  pe  care  apucase,  colectivistul   dan  alte  gospodării  şi  evenimentele  In­  fusese  expediată  de  la  Arad.  50%  era  de   controleze  felul  în  care  personalul  sta­  pentru  ca  minerii  să  fie  cointeresaţi  în   hotărâse   rentabilitatea   unei   întreprinderi
             Roth  Marton  ti-a  mai  lipsit  niciodată  de   terne şi internaţionale.  asemeni stricată  ţiilor  Işi  duc  la  îndeplinire  earclnile  şl   respectarea  programului  de  lucru,  nu  s-a   şl  de  (elui  cum  aceştia  sint  atraşi  şi  în­
             la muncă.                    In  gaopodăna  colectiva  există  irul  şi   Pentru   Hunedoara   a   fost   transportată   cum  se  manifestă  grija  acestora  In  re­  dus  o  muncă  politică  susţinută  pentru  a   drumaţi,  depinde  însăşi  viaţa  economică  a
              Agitatorul  Tăuşan,  a  popularizat  şi  a-   agitatori  mai  Urări,  cu  mai  puţină  expe­  o  cantitate  de  1082  kg.  ceapă  verde.  însă   zolvarea  promptă  a  situaţiilor  te  se  ivesc,   le   arăta   importanţa   efectuării   sorviciuliu   minei fi a salului-
             rătat   importanţa   Introduce   nil   metodelor   rienţă,  cum  silit  tovarăşii  Ludoşan  loan  şi   din  cr.uza  proastei  transportări  a  fost  a-   tragă  la  răspundere  pe  cei  care  mani­  şi  felul  negativ  îo  care  influenţează  ab­  Organizaţia  do  partid  trebuie  să  Insiste
             noi  de  muncă  in  agricultură  In  primă­  Fclmeg   Ecaterlno,   cane   deşi   au   multă   ruocată   circa   70%   Calculind   pierderile   festă   dezinteres   ţn   îndeplinirea   conştiin­  senţele  nemotivale  asupra  întregului  pro­  mai  mull  in  munca  de  popularizare  a  mi­
             vară.  cind  adunarea  generală  a  gospodă­  bunăvoinţă,   ncfilnd   înarmaţi   de   secretz-   numai  la  acest  caz,  preţul  unui  kg  de   cioasă a îndatoririlor  ces  de  producţie  Nu  s-a  dus  o  suficientă   nerilor   fruntaşi   prin   gazetele   do   perete
             riei  a  hotăxlt  să  se  treacă  la  insămlnţa*   rul  organizaţiei  dc  bază  cu  cele  mal  prac­  ceapă  tund  de  2,30  lei.  se  constată  câ  Ya   Sectorul  politic  do  pe  lingă  S.E.CF.  S|-   muncă  de  popularizare  a  minerilor  frun­  şl  panourile  de  onoare  şi  s3  se  preocupe
             roa  'în  cuiburi  dispuse  in  pătrat,  văzînd   tico  metode  ate  muncii  de  agitaţie,  nici   un  transport  atlt  de  mic  s-a  pierdut  peste   moria,  trebuie  ca  împreună  cu  organiza­  taşi  care  nu  au  năd  o  absenţă  nemoîivatâ.   de  cretşeroa  lor  politică  şl  culturală,  fâ-
             că  unii  tovarăşi  oa  Lev  VUhclm  şi  Rjjan   rezultatele  nu  sini  cele  dorite.  Pentru  a   1700 le.  ţiile  de  bază  dm  unîtuţule  CF  R  să  ducă   cu  toate  că  numărul  acestora  e  destul  dc   cindu-i  părteşi  | 3   viaţa  intreprinderh  unde
             loan  privesc  cu  neîncredere  această  me­  vani  în  ajutorul  lor,  tovarăşul  secretar  ăl   Această  stare  de  lucruri  se  datoreşte  In   o  mai  su>|mută  muncă  de  educare  a  mun­  ridicat  De  altfel,  panoul  dc  onoare  se   lucrează  Nu  trebuie  uitată  nici  munca  cu
             todă  şi  susţineau  că  e  mai  bine  să  se  Iu-   organizaţiei  de  bază.  trebuie  Să  extindă  In   mare  măsură  dezinteresului  scriitorilor  de   citorilor  şi  Sn  special  a  personalului  de   găseşte  intr-o  stare  jalnică  de  pe  urma   tineretul,   ţlnind   eoni   de   preţiosul  aport
             oreze  după  cum  apucaseră  din  bătrini  —   tlndul  acestora  metodele  bune  ale  agitato­  vagoane,  impiegaţilor  ş\  şefilor  dc  tură   Iren,  pentru  ca  aceştia  să-şi  cunoască  în­  intemperiilor,   dar   conducerea   administra­  ce  pol  Sâ-I  dea  aceştia,  dacă  entuziasmat
             nu  s-a  lăsat  A  explicat  de  mai  multe  ori   rilor  fruntaşi  şi  cu  mai  multă  experienţă   din  gări.  oare  nu  pun  toată  grija  pentru   datoririle  şi  răspunderea  ce  o  poartă  In   tivă  o  minei  n-a  luat  nici  o  măsură  o   lor  va  b  canalizat  în  direcţia  Lichidării
             6i  a  arătat  practic  demgjistrind  pe  tablă,   in muncă  dirijarea  vagoanelor  la  trenurile  care  merg   îngrijirea  şi  păstrarea  bunurilor  încredin­  să-l  repare  pentru  ca  la  acest  panou  să   absenţelor  şl  a  măririi  producţiei  dc  căr­
             că  pnn  semîmarea  in  cuiburi  dispuse  In   Dacă  pe  viitor  brroul  organizaţiei  de  bază   pa  traseul  respectiv,  purtîndu  le  pe  alte   ţate  şi  să  combată  atitudinlile  de  nepă­  fie  oglindite  numele  celor  care  s-au  distins   bune
             pătrat  este  mai  uşor  săpatul  şi  avîndu-se   va  controla   şi  ajuta  mai  mult  agita­  trasee  ca  apoi  să  le  aducă  inapoî  şl  să  fie   sare  şi  sustragere,  arătindu-li-se  câ  cei  ce   în muncă  Sfatul  popular  al  comunei  Bala  de  Cris
             distante  egc'e  Intre  plante,  se  obţine  o   torii,  rezultatele  muncii  politice  In  gos­  dinjale   cu   tntirziene   la   destinaţie   In   suferă  de  pe  urma  lor  sint  tot  muncitori   Mulţi  muncitori  de  aici  ca  de  pildă  tov   are  datoria  să  conlucreze  mal  strins  cu
             dezvoltare   uniformă   a   porumbului,   ceea   podărie  vor  fi  mai  multe.  Iar  sarcinile   luna  trecută,  vagonul  102171  care  tran­  ca  şi  el.  Iar  munoa  depusă  de  ţăranii  mun­  Duşan  Vasile.  Slcoi  Traian,  Oprlşa  Alok.   întreprinderile  din  raza  sa  de  activitate,
             ce  face  ca  ^julcţll  s5  fie  mai  grei  şl  boa­  care  stau  în  prezent  in  laţi  colectiviştilor   sporta  gulii,  ceapă  şl  ardei,  pentru  Hune­  citori  pentru  aprovizionarea  celnr  de  la   Cîrna  loachim  şl  alţii,  pe  Ungă  faptul  ci   şi  do  comifn  acord  cu  acestea  să  treacă  do
             bele mai sănătoase Astăzi se vede rezul­  vor li duse cu succes la îndeplinire.  doara,  de  In  Lovrin  (Arad)  a  fost  dus  pind   oraş?  se  iroseşte  tn  zadar.  Să  le  lie  ară­  obtm  depăşiri  însemnate  de  normă  n-au   Urgenţă  la  rezolvarea  favorabilă  a  proble­
                                                                     la  Coşlanu.  apoi  adus  înapoi  la  Simeria   tate  exemplo  concrete  de  Impegall,  frinarl,   r>:ci  o  absenţă  nemotivată.  In  consecinţă,   melor  celor  mai  arzâtoare  cc  le  Interesea­
                                                                     Triaj  şi  numai  după  aceea  a  fost  dirijat   acari,  canloneri,  mecanici  de  locomotivă,   organizaţia  de  bază  şi  conducerea  nunei   ză  in  egală  măsură,  lărâ  a  se  eschiva  ds
                  Maşină de scos sîmburi din cireşe şi vişine        spre  Huneooara  In  acesl  timp  o  cantitate   etc  care  nu  precupeţesc  nimic  pentru  a   trebuie  ea  împreună  cu  comitetul  de  În­  răspundere
              Mull  timp  nc-a  frământat  ideea  cum   drul  cubei  mai  este  prinsă  o  covată  din   însemnată de legume s-a alterat  (ace  oa  vagoanele  care  transportă  alimen­  treprindere  şi  organizaţia  UTM  să  se  stră­  In  aoest  fel  multe  greutăţi  do  cere  se
             am   putea   accelera   scoaterea   simburilor   cupru  cositorit  ce  se  află  in  faţa  maşinu   In  ceea  ce  priveşte  sustragerea  de  rJi-   te,  legume  şt  zarzavaturi  pootru  muncitori   duiască   mai   mult   in   lămurirea   munci­  izbeşte  în  prezent  mina  Ţebea  vor  putea
             din  cireşe   şj  vişine,  fiindcă  manual  a-   In  această  covată  se  deşartă  fructele  fără   mento  nu  s-a  dus  o  luptă  hotflrUă  pentru   aâ ajungă la timp La destinaţie  torilor  pentru  a-l  face  să  lichideze  cu   II  înlăturate,  fără  a  se  mal  face  atUa  zar­
             cccstâ   operaţiune   se   realiza   greoi   şl   sîmburi de pî grătarul maşinii.  a  imprima  în  conştiinţa  personalului  de   Munca  de  transportare  a  bunurilor  din­  absentele  nemollvate  şl  sS  Insufle  fiecă­  vă  Inutilă,  iar  munca  va  fi  fără  îndoială
             dădea  un  randament  scăzut  faţă  de  nece­  MODUL  DE  FUNCŢIONARE   tren  să  vegheze  $1  să  respecte  mtecritatea   tr-un  loc  Io  altul  trebuie  privită  cu  multă   ruia  Interesul  şi  dragostea  faţă  de  muncă,   mal plină de roade.
             sităţile  procesului  de  producţie  ale  fabri­  Cireşele  sau  vişinele  sint  pusa  pe  placa   transportului  răspundere  Ea  poate  fi  dusă  la  bun  Kfirşlt   pentru Îndeplinirea sarcinilor de plan  M BARBU
             cii de marmelzdâ din Haţeg.                               Acestea  sint  numai  citeva  aspecte  ale   numai  dacă  Întreaga  masă  de  muncilor!
                                         sub  fOknnâ  de  grătar  care  'se  înclină  de   neglijări  ţel  şl  lipsei  de  răspundere  de   tehntatenl  şl  funcţionari  de  Ia  mlea  ferată
                    Con sul tind diferite cărţi tehnice, am
                                         cfteva  ori  intr-o  parte  şl-n  alta  sâ  se  a-   oare   dau   dovadă   unii   oameni   de   la   vo  concura  şi  Işl  va  pune  întreaga  *«  ca­  Din munca silvicultorilor
                   găsii soluţionarea problemei ce ne frâ-   şeze  fiecare  tn  cîto  o  gaură,  locurile  goaie
                  minta, prin construirea unei maşini care           CFR  ţ  situaţii  asemănătoare  sc  petrec  tnsâ   pacitate   pentru   lichidarea   lipsurilor   şi   strul  silvic  Baba  losif,  care  a  realizat  pla­
                                         comp'etîndu-se  cu  mina  de  către  un  mun­  şl  cu  transporturile  legumelor  In  Valea   ridicarea   responsabibLăţil   personale   In   Personalul  ocolului  silvic  Dobra  a  înce­
                 ■ înlocuieşte In bună parte'munca manuală   citor  Placa'  odată  plină  este  Introdusă  in                 put  de  mult  bătălia  pentru  realizarea  şi   nul  cu  133%,  Iar  la  bunuri  de  larg  consum
                   şt asigură necesarul de clrejte şi vişine   maşină,  după  care  muncitorul  care  deser­  Jiului, Deva, etc   t  muncă  depăşirea   planului   anual  la  toţi   indicii   cu  250%;  sectorul  I  Pojoga  In  frunte  cu
                  capacităţii de producţie a fabricii noastre  veşte  maşina  apasă  cu  piciorul  pc  o  peda­  Multe unităţi C F B şl in special staţia  COVALl U ARTUR  Cu  lot  timpul  nefavorabil  din  accşi  an,   maistrul  silvic  Orşa  losif  care  şl-a  reali­
              Această  maşină  compusă  din  două  părţi,   lă  a  ac  est  «ia  In  acest  moment  placa  de                  silvicultorii   de   ta   ocolul   silvic   Dobra,   zat  planul  In  proporţie  de  121%,  i«r  sec­
             ere  piesele  confecţionate  din  tablă  de  dur-   deasupra  dc  care  9int  prinse  cele  217  cuie   La cinematograful din sat  sectorul   Roşcani.   au   realizat   planul   la   torul  IV  Roşcani  care  şl-a  realizat  planul
             alummiu   ţi   tabiă   de   cupru   onsiloriti   este  apăsată  In  jos,  fiecare  cui  trecind                  împăduriri  încă  din  lunile  trecute
             Prima  parte  a  maşinu  conslă  dintr-un  ca­  prlntr-un  Iruct.  prinde  simburile  şi-l  trece   La  cămmul  cultural  din  satul  Berthelot,   muncitori  a  crescut  şl  odată  cu  aceasta   In  ceaa  ce  priveşte  sarcinile  de  plan  t-   (n  prporţle  de  103%  Iar  la  bunuri  de  Larg
             pac   dreptunghiular   mobil,   pe  care   slnt   prin  gaură  Cind  muncitorul  ridică  picio­  raionul  Haţeg.  tntUneşti  deseori  un  mare   s-a schimbat şi felul lor de trai.  Investlţli  şl  exploatări,  in  semestrul  Iac   consum cu 121%
             mentale  217  cuie,  iar  la  vîrful  acestora   rul  do  pe  pedala  maşinii  placa  cu  cuie   număr  de  tineri  şi  vîrstnici,  care  vin  aci   Discutind  de  cinematograful  lor.  ţăranii   s-au  evidenţiat  pe  ocol  u/mâloarele  sec­  PETRU ILINCARU
             este  montată  o  placă  ciuruită  pentru  re­  se  ridică  Ui  sus,  tund  trasă  de  un  arc   ai  vadă  o  piesă  de  teatru,  să  asculte  corul,   vorbesc  eu  căldură  despre  partidul  şl  gu­  toare. sectorul III Dobra In frunte cu mai­  corespondent voluntar
             ţinerea   fructelor   după   scoaterea   simbn-   plriă   la   poaiţia   normală   După   aceasta,   să  danseze  ori  să  citească  o  carte  dm  bi­  vernul  nostru,  care  le-a  creat  posibilitatea
             rilor                       muncitorul  apucă  placa  cu  fructe  de  cele   bliotecă  Dar  ceee  ce  li  atrage  In  mod   de  a  se  bucura  de  această  realizare  a
              Partea  de  jos  o  maşwnj  este  dotată  cu   douA  butoane  şi  o  trage  afară  din  maşină   special  atlt  pe  locuitorii  comunei  cil  şl  pe   şllmţel,  Veşti din comuna Pui
             un  grătar,  dedesubtul  căruia  se  află  culta   Marginea  cutiei  este  ascuţită  şi  rupe  sim-   cei  dm  satele  aparţinătoare  este  cinema­  Cei  mai  frecvenţi  vizitatori  ai  cinema­  Alături  de  loţl  oamenu  muncii  dio  re-   $1  in  probleme  predării  cotelor  ţăranii
             pentru   colectarea   simburilor.   in   interio­  burn  ce  eventual  mai  râmln  prinşi  de   tograful  tografului  sint  Unerll  Nu  este  film  pe   JOunea  noastră  şl  ţăranii  muncitori  din   muncitori  din  oomuna  Pui  stau  bine  Ast­
             rul  cutiei  cotectcarc  este  montată  o  placă   came?,  fructului  cind  se  scoate  placa  afară   Vizionînd  diferite  filme,  ţăranii  munci   care  tînăra  Mureşan  Vica  şl  alţii  să  nu-1   comuna  Pui  se  străduiesc  zi  de  u  pentru   fel.  ia  carne  Şl  la  Lapte  planul  a  fost  de­
             înclinată  pe  care  cad  simburii  scoşi  am   Această  operaţie  durează  circa  un  mi­  tori  şl-au  însuşit  multe  lucruri  folositoa­  vadă  Pionierul  Roman  Llvtu,  nu  s-a  mul­  e  obţine  noi.succese  pe  drumul  continuu   păşit  atlt  pe  trim.  I.  cîl  şl  pe  cel  de  el
             fructe  şi  datorită  înclinaţiei,  simburii  alu­  nut.  In  acest  fel  se  scoate  de  fiecare  dată   re  Dm  Jurnalele  documentare  agricole,  tn-   ţumit  doar  cu  vizionarea  lilmelor.  Pentru
             neci  înspre  partea  stingă  a  cutiei.  De   cit©  217  sîmburi  de  cireşe  sau  vişine.  Un   văţind  cum  să  muncească  pentru  o  ob­  el  aparatul  cinematografic  prezenta  o  tai­  aJ  muncii  lor.  Pentru  a  le  du  un  ajutor   11-lea.  Un  merit.  deosebit  le  revine  In
                                                                                                                                                           această  problemă  tovarăşilor  Gabor  Mihi!
                                                                                                                              cit  mai  efectiv  In  această  campanie  a
             eict.  aceştia  rînl  colectaţi  intr-o  albie  Sub   muncilor  poate  scoate  manual  maximum   ţine  recolte  bogate  şi  punind  in  practică   na  şi  ţinea  neapărat  s-o  cunoască  Şi  nu   muncilor   de   vară.   directorul   căminului   din  satul  Ponor  şi  Paoaitfe  Adam  deputat
             pleca  înclinată  spre  stingă,  placă  rezervată   8  kg  In  A  ore.  pe  cind  maşina  realizează   cule   Învăţate.   Intovărâşlţii   dm   Berthelot   sa  lăsat  pinâ  nu  a  cunoscut-o.  Utemigtul   la Fecler Sat
             pentru  sîmburi,  se  află  o  altă  ptacâ  Încli­  uşor  cite  80  kg  In  «  ore  La  un  vagon  de   au  făcut  ca  holdele  loc  sa  fie  cele  mai  fru­  operator  Păcurar  Emil,  care  a  urmat  cursu­  cultural   tov   Holbură   ajutat   tndeaproano   O frumoasă acţiune a avut loc acum nu
             nată  spre  dreapta,  construită  din  tablă  de   vişine  Şl  cireşe  de  exemplu  ie  realizează   moase din împrejurimi  rile  de  operatori,  nu  l-a  ascuns  nJmic  din   de  cStee  preşedintele  şl  secretarul  sfatului   demult, cind in urma mobilizării de cătra
             aramă   cositorită,   care   colectează   sucul   economii  (braţe  de  moacă,  timp)  in  valoa-   tainele   ace&ţei   meseni   Acum   pionierul   popular,  a  reuşit  să  amenajeze  o  bibliotecă
             fructelor   rezultat   din   scoaterea   sîmburi-   ro do 10 000 *eă  Odată   cu   punerea   cinematografului   In   Roman,  a  ajuns  Să  cunoască  aparatul  otît   o  cOrul  inventar  numără  peste  2.(100  de   deputaţi, peste t00 de cctăţenJ au muncii
             Icr.  nuc  co  curge  printr-o  ţcavft  fixată  in   Ing MOŢOIESCU TOAN  funcţie,  munca  culturală  a  luat  un  avint   de  bine,  incit  atunci  cind  lipseşte  opera   cărţi  diferite,  cărţi  ce  sînt  cu  sete  citite  de   voluntar timp de 3 zile pc lotul zootehnic
             partea dreaptă a cutiei colectoare De ca­  fabrica de marmeladă Haţeg  şl mai mare Nivelul oullural al ţăranilor  torid, el it ţine locuL  către săteni  la cositul şl strinsul finului.
             cată  in  timpul  lucrului,  şt  să  se  monteze   aparatul  tăietor  şl  vlrlelniţa  şi  se  gre­               de   a   îndruma   comitetele   executive   ale   terea  dorinţei  acestora  de  a  sprijini  dife­
             un   cuţft-autocuiâţitor   pentru   a   preintim-   blează spicele căzute                                        sfaturilor   populara   raionale   şi   comunale   ritele lucrări obşteşti.
             pina  infăşurarea  paielor  şl  buruienilor  pe   Respectarea   regulilor   tehnicii   securită­                 pentru  a  anali?*  in  mod  temeLrvjc  desfâşu   Au  fost  Insă  şi  unele  organe  ale  puterii
             roata  din  cînrvp  La  recoltarea  cerealelor   ţii.  alunei  cind  SC  lucrează  cu  maşinile,  şt   Toată atenţia acţiunii de stabilire   rărea  acţiunii  dc  autoimpunere  pa  ultimii   de   stat   care   au   subapreciat   însemnăta­
             umede,  dere  sau  imburulenlte.  viteza  tran­  a  regulilor  de  pază  împotriva  incendiilor,                 doi  ani  şl  a  stabili  ,apoi  —  pleclnd  de  la   tea  politică  a  acţiunii  de  outoimpunârl  şl
             sportoarelor secerâloarel trebuie mărită.  este  obligatorie  in  orice  condiţii  şi  folo­  a autoimpunerilor  cunoaşterea  acestui  lucru  —  măsurile  teh-   care  folosind  metode  birocratice  In  atra­
              Pentru  a  îmbunătăţi  treieratul  cereale­  sind ort ce fel de mijloace de recoltare.                          odco-organizoloriee   necesare   bunel   desfă­  gerea  cetăţenilor  pentru  efectuarea  lucră­
             lor  umede,  contrabătâtorul  se  fixează  cîl   Experte  ti  (a  S.M.T.-urilor  şi  colhozurilor                şurări  a  acestea  acţiuni  pentru  anul  1954   rilor.  au  făcut  ca  unele  construcţii  începute
             inii  aproape  de  tobă  La  combinele  „Kom-   fruntaşe  Metoda  strîngerll  recoltei  In  cu­  Un  mijloc  puternic  prin  care  in  uiUmu   prie  a  ţărănimii  muncjtoare.  un  Important   In  atenţia  organelor  de  partid  şi  de  stat   să  râmină  neterminate  aici  chiar  pinâ  azi.
             munar' 1 ,   „SZK”,   ,,Stallne|-l''.   ..Sîa)lneţ-6'‘.   rent  continuu  este  folosită  pn  ceară  largă   ard  s-a  trecut  la  executarea  a  o  seamă  de   mijloc  de  stimulare  e  acţiunii  gospodă­  trebuie  să  stea  stricta  respectare  a  limite­  Ca  exemplu  se  poate  aminti  comuna  Hâ-
             seoţls   mijlocie   plană   a   conlrabâtMorului   In»  (mutul  Krasnodar  De  uddă.  toate  col­  lucrări  de  Interes  local  il  constituie  auto-   reşti  a  acesteia,  a  avut  şi  io  regiunea   lor  fixate  de  lege,  cu  privire  1a  steblllreo   rău.  unde  datorită  unei  munci  de  mobili­
             poate  fi  înlocuită  cu  o  secţie  prevăzută  cu   hozurile  din   raionul   Kurganin  recoltează   ImpunereG.  Ea  reprezintă  contribuţia  bă­  noastră  un  caracter  larg  Sule  de  lucrări   autoimpunerilor.  ţintndu-se  tn  acelaşi  timp   zare  fAcutS  de  mtnluiolă.  participarea  ce­
             dinţi,  f.a  aceleaşi  combine,  primul  şl  al   cerealele  cu  combinele  ;  la  arii  sint  insta­  nească  pe  care  locuitorii  satelor  o  hotă­  diferite-au   fost   efectuate   prin   auloimpu-   seama  de  puterea  economică  a  diferitelor   tăţenilor   la   adunare   a   fost   Insufi­
             doilea  biter  şl  pikker  se  înfăşoară  CU  ta­  late  bascule  de  mai  multe  tone  pentru   răsc  de  bună  vo»e.  tn  acest  fel,  pe  lingă   nonl  E  d©ajuns  să  amintim  minunatele   gospodarii  cientă  De  asemenea  cazul  comunei  Rîul
             blă.  dindu-ll-se  o  formă  in  patru  palete,   autocamioane  şi  bascule  Imperechiate,  de   marile  lucrări  de  Interzs  obştesc  realizate   cămine  culturale  ridicate  in  satul  Seoaşel,   Desfăşurarea  lucrărilor  dc  pinâ  acum  a   AJb  unde  preşedintele  comitetului  execu­
             pentru  ca  paiele  să  nu  se  înfăşoare  in   cile  o  tonă  —  pentru  căruţe,  descârcâtoare   dm  fondurile  puse  la  dispoziţie  de  stat.   comuna  Sâsclori.  raionul  Sebeş,  cel  din   arătat  câ  acolo  unde  organele  de  partid  şi   tiv  tovarăşul  Jude  loan  tn  loc  să  se  pre­
             jurul   acestoj'a   Se   măresc   amplitudinea   automate  (descărcarea  grînelor  durează  a-   să  se  poată  pomi  la  diferite  alte  lucrări,   comuna  Roşcani  raionul  lila.  cel  dm  satul   de  stat  au  dus  o  muncă  susţinuta  in  a-   ocupe  de  organizarea  adunării  populare,  a
             oscilaţiilor  batiulul  sitelor  «i  numărul  os­  proximativ un minut).  menite  să  contribuie  lo  ridicarea  materiala   Petreni  comuna  BăcJa  raionul  Hunedoara   reastă  problemă,  rezultatele  sini  din  cele   făcut  mobilizare  pentru  „dacă"  la  dum­
             cilaţiilor   grătarului   primei   curăţiri   Dacă   Datorită  mecanizării  Integrele  o  curăţi­  şi culturală a celor ce muncesc  sau  cole  din  satele  Sălaşul  Inferior  şl  Pău-   mat   frumoase   Ţăranii   muncitori   lămuriţi   nealui  la  prăşitul  cartoflnr  şl  porumbului,
             boabele  nu  se  aleg  bine  din  masa  umedă,   rii  cerealelor  la  arii,  colhozurile  raionului   Stabilirea   sumelor   pentru   autoimpunere   ciuneşti  E  devuens  să  fie  arătate  spaţioa­  cu  calm  Şi  In  mod  sistematic  despre  faptul   fmpledicind astieJ ţinerea adunării
             atunci  se  micşorează  Inctecarea  batozei  re-   economisesc  peste  100  000  zile  muncă  Pa-   —  aşa  cum  prevăd  instrucţiunile  —  te  fa­  sele  localuri  de  şcoală  ca  cea  »Un  oimeşti   câ  sumele  impuse  trec  tn  InsAşi  folosul  şi   Fără  îndoială  că  asemenea  atitudini  nu
             ducind   viteza   deplasării   agregatului   în­  leJc  se  strîng  cu  tirşilo&re  de  tractor  şi  se   ce  In  cadrul  adunărilor  populare,  in  care   comuna  Toiegtl  raionul  Haţeg,  sau  altele   uşurinţa  muncii  lor,  au  înţeles  din  ce  In   pot  duce  la  întărirea  acţiunii  de  autoim-
             tinderea  transportorului  mesei  treierate  pe   clădesc  in  şire  cu  ajutorul  unor  troliun.   ţăranii  muncitori  hotărâse  prin  majoritate   ca  acestea,  pentru  ca  într-adevăr  să  ss   ce  mai  mult  acest  lucru,  insenindu-se  In   puneri-
             timp  umed  (sau  in  timpul  nop|!i)  trebuie   coea  cc  a  făcut  să  se  reducă  de  patru  ori   de  voturi  ce  anume  construcţii  noi  să  se   vadă  contribuţia  serioasă  pe  care  acţiunea   cadrul  adunărilor  populare  pe  Usle.  Roade   ŢAranll   muncitori   trebuie   lămuriţi   cu
             slăbită                     cheltuielile  de  muncă  necesitate  de  aresta   ridice.   Suma   realizată   prin   aulolmpuneri   de  autoimpunere  o  aduce  In  continua  il-   frumoase  *  dat  cu  această  ocazie  munca   răbdare  asupra  (oloaielor  mari  pe  care  le
              Pentru combine, autocamioane şl că­  lucrări  Dezmiriy.itul  se  tace  imediat  după   nu  intrA  in  bugetul  statului  şi  oio  in  cel   dioare  a  nivelului  de  trai,  material  şi  cul­  deputaţilor,   cane   prin   exemplul   personal   aduce  auto  im  punerea.  ar3tîndn-H-se  In
             ruţe trebuie pregătite fol de cori In crai   reclotare   al  sfatului  popular,  ea  ou  poate  ri  folo­  tural  al  oamenilor  muncii  Uo  întreg  şir   au  mobiLLaat  ţărănimea  muncitoare.  Exem­  acelaşi  timp  pe  larg  succesele  obţinute  in
             de ploaie aria se instalează sub un şo­  Colhozul   .Budlonir   din   raionul   Briu-   sită  decit  In  mod  strict  pentru  lucrările   de  sate  au  fost  electrificate,  sate  orlntre   ple  ca  cele  a  luă  Ciupeg  IosLf  sau  Haţegon   acest  domeniu  pină  acum  Comitetele  ra­
             pron s-au intr-o iocăpere închisă Gri   hovoţ,   ţinutul   Krasnodar.   foloseşte   încă   pentru  cane  a  fost  destioatâ,  Iar  sfatul   care  se  numără  $1  RiuJ  de  Mori  din  raionul   Mania  dm  Frntoag  comuna  Lăpugiu  ralo   ionale  de  partid  au  datoria  de  a  veghJa  ca
             nele se usucă pini la procentajul normal   din  anul  1057  metoda  de  recoltare  In  cu-                       nul  lila,  Trifan  Ntcolae.  Popa  Simion  sau
             de umiditate în uscâtorii de cereale,' evi-   ren  continuii  In  acest  colhoz,  combinele   popular  respectiv  este  dator  să  dea  soco­  Ha|eg,  Plopi  şi  Ruda  din  raionul  Hune­  adunările  populare  să  se  desfăşoare  la  un
             Undu-se opârlreo lor şi reducerea puteri:   lucrează  timp  de  24  de  ore  in  şir,  după   teală  tn  faţa  adunării  populare,  de  felul   doara. etc  Munteanu  Elena  din  Teluş,  Nagy  losif   nivel  ridicat,  ţăranii  muncitori  participanţi
             lor germinative              metoda  în  grupe  (concomitent  pe  diferite   cum  hotărirtle  adunării  populare  au  fost   Toate  aceste  exemple  Ilustrează  1o  mod   din  Hăşdat  şl  aJţlt,  au  fost  urmate  de   să  fie  pe  deplin  lămuriţi  şl  acţiunea  de
              Crmelc  nu  pot  fi  descărcate  din  bunker   pareelc  de  lucru  din  aceeaşi  tarla  Adu­  îndeplinite  de  modul  in  care  au  fost  folo­  conviogător  cit  de  importantă  e  problema   mulţi  ţărani  muncitori  Lămuriţi  pe  deplin   autoimpunere  să  fie  pregătită  prmtr-o  sus­
             direct  pa  păminl  Pe  timp  de  vint,  la  ca­  cerea  apei  şi  combustibilului  şi  transporta­  site sumele adunate  autoimpunerilor,   ce   foloase   miounate   despre  rolul  pe  care  il  <*u  autolmpuneriie   ţinuţi  muncă  politici  de  masă  In  acelaşi
             pătul  tubului  melcului  dc  descărcare  se   rea  cerealelor  la  arie.  se  fac  fără  între­
                                                                       Datorită   acţiunii   de   autoimpuneTe   pe   poate  ea  aduce  pentru  ţăranii  muncitori   (h  dezvoltarea  continuă  a  satelor  lor,  ţă­  timp,  sfaturile  populare  au  sarcina  de  a
             imhracâ  un  manşon  de  pin2ii  Palele  cu   ruperi  P<*tele  se  strlng  de  pe  clmp  în  ur­
                                                                      cuprinsul  patriei  noastre  au  răsărit  ca  din   Iată  dar  pentru  co  se  impune  cu  toată   ranii  muncitori  sţ  înscriu  cu  înflăcărare   se  ocupa  îndeaproape  de  încasarea  sume­
             umiditate  sporită  se  aşează  pe  marginile   ma  combinei  cu  tirşitoarea  de  tractor  şl  se
             cimpoiul  în  mici  şire  temporare,  pentru   clădesc  In  şire  cu  ajutorul  treburilor  La   păminl  nenumărate  construcţii  noi.  poduri,   greutatea  ca  ea  să  fio  privită  cu  grijă,  să   pe  listele  de  autoimpunere.  Nu  pu|!ne  sini   lor  fără  nici  un  fel  de  tărăgănare  sau
             a  se  usca.  după  care  se  transportă  la  lo­  arii  sint  instalate  bascule  de  zece  tone.   şosele  comunele,  cămine  culturale,  şcoli,   re  procedeze  la  o  justă  organizare  In  ceea   cazurile  in  care  ai  au  cerut  majorarea  su­  delăsare
             curile unde rint consumate  Grinele  se  curăţă  intr-o  batoză  reuliJatâ   etc..  ce  au  contribuit  la  ridicarea  nivelu­  ce  priveşte  Impunerea,  să  se  veghere  cu   mei  cc  le-a  fost  stabilita  injţjai.  Grăitor  io   Numaj  In  acest  fel  se  va  putea  ajunge
               Cind  recoltarea  se  face  cu  maşini  sim­  şi  în  două  vinturâloare  sortaloare  Maşi­  lui  de  viaţă  al  celor  ce  muncesc.  Ia  lărgi­  stricteţe  ca  ea  să  nu  lie  transformată  in   acest  sens  este  exemplul  lui  Kl&s  Ludovic.   ca  acţiunea  de  autoimpunere  să  devină  cu
             ple.  ca  şi  ateiici  cind  se  tace  cu  combi   nile  sint  acţionate  de  un  motor  oleclrld   rea  posthllitătllor  acestora  de  a  pomi  în­  acţiune   pur   administrativă,   care   să   se   CaLfi  Alexandru.  Lup  Aurel  şj  Manta  Ni-   adevărat  un  mijloc  puternic  de  rîdlcaro
             nele  pentru  a  se  evita  pierderile  dc  re­  Mecanizarea  anilor  a  eliberat  35-40  col­  crezători spre noi succese  desfăşoare   la   intîmplare,   tărăgănat,   sau   cotae   întovărăşiţi   d!n   comuna   Hăşdat   economică  şî  culturală  a  satelor  noastre,
             coltă.  la  maşinile  de  recoltat  se  instalează   hoznici  pentru  a  fi  folosiţi  la  alte  !u-   Lucrările   dm   autoimpuner!   reorezenlînd   chiar deloc.  Cazuri  ca  acestea  au  dus  la  ridicarea  nlve-   de  îinbunătAţire  continuă  a  coodifillor  de
             recuperatoare de boabe, se reglează bme  crârL___________________(Agerpres)  o lângă acţiune de masă, o acţiune pro­  Comitetele raionale do parbd au datoria  lulul politic al ţăran dor muncitori, la creş-  triaj ale, ţărănimii muncitoare
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28