Page 26 - 1954-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 50

Legarea rapidă a snopilor — mijloc de Pentru o vacanţă Cuoîntul fruntaşilor din agricultură
plăcuta a copiilor
grăbire a strîngerii recoltei * *
îndată dupe terminarea anului şoalar,
Căldura din jJMmele zile a făcut ca ma­ snopilor? In primul rlnd legăturile trebuie In raionul Petroşani, au lost deschise 3
joritatea lanurilor de griu să dea In pirgi tăcute dimineaţa clnd griul e umed Dacă tabere orăşeneşti şl o seamă de tabere Voi face polenizarea suplimentară la porumb
Acum e momentul de a se mobiliza toate acestea se (ac peste zi. cum se oblşnueşte de curte, unde zilnic se bucură de o mare
tortele peotru strlngerea recolteL La re­ In multe locuri la no*, griul fiind prăjit se atenţie în ce priveşte educaţia lor peşte Attt pe mine, cât şl pe alţi ţărani mun­ lentzarea suplimentară artificială numai le ce In partea cealaltă a lanului unde n-am
coltate pe lingă maşinile de secerat, tre­ sfarmă. Iar legăturile se rup ceea ce face 330 de pionieri şl şcolari citori din satul nostru, ne preocupă în jumătate din Lanul de porumb. aplicat polenizarea suplimentară, am ob­
buie folosite si alte unelte cum ar (1 de să se piardă timp pentru facerea lor din In cadrul acestor tabere, activează 45 ovare măsură oreşterea producţiei de ce­ După aplicarea aceste*) metode am în­ ţinut oumal 1500 kg. de porumb boaba
pilda coasa împiedicată şi secera nou. La făcutul legăturilor pot (i folosiţi cadre didactice, dintre cele mai bine pre­ reale ceput să urmăresc Îndeaproape felul cum la ha
Cu coasa împiedicata se pot reeolja zil­ copil şl oamenii bătrîni deoarece aceasla gătite din raion. Anul trecut am olUt o broşură, tai care ia dezvoltă culturile. A trecut doar eltva In urma acestei experienţe m-am hotă-
nic suprafeţe însemnate de teren. Tre­ e o lucrare uşoară. Ftrogramele de activitate ale taberelor se vorbea despre polenizarea suplimenta­ timp şl ml-am dat seama că porumbul la rit ca lo anul acesta să fac polenizarea
buie doar ca cel care coşeşte să nu zmu- Partea principală a metodei constă in cuprind excursii, intilnlri cu fruntaşi* în ră ertllloialA a porumbului. Printre altele care am aplicat metoda polenizării supli­ suplimentară artificială la Întreaga supra­
reascâ co33a fimdcâ la orice zmucitoră se felul cum este organizat legatul snopilor producţie, muncă tn cadrul cercurilor de In broşură, se spunea că daca faci poleni­ mentare era mult roci frumos ca ce­ faţă oe o ana Insămînţată cu porumb
scutura spicele Coasa trebuie purtata lin Şl lată curo. Mai InCti o femele sau chiar ştiinţe naturale, matematici, limba rcmlnâ zarea suplimentară obţii recolte sporite lălalt Anul acesta de altfel im aplicat ş» alte
şi In mod uniform Doi cosaşi pol taia în- un copil, la mal multe legaturi in braţe şl sport. M-am frămlntat mult gîndldu-mă la La cules rru-am dat seoma şl mal bine metode ooi Am a emanat ud tugăr de
tr-o t1 ou uşurinţă griul de pe un ba şl le înşiră de-alungul brazdelor de griu Numeroase excursii, In scopiri comple­ cele citite tn broşură şi în cele dtn urmă de eficacitatea aplicării metodei de pole­ pămînt în cuiburi dispuse în pătrat, pe
CupS e» trebuie să fie insă. o echlpfi da torit. O altă femele adună griul din brazde tării cunoştinţelor teoretice ale şcolarilor m-am hotărlt să aptlc şl eu metoda pole­ nizare suplimentară artificială. Io eluda care plnâ acum l-am prăşit de 3 ori lără
oameni care sA lege snopii şi să-i adune în potoage pe care le pune pa legătură şt pionierilor au fost organizate de către nizării suplimentare la porumb secetei din anul trecut, pe partea unde am sâ-l fac muşuroitul
în clăi Ar f) foarte greşit ca griul sA fie Un om vine apoi şt leagă snopii punindu-i taberele orăşeneşti Petroşan* şi Lupenl, Neftlnd însă destul de edificat asupra făcut polenizarea suplimentară am obţi­ VLA1CU IO AN
cosit şi lăsat fără a fi legat In snopi. S-ar pe urmă grămadă sau in picioare Dacă care au vizitai poalele Paringului. , rentabilităţii acestei metode am făcui po- nut 2 0G0 kg porumb boabe La ha., In Umo ţăran mijlocaş din comuna Aurel Vîatcu
putea, ca peste zl si vinS furtuni ou vio­ tn griu stnt buruieni e bine ea snopld să O deosebită atenţie muncii cu copil din
tabără, o manifesta tovarăşul Cirllg Tra- îngrijind sfecla de zahăr la timp, voi obţine o recoltă sporită
tan. responsabilul cercului de ştiinţe na­
turale de la „Casa Pionierilor" din Petro­ Au trecut clţlva and de cînd am început Astfel după ce am Îngrăşat pămtnlul cu tâmlnd am mai prăşli-o IncS odată După
şani. să cultiv sfeclă de zahăr. Planta aceasta bălegar de grajd am făcut o arături a- încă vre-o trei săptArafo) am efectuat pra-
aduce Un venit mare, dar cere o îngrijire dlncă de 20 cm., acoperind sub brazdă şîla a m-a Acum sfecla este de toată
specială faţă de celelalte oulturl îngrfişâminitele In timpul Iernii - ele au frumuseţea Cred că In prezent n-am îo
In cinstea glorioasei In urma hotărârii partidului şi guver­ putrezit complet fără să pLardă puterea de holdă cfeclă mal mică de 1 kg. Dacă va
aniversari nului pe care am studiat-o cu viu Interez, Ingrăşare Primăvara după topireB zăpezii dati Sînt sigur, că anul acesta voi obţine
mal f! nevoie am s-o irval pr&şese tncâ o-
em văzut că nouă ţăranilor muncitori ne
am arat pâmintul d*n nou la o adtnclme de
revin sarcini Importante şl ni-se acordă 8 cm După arătură am împrăştiat pe în­
ZI de zi. In cadrul duhului minier dtn o recoltă de sfeclă de zahăr mult mai
Anlnoasa, au loc tot mal intense pregătiri avantaj 14 însemnate Printre altele tn ho­ treaga suprafaţă îngrăşăminte artificiale bogată ca în anii trecuţi- Prin aceasta
tărâre se accentuează sarcina de a spori Apoi I-aro grăpat bine sl am însămlnţat
In vederea întâmpinări cu ansta a celei voi contribui la ridicarea producţiei de
de a 10-a aniversări a eliberării patriei producţia do sfeclă de zahăr sfecla de zahăr cu maşina sfeclă de zahăr şi voi primi venituri aval
noastre. M-am simţit dator să contribui şl eu Cînd sfecla de zahăr a răsărit şl a avut mari.
In cinstea acestui însemnat eveniment, pentru traducerea In viaţa a hotărirlL La frunzele da 3-4 cm., am început prima INDREI MACAVEI
fel ea alţi ţărani muncitori din Coşlari am praşllâ şl am rărlt-o După ce am rârit-o,
echipa da cor repetă cu regularitate etn-
început aă studiez şl să aplic metodele sfecla de zahăr a prins mai multă putere ţăran muncilor cu gospodărie Individuala
tece noi ca : „Pune dorul în cărbune".
agrotehnica. şi q crescut repede. Aşa că dupfi două săp­ din comuna Coşlari
„Clntaţl mineri", eic., tar echipa de tea­
tru pregăteşte piese „Morişea" de Ştefan
luri mari şl ploi torenţiale caie eA îm­ fie puşi 5n picioare pentru a se usca bu­ Tita, în timp ce echipa artistică da dan­
prăştie Întreg griul cosit &au să-î Inun­ ruienile. Altcumva ele provoacă mucegăt- suri exercită „Ghimpele", „Ţarina”, „S!r- Cum am cuplaf două batoze la un fraefor
dare Acestea bx provoca pagube deosebit reo boabelor. ba" şi altele.
de mari Do aceea trebuie luate măsuri Io desenul alăturat se arată de altfel De remarcat alnt utemlştll : Llcki Lucia, in flecare en. Inventarul gospodăriei de un tractor In acest fel eliberăm mat multa să scurtăm cu 13 zile durata txelerişuîul.
oa legatul şl adunatul tn el Al a snopilor cum trebuie organizată munca pentru a Cornelia Buzdugan. Constantin Moroni şi stat din ApoJdu 1 de Sus a fost Îmbogăţit tractoare cu care se va putea executa dez- Am mal avut şl o serie de alte avantaje
sA se facă tn acelaşi timp cu cositul sau se putea face legarea rapidă a snopilor. Petro Holca, care nu lipsesc de la nici o cu noi maşini agricole modeme. Anul a- mlrlştltul. lrsafară de aceasta se realizează Astfel un tractor a fost eliberat pentru a
seceratul. Această metodă este lesne de aplicat In repetiţie, fiind cel mai activi din forma­ ceeta de pildă, a primit din Uniunea So­ însemnate economii de carburanţi, piese luară efectiv la dezmLrlşLlt De altfel şl
Pentru ca secerişul a poată fi făcut la toate gospodăriile colective în toate Înto­ ţiile artistice afle acestui olub. vietică. o eombină autopropulsată tip S. 4, da schimb gl zHe de muncă Muncitorii tractorul care a acţionat ce*le două batoze,
repezeala, se cere ca operaţiunea de lega­ vărăşirile şî de către toţi ţăranii munci­ un tractor D.T. 34, o maşină de semănat care lucrează pe aceste agregate au fost a fost întrebuinţat la dezmLrLştit In (impui
rea snopilor sA fie bine organizata. In tori care au 4-5 braţe de muncă In fami­ porumbul în cuiburi aşezate în pătrat etc bine Instruiţi, el cunosc temeinic procesul nopţLL
multe locuri sa obişnuieşte ca cel oare lie sau care se ajută reciproc la muncă. O noua promoţie de Inafară de acestea gospodăria a mal pri­ da funcţionare a secerătorUor-legători.
Un fapt Important este şl acela că am
leagă, si facă şi legăturile, să le întindă Agitatorii, deputaţii, comisiile de femei şl inginer i şi tehnicieni mit 3 tractoare K.D. 35, două cultivatoare Astfel, am reuşit să înlăturăm defecţiu­ economisit 472C litri motorină, însemnate
şl eă adune poloagele. Muncind In ledul In special organizaţiile de tdneret, au da­ cantităţi de benzină şi piese de schimb
aceata legătorul pierde mult timp fiindcă toria să popularizeze această metodă în Nu d» mult. la Institutul de Mine „Gtv Texmlnlnd treierişul ou 13 zile Înainte
face o serie do mişcări fârâ rost toate satele regiunii, să antreneze pe co­ Gheorghlu-Dej" din Petroşani, au luat do termen, cel 40 de oameni care au deser­
Colhoznicii din Uniunea Sovietică au lectivişti, întovărăşiţi şl ţăranii muncitori
găsii şl aci o metodă nouă de organizare s-o aplice lo scopul adunării fără întâr­ aflrşlt examenele de stat pentru Ingineri vit batozele au putut 11 întrebuinţaţi tn
şi tehnicieni, pe anul şcolar 19S3-1GS4 alte munci.
a muncii cunoscută sub denumirea de „le­ ziere a recoltei şl a combaterii piexderllor
Printre noii Ingineri, se numără şl to­ Ţinînd seama de toate aceste avantaje,
garea rapidă a snopilor" Prin folosirea Organizaţiile U.T.M. îndrumate şl spri­
varăşii : Ranţa loan, fost miner La Lonea, conducerea gospodăriei de stat din Apoi»
acestei metode productivitatea muncii jinite de către organizaţiile de bază P.M R.
creşte mol bine de trei ori. Lucrind In mo­ dm gospodăriile colective şl întovărăşirile care a, terminat Institutul pbţtnlnd „Di­ dul de Sus recomandă gospodăriei de stat
din Galda da Jos. S.M.T.-urilor, gospodă­
dul obişnuit pini acum. un om abia poate agricole au datoria de o forma echipe din ploma de merit”, Angelescu Mihaj. fost
să lege Intr-o zd 60-100 snopi. După me­ tineri care să lucreze după această me­ şef la sectorul lî de la mina Lupenl, ce a riilor anexe şl sfaturilor populare din
toda legării rapide a snopHor, acelaşi om todă. In acest lei el vor demonsLra colec­ regiunea noastră, să cupleze c£to două ba­
obţinut calificativul „foarte bine". Felea
poate lega cu uşurinţă ICO do snopi fntr*o tiviştilor şl înţovărăşlţllor Însemnătatea toze la un tractor.
ori ceea ce înseamnă că Intr-o zi poate el antrenindu-l totodată s-o folosească tn Llvlu. fost miner la Petrtla. Mureşan Eu­ Nod am făcut cuplajul la tractorul LA R.
si lege perie IOCO de snopi lată deci că masă gen şl alţii, care gl-au luat examenul de 23. Se poate însă fac* şl La tractorul K D.
această metodă este un mijloc prin care Colectivişti, întovărăşiţi şi ţărani mun­ rial cu calificativul „foarte bine". Printre 33 deoarece au tot oam aoeeaşi putere de
putem asigura legarea şl adunarea in clăi citori folosiţi toate mijloacele care duc noii tehnicieni se numără şl tovarăşii : tracţiune lată cum am procedat la cupla­
a snopilor odată cu cositul sau seceratul. la grăbirea sirtngerll recoltei şl la com­ Martlş Alexandru, rost miner La Petrlle, rea celor două batoze Ja un tractor. Bato­
In ca constă metoda legării rapide a baterea pierderilor I zele au fost aşezate pe aceeaşi Linte le o
Jula Nicolae, altădată mlne*r la Anlnoaaa, distanţă de 5 nletri una de alta. aşa după
Zeriu Victor fost miner la Ţeba şl alţfL cum se arată Ln schiţa de mal Joa.
CE Si C I T I M : Aceşti .tehnicieni, care şl-au susţinut e- în urma batozelor la clroa fl metri (de­
xamenul de stat In mod lăudabil, au ter­ pinde de lungimea eurelej) am Instalat o
Cărfi epărufe în Editura Agro-Silvfcă de Sfal minat cu calificativul „foarte bine". transmisie fixată pe nLşte grinzi groase da
ştalar, (grosimea grinzilor e de circa 50
Dr XEN1A MOLDOVEANU - Creşterea de hrănise a nutreţurilor prin prepara• cm.). Transmisie, are o lungime de 3—fl
viermilor de mătase, oeupoţle bănoasă rarea lor. Un nou local metri şi grosimea ln diametru de 0 cm Pe
(40 pag. + 6 fiouri). Ing. T BEJ AN — Refacerea ulilor cu pro­ de şcoală ea slnt fixata 3 şaibe de lemn. Pe şaiba din
Dr. BOGDAN T. — Apiiclnd stupărltul ductivitate scăzută (3? pag.4-12 f i g ) mijloc e fixată cureaua oe vine de la
pastoral obţtnem cantităft mari de miere OSCPA — Despre munca delegaţilor de In comuna Doştat, raionul Sebeş, anul tractor tractor. Iar pe celelalte două slnt fixate
(30 pa p.-f6 fig.) batoză acesta s-a început construcţia unui nou curelele ce pun ln mişcare batozele Di­
Dr N. LUCA }l 1 DVM1TRKSCU - Fo­ (32 pag — 0.40 lefi. mensiunea şaibelor e calculată în raport
local de şcoală Acum este aproape gata.
loasele (nsămînjărtl arM/Ictale la animale >f AS — Căldura pentru prevenirea îmbol­ C.U.T şl alte maşini fabricate la rvol în nile Şl staţionările din timpul zQel care cu turaţia tractorului $1 a batozei Adică
In anul şcolar 1654-1955, copil ţăranilor
(22 pag.-1-4 fig.) năvirilor de bnicatară f 16 pop—0.13 lei) îar3. duc inevitabil la întlrzlrea lucrărilor Ara tn aşa fel ca batoza să nu aibă o turaţie
muncitori din această comună, vor învăţa
Dr. G. CĂTRĂNI — Cum apărăm anima­ \JAS-1CS — Prouenlrea efectelor dăună­ Conducerea gospodăriei a luat măsuri ca organizat şl schimburi de noapte Aceste mal mică sau mal mare decât oee pe care
lele împotriva febrei oftoase (boală de toare ale gerurilor tfrzii şt secetei asu­ în cele 7 săli luminoase ele şcolii constru­ maşinile primite să fie întreţinute ou schimburi lucrează cu secarătorile-iegători trebuie s-o aibă în mod normal.
pură şi de picioare) (28 pag. 4-17 fig.) pra producţiei de gfundă (74 pag. 4-2 fig.) ite prim autounpunerl Printre ced care au grijă şl folosite La maximum Cu cil vom ptnă pe la ora 2—3 noaptea cînd se lasă Cuplarea a două batoze sau e mal mul­
(ng. lOAN PUIA — Polenizarea ruplimen Dr C MANOLACHE — Situaţia dăună­ sprijinii in mod deosebit construirea aces­ şti să folosim mal bine capacitatea de rouă. Iar după aceea Încep să dezmiriş- tor agregata la un tractor, care ce-i drept
fard mijloc de ridicare a producţiei torilor animali al plantelor cultivate. tei şcoli, sînl tovarăşii: Precup Nicolae lucru b maşinilor, cu atit durata munci­ teascS ptnă dimineaţa cînd griul s-a zvlu-
agricole. (68 pag,—3,20 lei.) lor agricole, din diferitele campanii va taf şl se poale secera din nou mai mult lucru, dar numai astfel vom
(31 pag. + 4 fig.) Prof. S. V. VOSTROENUTOV - Cositoare deputat, Crăciun Samoiâă, Avram NicoLae fl mal scurtă Iar pierderile în recoltă mal In scopul terminării la timp a muncHor putea folosi întreaga capacitate de lucru
Ino 1 N1EDERMA1ER — Foloasele de pe autopropulsată KS. 10 (88 pag.4-49 fig. colectivişti, Făgădar loan şl Floare Fihp mici şi chiar evitate. de recoltare conducerea gospodăriei a luat a tractoarelor, vom putea scurta perioada
urma creşterii păsărilor (20 pag. + 2 ftg.) lei 8.301. ţărani muncitori ou gospodări» Individuale, Gospodăria noastră s-a angajat ea ptnă măsuri ca la secţia din Miercurea treieri- executării muncilor agricole şl combat*
Ing- c. BISTRJCKANU - Recoltarea şl Ing 1. D1M1TR1U — Cilăuza baîozarultrt Crlşan loan directorul şcolii, preşedintele la 23 August să termine recoltatul trelerl- şul să fie organizat după metoda sovieti­ pierderile îo recolte
păstrarea finului (30 pag.+ 4 fig.) (100 pag.+ 21 fig - 4.05 lei). şul şl dezxnlrlşUUil. că Nicolae Bredluk La secţia din Pâuca
şl secretarul sfatului popular şl alţii.
Ing. POPA TRA1AN — Cum distrugem fng. V1TTING O — Regiunile (ndlcale lată cum am organizat noi munca In vom treiera ca şi anul trecui eu două ba­ MATUGA FRANCISC
pirul de pe ogoare (24 pag.+ 3 fig ) pentru parcurile de vtnătaare populate POPA ELIS această campanie. La seceriş folosim cu- toze cuplate la un tractor Aplleînd a- directorul gospodăriei de stat Apoldul
Ing. COSOROABĂ R. — Sporirea puterii cu cerpidee corespondentă .voluntară pflaje de cîte două secerători iegători la ceaslă metodă am reuşU ca anul trecut de Sus
însemnări critice C.C.F.S., sau a celor care direct sau Indi­ lecflve la radio, faţă de acest însemnat ln tabara la Gurasada
rect se oeupă de mişcarea sportivă mijloc de culturalizare e maselor Deşi
pe marginea unei şedinţe de analiză Participanţii la consfătuire au criticat activiştii secţiei culturale cunosc, şl le-a La Gurasada. s-a deschis in acest an o
cu tărie metodele de muncă folosite de fost sezlsat de mal multe ori, faptul că a- toarel superioare loneecu Ecaterina Vor
Zilele trecute comitetul raional de comitetul pentru cultură fizică şi sport că comitetul raional C F.S care n-a căutat ca paralele de radio de la Flzeşfl. Valea Lu­ tabără de pionieri, fii al oamenilor mun­ trebui să pre*lnle un program bogat şi
partid Ha(eg a analizat in cadrul in satul RâehILova un număr de 40 tineri pe lingă practicarea fotbalului să extindă pului, Covnagî. fiaru Mare, Ostrov şl dtn cii de ta I C S H Ei s-au intilntt In acest Irurnos mai ales că au o mulţime de »nvlta|l.
unei şedinţe, la care au participat secretari doresc $1 vor să se organjzeze intr-un co- la sate şl alte ramuri ale ecUvltâţll spor­ alte părţi sint înstrăinate de ani, totuşi pitoresc colţ al regiunii pentru e-şi pe­ Şi cîntecele şl poeriUe nu mal conteneau
ai sfaturilor populare comunale, directori lecliv sportiv, care să desfăşoare o bogată tive De asemeni e fost criticată atitudinea eceştta nu au luat nici o măsură In acea­ trece plăcut vacanţa latâ-l pe Pădure Gheorghe, un pionier
de cămine culturale, reprezentanţi al or­ activitate, totuşi comitetul pentru cultură Se vor recrea şl vor învăţa în acelaşi mărunţel, cu cită pricepere dirijează corul
nelngădultă care s-a manifestat faţă de stă privinţă
ganizaţiilor de masa, felul cum se deslA- fizică şi sport n^a întreprins nlmle în atragerea femeilor tn activitatea sportivă timp lucruri noi. folositoare Cu cî sînt taberei ; cin Iul ..Salut voios de pionieri’
şoară munca sportivi şl culturală de masă «ceastă direcţie, n-a încurajat aceşti tineri De asemeni, lipsuri serioase s-au mani­ Instructoare, profesori, a căror menire este purtat departe pe aripi de vînt Acum.
deşi In raionul Haţeg s-ar fi obţinut fru­ festat şl In Întocmirea repertoriilor forma­
in cuprinsul raionului Haţeg. în mijlocul cărora se găsesc elemente cu moase rezultate In această direcţie dacă este tocmai de a ta organiza activitatea lot el. recită o poezie Şt-a pus întreg su-
Pe marginea dărilor de seamă prezentate înclinaţii sportiva Un exemplu grăitor In comitetul C.FS ar (I acordat atenţia cu­ ţiilor artistice care s-au prezentat atit la zilnică astfel incit aceasta să fie plăcută llelu) în ea. ochii 1 s-au aprins, obrajii
faza comunală cît şi la faze raională e
de Comitetul pentru cultură fizică şi spori această privinţă s-a putut vedea anul tre­ venită acestei probleme concursului artiştilor amatori Numai din şl interesantă $1 cîte nu se pot organiza de asemenea:
şl secţia culturală raională, participanţii la cut. cînd cu ocazia disputării unor compe­ Şedinţe de analiză organizată de comi­ cauza unui control superficial făcut de Intr-o tabără de ptonteri ? Şi-au propus „Ou Inima ca un criropei dş cer
consfătuire au dezbătut pe larg aspec­ tiţii sponlve organizate în cinstea celui de tatul raional de partid a scos In secţie culturală asupra repertoriilor. e că facă excursii,' focuri de tabără, jocuri gl glndul ca o ei de primăvară,
tele pozitive şi negative ale muncii cultu­ al IV-lea Festival Mondial, tlnăru) Titu evidenţă că în raionul Haţeg există (ost posibil ca tînăra Neacşu Ileana din sportive şl distractiva şi să respire mult. intiiut meu salut de pionier
rale şl sportive dm raion Anton din Ostrov a aruncat grenada la o toate condiţiile pentru ca activitatea echipa căminului cultura] din Valea Lu­ mult aer curat, că se odihnească pentru voios (1-1 dărui (io, scumpă ţară)
distanţă da ?2 metri : un record obţinut ca tn toamnă, cu forţe noi, să poată în­
Cu toate că in domeniu] muncii sportive sportivi de masă să capela un ca­ pului să prezinte la faza concursului etn- Salut voios şl recunoscător
cit şi in cel a muncii culturale de masfi de puţini sportivi din ţară Ce au făcut racter larg, sl cuprindă cil mal mulţi tj- tecul „Spune matcă lui Marla”, cîntec cu frunta cu acelaşi succes un nou an şcolar Partidului, ocrotitor părinte,
s-au obţinui succese remarcabile, discu­ insă tovarăşii de la comitetul pentru cul­ norl şl tinere. în special din medtu) să­ un conţinut Impregnat cu concepţii înve­ Dar nu numai atit El vor să i-a parte sl et ce ne-aratd calea tuturor
ţiile purtate au scos în evidentă că în tură fiucă şi sport pentru creşterea şl tesc Pentru aceasta este necesar însă ca chite U bătălia muncilor da vară Culesul spi­ ţi m-a-nuâţat să spun; Tot Înainte t”
educarea 2ceatui viitor recordman la gre­ celor este o sarcină de cinste pentru toţi
ambele sectoare de muncă se mai mani­ tovarăşii de la comitetul pentru cultură O lipsă In munca secţiei culturale re­ Şl alte etntace şi alte poezii urmează...
festă încă lipsuri serioase nadă ? nlmle. Ilzlc3 şl sport să-şl schimbe metodele de plonlarU, $1 ei nu vor uita acest lucru.
Din darea de seamă pa care comitetul zultă şi din faptul că activiştii acesteia nu Şi lucrurile merg bine pentru că pio­ Interpretarea de astăzi aproape *-** mul­
Deşi în raionul Haţeg există la sate co­ munci, să rupă şl să înlăture birocratis­ s-au preocupat ca tuturor echipelor selec­
pentru cultură fizică, şl sport a prezenta­ nierii sfnt disciplineţi, pentru că Intre el ţumit Rimîne ca Zemfirescu Luda să-şl
lective sportive bine închegate, ca cel mul cuibărit în munca lor şl să pornească ţionate pentru faza raională să le fie a-
t-o, e reieşit că mal sini şl astăzi sfaturi şl conducere există dopllnă Înţelegere mal repete paezla gl totul va tj in regulă
din Sălaşul Superior. Nalajl-Vad, Berthe- populare care subapreclazâ acllvltatea ib o muncă practică legată de problemele slgurată participarea la concurs Au fost respect reciproc. Au plecat lor le Joacă tn curlnd
lot şl Sarmisegetuza, totuşi numărul a- sportivă şl neglijează crearea condiţiilor cele mal arzătoare ale activităţii sportive echipe ca cele din Băeştl. Sil vaş şl altele, Astăzi este de serviciu pe tabără grupa goarna ii va chema la masă. va urma som­
cestora este mic in raport eu numărul sa­ pentru practicarea sportului la sate La ★ care din neglijenţa secţiei culturale nu au pionierului Georg Hoffmeo Totul se des­ nul de după maaă şi apoi după gustare
telor dm raion; şl aceasta ca urmare s Pul — spre exemplu — terenul de fotbal Trecîndu-se la analiza activităţii cultu­ putut participa la faza raională, cu toate făşoară tn perfectă ordine şl, de şt axe vor Juca un mea de volei pe terenul din
modului birocrat in care comitetul pentru a fost transformat în obor, la Subcelale rale atit raportul cit şl participanţii la că meritau să-şl clştige locul şl la acea­ numai două şchiope, e întruchiparea dis­ parc De altfel vor provoca pionierii din
cultură fizică şi sport a înţeles să-şi des­ stă etapă.
lăsat In păr9slre. )a Băieşti se găseşte pe discuţii au arătat că in special la sate cipline). a exigenţe», a spiritului de răs­ Eat La un meci zJtele acostea. Şi pentru că
făşoare munca
un vlri de deal, departe de sat activitatea culturală şj artistică lo ultimul Şedinţa de analiză $ activităţii sportive pundere El ştie şl răspunde de tot ca se fiecare are anumite preferinţe. «*om găsi
Multumindu-se a conduce munoa dtn bi­ Dacă munca sportivă la sate In ralnnul timp s-e îmbunătăţii. In perioada celui dc şl culturale din raionul Haţeg a constituit petrece in tabără. alţi pionieri la olub cit/nd sau comentînd
rou fără a lua contact direct cu terenul Haţeg merge defectuos, apoi nici în ora­ al treilea concurs artistic de amatori, au un real sprijin In munca activiştilor care R E P E T I Ţ I A diferita cârti
tovarăşul Pelrulcă Iile. preşedintele co­ şul Haţeg, munca nu merge mal strălucit luat fiinţă noi formaţii de cor. dansuri. e<c lucrează In aceste două sectoare Ţi- Ezan Codruţ suni goarna De undeva Deschiderea festivă a taberei e fost o
mitetului pentru cultură fizică şi sport, o Nu rare ori sînt cazurile cînd meoourile inlărtndti-se mult cele existente De ase­ nînd cont de lipsurile scoase la Iveală de răspunde goarnei răpăit de tobă Grupul adevărată sărbătoare S-a înălţat drape­
ajuns să nu cunoască realitatea practică, această şedinţă, atit comitetul pentru cul­
de fotbal ce se dispută pe terenul din meni munca cu cartea, propaganda prir de pionieri, tn frunte cu Munian Francisc lul unităţii, apoi au vorbit reprezentanţi
să rămină Indiferent faţă de tineretul Haţeg sini transformate în manifestaţii conferinţe, în multe părţi s-a îmbunătăţii turi fizică şi aport, cit şi secţia culturală posesorul unei minunate cărţi cu probleme al partidului, al conducerii ICSH-ulul.
dornic de spori, cum erie caîul tinerilor nerporiive. Iar spectatorii devin, nu admi­ Dar. părţile pozitive ele muncii cultu­ a sfatului popular raional Haţeg, vor tre­ distractive cu a căror dezlegare se ocupau şl cu multă căldură $i-a spus euvîntul
de la Buîţa care voesc să devină purtă­ ratori a unul spori sănătos, cl martor 1 rale nu exclud Insă lipsurile ce se mani­ bui eă-şl îmbunătăţească metodele de au părăsit Jocul şi s-au îndreptat spre directorul taberei de pionieri tovarăşul
tori al insignelor FO.MA fi C M A. dar oculari a unor ciocniri şl certuri puse la festă $l In aceasta direcţie In raionul Ha­ muncă, să aibă o mal strinsă legătură cu careu S-au adunat toţi pionierii începe.; Popescu Victor. A fos» cea mal frumoasă
pe care comitetul oentrv cultură fizică şl cale şî practicele de cîfîva Jucători c> ţeg Participanţii la şedinţă au criticat ne- terenul şl sa lupte permanznl pentru ridi­ repetiţia programului artistic pe care tre­ /.I petrecută în tabără ptnă acum şl vor
rport nu l-a ajutat cu nimic atitudini şi msnlalităţj învechita. care to­ păcarea ac«*vis»ilnr secţiei culturale mani- carea activii5|*i culturale şl sportive in ra buie să-l prezinle miine. la desehider&n mal fl multe altele ca ea de aci înainta
De asemeni, deşi e cunoscut faptul la tuşi se bucură de protecţia celoz dc la lestată faţă de organizarea audiţiilor co- Ionul Haţeg P FAFCAŞIU feslivă a laberel, sub conducerea instruc- S SEBEŞEANU