Page 3 - 1954-07
P. 3
Nr 52 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Din lucrările conferinţei regionale U.T. M. Scrisori de la corespondenţii Problema gospodăriei comunale şi a spaţiului
noştri din Lupeni locativ in atenţia sfaturilor populare
In zilele de 26-27 iuoie ac a avut toc răspunderea totală o poartă Comitetul re şt cei raional UTM nu a Întreprins Insă ni
lp sala „Fillmon Sîrbu" din Deva, lucră gional şi biroul său in frunte cu tov mic energic, nu a mobilizat toate forţele Suecese'e tinerilor muncitori şi a întreprinderilor de locuinţe şi localuri
rile Conferinţei regionale U. T M. Cei Rtrikberger Deztderlu membru ln biroul pentru a studia posibilităţile existente la
peste 300 de delegaţi ţi invitaţi din orga Comitetului regional U.T M., responsabil raion de Ia investiţii Pe întreg cuprinsul ţârii noastre, sc des dc gunoi stau luni întregi pe câte o i'.radă.
nizaţiile de bază U.T M din regiune. au cu problemele educaţiei Dinsul. ca de Asemenea lipsuri grave slnt cunoscute Avlntul întrecerii socialiste in cinstea făşoară o Intensă activitate in domeniul lucru ce face să se răspîndoascâ miazma
ascultat cu un viu interes darea de seamă altfel şi ceilalţi membri al biroului au şl in domeniul învăţăm intui ui poiitlc, teh celei d© a 10-a aniversări a eliberăm pa construcţiilor de locuinţe In numeroase otrăvitoare periclUind sănătatea cetăţeni
asupra activităţii Comitetului rezonai practicat metoda conducerii | treburilor nic şi in ceea ce priveşte pregătirea celor părţi iau fiinţă oraşe noi, unde sutele de lor
U T M pe ultimele trei luni oin birou, prin telefoane, sau ln cal mai mai bum utemişti pentru a deveni candi triei noastre a cuprins pe toţi oamenii apartamente dotate cu tot confortul sini Faţă de aceste lipsuri secţiunile de gos-
RoaUzârîla obţinute de tinerii utemişli bun caz, dnd. cu mane greutate s-ou de daţi Lar mai târziu membri ai Partidului muncu de la mina Luprai puse la dispoziţia muncitorilor, iar celor podănie comunală d® pe lingă sfaăurlîa
ei Deutemieti de la oraşe şl sale — a plasat po teren, au exercitat !n majorita Muncitoresc Român Sprijinind munca celor din subteran, care doresc să-şi con&Lrulascâ <a însăşi populare orăşeneşti au datoria 3ă por
subliniat raportorul — sini ca urmare a tea cazurilor un control şl o îndrumare Existenţa acestor abateri grosolane Işi brigăzile de tineret de la Investiţii obfin casc. Li se acordă credue de către stat nească pe un nou făgaş Ete trebuie să
muncit entuziaste depuse de tinerii din do slabă calitate, deoarece acestea erau găseşte expresia ln laptul că unele orga rezultate remarcabile In iodepllrjrea nor Se desfăşoară o muncă susţinută ln ceea ducă o luptă holârltă pentru Îmbunătăţi
regiunea noastră oare i$j manifestă Ln a- făcute in fugă. nizaţii de bază UTM, ln frunte cu biroul melor. Pinâ in prezent brigada condusă de ce priveşte îngrijirea şl gospodărirea imo rea activităţii lor, să asigure condiţii Igie
cest fel tot mal mult dorinţa de a aduce Dacă ln industria grea, uşoară şl <x>o- regional UTM, nu au găsit metodele cele bilelor, se Întăreşte activitatea de Înfru nice locuitorilor din oraşe, sâ îngrijească
o contribuţie cit mai mare Io transpunerea peratisl-meşteşug&reo&câ t-au manifestat mai practice de a ridica nivelul politic, tovarăşul Ghineo. Constantin a înregis museţare a oraşelor prin crearea de par spaţiile verzi şl să creeze altele noi.
ln fapte a programului de măsuri economice lipsuri grave, ele sint valabile şl pentru ideologic şi cultural al tinerilor De e- trat la lucrările executat© o depăşire dc curi şi spaţii verzi Măsuri urgente ce trebuie luate olt
edoptate de plenara lărgită a CC. al sectorul socialist şl cel Individual dus a- xemplu, aoui de invâţâminl 1963-1964 o- iSO ia sută. evidenţiindu-se în speciei ti In regiuned noastră oraşul nou. al me- mai curind de către secţiunile de gospo
P M R din august 1963. precum şî a di- gricuUurâ — au arăLai delegaţii la confe bla cuprinde 30 La sută Jin totalul ute- nerii Puiu Nicoloe, Cristian losii. Cluraru talurgiştilor hunedoreni şl orăşelul de mi dărie şi comitetele executive ale sfaturi
reolrvedar ce Izvorăsc din plenara 10-a a rinţă. in genarai — au subliniat vorbitorii miştllor, ne oval vorbind despre angrena Alexandru, Ciur Lea Cornel şl Ştefânuţ nieri din Uricanl, stau mărturie a griju lor populare orăşeneşti, sini şi cele de
Comitetului Central al UT M, — darea da zeamă s-a preocupat in mica rea pionierilor şl utemişldor ln aoţlunJ deosebite pe caro o acordă regimul nos asigurare a bunei funcţionări a Instalaţi
Atât darea de seamă cit şl discuţiile măsură do activitatea org de bază UTM sportive, oare de altfel se desfăşoară nu llie care şi-au depăşit normele propru cu tru democrat-popular pentru îmbunătă ilor de apă. canalizare, salubritate, vtdan-
purtate pe marginea acesteia au relevat de la sate. Această preocupare superfi mai cu ocazia zilelor însemnele 55—60 la sulă. ţirea condiţiilor de viaţă ale celor ce )are şi ecarisaj, in vederea prevenirii îm
n seamă de Lrpsurl, caro au constituit o cială s-a făcut cunoscută Ln mod special Rădăcinile acestor -Lipsuri — a arătat Brigada a doua dc tine roi condusă de muncesc bolnăvirii locuitorilor in special in tim
fPlnfl ln maturizarea politicii a organiza In ceea ce priveşte îndrumarea practică a m încheie rea conferinţei tovarăşul Covaci tovarăşul lordache Cornel îşi depâşeşc© După naţionalizarea imobilelor, in 1950, pul verii
ţiilor de bază UTM de la oraşe şl sate organizaţiilor de bază UTM. Multe bi 1>iU3 membru ol CC. al UTM — tre cu regularitate norma cu 45—50 la &ur.ă un maro număr dc locuinţe au devenit Cît priveşte întreprinderile d© locuinţe
Lipsa principală de care se face vinovat rouri ale organizaţiilor de bază săteşti, bui© căubote tn atitudinea comitetului re Printre tinerii care au Ieşit in relief pinâ bun al întregului popor muncitor şl localuri, ele răspund de îngrijirea şl
aWt Comitetul regional U T M.. cit şl cele cum este cazul celui de la Strai, nu au gional, care s-a lăsat cuprins do au tom ul acum se numără şi tovarăşii Lăutaru Au Sarcinile Lzvortie din noua legislaţie !o- păstrarea imobilelor naţionalizate, care
raionala — eu arătat tovarăşi Romaneacu primit nici un fel de instructaj de la ale iu mire in urma succeselor obţinute, ecâ- cativâ sini duse La îndeplinire tn regiu necesită reparaţii Planul reparaţiilor ca
Pave). Murcu VasMe. Băltăreţu Vlrgll şt gerea noilor organe conducătoare pentru oind dm mină controlul, pe care trebuie rel, Măcelarii Constantin, Covaci Augus nea noastră de către secţiile de gospodă pitale, curente, întreţinere. învestiţi! şi
alţi delegaţi — este aceia că nu a fost organizaţiile de bază. acestea fiind nevoite să-l exercite în permanenţă Neexercitind tul $1 Bâjlâ Gheorghe. ri© comunală de pe lingă sfaturile ze&truoturari de apartamente p© anul a-
imprimată în activitatea organizaţiilor de sâ-şl desfăşoare activitatea la voia lottra- un cootrol temeinic asupra activităţii co Vtorel Candreo şt GMnea Voslle populare orăşeneşti şl de către întreprin cesta, este mal mare de dt ln anul tre
bazd multiplele metode pnn care acestea plării mitetelor raionale $i toiului în care traduc derile de locuinţe şl localuri, care răs cut
să asigur® educaţia comunistă a tinerilor acestea in viaţă hotâririle partidului şl a pund de buna gospodărire şl îngrijire a
Nu rare slnt nazurile cind activiştii re In acest sena, stnt grăitoare rezultatei©
utemlştl şl n eu tem işti biroului regional UTM, unele obiective Alături do mineri locumjelor naţionalizate şi do înfrumu
gionali şl raionali UTM se feresc de înregistrate de întreprinderea de locu
In multe din organizaţiile de bază UTM, munca la sate. Este explicabilă această au rămas doar pe hlrtie şl in cele din Tinerii muncitori de la suprafaţa mmel seţarea şi crearea de condiţii igienice ln inţe şi localuri din Alba lulia, care a
educaţia comunistă a tinerelor s-a rezu practică dăunătoare, deoarece u/tU acti urmă indosarîate Lupeni dau viaţă angajamentelor luale oraşele noastre reuşit sâ dea un număr însemnat de noi
O altă Lipsă principală—a subliniat to
mat doar la Încadrarea lor ln diferite vişti cum sînt tovarăşii Co slin aş Paras- Vn contractele de întrecere. înscriind r.ol Analizând sarcinile unor sectoare de apartamente in folosinţa celor ce mun
forma ale tnvăţărMntulul politic UTM. Iar chtva, Besoiu Petru. Meteşan Nicolie şi varăşul Dumitrescu Petre secretar al Co rezultata pe graficele dc produoţie Bri gospodărire comunală şl felul cum şl-au cesc Este demnă do remarca! atitudinea
ln alte organizaţii da bază, adunările ge alţii, ntcl t»u sini înarmaţi şufloent eu mitetului regional PMR. — in practica gada condusă de tovarăşul Klein Mihai dua la tndoplinare sarcinile, s© poate con tuturor echipelor de muncitori de le a-
muncd birouJtu regional UTM aste şl a-
nerale nu s-au ţinut cu lunile ; informă cunoştinţele necesare pentru a fi onpa- ceea că nu o folosit cu destulă tărie tn oare lucrează la depozitul de lemne la stata că s--au obţinut unale succese fru ceaslâ întreprindere car© şl-au dat în
rile politice s-au făcut dm fugă. Ln adu blh să lămurească pe teren necesitatea plenarele Comitetului regional UTM arma descărcarea materialului lemnos din va moase tregul lor aport in vederea executării lu
nări generale nu se alegea prezidiul de organlzâfu muncii pe brigăzi perioadele goane şa sllvulrea lui. Îşi deţjăşeşie norma ln sarcina sectoarelor de gospodărire crărilor li timp şi da cea oval buna ca
conducere. Lucruri care nu stimulează întreţinerii culturilor, preoum şl aile pro criticii şi autocriticii, care ar fi dus ne cu 30—45 la sută. Succese asemănătoare comunală, cade Încheierea şl vizarea con litate.
antrenarea fV.uror utemiştUor ln condu bleme legate de activitatea oamenilor mijlocit la lichidarea multor lipsuri şl la obţin şl tlnarlt Mlrlon Nicolac. locobescu tractelor de tnohirierl pentru locuinrţe. Ln contrast cu aceasta, la Întreprinde
rezolvarea cu succes a unor probleme de
cerea colectivă a treburilor organizaţiei muncii dc La sete Identificarea spaţiilor disponibile, stabi rea de locuinţe şi localuri din Dova. mun
prim ordin Pe viitor, organizaţiilor de îoen şl Damian Chaorgbe oaie Îşi depă lirea chirlidor şl vizarea contractelor pen
Existenţa acestor lipsuri se datorase a- Activiştii regionali şl raionali el UTM- partid din toate compartimentele de ac şesc norma cu 3S—40 la sută ca a fost oit se poate de slabă. Llpslndu-t
tit Comitetului regional dt $1 comitetelor ulul, neavînd contact permanent cu unele tivitate le revine sarcina de a analiza pe Un ajutor preţios primesc tinerii din tru suprafeţe cu altă destinaţie de cit lo spiritul de organizare şl planificare, —
cuinţe, funcţionarea comisiilor pentru în
raionale UTM. care nu au luat măsuri, ca organizaţii de bază de la sate, mulţi ti riodic ln şedinţele de partid activitatea partea şefului de sector, tovarăşul Henţu chirieri, etc aceasta 3 început mal multa lucrări deo
împreună cu aparatul de Instructori să neri s-au lăsat ademeniţi de avalanşa organizaţiilor de bacă UTM — factor de Samson. care le asigură condiţiile tehnico- Unele sectoare de gospodărire localivă dată Da/ n-a terminat nici una Tn tim
popularizeze metodele acelor organizaţii svon urilor chtabureştl Necunoscînd situa soamâ in îmbunătăţii ea calitativă a mun organizatorice in vederea bunei desfăşu orăşeneşti ca de pUdă cele dtn oraşele pul zilelor de ploaie, In mal multe casa
de bază care au reuşit să antreneze uie- ţia reală de pe teren, biroul regional UTM cii de organizaţie UTM rări a lucrărilor. Orâştie. Aibă lulia. Haţeg şt Petroşani, au din oraşul Deva plouă, deoarece stau
miştll şl neulemişlii io rezolvarea opera ulterior a luat la cunoştinţă că în unele Meniul deosebit al conferinţei este a- * reuşit &â execute la Ump şl in condl- descoperit© pentru reparaţii
tivă a sarcinilor d© organizaţie. Atitudi gospodării agricole colective şi întovărăşiri cala eă a dovedit exigenţă faţă de lipsu ţium mulţumitoare sa re in de arătate
nea de nopăsare a biroului regional UTM agricole unde sini 3 membri UTM nici în La unne electrică a minei, muncile da Sectoarele de gospodărie localivă din Că)ău2indu-se după experienţa acumu
tn frunte cu tovarăşul Tibenu Frankfurt prezent nu s-a trecut la constituirea lor rile vccbiutui comitet, cît şa faţă de cele întreţinere a maşinilor şl aprovizionarea oraşele Sebeş. Brad. Hunedoara şl Pe- lată de c3tr© întreprinderea de locuinţe
faţă de educarea comunistă a tineretului îq organizaţii de bază UTM. ale organizaţiilor de bază UTM Proiectul eu combustibil nu conteneşte nici un mo irila Insă. âu realizat sarcinile din acest şi localuri din Alba lulia, întreprinderea
a dus la descompleta rea multor brigăzi LLpsa de preocupare pentru activirarea da hotărlri intocmit pe baza propunerilor ment domeniu, pină In prezent numai în pro din Deva va putea ln viitor si-şl îmbu
utemîste. a dat naştere pe alocun prac organizaţiilor de bază săteşti a creat si tScule de conferinţă, prevede organizarea Un exemplu viu in această direcţie il nătăţească munca prlntr-o organizare şl
ticăm chiulului in producţie, risipei de tuaţia ca numărul ulemlştilor încadraţi timpului liber al pionierilor şl utemiştilor, olerâ lăcătuşul Chiţu Voicu, care a reuşit porţie de 50 la sută iar cele din oraşele
materiale la locurile de muncă şl a fă in sectorul şoc Lai ist al agricultorii aă ca la reparaţia recentă a angrenajelor Ceva. Simerla, Lupeni şi Vulcan, au ne planificare mal judicioasă a lucrărilor ce
cut oa unele organizaţi! de bază UTM fie scăzut. Iar în raionul Brad de pildă, antrenarea tineretului in lupta pentru rea glijat complet această problemă tralăn- ia are do executat, prin interesau» ad
cum sînt unele din Orăştie. Hunedoara şl lizarea de noi succese in toate domeniile pentru uzmâ s9-şl depăşească norma cu d-o cu Indiferenţă ministratorilor în vederea întreţineri! imo
altele să se situeze Ln coada maselor, să să nu existe nici o întovărăşire agricolă do activitate* Iar pentru sectorul agricol 45 la sutfi. In oraşul Simerla, conusla de Închiri bilelor şl încasării La Ump a chiriilor, şl
nu fie U înălţimea sarcinilor trasate de aau vre-o gospodărie agricolă colectivă. Rezultate frumoase ln munca înregis
6-a prevăzut organizarea de conferinţe ln eri nu esl© formală nici pinâ ln prezent, prin stabilirea sarcinilor c© le revin chi
partid. Biroul regional UTM cft şl comitetul ra trează şl tinerii de la alimentarea uztr.el
Roopul de a lămuri tinerii utemişti şi ne- cu toate că lucrările acestei comisii tre riaşilor faţă de imobilul şl de bunurile po
Unii activişti UTM cum slnt tovarăşii ional UTM Brad. a subapreciat cu desâ- cu cărbune Printre aceştia se numără to
utemlşll daspre avantajele muncii colec buiau terminale ia data de I mai a. c. care la folosesc.
Valea Marin. Nadlu Ioan, Dărămuş loan vlrjlre posibilităţile acestui raion El s-au varăşii Zorco Gheorghe. Fiiip Grlgorle,
tive. precum şl despre necesitatea întă termen ultim acordat de Ministerul Gos Comitetele executiv© aJ® sfaturilor
$i alţii, nu cunosc metodele practice prin complăcui in situaţia „neputinţei” spunind DragomJf Toan şi Şchiopu Dumitru, care tn-
ririi economice şl organizatorice a gospo podăriei Comunale Şl industriei Locale. In populare orăşeneşti au datoria de a spri
care trebuie atraşi tinerii ln lupta pentru că „In acest raion nu se pot crea gospo registreazâ zilnic depăşiri de normă da
dăriilor colective şi Întovărăşirilor exis oraşul Deva, această comisie deşi înfiin jini cu mat mult simţ de răspundere sec
realizarea planului de producţie la toţi dării colective sau întovărăşiri agricole, tente 3S-40 la sută ţată pe hlrtie. n-a funcţionat nici măcar ţiunile de gospodării comunale şl să urmă
indicii Do această stare a lucrurilor. deoarece nu slnt condiţii” Biroul regional A N. RUSU GHROROHE
o zl tn mod organizat, lar lucrările au ră rească mai activ sarcinile ce te revin a-
mas boită, întreprinderile neputlndu-şl în cestoro din hotârinle şl Instrucţiunile or
• n
j
Mo st e n i r i p ă s t r a t e cu „ ţ e ni e cheia contractele in vederea achitării chl- ganelor d© partid şl de stat De aseme
ne© vor trebui sâ se ţină Ia zl evidenţele
ridor.
Ln oraşele Deva, Brad şi Hunedoara, nu spaţiului excedentar şl reparUzabU, să se
A trecut un întreg semestru din anul a- lulele şi depozitele din regiune, oamenii exomplar Ja ^răspundere pentru gravds nării oamenilor muncii cu lemne Timpul s-au eliberat ţoale autorizaţiile pentru fo pună accent deosebit p© încasarea chi
ceala. perioadă in caro oamenii muncii din — cu unele excepţii — s-ou lăsat şi ei pe deficienţe, pe care le cunosc destul de s-a îmbunătăţit şi trebuie folosit La ma
regiunea noastră trebuiau aâ fce aprovizi acelaşi pantă cu „şefii". De aceea s-o pu bine B# n»al mult. tovarăşul Albu fi-a ximum mal ales tn această scurtă peri losirea suprafeţelor ocupate de birouri. riilor. ln ceea oe priveşte -înfrumuseţarea
onaţi cu lemnele de foc cuvenite pe tranşa tut Intfmpla ca in multe raioane ca dc lnvpâett, treclnd sub tăcere, chiar şt cu oadă ce no mai de«parte de campania de Din această oauzA nu s-a putut rezerva oraşelor, va trebui sâ se focă o cotitură
l-a $i a Jl-a. pildă : Orăşlie, Hunedoara, l!*a. Petroşani • o serie de potlogării aşa cum a fost do varfl pentru acestea numai suprafeţele Indlcale hotflritoare
Dar aceasta interesează mal puţin între şl altele, moi măcar transa I-«a să nu fie pildă cazul cu cele peste 7000 kg lemne Comitetele executive ale sfaturilor de lege, lucru c© a făcut să nu se poală Un accent deosebit va trebui 6â s©
prinderea regională „Combustibilul” din distribuită la ora actuală decit In pro- ' luate Ilegal şi transportate paria cu camionul populare: regional, raionale şl comunale mări fondul spaţiuiul locativ. pună şi pe educarea chiriaşilor in spiri
Dtrva precum şj filialele raionale, unde porţie extrem de mică, fapt care s-a pe- ; întreprinderii In contabilul Bocapici vor trebui să >a măsuri urgente pentru ca ln oraşul Lupeol. pe majoritatea stră- tul dragostei şl interesului pentru locu
demneşte dc mult o mare acalmie turbu Ireeut şl cu aprovizionarea Intre prinderi- | casă, f>râ nici măcar să le plătească-Io să se treacă neintîrziat la repararea dru
rată doar de o sene de schimbări iau în lor. Multe din parchete au fost preluate \ preţul -cuvcoii. murilor da acces spre porchele şl să a- zdor. tronează grămezi mari de gunoaie inţele ce le-a fost reDartlzate, putlndu-so
locuiri a diferitelor soiun de şeii cate ps- dm birou de către filialele raionale, fără Comitetele executive ale sfaturilor po care secţiunea de gospodărie comunală astfel asigura o cazare cit ma' buni şl
rlndîndu-se pe aci au lăsat fiecare cile o să fie văzute la faţa locului pentru ca populare raionale nu au luat nici ele mă jute efectiv pe delegaţii întreprinderii de nu l-a nici o măsură pentru a le trans Igienică pentru oamenii muncii din re
trişti moştenire, pe care actualii conducă abia thziu să-şl dea seama că slnt. fie la surile cuvenite de a Impulsiona trans combustibil in mobilizarea oit mal mul porta le locui cuvenit Uneori grămezile giunea noastră.
tori le pâ«drează tncâ ca pe bunuri de locuri Inaccesibile fie că sînt lemne)© tor atelaje pentru transportul lemnelor
preţ. necorhămle. dovada a nerespectSnl con portul cu atelaje a lemnelor de la par de la parchete la depozitele Intermediare.
De pjldă comoditatea îmbinată cu bi tractelor d^ către I E E T-uri. chete la depozitele intermediare Nu au Sâ popularizez© în rLndul ţăranilor mun
rocraţia crasă este una din moşteniri Palul da a inund a celor de la între îndrumat sfaturile populare comunale Scrisori către redacţie
care 6e păstrează cu cea mai mare sfin prinderea da combustibil a Ieşit şl mal pentru ca acestea să îngrijească drumurile citori avantajele pe care guvernuJ le^a a-
ţenie mult la lumină în urma unor fapte pe cordat, luiod totodată măsuri de a popu O lucrare începută dar nefarminală
Unii dintre conducătorii întreprinderii care au suferit de pe urma ploilor tar lariza prin toate mijloacele : gazete de
regionale „Combustibil”, au uitai de mult trecute do curlnd Zilele treoule, fntr-o secţiile de gospodării nu au dat nici un perete, panouri de onoare, staţii de radio- Trustul îl? ConsIrucţU Petroşani, de ţenllor, lor după scurgere, rimlne noroiul
cum arată multe raioane din regiunea animaţie, cum n-a fost de mult la com fel de sprijin in această privinţă De ase Licare. presă, etc pe acel care se achită mal bine de 2 luni a început lucrarea de gros mal bine de douâ palme
noastră, oa aă nu mai vorbim de comune, bustibil. i-o trecut la Luarea de măsuri menea nu au luat atitudine holărltâ îm canalizare a şanţurilor de scurgere © apel Comitetul executiv al afotulul popular
cu cJn6te de îndatoririle ce le au şi să
parchet© din păduri şi celelalte* iafun- organizatorice-practice pentru impulsio potriva acelor preşedinţi şl secretari de ce duce de la casa pionierilor pinâ din raional Petroşani, trebuie sâ la urgenta
demaşte uneltirile duşmanului de clasă.
dindu-se in birouri şl fădnd la planuri, narea transportului lemnelor tn această sfaturi care au manifestat atitudini ne colo de căminul cultural din Liverenl măsuri d© a obliga conducerea Trustului
Organele puterii de stat au datoria de
ppoccxe verbale, adrese şi calcule, găsin- perioadă oare a mal rămas pînă la înce sănătoase ln problema transportului lem Spre surprinderea locuitorilor din Petro 212 Construcţii să termine lucrarea de ca
a sprijini de asemenea această acţiune,
du-se ca cele mai hune metode de a Im perea campaniei de vară. S-a întocmit un nelor. cum a fost de pildă cazul la Eerlu şani şi Livezem, după săparea şanţurilor nalizare începută conform angajamentu
arătlndu-se necruţătoare faţă de cel ce
pulsiona transportul lemnelor pentru a- plan de ac|iune Imediată cu eancinl pe ia ionul Orăşlie, unde preşedintele sfatu lucrarea a fost întreruptă. Motivul între lui. dlnd astfel circulaţiei o yosea bine
provizionarea populaţiei şi a întreprinde flecare om repartizaţi tn diferite raioane lui a refuzat să dea concursul la Inmî- încalcă legile statuiul democrat popular ruperii lucrării nu se „cunoaşte ” Apa ca întreţinută MARJA lORDACHE
Întreprinderea regională de combusti
rilor Pinâ aci totul bine; a mal rămas dorr oarea obligaţiilor pe trimestrul II şl mal înainte pătrunde în curţile cetă- corespondentă voluntară
bil. IFJET.., Direcţia regională silvică,
Dar să vedem ce urmări au toate aces trecerea la acţiunea practică pe teren $i Munca politică de masă. factor impor
tea 7 Lemnele coboară din parchete cu o S-a ieşit Şl P© teren şl fncă sistematic şd tant ln îndeplinirea acestor sarcini, a fost slnt obligate sâ conlucreze mal strins In
tre ele. să lichideze eu birocratismul el
încetineală de melc in unele looun. Iar organizai, s-a făcut un control riguros şj p ea neglijată deoarece unele comitete ra La şcoala elementară dkn comuna Un- satului, (corespondent voluntar Cobrescu
formalismul, cu atitudinile de ©goism de
în altele se opun cu indtijlre tuturor pla s-au trimis şi la raioane oamenii pe teren ionale de partid, nu au dat importanţa gureî raionul Sebeş, se află depozitat, fără Ton)
care au dat dovadă pinâ acum Şl să-şl
nurilor, adreselor şt proceselor verbale şi pe baza unor planuri do acţiune temeinic cuvenită acestei acţiuni lăsînd-o pe pla acumulator, aparatul de radio al căminu ir
râmtn cu incăpăţlnare po loc, în timp ce pregăti le nul al dtnlee In loc să o îmbine armonios înteţească eforturile comune Ln vederea lui oultural. Lfngfi păşunea din Jocul zis „Mâgu-
satisfacerii nevoilor d© aprovizionare lo
depozitele stau goale Dar vezi, astea au fost făcute nu de ee< cu celelalte acţiuni Oe asemenea nu 6-cu Lipsa că acest aparat nu funcţioneeză, reaua” ce aparţin© comunei Brânlşca, e-
cală.
Interesant mai este şi faptul că Întreaga de la oombustl'bilul regional d de orga (oloalt de dreptul de control asupra orga se dotoreşte sfatului popular comunal care xistă o firvtînâ Furca şl cumpăna acestei
armată de birocraţi de la combustibilul nete superioare şl de unii activişti al nelor de stat şi economice pentru a trege întreprinderea de combustibil Drebule nu 9-a preocupat de buna iul întreţinere (întinl, sînt stricate de anul trecut Mem
să la măsura ca să fie.achitate sumele res brii comitetului executiv al sfatului popu
regional nu ane nici astăzi, după multă sfaturilor populare, deoarece ceilalţi con la răspundere pe cei ce se lac vino/aţt (corespondent voluntar MUdt R)
tant© la cărăuşi, şl să treacă imediat la
„trudă", o evidenţă a stocurilor de lemne ducători, ln majoritatea lor şl In frunte rle o serie de defecţiuni Multe organiza ★ lar comunal ca : Glndac Dumitru. Conea
distribuirea stimulentelor la cel care au
preluate incâ din anii trecuţi Şeful ser cu conducătorul tehnic Butaş Roman, sfi- ţii de bază din comune şl tale ou au sim Ln faţa localului sfatului popular al co Andrei .şl Tomuţă Serafim, n-au luat îosfi
îndeplinit condlţuuule nial pînă In prezent măsuri pentru re
viciului comercial, Gherghey Andrei şi dlnd once măsuri şi dispoziţii au rămas ţit controlul permanent asupra muncii pe munei Lu/icoiul de jos raionul Brad esle
Organele de partid, raionale $1 săteşti
aclualul său înlocuitor 1 Pe seu Ştefan au In birou fără să participe la acţiunea în care trebuie s-o desfăşoare in mobilizarea expus un minunat panou de onoare. Pă pararea acestea fîntinl. foarte necesară
tlnt datoare să-şl îndrepte toată atenţia
renunţai de mult la aceasta, deoarece din cepută De asemenea, atinglnd culmea ne ţăranilor muncitori deţinători de atelaje cat (nsâ că cel de la stfatul popular co pentru adăparea vitelor, (corespondent
asupra rezolvării transportului de lemne
noianul de scripte nu se mai poate afla ruştnărll şi a Lipsei de răspundere faţă pentru transportul lemnelor sau la re munal nu s© îngrijesc să afişeze fruntaşii voluntar Oprean Mlron)
de foc, desfâşurLnd o intensă muncă poli
acest lucru Iar terenul e un lucru cu care de sarcuil. şeful garajului Lungu Rusalim pararea drumurilor de aceea
tică ln rîndul maselor de ţărani, sădind
aceştia nu se împacă mei în ruptul capu s-a lncâroat fn maşma întreprinderii fără Guvernul Şl partidul nostru consideră ______________________________A N U N Ţ ____________________________________
lui ştirea nimănui şl a plecat La fila la Che- aprovizionarea oamenilor muncii cu corn in conştiinţa fiecărui deţinător de atelaje
convingerea datoriei patriotice pe care tre Dîrec{ia Regională P TT R Hunedoara Deva, aduce la cunoştinţa a*
Pe Ungă acestea, ca o dovadă a haomi- furi din care nu s-a trezit clteva zile, în buHibd ca o problemă de stat de aceea
buie s-o îndeplinească. bonaţilor telefonici din întreagă regiunea Hunedoara, că la data de 5 Iulie
lul de la întreprinderea regională flecare Ump ce întreaga regiune fierbea de ac au şi elaborat o sene do hotărlri care Comitetul executiv al sfatului popular 1954 se va trece la înlocmriea unei liste a abonaţilor.
secţie şi serviciu lucrau pe cont propriu ţiunea transportului de lemne Oare aoes prevăd reducerea impozitelor pe transpor
regional va trebui să la serios ln mină In acest scop to(i abonaţii au obligaţia să comunice eventualele mcdi-
dind la dispoziţii cu duiumul care şl cum lea ce dovedesc 7 turi. stimularea cu diferite furaje, ali controlul asupra muncii întreprinderii de licărj survenite in denumire sau adresă. In evidenţele noastre (igureaîă
le tăia capul, dispoziţii semnate şi Ştam Pentru aceste stări de lucruri o mare mente şi obiecte de îmbrăcăminte a ce combustibil şl celorlalte oreane care au conlorm talonului de plată cc fl ridică in liecare lună
pilate cu mijloace proprii deoarece nu parte din vînâ o poartă secţiunea de gos lor ce efectuează transportul de lemne, De eventualele nepotriviri ce ac mai exista si neanunţate in termen.
sarcini (n această privinţă, trecind la
pinâ de mult fiecare secţie pe lingă şe/i podării. de pe lingă sfatul popular regio tocmai in scopul impulsionării acestei ac stirporea lacunelor de care acestea ruferă, Direcţia Regională P T T R Hunedoara Deva nu îsi mai asumă nici un
„destoinici” aveau şl oiţe o ştampilă nal. respectiv tova.-ăşuj Aibu toan. care ţiuni pentru ea odată pentru totdeauna aprovi lei de răspundere.
In listele ce se vor tipări urmează să se înscrie şî reclame, in care scop
Oum poale fl de mirare atunci că aprovi a neglijat nepermi* această importantă Organele locale de partid, de stat şl cei interesaţi sînt rugaţi să ne comunice în termen, ce anume doresc să i
nona rea cu lemne a decurs şi decurge problemă mârgtnindu-se doar să schimbe economice trebuie să tină seama de a- zionarea oamenilor muncii din regiune cu apară în listă (conţinutul şi forma), urmlnd ca noi sâ le comunicăm ime- j
lemne, să nu tic o problemă nerezolva
intr-lin mod ou '/otuil delecluos Lipsiţi pe unii oameni dlntr-un post de răspun icosLa şi cu ajutorul primit să înceapă bilă diat tariful ce derivă din aceasta şi caire se plăteşte anticipai pe timp de
de ■txtr\*n*ne ţi «<ntr«>uJ .necesar, ln fi- dere In altul, dar fără să-i Lragă In mod o adevărată bătălie pe frontul aprovizlo- S VLADIMtR 12 luni.