Page 30 - 1954-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 59

Cum trebuie clădit un stog pe arie Au plecat în concediu ^Pr'iief de alternare a iudei populare
cu mulţumirea sufletească închege. Acum degetele au prins să alerge
Ou oîţiva ani in urmă, in satul nostru furci de paie Primii snopi îi aşezăm cu joi cu spicele in spre marginile stogului, Al 3-lea concurs pe ţară, al echipelor
au fost oazu/ri cind unii ţărani muncitori spicele pe paie, apoi ceilalţi cu spicele pe cl îl fixăm cu cotorul pe cotorul snopilor a realizărilor artistice de amatori, a constituit un pri­ mai repede şi o „suită de dansuri popu­
lare" se revarsă în sunete armonioase in-
care au clădit la întâmplare stogurile, au cotorul snopilor aşezaţi pe paie. In felul care formează streaşină. După ce am aşe­ lej de demonstrare a amploarei pe care cîntind urechea ascultătorilor.
desfăcut cu securea snopii unii de ah acesta nu vom avea mei un snop care să zat în felul acesta cele două şiruri de ,1a De ourînd, colectivul teatrului de păpuşi a Luat-o mişcarea artistică de masă în
ţii, deoarece fiind udaţi de ploi, încolţi­ .ijungâ cu spicele pe pămint. Deci rîndul margine, in interiorul stogului putem pune „Valea Jiului”, după ce prezentase micului ultimii ani în ţana noastră. Creşterea nu­ Ţăranul Muşa Ionel din Sohodol-Hune-
seră. Cred că nici un ţăran muncitor nu de la baza stogului l-am ferit de umezeală snopii cum vrem, însă să aibă legătură public sipeolalor prima piesă în contul a- mărului de participanţi din diferitele for­ doara a cîntat cu multă măiestrie din cim­
poi o doină. Şi pentru că doina a fost şi
ar vrea oa după munca depusă la semănat, începem apoi să clădim rîndul al doilea neapărat cu şirurile de la margine pentru nului 1955, a .plscat să-şi petreacă conce­ maţii artistice, creşterea numărului de
pliviit, seceriş şi după ce a adunat griul In acest rînd se aşează prima dată un şir a nu se dărîma. diul de odihnă in cele mai pitoreşti locuri formaţii artistice şi conţinutul mereu mai este prietenul nedespărţit, al poporului
la arie, să se strice pentru a nu-1 mai pu­ de snopi, unul lingă altul, cu cotorul în După ce am terminat rîndul respectiv, din ţară. bogat al repertoriilor, sînt rodul unei nostru, Rudaci Aurel din Plopi-Hunedoara
ica folosi nici ca hrană pentru animale afară, de jur împrejurul stogului. In cele­ începem din nou de Ja marginea stogului încă de la începutul anului, insistând a- munci neîntrerupte duse în acest sens. şi Orăciunescu Simion din Lunca Cernii-
Haţcg au început prin a cînta cîte o doină
Asemenea pagube pot şi trebuie înlăturata lalte şiruri din acelaşi rînd, snopii sc a- pe cel de al treilea rînd Şirul de snopi supra ridicării permanente a nivelului ar­ La 18 Iulie a.c. a avut loc la Haţeg faza
prin clădirea ou dibăcie a stogurilor pen­ şează cu spicele înspre Inafară, însă Hp de la marginea stogului se aşează şi in tistic şi tehnic, întreg colectivul a pornit intcrraională a concursului, fază la care trecând apoi la ritmul săltăreţ al unei in-
tru ca apa provenită din ploi să nu poată să nu ajungă mai inafară de legăturile □cest rînd tot ou spicele inafară, dar in la o murloă dîrză pentru a îndeplini şi de­ 6-au prezentat echipele selecţionate ale ra­ vîrtite Coţolan Iosif a interpretat cu
multă pricepere un cîntec local la taragot.
'ătrunde 5n ele. snopilor pe care i-am aşezat pe margi­ aşa fel ca legăturile snopilor, adică mij­ păşi planul de producţie. Fiecare actor, ioanelor Haţeg, Hunedoara şi Petroşani.
Eu m-am ocupat cu clăditul stogurilor nile stogului. Aşa punem de jur împre­ locul lor. să cadă drept în locul unde se tehnician ori instrumentist a fost animat Antrenarea unui foarte mare număr de Nu fără pricepere, au interpretat soliş­
încă de oind eram copil De aceea am întâlnesc cotoarele snopilor din rîndul de de dorinţa de a se depăşi pe sine, a fost ţărani muncitori, tineri şi mai ales virst- tii vocali Cozac Ioan „Dragu-mii să mîn
tractorul” şi Şerban Minu „Mină bade boii
putut să oîştlg o experienţă bogată in a- desubt. Adică la fiecare rînd, snopii se conştient de faptul că fiecare îndeplineşte , nici la acest concurs, este una din cele
ceastă direcţie. Datorită acestui fapt ma­ trag înăuntru pentru oa treptat stogul să o muncă de mare răspundere, că prin arta mai frumoase realizări ale căminelor cul­ bine” toţi din comuna Toteşti raionul Ha­
joritatea ţăranilor muncitori din sat mă se strimteze. In felul acesta stogul se în­ lui este alături de părinţi şi învăţători, turale Dacă fiecare formaţie a ţinut sa ţeg.
chlamă în fiecare an. să le clădesc sto- gustă la fiecare rînd îneît la virf rămâne iar prin sinceritatea şi forţa artei lui să­ aibă un repertoriu cît mai bogat, nici ca­ Suş Peitroi de la Riul de Mori-Haţeg
;u-rile pe arie. doar de pus un singur şir de snopi în­ deşte în sufletele copiilor şi tineretului litatea interpretării artistice n-a fost ne­ în cîntecul lui „Tot trecînd la mîndra dea­
Iată cum trebuie să fie clădit un stog dreptaţi cu spicele de-a lungul stogului şi dragostea de patrie, simţul colectivităţii, glijată. 1 lul" arată transformările din regiunea
pentru a nu pătrunde apa în el. In pri­ nu de-a latul lui oa pînă aci. ura faţă de duşmani etc. Astfel, formaţiile de cor, au prezentat noastră :
mul nînd vreau să arăt că stogurile se clă­ Animaţi de aceste sentimente, colectivul po lingă bucăţile obligatorii şl alte eîntece „La Călan, la Hunedoara
desc obişnuit in două forme ; în formă de teatrului de păpuşi Valea Jiului” n pornit ce oglindesc viaţa cu transformările ei de peste tot, în toată ţara
turn, adică rotund şi în formă de jirec.dă. la o temeinică planificare şi organizare a zi cu zi a însăşi satului căruia ii aparţine peste tot uzine cresc
adică dreptunghiular cu vârful in forma muncia artistice şi administrative. Repeti­ formaţia respectivă Un exemplu grăitor şi Republica-nftorcsc /”
acoperişului unei case. ţiile şi spectacolele au fost planificate în în acest sens este corul din Simeria Veche Dar în muncă lipsurile sint Inerente,
Atît experienţa pe c'are eu am cîştiga- aşa fel incit întregul colectiv să poată — Hunedoara, care a prezentat cântecul mai ales atunci cînd nu există o preo­
l-o de-a lungul zecilor de ani, cit şi cea participa la punctele politice, la cercul „Simeria Veche”, cîntec ce oglindeşte tot cupare serioasă. Şt lipsuri s-au manifestat
a altor ţărani muncitori, dovedeşte că cele profesorului Stanislavski, la toate şedinţele ce s-a realizat în acest sat in anii regimu­ şî cu prilejul concursului desfăşurat la
mai bune stoguri sînt cele clădite îm for­ de ridicare, a nivelului profesional şi cul­ lui de democraţie populară. Cîntecele in­ Haţeg
mă de jareadă, fiindcă la acestea pot Ii tural organizate în cadrul teatrului de terpretate de acest cor au dovedit de ase­ Un exemplu în acest sens este cîntecul
făcute mai bine vârfurile stat „Valea Jiului”. menea un înalt nivel artistic. Ca o bună „Din Ghelar trenuţul vine” Interpretat de
înainte de a începe stogul trebuie să formaţie corală s-a dovedit şi cea aparţi-
Pentru ca munca sâ se desfăşoare cu Isac Nicolae dîn Zlaşti-Hunedoara în con­
ştim cite clăi de grîu avem de clădit. Dacă nind căminului cultural din Timpa. Ea a
succes au fost promovate in roluri de răs­ ţinutul căruia s-a strecurat o serie de
de pildă un ţăran muncitor are 100 clăi pundere cadre tinere, au fost criticate prezentat o serie de cintece locale inter­ greşeli, ceea ce dovedeşte, superficialitatea
de grîu a cîte 30 snopi (atît are în mod jur snopi pînă completăm şi cel de al După ce am terminat clăditul stogului fără.cruţare lipsurile, urmărită lichidarea pretate cu multă căldură şi măiestrie în cu oare, atît comisia comunală cît şi cea
obişnuit o claie) şi vrea să-l facă stog, a- doilea rînd a! stogului. Toate rîndurile infingem de-a lungul lui tot la patru me­ lor iar pentru tovarăşii noi şi mai slabi acelaşi timp. raională, au tratat şi apreciat întocmirea
tunci în rîndul de snopi de la vatră, tre­ pînă la începerea vîrfului se clădesc în tri cite un par lung pentru a-i întări pregătiţi în tehnica minuirii păpuşilor au cântecul s-a împletit cu dansul repertoriilor şl conţinutul de Idei al a-
buie să aşeze 100 de snopi. Dacă are 70 felul acesta rezistenţa împotriva vînturilor. Virful sto­ fost organizate repetiţii suplimentare, ore Echipele de dansuri au adus în faţa spec­ cestora.
de clăi atunci in rîndul de la vatră aşează Cînd socotim că două părţi din snopi gurilor se pot acoperi cu paie. Peste a- de studiu individual, au fost studiate noi tatorilor graţia şi originalitatea, frumuse­
70 snopi, iar dacă are 130 ds clăi «tunci sînt clădite, începem virful cu cea de a cestea trebuie insă pusă o prăjină de-a lun­ metode pentru minuiirea şi construcţia pă­ Dacă muzica pentru dansuri a fost în
aşează 130 de snopi. Adică pentru fiecare treia parte. Vîrful se începe în felul ur­ gul stogului Peste prăjină se pun cîte două puşilor. ţea, varietatea costumelor şi firea veselă general slabă compromlţindu-le reuşita
claie se pune un snop în rîndul de la mător : punem la fel oa şi pînă aci, şi.- lemne legate cu sirmă care să atârne Jn- a poporului dornic a-şi trăi din plin viaţa (echipa de dansuri din Toteşti), contrar in­
vatră. rul de snopi de la marginea stogului cu f-r-o parte şi alta, pentru a ţine paiele a- Urmărind şi luptînd cu stricteţe pentru liberă strucţiunilor au fost prezentate la con­
Cînd trebuie început virful stopului ? cotorul înafară, insă 11 tragem mai înăun­ păsa-te să nu le zboare vîntul. După fie­ îndeplinirea sarcinilor propuse, nivelul ar­ Iată echipa de dansuri din Sohodol-Hu- curs dansuri străine de obiceiurile locale
Si acest lucru e foarte important. Iată tru stogului ou o jumătate de metru faţă care ploaie trebuie date jos paiele pentru tistic şi tehnic, individual şi colectiv a
cum lucrez eu. Să zicem că am de clădii de rîndul de dedesubt. In felul acesta se ca snopii din vîrf să se usuce Altfel, pa­ crescut considerabil de la un spectacol la nedeara — purtîndu-şi în mişcări graţi­ (aceeaşi echipă din Toteşti care a executat
100 de clăi într-un stog. După ce am clă­ formează o treaptă in jurul stogului. Şi­ iele ţin umezeală şi boabele din aceşti a! tul. oase şi expresive. în sunetele tradiţiona­ „Ţarina Abrudului”).
dit 70 dintre ele, încep să fac virful. Adică rurile de snopi din interiorul stogului se snopi încolţesc In actuala stagiune au fost prezentate in lului cimpoi, costumele orginale, înfiorate Unele echipe — Bărbătenli de Sus-Pe-
calculez în aşn fel ca două părţi din snop; aşează tot ca şi pină aci. Aşa se face rin- Eu în felul acesta clădesc stogurile şi premieră piesele : „Călin", „Făt Frumos, cu cele mai diferite cusături şl salbele de troşani şi Coroieşti-Haţeg — au prezentat
să intre in corpul stogului, iar cu a treia dul intîi de la începutul vîrfului. nici inLr-un an, orieit a fost el dc ploios Păduraru", „Iepuraşul şi vulpea", "Sacul bănuţi ce împodobesc gîtul fetelor. într-o dansuri slabe, lipsite de viaţă, aşa cum nu
parte să-i fac virful. In cazul cind am de apa nu a pătruns în ele nici măcar în lui Moş Gorilă", „Hănsel şi Grotei", „Ni-
Cind începem al doilea rîţid al vîrfului, suită de dansuri pădureneştl. se văd la horele satelor noastre.
clădii! 100 de dâi şi numai după ce sînt şirul de snopi, pe care-i punem la margi­ rîndul. de la vîrf. chita, viteazul rus" şi „Artiştii pădurii”.
clădite 80 încap vîrluil, atunci nu îmi a- Recomand ţăranilor muncitori din regiu­ Ultima premieră „Artiştii pădurii”, a Echipa de dansuri din Simeria Veche a Pe bună dreptate a întrebat publicul
nea stogului nu-i mai aşezăm cu cotorul
jung snopi! pentru a-1 termina, Iar dacă nea noastră să clădească şi et în felul a- constituit cea mai bună realizare a tea-' interpretat un frumos dans local „Lina” spectator dacă comisia raională Haţeg ştie
inafară, ci cu spicele. Avînd formată a-
încep virful după ce am clădit abia 50 de cesta stogurile pe arii pentru a înlătură trului de păpuşi „Valea Jiului”. întregul Ceea ce a atras în mod special atenţia ce este un cititor artistic, după ce l-a
cea treaptă despre care am vorbit, sno­ colectiv artistic format din tovarăşii:
clăi, atunci nu intră toţi snopii în stog orice pierderi în recoltă. publicului spectator a fost că această e- ascultat pe cel din Clopotiva, selecţionat
Acum sd vedem cum trebuie aşezaţi pii se mai pot aşeza cu spicele înclinate HAIDUC ANTONIE Izabela Dombaru, Livea Masca, Stela chipă era compusă din oameni in vîrstă
snopii intr-un stog. Prima dată punem pe in jos formând astfel o streşină Şirul al ţăran muncitor comuna Lăpuşnic Adamovioi, Viorica Ştefan, Lidia Creţu, şi propus de către aceasta pentru faza ln-
vatră Ja capătul de unde îl începem câteva doilea de snopi, nu-1 mai aşezăm oa pînă raionul Ilia Gh. Sacmari. Justin Defta şi Dumitru Ma­ dar cu suflet tînâr, adine iubitori a ve­ terraională.
chilor noastre cintece şl dansuri. Concursurile ţinute pînă acum au dove­
tei, au obţinut cele mai frumoase reali­
Soliştii instrumentişti n-au lipsit nici dit că a existat tendinţa la anumite co­
zări artistice şi tehnice din activitatea lor.
Staţiunile de montă şi loturile zootehnice din raionul Brad Muzica tovarăşului Alexndru Jeles şi de­ ei de pe scena concursului. Tovarăşul Ar­ misii raionale de a selecţiona echipe pen­
mean Petru — ţăranul pianist din Ohaba tru faza imediat superioară indiferent dacă
corurile tovarăşului Constantin Adamovici
trebuie mai bine gospodărite au servit din plin viziunea regizorală, a- de sub Piatră — a făcut din nou cinste acestea au corespuns sau nu, ca pe o ne­
raionului Haţeg stîrnind admiraţia vie a cesitate de a fi reprezentat raionul res­
In raionul Brad au fost luate un complex depozitate, reproducătorii sînt raţional' gospodării părăsite decit a unor staţiuni, jutînd regizorului Eugen Cîmpeanu să reali­ spectatorilor. Iată-1 purtîndu-şi cu măies­
de măsuri în vederea măririi şeptelului de hrăniţi şl bine întreţinuţi, grajdurile slnt cu toate că în nenumărate rLnduri s-a a- zeze un spectacol omogen, bogat, pl-in de pectiv. Este greşit acest lucru şi este
animale, a productivităţii lor, precum şi in văruite, curăţite şi dezinfectate, etc. tras atenţia comitetelor executive ale sfa­ vioiciune şl dinamism, cu care atît el olt şi trie degetele în lungul clapelor, şi compo­ bine ca selecţionarea echipelor artistica
vederea îmbunătăţirii raselor Una din a- Sint însă unele comune printre oare se turilor populare să ia măsuri pentru buna întregul colectiv să culeagă roadele unei ziţiile lui proprii „Strînşi uniţi cu munci­ pentru faza regională să se' facă cu mai
ceste măsuri este înfiinţarea în fiecare co­ numără Bala de Criş, Riblţa, Buceş, Criş- !or întreţinere. munci temenico încununate de succesul torii” şi „Mâi bădiţă badlule” prind să se multă exigenţă.
mună a cîte o staţiune de montă. cior şi altele, în care loturile zootehnice şi Nimeni nu poate spune că sfatul popu­
Staţiunile de montă au fost înzestrate staţiunile de montă sînt cît se poate de lar al oraşului Brad nu s-a îngrijit de re­ îndeplinirii planului anual în 6 luni.
cu reproducători din rasele cele mai pro­ prost gospodărite. In aceste comune, co­ coltarea furajelor de pe loturile zooteh­ Nu se poate trece cu vederea că la rea­ Un lucru ce nu trebuie uitat
ductive şi mai rezistente climatului din mitetele exeoutive ale sfaturilor populare nice. Nu in aceeaşi măsură s-a ocupat lizarea celor 140 spectacole prezentate in
raion. Astfel «au fost aduşi armăsari de manifestă o totală lipsă de interes faţă insă de problema reparaţiilor la grajduri faţa a 29.694 spectatori, o mare contribuţie A trecut anul în iunie, de cind tovarăşa cerinţele acestor locuitori înregistrate fru­
rasa Huţul şi Li.pi|an. tauri de rasa Pin- de repararea şi întreţinerea grajdurilor şi de îmbunătăţirea raselor de animale. a adus-o colaborarea perfectă, munca ordo­ Romoşan, fruntaşă în producţie, cu domi­ muşel, cererile înaintate z-ac probabil prin
zgau, vieri de rasa Bazna şi Mangaliţa, şi mai ales în ce priveşte recoltarea fu­ Tovarăşul Huh Mie preşedintele acestui nată şi intensă a tovarăşului Teodor Dom- ciliul în Deva strada Tribunul Buteanu, a vre-un sertar ori pe după vre-un raft.
berbeci de rasa Ţigaie, etc. Pentru amelio­ rajelor de pe loturile zootehnice. Această sfat popular a primit sarcina să ia măsuri
rarea raselor de păsări s-au adus pui din nepăsare a dus la situaţia ca furajele să pentru a transporta de la gospodăria a- bora şi a tehn icieni lor N. Popescu elec­ făcut o cerere către Centrul de radloficare Dar acest luonu n-a fost uitat numai de
rasa Rode-Izland de Ja gospodăria anexă nu fie recoltate la timp şi uscate în bune nexă din Mintia materialul avicol nece­ trician şi Ioan Răzuş, maistru maşinist. •al acestui oraş, pentru a i se instala şi ei tovarăşul Toldy, el a fost uitat şl de către
din Mintia Inafară de acestea în raion s-a condiţiunv ceea ce a făcut să scadă cali­ sar pentru ameLiorarea raselor de păsări, Cu mulţumirea sufletească a realizărilor un difuzor. Pînă acum însă dorinţa acestei direcţiunea P.T.T.R. de către serviciul teh­
introdus pe seară largă metoda montei tatea lor şi să se piardă din cantitate. Re­ fn loc să se achite ou olnste de această obţinute, colectivul teatrului de păpuşi tovarăşe exprimată in cererea înaintată nic al acesteia, oare nu s-au străduit si
producătorii sînt prost îngrijiţi în aceste 'jrcină, el a spus pur şi simplu că nu-1
artificiale. „Valea Jiului” a plecat la odihnă angajin- Centrului de radioficare a rămas nesatls- lărgească reţeaua de difuzoare.
Pentru asigurarea unor raţii cît mai comune şi hrăniţi neraţional. interesează asemenea lucruri. Tovarăşul
complete pentru reproducători, staţiunilor Lipsa spiritului de iniţiativă şi a spi­ Huh trebuie sa ştie că oamenii muncii du-se Ca reîntors cu noi forţe să ridice me­ făoută. Dealtfel odată cu ea şi apoi E necesar ca toţi cei vizaţi să-şi aducă
de montă li s-au repartizat loturi zooteh­ ritului gospodăresc manifestate la sfatul' din Brad l-au ales in funcţia pe care o reu nivelul artistic şi tehnic al spectaco­ mal pe urmă, au mai făcut cereri cu neîntirziat aminte de cererile cetăţenilor
nice. popular din comuna Crişcior, a făcut ca deţine nu pentru a refuza sarcinile, ci lelor, să nu precupeţească nici un efort acelaşi conţinut mulţi alţi cetăţeni de pe de pe strada amintită şl mai ales e neces;ir
Intr-o serie de comune ca : Vaţa, B-ucu- în această comună lemnul necesar constru­ pentru a se achita cu cinste de ele, pen­ ca in cel mai scurt timp teatrul de păpuşi strada el, dar toţi au fost trataţi cu ace­ să-şi aducă aminte de acest lucru şi sfatul
reşci, L/uncoi, Tomeştl şi altele, sfaturile irii padocurilor să stea de mult timp în tru a depune tot interesul în vederea bu­ „Valea Jiului”. să ajungă teatru fruntaş iaşi indiferenţă. Cei de la conducerea sta­ popular al oraşului, care răspunde in pri­
populare dLnd dovadă de buni şi chibzuiţi pădure în loc să fie transportat şi fazonat nei gospodăriri a oraşului precum şi în
gospodari, administrează cu pricepere sta­ pentru a se putea începe construcţiile. In vederea ridicării nivelului de viaţă al ce­ printre teatrele de păpuşi din ţara noa­ ţiei — respectiv tovarăşul Toldy, res­ mul rînd de lărgirea continuă a posibili­
ţiunile de montă şi loturile zootehnice comunale Riblţa şi Baia de Criş staţiunile lor ce muncesc. stră. ponsabilul tehnic al centrului de radlofi­ tăţilor de satisfacere a cerinţelor cultura­
Astfel furajele sînt la timp recoltate şi de montă au mai de grabă aspectul unor Oancea Liviu MARI A IORDACHE care—au uitat complet, se vede treaba.de le ale celor ce muncesc.

conducerii şi educării utemişbilor de către organizaţii de partid, multe brigăzi ute­ Vir
_____________________ PE TEME DE PARTID ____________ _ organizaţia de partid. miste de producţie, calitate şi economii, Dacă organizaţiile de partid se ocupa în
★ multe posturi utemiste de control au un oarecare măsură de tineret, în timpul pro­
Educarea comunistă a tineretului ■ Comitetul regional de partid a cerut co­ caracter formal, de paradă. ducţiei, trebuie spus însă că ele nu se
mitetelor raionale să acorde o deosebită La complexul C.F.R. Simeria, de pildă, ocupă aproape deloc de felul cum îşi pe­
sarcină de frunte a comuniştilor atenţie educării comuniste a tineretului iau fiinţă mereu noi brigăzi utemiste, fără trec tinerii timpul liber, cum muncesc
de la sate. Numeroase organizaţii de par­
organizaţiile U.T.M. pentru a asigura ti­
ca tineri! să fie lămuriţi asupra rolului
tid de la sate. maa ales cele din gospodă­ acestora, fără ca brigăzile existente să fie neretului o activitate culturală, sportivă şi
riile agricole colective, au început să dea ujutate să-şi desfăşoare activitatea. Ase­ distractivă sănătoasă, capabilă să contri­
In regiunea Hunedoara trăieşte şi se I. COTOŢ abaterile de la disciplina muncii simt com­ atenţie sprijinirii organizaţiilor de bază menea brigăzt-fantoma iau fiinţă numai buie la educarea lor. Multe organizaţii
dezvoltă un tineret minunat. In minele prlm-sccretar al Comitetului regional bătute ou tărie chiar de către tineri. U.T.M., educării utemiştilor şi neutemlştd- din cauza zelului birocratic pe care-l au de partid consideră, în mod greşit, că
din Valea Jiului, în marile uzine siderur­ de partid Hunedoara Comuniştii din organizaţia de bază de la lor. Organizaţia de partid din gospodăria unii activişti ai organizaţiilor U.T.M de învăţămîntul politic U T M este sin­
gice de la Hunedoara, la Oalan şi Sime­ oţeiărie au combătut în acelaşi timp ati­ agricolă colectivă din satul Cistei a a- a raporta, printre multe alte date statis­ gurul mijloc de educare comunistă a ti­
ria. pe şantierele de construcţii, în satele sprijină şi stimulează Iniţiativa acestora tudinile nejuste ale unor maiştri faţă de răta/t utemiştilor şi tinerilor neutemişti tice, înfiinţarea unor noi brigăzi. neretului şi neglijează celelalte forme de
regiunii mii de tineri muncesc cu însufle­ Astfel, comitetul de partid s-a îngrijit ca tineret. Aşa, de pildă, înainte vreme prim- că prima lor îndatorire este de a veni re­ Lipsuri serioase in munca de educare a influenţare ideologică, de formare a con­
ţire pentru construirea socialismului. pe lingă cele 15 brigăzi utemiste de la topitorul Forţu Petru considera că numai gulat la lucru şi de a munci pentru spo­ tineretului se observă în activitatea orga­ ştiinţei comuniste a tinerei generaţii.
Comitetul regional de partid a avut ca otelăria Martin să fie repartizat cîte un muncitor vîrstrvic, cu o practică de cel rirea recoltei la hectar. Utemiştli şl-au nizaţiilor de partid de la sate. Multe orga­ Asemenea manifestări tinereşti cum sint
un obiectiv însemnat în activitatea sa în­ un membru de partid ou mai multă ex­ puţin 15 ani, poate fi primtopitor. „Cum, făcut un punct de cinste din îndeplinirea nizaţii de partid săteşti au uitat aproape dansul, muzica, excursiile. ■ diferite acti­
drumarea organizaţiilor de partid spre perienţă pentru a ajuta brigada. Din >:dică — gândea el — să ajungă prim­ acestei îndatoriri. Nici un utemist nu lip­ cu totul că ele răspund de felul cum mun­ vităţi care dezvoltă curajul, spiritul de
munca de educare comunistă a tinerei ge­ iniţiativa organizaţiei de bază, inginerii topitor unul oare a intrat in uzină de seşte de la lucru. cesc organizaţiile U.T.M. In comuna Şoi- iniţiativă şi aspiraţiile spre fapte de vi­
neraţii, educarea comunistă a tineretului comunişti dm secţie au organizat citeva abia 2-3 ani ?” Combătînd această atitu­ Comuniştii din gospodăria colectivă în­ muş, spre exemplu, unde sînt utemişti dor­ tejie ale tineretului nu sint folosite de
constituind o parte integrantă a muncii de convorbiri cu brigăzile U.T.M., in cadrul dine nejustă, tov. Adam Toma, secretarul nici de muncă, activitatea organizaţiei către organizaţiile U T.M.
partid. Conducerea de către partid a or­ cărora au dat explicaţii amănunţite asu­ organizaţiei de bază, a discutat cu el des­ vaţă pe utemişti să strîngă legăturile de U.T.M. este deslinată. Organizaţia de par- Activitatea depusă de organizaţiile
ganizaţiei U.T.M. nu poate să se rezumr pra procesului tehnac de elaborare a oţe­ pre datoria muncitorilor mai vârstnici, şi prietenie cu tinerii din sat care n-au in­ Lid din comună nu se ocupă deloc de în­ U.T.M. pentru ridicarea nivelului de con­
trat încă în gospodărie. Intre organizaţia
numai la o analiză sumară din cînd în lului. insistând asupra celor mai bune în primul rînd a comuniştilor, de a ajuta de bază U.T.M. din gospodăria colectivă drumarea organizaţiei U.T.M., nu anali­ ştiinţă a tineretului, pentru educarea lui
cînd ; aceasta cere din partea comunişti­ metode de muncă pentru obţinerea unui la calificarea tineretului, de a stimula pe şi organizaţia de bază U.T.M, din sat există zează şl nu cunoaşte munca U.T.M.-ului. in spiritul devotamentului faţă de po­
lor o preocupare atentă, de zi cu zi, laţă oţel de Calitate superioară, precum şl a- cei care au dovedit prin fapte că • sint o colaborare strinsâ. In mai multe rîmduri Trei utemişti care şi-au manifestat dorin­ porul muncitor şi de partid este încă
de tineret, cunoaşterea profundă a vieţii supra elaborării şarjelor rapide. capabili să-şi însuşească măiestria de organizaţia de bază U.T.M. din sat a cerut ţa de a fi primaţi în rândurile candidaţi­ foarte slabă.
şi cerinţelor multilaterale materiale şi cul­ Comuniştii de la oţeiărie se străduiesc prinmtcputori chiar în 2—3 ani Tov. Petru ajutor organizaţiei U.T.M. din gospodăria lor de partid nu primesc sprijinul nece­ Organizaţiile de partid din regiunea
turale ale tinerilor. să dezvolte în rîndurile tineretului spi­ Forţu a devenit unul din priimtopitcxrii colectivă pentru organizarea unor con­ sar. noastră au ohţinut succese pe tărîmul edu­
Organele şi organizaţiile de partid tre­ ritul disciplinei în muncă. Pînă in ultimul care cresc multe cadre de oţelari din rin­ vorbiri ou tinerii din sat despre folosirea Din cauza slabei conduceri de către par­ cării tineretului in spiriLul Internaţionalis­
buie să analizeze munca de partid în rîn- timp, in hala de turnare unii tineri nu ei urile tineretului. metodelor agrotehnice înaintate, cum este, tid, organizaţiile de bază U.T.M. de la mului proletar şi al frăţiei între tinerii ro-
durile tineretului, să se .preocupe cu grijă prea luau în seamă indicaţiile maistrului In acţiunea de educare comunistă prin de pildă, metoda însămânţat ului porumbu­ sate desfăşoară o muncă îngustă, nu an­ mîni .şi cci din rândurile minorităţilor na­
de întărirea permanentă a organizaţiilor sau ale şefului de echipă. Organizaţia de muncă a tineretului, organizaţia de bază lui, cartofului, florii-soarelui şi a altor trenează pe toţi tinerii în întrecerea pa­ ţionale. Trebuie continuată această muncă,
U.T.M,, pentru a asigura o temeinică edu­ bază a dat sarcină comunistului Iordan de la oţeiărie este ajutată ţn primul rînd culturi prăşitoare în cuiburi aşezate în triotică pentru sporirea producţiei agricole pentru a lichida orice manifestare naţio­
caţie ccmunistă a tinerei generaţii. Baza Bacnef, turnător, sâ se ocupe îndeaproape de organizaţia de bază U.T.M. din secţie. pătrat la hectar, nu-i lămuresc asupra importan­ nalistă. şovinistă. de izolare naţională.
educaţiei comuniste este munca, activita­ de tinerii muncitori. El lc-a explicat cu Aceasta a fost sprijinită să-şi îmbunătă­ Legătura strînsă dintre cele două or­ ţei oreşterii animalelor etc. Comitetele ra­ Organizaţiile de partid şi de U.T M. fac
tea în producţie, deoarece numai în lupta răbdare că într-o uzină nu se poate lucra ţească activitatea, sâ strîngă în jurul său ganizaţii U.T.M. a făcut ca mulţi taneri din ionale de partid Haţeg, Brad şi Ilia şi or­ încă prea puţin pentru lărgirea orizontu­
ccmună pentru construirea socialismului la întâmplare, că munca poate fi spornică masele de tineri. srd, utemişti şi neutemişti, să lămurească ganizaţiile de partid din'satele acestor ra­ lui cultural al tinerilor, pentru însuşirea
se formează atitudinea comunistă faţă de numai dacă este bine organizată, dacă fie­ Organizaţia de bază U. T. M. a primit pe părinţii lor să se înscrie în gospodăria ioane n-au ajutat organizaţiile U.T.M. de de către aceştia a unei culturi generale şi
muncă, grija pentru bunul obştesc, dorinţa care execută la timp şi în bune condiţii ajutor în organizarea adunărilor U.T.M., agricolă colectivă. la sate pentru ca acestea sâ joace un rol a concepţiei ştiinţifice materialiste asupra
de a obţine succese în producţie, trăsături operaţiile ce-i revin. El le-a vorbit miull in alegerea problemelor care să fie puse în hotărâtor in atragerea tinerilor La opera lumii. Organizaţiile de partid trebuie să
importante ale educaţiei comuniste. despre felul cum muncesc comsomoliştil în discuţie, in aşa fel incit adunările au deve­ * de transformare socialistă a agriculturii. atragă mult mai mult intelectualitatea sa­
La Combinatul siderurgic ,.Gh Gheor- uzinele din Uniunea Sovietică şi a îndem­ nit mai interesante. Rezultatele grijii ma­ In conducerea de către partid a organi­ Este necesar ca organizaţiile de partid să telor în munca culturală pentru lămurirea
ghiu-Dej” din Hunedoara, tineretul are nat pe utemişti şi neutemişti sâ nu lip­ nifestate de organizaţia de partid n-au zaţiilor U.T.M. din regiune continuă sâ se ţină seama de caracteristicile specifice ti­ tineretului asupra originii pâmintului, a
un rol important in procesul de pro­ sească niciodată de la lucru şi să respecte (întârziat să se arate. Brigăzile utemiste de manifeste slăbiciuni serioase. De pildă, da­ neretului şi să le folosească în lupta pen­ vieţii, a fenomenelor naturii etc.
ducţie Ţinînd sesma de acest fapt. comi­ indicaţiile şi sarcinile date de maiştri. la oţeiărie sînt fruntaşe pe combinat în torită unor metode birocratice de muncă tru ridicarea producţiei agricole la hectar, Trebuie să ţinem seama că Hnerii care
tetul de partid al combinatului acordă un Acum, s-a dezvoltat în rîndurile tinere­ întrecerea în cinstea zilei de 23 August. ale organizaţiilor de bază U.T.M. şi din pentru atragerea ţăranilor muncitori pe n-au împlinit încă vîrsta de 20 de ani nu
ajutor -permanent organizaţiilor U T. M., tului o opinie publică sănătoasă, astfel că 6uccesele lor se datoresc in prunul rînd pricina dezinteresului manifestat de unele făgaşul agriculturii socialiste. cunosc cum era viaţa muncitorilor şi ţă-