Page 24 - 1954-07

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. ST

In legătură cu conferinţa Poporul francez se împotriveşte Comemorarea a 50 de ani
de la Geneva ratificării tratatelor de la Bonn şi Paris de ia moartea lui A. P. Cehov

GENEVA (Agerpres). — TASS in cursul zilei de ÎS Iulie următoarele In ultimul timp presiunile Washingtonu­ Intensificarea presiuni) americane In U R. S. S. sacrală vleţu şi creaţiei lui Cehov. Bo2s
La 14 Iulie, V M Molotov, ministrul întrevederi : lui asupra Franţei pentru ratificarea tra­ ultimul timp asupra Franţei se explică MOSCOVA (Agerpres) - TASS trans­ expoziţiei, o constituie arhiva personală
Afacerilor Externe al TJR.SS., a avut o V. M Molotov, ministrul Afacerilor Ex­ tatelor de la Bonn $1 Pans (CDE) s-au prin comunicatul final dat de preşedintele mite : a lui Cehov. remisă italului de Mari©
convorbire la sediul delegaţiei îovsittcce cvi terne al Uniunii Sovietice, a avut o în­ intensificai tot mai mult Acest lucru este SU A şl de prim-ministrul englez după La ÎS iulie a avui loc la mormântul lui Ceh ova sora scriitorului. $1 de Olga
A. Eden, ministru) Afacerilor Externe al trevedere cu AJ Eden. determinat In speolal de căderea guver­ terminarea tratativelor de la Washington, Anton Cehov de la cimitirul Novodovicte Knipper-Cehova văduva scriitorului
Marii Britanii, care s-a Înapoiat In această V. M Molotov a participat la un dineu nului Laniri şl BJdault — supuşi ai Wa­ prin care Franţa era somată să ratific© din Moscova un imL-ng consacrat memo­ La muzeu ie găsesc cărţi ale sorti Coru­
2i de la Paria. oferit de Mmdăs-Franc« shingtonului — tn urma căreia posibilită­ „ODE”, fapt care a provocat şl mal mult riei genialului scriitor rus La miting au lui, printre care ediţiile din timpul vieţii
Convorbirea *-a referit la probleme le­ Clu Bn-ăaJ. ministru] Afocerllnr Externe ţile de ratificare a respectivelor tratate Indignarea generală a poporului francez. luat parte scriitori, artişti, pictori, oameni lui oare au deverut de mult o raritai© bi­
gate de continuarea lucrărilor conferinţei el R. P. Chineze, şeful delegaţiei R. P. au scăzut Principalul scop urmărit prin Ziarul „Le Monde” acrie că „este vorba d© de gtMnţă, reprezentanţi ai oamenilor bliografică. precum şi opere ale lin Cehov
de la Geneva. Chineze, l-a prtmlt pe Krljhna Menon. crearea „comunităţii defensive europene” o nouă presiune onglo-americană asupra muncii din capitală. Deschizlnd mltmgui, tradus© In diferite limbi ale popoarelor
PEKIN (Agerpres). — Corespondentul reprezentantul Indiei la O-N.U. şl trimis este reînvierea militarismului german, care guvernului francez" In urma acestui co­ cunoscutul scriitor sovletec KonştanUn lumii.
din Geneva al agenţiei China nouă anunţă special al proşedtnlelud Nehru La Geneva. ar constitui o primejdie serioasă pentru municat de la Washington după clteva Fedin, preşedintele Comitetului unional R. P. CHINEZA
că la 14 mii©, Ctiu Erv-la!, premierul Con­ Mendes-FVsnre. prim ministru şl mi­ securitatea naţională a Franţei. Dep n-au cil© şl Adenauer a somat Franţa să rati­ pentru comemorarea a SO de 3to de la PEKIN (Agerpres). — China Nouă i
siliului Administrativ de Stat şi ministrul nistrul Afacerilor Externe al Franţei, a trecut dedt 8 ani de le distrugerea hitle- fice tratatul „CDE". El a cerut guvernu­ moartea Iul Cehov, a spus : In seara zilei d« 14 Iulie, la Pekin a avut
Afacerilor Externe al Republicii Populare avut o întrevedere cu Eden. ministru! rismukn, astăzi revanşarzii vest-garmunl, lui Mexidăs France că prezinte in faţa Amintirea mimului im Cehov, cere a în­ loc comemorarea a 30 de ani de la moar- .
Chineze. l-a vizitat pe Phui Sananikone, Afacerilor Extern© britanic. fiind direct sprijiniţi de cercurde dirigui­ Adunării Naţionale ratificarea acestui tra­ cetat din viaţă acum o Jumătate de veac. tea marelui nuvelist şl dramaturg rua
ministrul Afacerilor Externe al Laosului Eden l-a primit pe Krişhna Menon toare americane, fac afirmaţii duşmănoasa tat In acelaşi timp ambasadorul american
In după amriai/a acaleeaşi zile, Ciu En- Alexia Johnson, şeful delegaţiei a mori- La adresa FranţeL Astfel, generalul Fri- la Paris, Dlllon e făcut o declaraţie la devine tot m©t vtfe Cn literatura rusă şl tn A P Cehov Comemorarea a foet orga­
Laj l-a vizitat pe Tep Pan, ministrul Afa­ cane, l-a primit pe Nosvg Ktanmy. amba­ esaner, care este unu) din organizatorii 29 lume corespondenţilor presei anglo-a- Inima poporului sovietic Acesta este dra­ nizată din Iniţiativa Asociaţiei pentru prie­
cerilor Externe al Cambodgiei. sadorul Cambodgiei Oa Washington uniunilor militare revanşarde vest-germa- (Ttericam şi anume : „ori Franţa ratifică mul spre nemurire a unu) mare talent ten*® ehino-sovletlcă. * federaţiei cercu­
PEKIN (Agerpres). — Chana nouă Mendes-Fnance © avut o întrevedere ou ne, a-a pronunţat că „de îndată ce Ger­ Imediat tratatul cu privire la „armata eu­ Am venit aici nu cu sentimentul de tns- rilor de literatură şi ană şi a organiza­
In dimineaţa de ÎS iulae, şeful delegaţiei Phul SanarXkone, şeful delegaţiei Lao- manie occidentală va avea 20 de divizii ropeană" ori S U A vor recurge la crea­ teţo cu carJ te apropii de obicei de un ţiei din Pekin * Asociaţiei* unionale pen­
vietnameze )a Geneva, Fam Van Dong, suluL se va putea sta de vorbă pe un alt ton rea Imediată a unei armate veii-gerroane mormlnt. d cu acelaşi sentiment de mln- tru relaţiil* cultural*, eu străinătatea
vicepreşedintele Consiliului de Miniştri Mendes-France l-a primit pe Tran Van cu domnul francezi’’. independente”. drie cu care întreaga ţară sovietică se gîn- (VOK.S)
ol R D Vietnam, a avui o a doua între­ Do, şeful delegaţiei lui Bao Dai. Presiunile exercitat© d« cercurile di­ Toate aceste planuri duşmănoase faţă daşte In aceste zile la prietenul şl scriiloi Printre cei peste 600 scriitori, artişti sl
vedere cu Tran Von Do, ministrul de Ex­ A Eden l-a primit pe Tep Fan, şeful ral său. sctorl care au hiat parte te miting, s«
riguitoare americane asupra Franţei, de a de politica Franţei slnt făcute de impe­ Au mai luat cuvtnlul regisorul Serghoi aflau şi Şu Şe-lu, preşedintele federaţiei
terne al guvernului Bao Dai delegaţiei Cambodgiei ratifica tratatul (CDE), au produs multă rialiştii americani lărâ să ţină seama de
La amiază, Fam Van Dong a primit din A Eden a avut o întrevedere cu Tran Gherasimov In numele Comitetului So­ urrcurilor de literatură ţ i artă d»o în­
nemulţumire în raidurile poporalul fran­ poporul Iranccz care pe zi ce trece spo­ vietic pentru apărarea păcit, arustu! Va&ili treaga Chină şl vicepreşedinte ol filialei
nou pe Tran Van Do. precum ji pe Van Van Do. şeful delegaţiei baodaifite
cez. Masele populare franceze îşi dau reşte şi mai mult lupta împotriva creă­ Orlov — la numele Teahruiul de Arlă din dm Pekin a Asociaţiei pentru pnetente
Tuu, fost prim ministru a) guvernului A Eden a avut o Întrevedere cu Phui
Mima că, crearea „armatei europene" nu rii „comunităţii defensive europene" Zia­ Moscova, academicianul Victor Vinogre- chino-sovretică, precum «i O B Rak-
Bao Dat. Sananlkome.
est© altceva deott un atentat Ia libertatea rul „lHumanlte" protestând împotriva a- dov — din partea Academiei de Ştiinţe a manfn, reprezentantul V.OKS.-uJul în
GENEVA (Agerpres). — Agenţiile de Mendăs-France a avut o întrevedere cu şi independenţa Franţei şl de aceea m mesteculul american !n treburile Franţei
presă anunţă că la Geneva au avut loc Kniştvna Menon. U R S S., poetul romtn MihaJ Benkjc, — (n R P Chtoeză.
Împotrivesc cu hotărlre creări) grupări­ scrie următoarele: „Dacă Enenhower numele oaspeţilor străini care au vendt In Cupă ouvîntul de deschidere rostit de
lor militare ale unor state ce sint vădit crede că poate să impresioneze poporul U. R S S pentru â participa la „Zilei* Şu Se-Iu. Rakmanln. a vorbit despre ac­
Îndreptate împotriva altor state. francez, ae înşeală. Cărbunarul este ttă- Cehov”. tivitatea literară b lui Cehov
Declaraţia primului ministru O atitudine potrivnică fată de ratifica­ pin la ©1 acasă Poporul nostru a şi ară­ La mormlntul lui Cehov au fost depuae
rea tratatului CDE de către parlamentul tat că nu admite oupunerea faţă de o po­ numeroase coroane de flori KKANJA
al Indiei, francez o au chiar şl anumite cercuri mi­ litică externă, cum era mal Ieri aceea dusă
litare din Franţa, numeroşi industriaşi, de Bldault şl Pleven”. împotrivirea po­ Deschiderea muzeului comemorativ Ou prilejul comemorării morţii marelui
NEW DELHI (Agarpres) — După cum Voriund despre situaţia in Asia, Nehru Comisia pentru Afacerile Externe şl Co­ porului francez faţă de crearea „CDE" i de literatură la Moscova scriitor rus. teatrul „Hebertbo” din Pari*
anunţă Biroul indian de Informaţii, la a subliniat că in momentul de faţă po­ >eşit la iveală şl prin voiul Comisiei pen­ e pus'în scenă piesa „Pescăruşul" Au fost
misia Apărării Naţionale a Uniunii Fran­
13 iulie, primul imnistru al Indiei, Nehru, poarele As lai s-au deşteptat la indepen­ tru apărarea naţională a Marii Adunări editate In traducerea Elsei Triolet patru
ceze., In ceea ce priveşte crearea ,.comu­ MOSCOVA (Agerpres) - TASS:
a rostit un dLscurs In laţa profesorilor da denţa naţională, respinglnd încercările Naţionale franceze. Zlarufl „Journal du La 14 iulie a avui loc te Moscova pe volume din operele Iu* A P Cehov. Sâp-
la Universitatea din Allahabad. unor puteri stirădn© de a-şi impune şi nităţii defensiv© europene" noul guvern Parlement” a publicat' că deputaţii cane cLrade Sadovo-Kudirmskaia, In casa unde LSmlnalu) literar progresist „Lettres Fran-
Primul ministru indian a subliniat fap­ menţine dominaţia asupra ior. Popoarele Mendes-France, bineînţeles sub presiunea au fost împotriva „CDE” reprezintă peste a trăit Anton Cehov, daschiderea so­ caîses" 9 consacrat lui Cehov un număz
tul că In momentul de faţă lumea ae Asiei — a spus rpmimUl ministru indian — maselor populare, a adoptat o poziţia se­ 11.000 000 de voturi din Rotatul de 15 300 000 lemni a muzeului comemorativ de lite­ special Nu numai ziarele progresiste dar
află In pragul unor schimbări cu adevă­ ou nevoie de pac© pentru a se putea dez­ rioasă Aridei primul ministru Mendes ratura
rat revcduţxwjare. „Progresele ştiinţifice volta conform aspiraţiilor loc. exprimate în ultimele alogen parlamen­ Pe faţada clădirii • (ost fixată o placă «1 clteva tiare burgheze au publicat Arti­
care ou dus la eliberarea energiei ato­ Varbond despre prietenia Intre po­ France şi-* exprimai părerea că trebuie tare comemorativă cu Inscripţio : „A'cl a trăil cole despre opera Iul A P. * Cehov
mice vor Juca un marc rol în istoria poarele indian şi chine?, Nehru a arătat realizată o „conciliere" Intre diferitele Concomitent cu creşterea împotrivirii Intre anii 1886-1690 marele scriitor nu
omenirii" — a spui Nehru, accVrvtuînd el in deeuraul îndelungatelor lor istorii, puncte d© vedere asupra „armatei euro­ faţă de crearea „comunităţii defensiv© eu­ Anton Pavlovid Cehov". I1ALIA
Insă asupra faptului că. in urma unei pene” şl a lisat sl sa înţeleagă că hotă- ropene” In Franţa se accentuează tot mal
culturile indiană şi chineză au venit de­ La ceremonia inaugurării muzeului au Mare este interesul ueutru opera Iul
politici greşrte. e© incearcfi astăzi de către rlri cu privare la problemele politica eu­
seori tn contact, întregtodu-se In influen­ mult şl dorinţa încetării vărsării de strige asistat reprezentanţi dc seamă ai literatu­ A- P Cehov în Italia Posturile italiene
unele puteri să se uttkzeze acţariâ ener­ ropene nu pot să se da f&ră sâ se ţină rii şl arie) sovietice, oameni de ştiinţă,
gie nucleară In scopuri de distrugere şl ta lor asupra culturii altor popoare, fără din Indochina. Poporal francez este ho­ de radio au consacrat Iul A P Cehov 16
seama de voinţa opiniei publice franceze. tărî! să nh mal f>e supus dictatorilor de reprezentanţi ai organizaţiilor obşteşti din emisiuni, la care şi-au dai concursul cu­
ou pentru scopuri paşnice. a intra însă niciodată in conflict. Moscova, precum şi scriitorul chinez Ba
Această declaraţie a provocat o nespusă la Washington şi oer© cu insistenţă gu­ noscuţi specialişti In dementul literaturii
Tan şl poetul romln Mihai Beniuc. care ruse şi istoriei teatrului Clteva ziare şi
nemulţumire în cercurile millurisle de ia vernului Mendes France ca politica ex­ au venit 1a Moscova pentru a asiste )a so-
Recepţia data de ambasadorul Franţei Washington şi Bonn. Ca un răspuns la a- ternă a Franţei ai facă o col dură seri­ îemnităţrie în cinstea eomemoiărw Iul reviste italiene au publicat ample articole
despre Cehov şi multe nuvele ale lui. Edi­
în U. R. S. S. cu prilejul sărbătorii ceastă declaraţie a apărui o propunere oasă. Cehov. tura „Caslnl” din Roma i editat într-o
naţionale a Franţei e guvernelor Belgiei, Luxemburgului şi PreslunUe exercitate de imperialiştii a- Academicianul Gheorghî AJexandruv. nouă traducere un mare volum al nuve­
Olandei, bineînţeles inspirată de Statele merjeant asupra Franţei de a ratific* tra­ ministrul culturii al U.R.SS., care a luai lelor lui Cehov Memoriei Iul Cehov este
cuvin tul t subliniat rolul deosebit de îm- consacrat filmul „Căsătoria"
MOSCOVA (Agerpres). — TASS N Z. Tvardohlebov, locţiitor ad mârtislru- Unite, de a fi convocată intr-un viitor cât tatul „CDE” nu numai că nu şi-sti ajuns
Ia 14 dulie, ambasadorul extraordinar şi tul Culturii al U R S S.; mareşal de mal apropiat La Bruxedles o conJartnţă a scopul dar contribuie ele Insei* la creşte­ portant al lui A P. Cehov în dezvoltarea
planipolen {iar al Franţei In U-R.S.S.. L aviaţie S. F. Jovoraukov; A 1. Danisov, miniştrilor Afacerii or Externe oi celor 6 rea împotrivirii poporului francez faţă do literaturii naţionale, în educarea şl for­ I'INLANDA
Joxe, a oferit o recepţie cu prilejul sărbă­ preşedintele conducerii V.OJC S.; generalul ţări oara eu semnat tratatul ou privire la crearea „comunităţii defensive europene” marea unei generaţii întregi de literaţi La Teatrul Naţional din Helsinki — ca­
torii naţionale a Franţei — Ziua căderii de armată G. K Malendln ; generalul-lo­ progresişti, cu Idei democratice. pitala Finlandei — a svut loc o şedinţă
BestUteL co tanont de aviaţie N. A Zaharov; M. A „armata europeană". Aceasta propunere care ar constitui o prtm&jdte nu numai " Gbeorghe AJexandrov a sublmiat în con­
La recepţie au luat parte A. I Mticoten, KostRev, membru în dolegiul Miruşteretui Insă a fost respinsă de Mendes France; pentru cecurILalea naţională a Franţei dar oonsăcrătă cetef de - a S0-© comemorări a
vicepreşedinte al Con&iLiuhli de Miniştri Afacerilor Externa al U R. S. S.; funcţio­ fapt oare a provocat mult Indignarea cer­ şi pentru securitatea tuturor popoarelor. tinuare Importanţa creaţiei lui Cehov pen­ morţii lui A P ‘Cehov; "Profesorul Eîno
el UjR.S.S. şl ministrul Comerţului a) nari superiori el Ministerului Afacerilor curilor diriguitoare din S U.A. P V tru dezvoltarea literaturii mondial© Kailma Şi artista Bakman ou prezentat
U RS S.; G. F. Alexandrov, mtnlstnd Cul­ Externe al U.RS.S., el Ministerului Co­ Camerele dm casa Iul Cehov au fost referate despre aceri maestru sl ouvln-
turii al U.RS.S. ; A. I. Vîşinsld şi V. A. merţului Exterior al U.R.SS., al Ministe­ restabilite In felul tn care arătau pe clnd hdul. Asistenţa a vizionat fragmente din
Zorin, locţiitori oi ministrului Afacerilor rului Apărării ©1 UiR-S-S-, precum şl şefi Tratativele militare de Ia Tung Jia trăia ecnJloruL O part© a casei este re­ piesele „Pescăruşul" şi «Unchiul Venia”
Externe al U.RSS.; N. G PaJgunov, con­ şl membri e< ambasadelor şi legaţiilor
ducătorul responsabil al Agenţiei TASS ; a credo taţi la Moscova. A începui schimbul prizonierilor de război bolnavi şi rănî)i zervata pentru expoziţia permanentă, con- precum şl un scenariu după o nuvelă
HANOI (Agerpres). — In urma acordu­ acelaşi timp autorităţile militare francez©
Vasele sovietice au părăsii porlul Helsinki lui realizat in cadrul tratativelor militare eu predat reprezentanţilor armatei popu­ Ofensiva cercurilor imperialiste americane
HELSINKI (Agarpres). — TASS „Ordjonikxlze” au venit rind pe rlnd de­ de la Tung Jâa, ţa 14 iulie a început lare vietnameze 100 prizonieri vielnameri
Populaţia din Hel&lnkl a Intlmptnat cu legaţiile de oameni *1 muncii din Hel­ schimbul de prizonieri bolnavi şi răniţi ŞANHA1 (Agerpres). — După cum fcrani- împotriva cuceririlor democratice
căldură vizata vaselor militare sovietice sinki precum $1 diferiţi cetăţeni Ei eu aparţinind corpului expediţtonar francez mlt© Agenţia vietnameză de informaţii; La
Marinarii sovietici au fost înconjurau oferit marinarilor sovietici buchete de şl armatei populare vietnameze. 13 Iulie au avut loc la Tung Jia două şe­ ale popoarelor din America Latină, continuă
pretutândecd de atenţia oamenilor muncii flori, albume cu fotografii şl cărţi. Agenţia France Presse anunţă că pri­ dinţe ale reprezentanţilor comandamen­
finlandezi. La ora 13 vasele sovietice au părăsit WASHINGTON (Agerpres). - interesele poporului bolivian. Supunindu-
mul lot de 100 prizonieri francezi deţi­ telor militare ale celor două părţi, consa­
In ©cest timp, vasele au fost vizitele portul ospitalier, pe cheiurile căruia s« Corespondentul ziarului Italian „H Pae- st cererilor americane a! a început o
de aproximativ 8.000 persoane. Numărul adunase o mare mulţime de oameni care nuţi de armata populară au fost predaţi crate problemei încetării focului La 14
se” relatează despre Intrigile americane în campanie de persecuţii împotriva sindica­
doritorilor era ansă ou mult mai mare scandau „Pace şl prietenie” I „Trăiască autorităţii! or franceze tn punctul de Iulie nu a avut loc nici o şedinţă Con­
Bolivia. După oum ae ştie. mişcarea orga­ lelor muncitoreşti cu sprijinul cărora a
La 14 iulie, pe bordul crucişătorului prietenia şi pacea schimb stabilii fn regiunea Fan Hoe. Ir. ferinţa îşi continuă lucrările.
nizată a muncitorilor şl ţăranilor din a- ajuns la ctrma ţării Bande ale aşa nu­
ceastl ţară a silit guvernul lui Paz Eatcn- mitei „Mişcări o apanaje revoluţionare”,
Acum citva tlmpjfe lume". Briinlng a a- sono sl naţionalizeze minele, proprietate o organizaţie reacţionară condusă de Ea-
paginile, presei vîn cuzat din nou poIHioa nord-americană, şi eă Iniţieze o reformă tensoTOj au atacat reuniuni ale partidului
Germania occidentală Bonnului de „dogma­
s-a Încins o discu­ Presa din Germania occidentală cere restabilirea tism" şi de lipsă de agrară destul de modestă Un anumit comunist la Cochabamba.
ţi© asupra problemei flexibilitate şi s-a re­ timp, relaţiile dintre Washington şi guver­ După cum scria Ziarul, este evident că
stabilirii de relaţii relaţiilor comerciale cu răsăritul ferit la tratatul de la nul bolivian au fost chiar destul de în­ Estensoro a hotlrtt să înceapă lichidarea
economice între Ger­ Berlin Intre Germania cordate, Statele Unite aouznndu-1 pe Pa* cuceririlor democratice ale poporului boli­
mania occidentală şl şl Uniunea Sovie­ Estensoro, aşa curo l-au acuzat şi pe pre­ vian. 1n scopul de a preda din nou mi­
ţările lagărului democratic şi în primul cercurilor de afaceri din Germania oco- armele numai pentru (aptul că cancelarul tică semnal in 1926. citindu-l drept model
rind cu Uniunea Sovietică Majoritatea pre­ dantelă, „Deuteche Zeitung und Wirl- federal a zăd&mloit o acţiuno izolată ar al unei „politici care nu reounoaşte nici şedintele Arbenr, că «le „comunist” A- nele de cupru bodlvieoe — principala bo-
cumpănitoare a autorilor articolelor res­ âchaUszaitung” aminteşte că „partenerii însemna a face un proBt rarvldu unei un fel de dogmatism". pot insă — acrie ziarul — Paz Estansoro găpe a ţării — tn mtlnlle trusturilor nord-
pective şl-au exprimat în unanimitate pă­ comerciali sovietici lşl îndeplinesc cu scru- opere atît de utile — comerţul german cu ,-vEete necesară o supapă pentru exce­ s-a lăsat cumpărat de americani, trădlnd ameriesne
rerea că comerţul cu Uniunea Sovietică oulozrtate obligai Iile”. Proprietarul unei răsăritul” dentele de export germane, a scris ziarul
este extrem de necesar. Argumentele a- man fabrici de încălţăminte, Helnrlch Accentuarea tendinţei cercurilor de a- „Frankfurter Rundschau” Rezultatele
depţUor stabilirii legăturilor economice cu Krumm. scrie în ziarul „Main Echo” : „In faceri din Germania occidentala spre proaste ale comerţului cu SUA imping
Uniunea Sovietică au test atît de con­ cazul stabilizării comerţului intre apus şl stabilirea legăturilor economice cu U- comerţul exterior al Germaniei occiden­ O înfîmplare la Colombo
vingătoare Incit contraargumentele ziare­ răsărit, piaţa sovietică ar asigura Germa­ nlunea Sovâeilca se explică în primul xmd tale pe caJea spre răsărit”
lor pro-americane care sprijină politica- nici occidentale o desfacere extrem de prin aceea că In ultimele luni s-au Inten­ Dorinţa mare a întreprinzătorilor din „Pravda" publică sub semnătura lui M nit patria lor Guvernul din Ceylon a a-
oficială a Bonnului apăreau mlur-adevlr mare sificat fenomenele de erizfl In economii, Germama occidentală de a (ace comerţ cu Afonln următorul articol intitulat „O lo- nulat permisele provizorii şi permanente
sărăcăcioase Contramandarea plecări! la Moscova a vesi-germană Uniunea Sovietică reiese din comunicatul tlmptere la Colombo”. de domiciliare îd .iceaslâ ţara eliberate
Atunci a intervenit în discuţie însuşi delegaţiei industriaşilor vest-germatu a Semnale de alarmă sint date do institu­ cu privire la cea de a cmcea şedinţă a „Nu voi tolera acţiunile lui Desay sau aşa-numlţllor apatrizi. Aceste persoane nu
Adenauer. El a încercat să convingă o- provocat nemulţumire In cercurile de ©- ţiile care se ocupi cu studierea situaţiei Comitetului pentru problemele dezvoltă- acţiunile ţării lui...”. au dreptul şă fie angajate la lucru, nu
plnia publică că Uniunea Sovietică nu iac-eri. „Soclelalea pentru comerţul cu ră­ economice din Germania ocoîdentală şl din rU comerţului german, care s-a ţinut la Înainte de a sublinia caracterul vădit capătă cartele de orez. ele.
sr fi capabilă să livreze mărfurile nece­ săritul” din Hamburg a declarat . întreaga lume capitalistă. Astfel de pildă. 24 funie 1n Berlinul răsăritean (acest co­ nedrplomatle al „declaraţiei" alate, să-i Persecutarea persoanelor strămutate, de
sare economici Germaniei occidentale „Regretăm foarte mult că in urma In­ Camera dc comerţ a indurtrlel din Bre- mitet este alcătuit din reprezentanţi ai prezentăm cititorului .personagrile princi­ •mgină Indiană, o provocat în repetata
Specialiştii au infirmat acest argument terzicerii plecării la Moscova a reprezen­ merhaven a publicat recent un pronostic cercurilor economice din R D Cermană pale.. Primul ministru a) Ceylonului, John rînduri proteste din partea fodlei. Îndeo­
absurd, acoţind In relierf avantajele co­ tanţilor Comitetului răsăritean, posibilita­ de eonjuclură In care se arată că In ur­ şt din Germania occidentală) In comuni­ KotaiawaJa, persoana care a făcut decla­ sebi Desay. Înaltul comisar al Indiei în
merţului cu Uniunea Sovietică După ce a tea simplificării şl reglementări! opera­ mătoarele luni se prevăd mari dificultăţi cat se arată că Comitetul o primit 330 de raţia de mai sus şl Desay — înaltul comi­ Ceylon, a arătat că e serie de acţiuni ale
suferit un eşec pe frontul propagandistic. ţiunilor comerciale «i de conturi cu într-o serie ds ramuri ale Industriei Im procuneri din partea firmelor ves(-ger- sar al Indiei în Ceylon. După cum a trans­ guvernului dm Ceylon sint In contradic­
Adenauer a recurs la măsuri de corvslrln- U R S S. a fost din nou aminată pe o pe­ Germania occidentală, IrvrăutH't** balan­ mane cu cererea de a le transmite orga­ mis corespondentul din Colombo al a- ţie cu acordul încheiat Intre India şi
gere El a Interzis plecarea ia Moscova a rioadă ne determinată". ţei comerţului exterior al Gei-maniel oc­ nelor Comerţului exterior al Uniunii So­ ganpei Reuter. Kotalawala a făcut acea­ Ceyloo El a menţionat acest luciu şj in
ur.ul grup de industriaşi vest-garmaml O serie de ziare menţionează cu Indig­ cidentale şi agravarea concurenţei pe piaţa vietice stă declaraţie in cadrul şedinţei din 1 iulie recentul său interviu publicat de ziarul
«are. In numele Comitetului răsăritean a) nare că amestecul lui Adenauer s-a pro­ mondială ..Occidentul trebuie să Înţeleagă, scrie a Camerei reprezentanţilor dus Ceylon „Ceylon Observări’ şl cav* a provocat re­
Asociaţiei. Industriaşilor vest-gormani, in­ dus din ordinul direct al Înaltului comi- Cercurile de afaceri din Germania oc­ ziarul ^Ba'disches Tageblatt” ci pentru „atunci rind In Ceylon s-a iscat din nou- plica lui Kotalawala. dJjs cunoscuta ri-
tenţionau să ducă negocieri ou privire la tar american, Conant. ..Oare noi krebub cidentală îşi dau seama că orientarea uni­ noi este insuportabilă situaţia că după controversa cu privire te statutul celcrr tltorului: „Nu voi tolera..."
extinderea legăturilor comerciale Intre să ascultăm întotdeauna de politica ame­ laterală a economiei vezt-gercn9ne spre aproape zece ani de la terminarea răz­ 000.000 Indieni cant, locuiesc în Ceylon” După cum e proverbul, spune cu cine
Germania occidentală şt Uniunea Sovietică. ricană chiar atunci clnd după părerea Statele Unite ale Amerlcll şl piaţa capi­ boiului tot mai trebuie să cerem auto­ Cuvtnlul „controversă” nu exprimă de- . le-tntllneşti ca să-ţt spun cine eşti : presa
Dar, fin ciuda tuturor străduinţelor Iul noastră ea merge prea dsparte” ? — în­ talistă controlată de ele poate aduce con­ rizaţia celor trei puteri occidentale de o- sigur fondul evenimentelor din tom la străină subliniază că de cităva vrema dl
Adenauer şt ale adepţilor iul cererile cer­ treabă ziarul „LaodeszeltUng” din Lllne- secinţe grele Fostul cancelar al Relcbului, cupaţîe atunci clnd dorim sa discutăm cu Ceylon Se ştie că in ianuarie amil curent Kotalawala se bucură de o „caldă simpa­
curilor de afaceri din Germania occiden­ burg Heinrich Brunlng, al cărui discurs rostii -Uniunea' Sovietică. „Această situaţie eăte a fost semnat la Delhi un acord indo-cey- tie” In cercurile oficiale americane Mai
tală cu privire la stabilirea de relaţii e- După cum refiatsază ziarul „Deutsche la începutul lunii iunie la clubul din Re- nu numai înjositoare, scrie ziarul, dar ea, loncz cu privire 1a cetăţenia persoanelor mult dedt atît. el a (ost mvitat să vizi­
canomice cu Uniunea Sovietică nu numai Woche” care apare la MUnchen, în ulti­ nznla-Ruhr a răsunat ca un semnal ds prejudiciază interesele noastre” de origine indiană strămutate in Ceylon teze Intr-un vlttor apropiat Washingto­
că nu au încetat cL dimpotrivă, se fac din mul Ump s-a Intensificat considerabil pre­ alarmă. într-un Interviu acordat cores­ Declaraţiile preseo burgheze din Germa- Era vorba sâ se urgenteze dobîndlrea nul unde, potrrlvit spuselor corespondentu­
ce în ce mai aurite. Infinrund argumentul siunea cercurilor de afaceri asupra guver­ pondentului ziarului „Suddeutscbe Zel- "nia occidentală In care se cere stabilirea drepturiloi de cetăţenie de persoanele de lui din Washington al unui ziar egiptean,
luJ Adenauer cu privire la pretinsul ca­ nului de la Bonn. Acestea cer să nu fir tung" la 22 Iunie, a avertizat din nou s- de relaţii economice cu ţările democratice origină Indiană- primul ministru al Ceylonului va pleca
racter „dezavantajos" al comer|ulul cu Împiedicată stabilirea legăturilor econo­ supra pericolului care decurge din relaţi­ dovedeic că politica dictatului economic Ce s-a mtîrrvplat şi se intlmplă Insă In „pentru a semna cu S.U A. un pact mili­
Uniunea Sovietică, ziarefe publică mate­ mice cu Uniunea Sovietică şi cu alte ţări ile comerciale unilaterale ale Germanleo dusă de cercurile guvernante ale S U A realitate ? Potrivit relatărKor presei stră­ tar şl un acord cu privire la acordare» dc
riale care ilustrează importanţa pentru democratice Aceste cereri iri girase ex­ occidentale El a declarat că fenomenele Intîmpină o rezistenţă cresclndă In cele ine. autorităţile din Ceylon iau toate mă­ ajutor militar"
economia bermamei a dezvoifJrli comer­ presia şl în paginile presei ZMrul „Han- de criză din economia S U.A servesc drept mai diferite cercuri politice şi de aiacen surile pentru a expulza nvli de persoane Oare aceasta să fie cauza discursurilor
ţului sovîeto-gezman Influentul ziar a) novereche Allgemaine" sene: „A dtpuru „semna) de avertisment pentru întreaga dm Germania occidentală. (Agerpres). de origină indiană din ţară. care a deve­ degajate ale lui Jobn Kotalawala 7
Redacţia şl Adm. ziarului Str. 6 Martie* Nr. 9, Telefon: 188-109 Taxa plăt-'J in numerar cori. aprobării Direcţiuni: Generale P.T.T. Nr (36.320 din 8 Nov -Tiparul latrepr PoUgrahcâ de Stat DEVA