Page 25 - 1954-07

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE LNITI-VAI
I N A C E S T N U M Ă R :

Legarea rapidă a snopilor — mij­ Din experienţa P.C.ll.S.; Cum con­ —. Pentiu o mai largă extindere a me­
loc de grăbire a slringerii recoltei. duce comitetul raional organizaţi todelor noi de muncă.
(pag. 2) ile de bază a!e partidului. (pag 3)
Cum am cuplat două batoze la un (pag. 3) — Note şl comeularil externe : Ce se
tractor (pag 2j
însemnări critice pe marginea unei Prilej de lnvă|iminle pentru munca petrece in Pakistanul de est Coasta
$edin(e de analiză. (pag. 2) de viitor (pag. 3) de Aur (pag. 4)
Anul VI. Nr. 58 (393) Joi 22 iulie 1954 4 pagini 20 bani

Pentru extinderea şi consolidarea IN CINSTEA ZILEI DE 33 AUGUST
sectorului socialist in agricultură Noi succese în întrecerea socialistă şi patriotică

Învăţătura manwsL'ienmiată, precum şt există cile 11 cereri de trecere de Ia înto­
bogata experienţă a PGU.S. no învaţă că. vărăşire le gospodărie agricolă colectivă. -- - *
cooMD'ukrea socialismului trebuia făcută &au la Balşa unde există 20 cereri pentru Ţesături peste plan
ou numai la oraşe ci şi La sate. Traco for­ formarea unei întovărăşiri zootehnice da Brigăzile de tineret tn frunte Comune fruntaşe
marea socialistă a agriculturii este facto­ creşterea olior, rezultatele nu ar fi fost Pe întregul cuprins al Vfitt Jiului, apro­ ptanu Dumitru şi Petrescu loan, tot de ta la recoltatul furajelor
rul care duce necondiţionat 1a dezvolta­ altele ? De sigur că da, mal ales că in Caa de a 10-a aniversare a eliberării pierea marii sărbători—23 August — se mina Uneam, şi-au depăşit normele pe
rea economiei naţionala, la satisfacerea raionul Orăştie sint gospodării şl înto­ patriei noastre da către glorioasele ar­ simte tot mai viu. graficele realizărilor prima jumătate a lumi curente cu 32—4) In raionul Uia. sfaturile populare acor­
nevoilor mereu erasdnde ale poporului vărăşiri care servesc de exemplu In în­ mate sovietica, este intlmpinală de munci­ creacînd vertiginos. la sută.' dă o mare Importanţă problemei recoltă­
muncitor. treaga regiune. toarele de la ţesătoria dm VuJoan ou noi In fruntea întrecerii socialiste, ee se La mina Anmoisa Ijierii se găsesc de rii furajelor Cu toate că muncile eu fost
Călăuzi ndu-se după învăţătura marxlsl- In rttcnul Haţeg există de asemenea şi mari succese Ele se strădueac a tra­ desfăşoară In cinstea acestui mare eveni­ asemeni în primele rlndun ale întrecerii aglomerate In această perioadă, iar timpul
LeninHta şi experienţa P.CUS, partidul largi posibilităţi pentru a se extinde sec­ duce în fapt angajamentul luat ea pînâ ta ment din Istoria poporului nostru, alnt socialiste Brigăzile uteminte. conduse de a fost nefavorabil totuşi, in acest raion
nostru e dus şl duce o politică perseve­ torul socialist in agricultură şi totuşi re­ 23 august să producă între 2400-2300 me­ brigăzile tinerilor mineri. Brigada utemJs- Cristei Aurel şi Hobl&n Romulus, au ob­ furajele au fost recoltate pin A acum de pe
rentă do lămurire a maselor largi ale ţă­ zultate nu so văd Aceasta pentru că şl tri ţesături. tă. condusa de Marin Stotculescu de la ţinu*, in ultimele zdle realizări de 143 U o suprafaţă de peste 2.200 ha fineţe na­
rănimii muncitoare pentru transformarea aci, atit comitetul raional de partid cit Şi Rezultatele obţinute pînâ aoum dove­ mina Uricani, care a lansai chemarea pe sută turale
agriculturii In ţara noastră. comitetul executiv al afetului popular ra­ desc că ţasărtocrele de ta Vulcan l$l vor ţară „Pentru cea mai bună brigadă ule- Din cadrul colectivului de muieri de Culturile de trifoi şi lucerna car* cu­
In perioada ce s-a scurs de la plenara ional s-au mulţumit să privească mult Îndeplini cu cinste angajamentele. Ast­ ta mina Lonea de un înalt prestigiu te prind suprafeţe de sute de ha au fost
C/C al PM.8 din 3*5 martie 1940, In re­ timp ou indiferentă munca slabă depusă fel plnă în prezent, tovarăşa Dăneocu Elena mia tă din industria carboniferă", numai Io bucură brigăzile da ILneret. conduse de deasoir.enl recoltate ta timp ta coasa f-a şi
giunea noastră au luat fiinţă, pe bam li­ de cei ce răspundeau direct de această a dat psste plan 288 mstri, Dănescu Fiilcrf- ziua de 14 iulie ac a obţinut o depăşire Buîisca Gheorghe si Creţu Gheorghe Pe utcale In bune ci>ndl|luAi Zilele aceatea
berului coostmţi/nWvt al ţăranilor munci­ sarcină. teLa 169 melrl, Dam Ion Mana 168 metri. de 223 la sută De asemeni, brigăzile ute- prima decadă a aceatei luni, ele au obţinui a început şi coasa Il-a la trifoi şl lucernă
tori. un număr de 42 gospodării agricola Flar Mari© 160 metri. Ţesături pesta plan
Dar lui exemplu negativ şl mei grăitor Intre 28-102 metri eu mei dat şi tovarăşele mlste conduse de Sanokic Grigore. Stil- realizări de 163 la aulă recoltindu-se însemnate suprafeţe.
colective: $1 60 întovărăşiri sericele, In- îl constituie raionul Erad Comitelui ra- Fruntaşe pe raion la recoltarea tura­
gtoblnd peste 4t0u tami'Mi de ţărani mun­ ionad de partid in frunte cu tovarăşul Rodear.u Ana. Brăela Alexandra lelor slnt comunele Bălţa, LapuşnJc Lâ-
citori cu 10.226 ha teren. Pc Ungă aces­ prim-secretar Ardeleonu laan şt statut Realizări ale muncitorilor forestieri pugiu şi altele, care deşi au terenuri dd
tea s-au mal înfiinţat două întovărăşiri popular ialc«at nu au folosrt posibilită­ 600 tone cărbune munte unde vegetaţia e mai întârziată, to­
da Greş tare In comun a oWor. ţile existente în raion pentru crearea de Lupta pentru aprovizionarea cu lemn de Colectivul de tehnicieni şl Ingineri rh tuşi au reuşit sâ reccHeze peste 95% din
Munca politică desfăşurată dp organele gospodării agricole colective şl întovără­ peste plan mină a bazinelor carbonifere din Valea frunte cu inginerul-şaf. pe baza planului suprafeţele de fineţe naturale.
da partid şi de stat, a făcut ca In nume­ şiri agricole şi zootehnice Unii membri al Dto abatajele minei. Vulcan ies ta su­ Jiului, şl Anina precum şi a şantie­ do măsuri tehnico-organtailorlce a intro­
roasa locuri, ţăranii muncitori sS ceară Comrtetotoi raional s^au lăsat tnflulan- prafaţă suta şî suta de tone de cărbune relor de construcţii cu material lemnos şi dus o nouă metodă de plutire. Muncitorii
iniiflnţaraa de noi G A C. şi întovărăşiri ţsţt de concepţie complet- greşită că tn date de bravii mineri peste prevederile cherestea, ii preocupă Intens pe munci­ plutaşi au fost organizaţi In două echipe: Întovărăşiţi! din Lejnic
sdu sâ facă cereri pentru a intra in cele raionul Brad nu există condiţii pentru grafrfoukn de extracţie. In primele 16 dle torii si tehnicienii forestieri de ta I.PX.T o echipă de linie şi una mobilă ce a» de­
existente Numeroase asemenea cereri crearea d© gorpodării agricole colective şl din luna iulie ac. printre sectoarele frun­ Sebeş plasează cu ajutorul unui camion pe au terminat secerişul
f-au făcut datorită succeselor obţinute de întovărăşiri. Faptele dovedesc InsB că a- taşe s-a clasat sectorul IV, avind o de­ Colectivul de conducere de aici. îndru­ traseul riulul, concomitent cu unda de apă
întovărăşiri, gosodăritle agricole colective, mat de organizaţia de partid şl sprijinit de eliberată din opusturi Apticindu-se această Ţăranii muncitori întovărăşiţi dm sa­
ceste condiţii exastâ La Căxăslâu sînt 23 păşire da 600 tone de cărbune extras cerni telul de întreprindere a antrenat tn
care au adus mult belşug In casele mem­ de cereri, la Rişca 11 ceren. La Tîr- peste prevederile planului de producţie. metodă, normele de plulire au fosl depăşi­ tul Lelntc raionul Hta. muncesc cu mult
brilor acestora Ce ponte fi mal grăitor şi navn de Oriş ÎS cereri, ta Lunca La obţinerea acestui rezultat şl-eu adus Întrecerea socialistă echipele de corhânllorl te Vn primele 10 zile ale acestei lum cu elan pentru « eiştiga întrecerea dintre în­
mal convingător decât faptul că In urma 15, Ier ia Blljeni 23 de familii au contribuţia brigăzile de mineri conduse de Io scoaterea buştenilor de răşlnoaae Au 37 la sută. iar productivitatea muncii a tovărăşirile agricole pomktâ tn cinstea zi­
succeselor obţinute in sporirea producţiei curul să se înfiinţeze o gospodărie zooteh­ tovarăşii Antal Ludovic, Ispas Aurel, Cioa­ fost organizate 4 brigăzi complexe care. crescut cu 2.7 la sută. lei de 23 August Pioă In seara zilei de
la ha. şi a dezvlotari. ramurilor anexe, nu­ nică. De mai bine de un an, In întrreg ra­ ră Aurei lovan Andronlc, Feher Petru şi lucrînd după metoda sovietică „Klrisl" au Abit lnglnerul-şef Iov Romcea loan cit 17 Iulie, el au terminat In întregime se­
meroşi colectivişti au primit pentru zilele reuşit să-şl depăşească simţitor normele cerişul pâioacelor
ionul există aproape 230 cereri în peste 37 alţii care şl-au depăşit sare «ui a de ex­ şl maiştrii Petffişor Zaharle şi Pacuraru
muncă atâtea prod/uee cit n-au văzut tn sate Aceasta înseamnă că mlădiţele sSnt, tracţie eu 25-43%. Echipe ca cete conduse de tovarăşii Culds Alexandru stau majoritatea timpului pe Clăile de grlu fiind aşezate In rladuri
casa lor moi odată Ji asemenea exemple numai trebuie ingnjvte şl dezvoltate Dar Icaif, Sleole Gh. Dubaş Clra loan şi Bog­ teren. îndrumlnd munca plutaşilor drepte i-a putut tncece dezmrrişt'-luJ prin­
.Slot molie in reghmaa noastră Amintim dan Nlcolae obţin depăşiri de normă cu­ tre ele. Pină tn prezent s-a dezmlrlşlit
pc semne comitetul raional de partid, şi î MTHAILEANTJ
de pHdâ pe colectivistul Handu NicoLae comitetul executiv al sfatului popular ra­ Tinerii funicularişti prinse intre 26—45 ta sută peste 40% din suprafaţa recoltată.
din G.A C. Pricaz, care in anul trecut a ional aşteaptă ca această nvuncă să se Alături de brigăzile de imn an ce lu­ In muncite de recoltare s-au evidenţiat
primii pentru zilele muncă efectuste îm­ facă de la sine crează In adine, tinerii muncitori de La Pe calea înfăptuirii angajamentelor întovărăşiţi! Ruştea Cozma, Crişan Aurel
preună cu familia sa, produse in valoare funlăutarul minei Lupani, îşi intensifică ac­ şi alţii.
de pecie 47 000 lei, sau alţi colectivişti oa Plenara C C al P M R din aprilie 1854. tivitatea In vederea dobîndirii de noi suc­ Printre obiectivele pe care şl lo-a pro­ mele rec* ril* din acearil lună au econo­ lntovărlşîţil din comuna Flllmon Sîrbu
cei din Obreja şl Căpud jalonul Alba, a criticat cit asprime şi faptul că unele or­ cese in muncă. pus colectivul da muncă de la depoul misit peste 300 tone de combustibil se grăbesc de asemeni să termine cit mai
Miercurea, Gftrbova, Apoldul de Sus şi gane de partid nu se preocupă cu Interes CFR Petroşani să le realizeze In cinstea Printre brigăzile care au adus un aport degrabă secerişul Pînă acum el au sece­
de extinderea şi consolidarea economko- Lucrînd la manevrarea cuplelor, tine­ rat 70% din suprafaţa da pâioase. înto­
alţii, din raionul Sebeş, care au primit rii Peacu Ntaolae. Msrrin Alexandru. Si- zilei de 23 August, se numără şl economi­ i-eal în obţinerea ateslor rezultate, se nu­
oile S-d kg grtu şl alte produse pentru o organlzatoricS a gospodăriilor agricole co­ mlon Gheorghe şl mecanicul Pop Pran- sirea de combustibil in valoare de 340 030 miră a) cele conduse de mecanicii Martu vărăşiţi! Belea losif, Staer Ludovic. Nlca
zâ muncă, ins urnind mii de kg de produse lectiv© şi întovărăşirilor, pentru ca acestea Aurel, Roşea loan. fiarbura loslf şl alţii, NicoLae şi alţii, sint fruntaşii întrecerii Ei
să fie Intr-adevăr centre puternice de a- dte Işl depăşesc zHnlc normele de pro­ lei. In cursul luni! iunie coleclivul de au mobilizat prin 6xemplui lor şi pe cei­
de fiecare familie Asemenea succese s-au ducţie cu otte 40—33%. muncă a reuşit să' economisească combus­ care au realizat econcmJI de combustibil
abţinut şl in Întovărăşirile agricole. traoţie pentru masele largi de ţărani TUDORA NICOLAE tibil In valoare de 178 000 lei, Iar în pri­ In valoare de 2380-3400 leî fiecare lalţi întovărăşiţi la lupta pentru strîngerea
Trecerea de la mice gospodărie Indivi­ muncitori. cit mai degrabă a recoltei
duală (a goapodăna mare, socialistă, eon- Nu trebuie st uităm că paralel cu munca
.etituie o. eohimhare .artinră tn viaţa (ără- de creare -a noilor gospodării, colective şi
ntmiL Este un dnm nou ec M s-a arătat întovărăşiri, trebuie întărite şl consolidate F R U N T A Ş Î N P R O D U C Ţ I E Se întrec la strîrisul
deodată după ce au mers alita pa calea cele existente, ele devenind adevărate recoltei
veche apucată dm bâtrîni Şl pentru oa exemple Şi succesul întăririi economlco-
ea să fie călăuzită pe acest nou drum tre­ areaniratorica a acestora depinde in foarte Ne aflăm in secţia strungârie a sectoru­ folosi dlo plin cele 490 minute de lucru resc împreună cu maistru), dacă nu le-am in ziua ele 13 Iulie în comuna Romos
buie dusă o munci susţinută de lămurire, mare măsură de felul cum sint ajutate lui ateliere centrale, din l.C.S. Hunedoara Am reuşit' să execut lucrări de bună înţeles bme, apoi caut sâ le aplic in prac­ raionul Orăştie, a început secenşui Ţăra­
pentru ca ţăranul muncitor să se con­ şi Îndrumate de către orcanele de partid începe o nouă m de muncă. 5i cu toate ei calitate şl să depăşesc planul de produc­ tici. nii muncitori se întrec pentru a strângă re­
vingi singur, să vadă cu ochii lut foloa­ şt de atât. de felul cum este respectat sta­ pină ta ora începerii lucrului mal fănt câ­ ţie ajultndu-mă de metodele Înaintate de InafarS de aceasta mal citesc ji unele colta' lntr-un ţimp cil mal scurt, penlru
sele muncii unite, pe mari întinderi, cu tutul de Imprimarea simţului de răspun­ teva minute. Uneril muncitori sint deja lucru pe care te aplic, ca de pddâ metoda cârti literare sau Ideologice care contri­ a înlătura orice pierderi
maşini şi tractoare- dere la fiecare colectivist pentru proprie­ aplecaţi asupra strungurilor şi raboteze- Bicov-Bcrlchievicl. de prelucrare şi tăiere buie la ridicarea olvelulu! meu cultural ss Primul pe comună a început secerişul
Acolo unde organele de partid şl de tara obştească, pentru a lupta continuu lor urmărind cu atenţie procesul de prelu­ rapidă a metalelor, pe care ml-am însu­ ideologic Da pildă In ultimul timp am stu­ ţăranul muncilor Gigu Vasile din satul
stat au dus o asemenea muncă rezulta­ In vederea dezvoltării ei. de felul cum îlnt crare a pieselor. şit-o prin st ud tor ea manualului „Strun- diat „Imperialismul stadiul cel mal InaJl Vatdel. Numai in citeva zile el a secerat
tele n-au lntlrzlat să se vadă In raionul îmbinate interesele obşteşti cu cele per­ La un strung „Victoria" un tlnăr pare găria", traducere din limba rusă al capitolismirfui” şl am dtll cu mult tn- 1,78 ha griu 0.25 ha secară şl 0,20 ha
Sebeş de pildă, există astăzi 18 gospodării sonale ale fiecărui colectivist Aici inter­ complet absorbit de mersul maşlnet. de fe­ Cu 15 minute înainte de terminarea pro­ leres cartea „Flăcăul din Blnţintl”. Seara orz. De asemeni comunistul TLnase loslf
agricole colective, a căror număr de vine rolul hofărltor al organizaţiilor de lul cum aceasta sLninJeşte metalul dintre gramului de lucru imi opresc strungul, Iml întrerup lectura pentru a viziona fil­ din satul Pişchlnf e fruntaş la muncile
membri creşte cu flecare an, ajungtnd să bază cere trebuie temeinic Îndrumate In de recoltare Plnă la 16 iulie el a secerat
chem ere. Na pare ounosout acest ttnăr şl udun şî-mi depozitez sculele, curăţ spânul mele ce rulează in localitate, precum şl
se m&rească mai mult decit dublu, cum această privinţă du ne înşelăm. N© aducem aminte, de el şl ung strungul, contribuind astfel La pre­ nianUeslaţlIle artistice ta care caut să nu suprafaţa de 1.98 ha grlu şi 0.3C ha se­
slnt cei© din: Miercurea. Doblrca, Ungu- Cit de genial sună cuvintele marelui dnd fn luna octombrie anul trecui, era lungirea duratei de funcţionare a maşi- lipsesc niciodată cară executind totodatl şi dezmiriştitul
rei. Glrbovs şl altele. L«nin care spunea: „Numai tn caz că un simplu muncitor neoalificat. Încă de nel. dlnd totodată posibilitate schimbului In sfirşlt. după această discuţie l-am fie aceste suprafeţe.
In raionul Alba sint de atemsnsa un vom reuşi să le arătăm în mod practic atona et manifesta dorinţa fierbinte următor să poată intra direct in procesul Pilda acestor ţărani muncitori a fost
număr de 10 G A C. şi 14 întovărăşiri tar tiranilor avantajele cultivării pămtnVulul de a se cohtiea, de e-şl Însuşi o meserie de producte In această privinţă folosesc mai întrebat : Ce te-a făcut să îmbrăţişezi urmată şl-de ceilalţi ţărani muncitori din
această meserie, care după cum vedem
lA raionul 11 ia. 22 da întovărăşiri şi 2 gos­ In comun. In mod colecttv, in asociaţii, in — Vreau s3 devin strungar, spunea ©I metoda Voroştn de curăţire şl organizare îţi este foarte dragă ? şalele comunei Romos Ei se străduiesc să
podărit agricole colective, fund pe cade arteluTi, numai dacă vom izbuti sfi-l ve­ maistrului Banyai Frenolsc. Şl maistrul în- a locului de muncă După ee predau apoi — In anul 1950 am plecat tn armată de ciştige întrecerea patriotică lansată de
de a se Înfiinţa artele noi nim în ajutor ţăranului prin intermediul ţelegîndu-i dorinţa l-a calificat la locul strungi schimbului următor, examinez cu sfatul popular el comunei Geoagiu către
Dacă Insă In unele raioane aie regiunii asociaţiilor şl artelurllor numai atunci de muncă după metoda Cottear. Ajutai şl atentie desenele pentru piesele ce le vo) ta coameile plugului Acolo am luat cu­ toate comunele din regiune
s-au obţinut o aer le de rezuîtate In extin­ noştinţe penlru prima dală. fn erele de STANCU S1MION
clasa'muncitoare care deţine puterea de îndrumat de organizaţia U T M astăzi executa a doua zi educaţie politică, despre progresele teh­
derea şi ccnsoleda/ea sectorului socialist a tal, li va putea dovedi In mod practic Mor da re loan este un bun strungar ce se Nu ne-am oprit aci şi om dorit să cu­ corespondent voluntar
tn agricultură, apoi nu se poate afirma ţăranului dreptatea eL va putea atrage bucură de înaltul titlu do fruntaş in pro­ noaştem mai departe activitatea tovară­ nice aJe Industriei noastre şl m-am simţit ___a__ _
acelaşi lucru despre celeladts Organele de temeinic *1 pentru totdeauna de partea ai, ducţie şului Mardara Icon rugindu-1 să ne apună atras spre viaţa, de fabrică La termina­
partid şl de stat din aceste raioane nu rea stagiului im venit in această ..cetate Dintr-o gospodărie anexă
masa ţărănească de milioane şl milioane — Cum faci de obţii asemenea reali­ ceva şl despre activitatea sa d>n timpul a cleiului" de care auzisem atitea aruza-
depun o muncă stăruitoare. sistematică, de suflete" zări? 11 întrebarăm In zaua cind ne eOaro liber Muncitorii de la gospodăria anexă „Mi­
pentru crearea gt mărirea numărului de In secţia de strungărie admirindu-i inde- — De la atelier mă duc Ia cantină unde Jfndu-mă la început ca muncitor necalifi­
gospodării agricole colective şi inievărâ- Tocmai In lumina acestor învăţături or­ cat Cu ajutorul tovarăşilor şl a organiza­ nerul IV". ;ec|ta Bircea Mici au trimis
ganele de partid şl de stat, SMT.-urile mtnarea. servesc masa împreună cu certalti tovarăşi ţiei am reuşit ca dup5 patru luni sâ de­ pînâ acum cantinelor muncitoreşti dio Va­
tfn. m care au un rol deosebii In această privinţă, — Multe aşi putea să vă spun, In acea­ de muncă, continuă el. apoi ne îndreptăm lea Jiului peste 10300 kg. saLată şl spanac,
Lăiclnd luni de zOe şl chior ani oa lu­ spre dormitorul care l-am făcut să fie vin afrungar
crurile aă meargă „de la sine" eomrtetede precum şl toate organizaţiile de masă din stă privinţă, dar să le luăm pe cale mai cft mai plăcut După un scurt repaus, tn Privind acest tfnîr ne-am dat seama că 7 100 kg ceapâ verde şl usturoi, 4347 kg.
principale
gulioarc 5:)7S kg rădâclooasr 8230 kg
raionale de partid şi afaUirila populare regiunea noastră, au datoria de cinste de Obişnuiesc ca sculele şl materia primă cazul cind in acest timp nu am nici o asemenea milioanelor de tineri dm ţara vană de v-*r,â 3312 kg. castraveţi şi dov­
raionale din Orăştie Haţeg şi altele, nu a lupta perseverent pentru extinderea îl pentru prelucrat să o pregătesc înainte de şedinţă sau altă activitate pentru că am ncaatră. ttnârul Msrdare loan grăieşte lecei In afară de acestea a-au nu! trimis
au luptai pentru crearea de noi gospodării întărirea sectorului socialist In agricul­ începerea lucrului f&pt pentru care vin uitat să vă amintesc că fac paria şl din prin exemplul său. dovzdlnd puterea de
cola Olive şj întovărăşiri agricole, mulţu- tură eu 20 de minute Jnamte In timpul lucru­ birouf organizaţiei de bază U.T.M. ca res­ creaţie $1 avlnlui nestăvilit al tineretului însemnate cant.iţătî de cartofi de vară, ar­
dei graşt. Iar peste citeva nle vor începe
mindu-se ou cele pe care le au In raio­ Rcadele muncii de pini aoum, condiţiile lui nu părăsesc strungul decit pentru ca- ponsabil cu InvăUmtntul politic, merg In nostru, ps care nimeni şl nimic mul va să trimită roşii
nul Orăştie. organele de partid ş< de stat favorabile existente, precum şi interesul ztzrl urgente, sau cind am nevoie de unale părouleţul din fata dormitorului sau la putea opri din drumul glorios al constru­ Muncitorii de la grvspodărta agrozoo­
au dus o muncă neorganizată In această rreselnd al ţăranilor muncitori pentru lămuriri referitoare la echită. p* care la club unde studiez cărţi de specialitate, şl irii vieţii nof. vtafâ ce-i eparţlne tehnică „Minerul IV'" şecţia Bircea. se
privinţă, Inceplnd-o in unele locuri, lâ- gospodărie colective şl întovărăşirile a- cer tovarăşului maistru pentru evitarea tn apeoiai „Strungăria", notlndu-mi anu­ ACHIM C., BELOIU M străduiesc să obţină noi succese in cinataa
sind-o apoi şl apuclndu-se in ‘altă parte, gricole, ne vor permite să facem o coti­ eventualelor rebuturi. In acest - fel pot mite problema pe care a doua zi ie lămu­ corespondenţi voluntari zilei de 23 August
ca pVnă la urmă să nu albă rezultate nici tură serioasă în munca de voitor pentru
unde Perspectivele destul de bune care oa să Irvtflrlm şl să lărgim «eterul soda-
slnt In unele locuri au fost neglijate Dotă îist al agriculturii !n toate raioanele re­
âr fl fost dusă o intensă muncă politică şl giunii ncastre, contribuind astfel La înfăp­ ooo o o o oc oc ooo O O O <XX> OO OOO OO Od FRUNTAŞI ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTĂ
organJaatorlcă In Romos. de pildă, unda tuirea politicii partidului In uriaşa operă 5 o O OO O OO O O OOO OO OO OOOOOOOO^ rio
sloi de acum 16 cereri de înfiinţară a de construcţie paşnică a unei vieţi noi şt
unei gospodării colectiva, la Jetedinţi unde îmbelşugate pantru cei ee muncesc din pa­
sînt 10 cereri, la Turdaş şi Sibişel unde tria noastră.
Conferinţe pentru oamenii muncii
Societatea pentru răspândirea ştiinţei şl noii Mc şl Ulerar au tratat teme variate şl
culturii, subfiliala Petroşani, culege tot interesanta ca : „Desfăşurarea conferinţei
mal multe roade în urma activităţii ce o de ta Geneva", „Apariţia vieţii pe pâmJM”,
desfăşoară
„Cum să ne ferim de bolite sistemului
. In cursul acestui un subfiliala Petroşani -ervuB”, „Să folosim d*n plin rezervele In­
a organizat şi ţinut 674 conferinţe La care
au participat peste 23 0f.3 oameni ai mun­ terne aie întreprinderilor' 1 . „Dezvoltarea
cii. Conferinţele avind caracter ştiinţific producţiei de Larg consum", «ta
BEXA PETRU - minsf TUCACIUC MIMAI — BOYTE PAVEL - frun­ 8REDA NICOLAE - BULEA TEODOR - teh­ ANDROANE IOSIF -
Au primii carnetul roşu de U. T. M. fruntaş în întrecerea so­ Iruntaş in întrecerea so­ taş al întrecerii socialiste Iruntaş în întrecerea so­ nician. şefol sectarului IV fruntaş al întrecerii Suria
cialistă — mina Pefilla cialista de la mina Ani de Ia mina Vulcan, lu­ cialista. mina Anlnoasa al minei Aninonsa Sub liste de la inin:: Petiila
In una din zilele trecute, !-i şcoala ele­ dău LucYeţla şl ţăranul muncitor Mun- crează împreună cu bri­ Extrage cărbune In conlul conducerea lui priceputa Lurrind ta înaintări in
mentară din comuna Roşia de Secaş ra­ leenu Miron. Lucrind după metoda gra noase Obţine regulat de- gada sa în contul anului
ionul Sebeş, organizaţia de bază U.T.M. a Inmlnarea carnetelor a fort făcută de (Icului ciclic, a reuşii ca plşirl de plan Pe ulflmelc 1956. Este- iniţiatorul în­ anului I9S3. In ultima pe sectorul IV * ajuns Irun pialrâ. împreună cu bri­
primit tn nudurile gale încă 12 membri cita© tovarăşul Nicoară loan, prim-secre- împreuna cu brigada Sa să trei luni brigada condusă trecerii penlru realizarea rloadâ brigada ta a obţi­ ţaş pe minL dînd pesta gada pe ^are n conduce
tar a) CcmttetuJul raional U TJVÎ Sebaş plen. In perioada 1-13 Iu realizează Imemnxle de­
Printre cei ce au trăit clape de neuitat dea încă demull. cărbune de el a obţinut depăşiri de olanului înainte de ter­ nut o depăşire medie de
Ncll membrii ai organizaţiei U.T.M, cu păşiri de plan.
In viaţa unui tlnăr — primirea carnetului In contul anului >955 plan ţn medie de 407/*. men la aceasta mină 30’/* lie, 1166 lene cărbune.
prilejul primirii cameteJor şi-au luat fru­
roşu U.T.M — au fost şl tovarăşa Co- moase angajamente. i. IONAŞ rOOCOOO^OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCeseSOCCOOOOOOOOOOOOOC .WtoCKcOOOOO^COOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO^iOOOOOOOOO