Page 31 - 1954-07

Nr 59 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Sg * ■■ ■»■■■■ ii {•— * ........................ ■■----------------------

Din experienţa brigăzii noastre Importanţa conteinerizării Ce arată contractele de întrecere socialistă

pe şantierele de construcţii de la fabrica „Simion Bănuiţii!” din Sebeş
Lucrez In atelierul de lăcâtuşerie din Pregătirea profesională Insuficientă pe
sectorul construcţii metalice, I. C. S. Hu­ care o aveau unii tineri, îngreuna de a-
nedoara înainte erau aici t/rei echipe, com­ semeni ritmul lucrărilor. De aceea, încă Pentru traducerea ln viaţă a măreţului drumuri în 8 ore Dacă se transportă că­ IntrecuTea socialistă in cadrul fabricii ca pînă la sfârşitul lunii Iulie sâ îmbună­
program de măsuri economice elaborat de rămidă după vechiul sistem nu se pot face de Lacăfţăimivte „Simion Bămuţiu” din tăţească calitatea produselor cu 2% exe­
puse nu mai. din tineret Pentru ca cei ce de la început, am dus lupta pentru ridi­
plenara lăTgită a C.C. al P.M.R. din au­ mai mult de 4-5 drumuri. Sebeş, a devenit o metodă permanentă de cutând totodată lucrările din planul de
lucrau aici să aducă o mai mare contribu­ carea calificării lor. Controlând în perma­
ţie la realizarea planului, organizaţia nenţă munca şi arătindu-Le practic cum gust 1953, conducerea trustului 4 construc­ Conteinerizarea materialelor de zidărie lucru. Prin intermediul ei, muncitorii şi producţie pînă un ziua de 27 iulie a.c
U T.M. In colaborare ou conducerea secto­ trebuie să lucreze, am reuşit să ridicăm ţii sub îndrumarea organizaţiei de partid pe şantiere reduce munca in operaţiile de tehnicienii fabricii aduc o contribuţie Pe criterii asemănătoare şi-au intensi­
şi cu sprijinul comitetului sindical de în­ încărcare, descărcare şi transport în me­ reală la îndeplinirea planului cantitativ şi
rului, după ce s-au consultat cu tinerii in bună măsura calificarea tinerilor care ficat activitatea pe luna iulie şi muncitorii
din atelier, au hotărî* să creieze o brigadă aveau o slabă pregătire profesională. De treprindere a studiat posibilităţile de re­ die cru 45-50 %. calitativ. din grupele sindicale de la secţiile de con­
U.T.M. complexă. întrucât echipa pe care exemplu, tinerii Tudoran Vi-rgi-1 şi Ghe- ducere a preţului de cost ai construcţiilor Utilizarea conteinerelor şi mecanizarea Pentru obţinerea de rezultate progre­ fecţii, valorificarea deşeurilor, precum şi
şi de uşurare a eforturilor constructorilor completă a operaţiilor de transbordare şi sive faţă de lunule anterioare, muncitorii
0 conduceam eu, a obţinut cele mai fru­ ruţ Ioan, înainte slab pregătiţi, acum stă- secţiile tăbăcit şi vopsit. Rezultatele in
moase realizări, am fost ales ca responsa­ pînesc meseria şi execută lucrări de ca- Prima măsură a fost luată prin conteine- transport cere o bună organizare a locu­ din cadrul grupelor sindicale, se cheamă urma muncii depuse în primele 10 zile
bil al acestei brigăzi Litate. nzarea cărămizilor din gară la şantier. rilor de muncă, ridică disciplina în pro­ la întrecere socialistă pe bază de con­ * ale acestei luni nu au întîrziat Munci­
Munca organizată a brigăzii, a început Odată ce am ajuns ca fiecare tînăr să Ga urmare, unele puncte de lucru vor ducţie şi măreşte exactitatea şi calitatea tracte a căror obiective sînt stabilite in torii de la secţia marochinârie au reuşit
să dea roade. Pentru frumoasele depăşiri deţină cunoştinţe profesionale mulţumi­ primi de aioi înainte numai cărămidă întregului proces de producţie. şedinţele de grupă sindicală. In totalitatea să obţină pe această perioadă de timp o
de normă obţinute, în cinstea zilei de toare, am început să executăm comenzile conteinerizată, Luindu-se măsuri în ace- La operaţiile de descurcare şî încăr­ lor, rezultatele obţinute de muncitori şi depăşire de 92%. Depăşiri înseninate au
1 Mai brigada noastră a primit -înaltul -ti­ in serie, pe faze de lucrări. laş timp penbnu organizarea acestor care ce se fac manual, spargerile şi pierde­ tehnicienii în întrecerea socialistă au fă­ obţinut şi muncitorii dm secţiile confec­
tlu de „Brigadă complexă fruntaşă in în­ îngrijirea şl pregătirea sculelor nece­ puncte de lucru pe baza unui plan de or­ rile de cărămidă reprezintă pagube mari; cut posibilă realizarea planului de produc­ ţii. articole sportive şi tăbăcărie. Prin a-
trecerea socialistă". Acum, In fiecare lună sare înainte de începerea Lucrului, ne-a ganizare temeinic studiat, pentru ca mica la ciment-vrac. pagubele pot fii şi mai ţie pe luna iunie — la articole sportive plicaroa metodelor sovietica Lidia Cora-
obţinem depăşiri de plan între 95-100% ajutat să înlăturăm timpii morţi, reuşind mecanizare să fiie aplicată ştiinţific. mari, deoarece acesta vine vărsat, nu în de exemplu — in proporţie de 101,33%. belmcova şl Alexandru Ciutkih, cei co
şl Luorînd cu chibzuinţă, economisim lu­ să folosim din plun cele 480 de minute. Conteinerizarea- materialelor de con­ saci. Pagubele ce se produc, duc inevita­ Tot în cursul lunii iunie, colectivul de muncesc aci au reuşit să obţină o depă­
nar 20% din materialul ce ni se dă pen­ La fel, studiind broşuri despre metodele strucţii oferă posibilitatea unei organizări bil la scumpirea materialelor, care la rân­ muncă a reuşit prin folosirea raţională a şire a planului de producţie între 95-140 la
tru executarea diferitelor comenzi înaintate, am învăţat multe lucruri care cu maximum de eficacitate a lucrărilor de dul lor scumpesc preţul de cost al con­ materiei prime să economisească 23.245 sută. Cea mai bună medie de calitate pe
La obţinerea acestor rezultate, am ajuns ne-au ajutat la ridicarea noastrră profesio­ încărcare, descărcare şi transport. strucţiilor. Conducerea trustului 4 cons­ dm p. de piele, din care s-au confecţionat perioada mai sus ajnlntită a fost reali­
treptat, înlăturmd lipsurile care mai dăi- nală. Aplicînd cele învăţate, am îmbună­ Dintre toate modurile de transport a trucţii a luat măsuri oa să se conteinerd- 117 poşete, 149 portvizite, 125 mingi de zată de secţiile marochinărle şi articole do
nuiau in brigadă şi învăţând din ele. tăţit şi uşurat cu mult munca. De pildă, cărămiziilor cel mai raţional este acela cu zeze şi cărămizile aflate în depozit, nu fotbal şi alte obiecte de larg consum. sport. Printre fruntaşii in muncă &e nu­
De exempJu, la crearea brigăzii mai erau folosind metoda sovietică Voroşin, am fă­ conteniere oare simplifică întregul cidlu numai cele ce se descarcă din vagoane, in In cinstea celei de a 10-a aniversări a mără tovarăşii Vintilă Dionisie, Moga Si­
unii tineri ca Martin Cati, care nu puneau cut ca atelierul să fie curat, fiecare lucru al operţiilor de transportare. limita conteinerelor existente, care de alt­ eliberării patriei noastre, muncitorii şl teh­ mion, Navredi Rozlna, Balog Eugen şi
destul suflet în muncă şi făceau nemoti­ să fie aranjat după importanţă, nu cum Dar ce este contemerul ? fel vor fi suficiente şi pentru un nou punct nicienii din grupele sindicale de ia acea­ mulţi alţii, care în primele 10 zile au reu­
vate era înainte, aruncat în toate colţurile. Conteinerul este un coş metalic oompus de lucru deschis în cadrul şantierului stă fabrică, pe lângă realizarea planului de şit să obţină o depăşire de 163-230%.
Lipsunile le-am înlăturai cu ajutorul co­ din două părţi principale : partea superi­ O.M., punct ce va fi mecanizat după un producţie, acordă o atenţie deosebită îm­
De asemeni, consfătuirile do producţie oară (coşul) şl .partea inferioară (fundul), plan bine chibzuit. Rezultatele obţinute sânt bune, însă co­
lectivului prin consfătuirile de analiză pe ce le ţinem de două ori pe lună, la care bunătăţirii sistematice a calităţii produse­ mitetul de întreprindere în colaborare cu
care le ţinem in fiecare dimineaţă, îna­ părţi care se .pot separa cu uşurinţă una Trebuie arătat că nu numai cărămida lor, precum şi folosirii raţionale a materiei
participă şi conducători al organizaţiei conducerea tehnicq-admmistrativă trebuie
inte de începerea lucrului. In aceste scurte de cealaltă în timpul utilizării conteine- se poate transporta cu conitednere, ci şi prime şi a materialelor,
UTM şi tovarăşi din conducerea sectoru­ rului. mortarul pentru zidării şi tencuieli, acolo să-şi îmbunătăţească metoda de urmărire
consfătuiri, se face analiza muncii zilei lui, duc nemijlocit la înlăturarea unor In acest scop, grupa 'sindicală Nr. 1 de a rezultatelor obţinute de muncitorii ^i teh­
trecute, punîndu-se 1n discuţie acei tineri lipsuri şl greutăţi. înainte, de puldă, nu Rentabilitatea utilizării conteinerelor unde nu sînt maşini de tencuit. Conteine- la secţia croi a chen^ la întrecere socia­ nicienii antrenaţi în întrecerea socialistă;
care in cursul celor 8 ore de muncă, au pentru transportarea materialelor de con­ rele pentru mortar au o mare importanţă listă pe luna iuliş ’grupa Il-a din aceeaşi
eram la timp aprovizionaţi ou materiale, sâ ajute îndeaproape grupele sindicale din
făout unele greşeli sau care nu au depus strucţii este dovedit pri.ntr-un şir de cerce­ prin aceea că reduc eforturile muncitori­ secţie, stabilind in şedinţele de grupe sin­
lipsă Care a fost remediată în urma aces­ secţiile confecţii, valorifioarea deşeurilor
sîrguinţă în muncă. tor consfătuiri. tări şi experienţe ale constructorilor sovie­ lor şl elimină complet transportul cu targa. dicale următoarele criterii: realizarea pla­ şi atelierul mecanic tn vederea stabilirii In
Datorită acestui lucru, tînârul Martin tici. Folosirea conteinerelor permite micşo­ Transportul mortarului cu leonteinere se nului de producţie pe luna iulie cu 3 zile
Un alt factor care face ca brigada să mod eonoret a obiectivelor ce trebude să
Cati. a lichidat cu Lipsurile, ajungind prin­ rarea pierderilor înlăturând spargerea că­ face orizontal de la staţia de preparat înaintp'de termen ; îmbunătăţirea calităţii
aibă realizări, este spiritul colectiv şl fie trecute in contractele de întrecere, 11-
tre fruntaşii brigăzii. Tot prin consfătu­ rămizilor, reducerea timpilor morţi în mortar, cu vagoneţi pe linii decovil, pînă produselor faţă de norma prevăzută cu
buna înţelegere care domneşte între mem­ chidînd definitiv cu formalismul în fixa­
irile de analiză, am reuşit să ne organi­ brii brigăzii. In aceasta ne-a ajutat mult operaţiile de transport şi reducerea mîlnii la locul unde macaraua îl transportă apoi 0,o0% şi economisirea de piele în valoare
zăm temeinic munca. De unde înainte se de lucru întrebuinţată la operaţiile de pe „vertioală" şi-l aşează exact acolo unde y de 500 lei. rea unor criterii. De asemeni trebuie stu­
filmele pe oare le-am vizionat în mod or­ 1 diate în amănunţime toate locurile de
pierdea mai mult de o oră ou pregătirea transbordase, adică la Incăroări şi des­ le trebuie zidarilor. Asemenea chemare la întrecere socia­
ganizat ou întreaga brigadă, de unde am muncă, cu scopul de a extinde tot mal
pentru a începe lucrul, acum fiecare tâ­ luat frumoase exemple cărcări. Cimentul poate fi şi el transporta^ In listă există şi între cele două grupe de la
năr poate să pornească la muncă, fără să In cadrul întreprinderilor Trustului 4 eonteinere. Pierderile la cimentul trans­ secţia articole sportive. Muncitorii din a- mult metodele înaintate de muncă.
Muncind Ln felul acesta, brigada noastră
piardă timpul, întrucât înainte de începe­ construcţii s-a început a se face transpor­ portat în vrac dau un proc^gL 'destul de ceste două grupe sindicale s-au angajat A NAGY,
reuşeşte să înlăture la timp lipsurile şl să
rea lucrului se face repartizarea saircinl- tul de cărămidă cu eonteinere chiar din ridicat oare ajunge de myifle ori la 5-7
învingă greutăţile ce se ivesc, obţinînd
lor pa fiecare muncitor şi se organizează gară Aprovizionarea locurilor de muncă la sută. Cimentul transportat în contei-
pe zi ce trece realizări tot mai însemnate.
temeinic locul de muncă. De asemeni, su­ cu cărămidă în eonteinere ridicate ou o nere bine închise, reduce pierderile chiar Despre unele aspecte ale muncii
dorii oare înainte lucrau mai mult în sal­ BUTE ALEXANDRU macara „23 August” a demonstrat că pe sub 1 la sută.
turi. acum muncesc planificat, fiindcă Li responsabilul brigăzii complexe şantierul 3—Cămine valoarea lucrărilor Avantajul transporturilor cu eonteinere de la IFET Oraştie
se stabilesc dinainte lucrările ce trebuie U.T.M. de la sectorul construcţii efectuate timp de o lună de un muncitor este acela că s<) asigură mecanizarea mai
sâ le execute in timpul zilei. metalice I.C.S. Hunedoara la zidărie roşie este de 4900 lei, în timp completă a lucrărilor de încărcare şi des­
ce la şantierul O. M. şi pe alte şantiere cărcare, Se .reduce în mare măsură nece­ Colectivul de muncitori de la I. F. E.T. rale şi sportive la acest I.F.E.T. n-au avut
unde nu se utilizează conteinerul este de sarul ne manoperă (în medie cu aproxima­ Orăştie a reuşit în primul semestru al loc.
numai 2700—2900 lei. ţi y, 1>0-70%), se asigură o bunăstare a ma­ acestui an să dea la sortimentul lemne do Vina principală a proastei situaţii in
Strungul mă ascultă Iată oîteva exemple in ce priveşte ren­ terialelor transportate, etc. foc, 228 vagoane lemne peste plan. Acest acest loc" de muncă o poartă conducerea
tabilitatea transporturilor in privinţa fo­ Experienţa constructorilor sovietici — rezultat se datoreşte muncii pline de ab­ I F.E.T.-ului ân frunte cu directorul Strim-
Cu ani în urmă am terminat ucenicia. tipuri. ventile pentru fabrica de oxigen şl losirii containerelor: o maşină de 4 tone care au pus la dispoziţia constructorilor negaţie a muncitorilor forestieri, care au bu Gheorghe şi inginerul şef Pavel Vasile
Cu toate că ajunsesem „calfă’', îmi era altele, fără a avea rebuturi. De asemeni, se încarcă la capacitatea ei cu cărămidă în noştri un bogat material teoretic şi prac­ depus tot efortul pentru asigurarea oame­ care silit departe de a se fi preocupat
teamă să lucrez la strung. Şi aceasta pen­ lunar îmi depăşesc planul cu peste 100 la nilor muncii cu lemne de foc pentru iarnă. de îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi
eonteinere în circa 20 minute. Pentru des- tic bazat pe ştiinţa cea mai avansată din
tru că mai mult am furat meseria decît sută. De pildă, în luna iunie, am depăşit căroare trebuie tot atlta timp, iar pentru Numai în seotorul Anineşiu producţia de viaţă ale muncitorilor. Cind aceşti to­
om învăţat-o Aşa era pe atunci... saroin/ile de plan ou 131 la sută. Aceste lume — este o călăuză permanentă în globală a fost realizată în această peri­ varăşi pleacă pe teren, cu toate că ob­
transportul de la depozit pină la şantier munca noastră.
Au trecut anii şi în ţara noastră elibe­ rezultate le-am obţinut prin aplicarea me­ oadă în proporţie de 115,39%. Greutăţile servă lipsurile existente nu se sezisează
(circa 5 km) sînt necesare 15 minute pen­ GRIGORAŞ CONSTANTIN
rată. muncitorii conduşi de partid, au pus todei sovietice de prelucrare şi tăiere ra­ tru dus şl pentru înapoiere tot atîtea, întâmpinate de pe urma intemperiilor care câtu-şi de puţin, nu stau de vorbă cu mun­
bazele unei vieţi noi. Munoa a devenit o pidă a metalelor Bîkov-Bortkievici. directorul Trustului 4 Construcţii au stricat drumurile de acces spre pădure
ceea ce înseamnă că se pot face circa 8-9 Hunedoara citorii, iar dacă stau totuşi, ii privesc de la
chestiune de onoare, de eroism, iar grija O atenţie deosebită am dat şi dau îngri­ şi liniile ferate C F F. au fost înlăturate „înălţimea" funcţiei. Acest lucru nu e da
pentru viaţa muncitorilor pentru ridicarea jirii maşinii. Datorită acestui lucru, strun­ în scurt timp, datorită acţiunii unite a mirare, deoarece directorul Strîmbu s-a
cunoştinţelor lor profesionale constituie o gul la care lucrez. din 1944 şi pînă acum, Pe marginea unor rezultate muncitorilor şi conducerii I F E T.-ului. înconjurat în activitatea sa de o seamă
preocupare de seamă a regimului demo­ n-a intrat niciodată în reparaţie. Sînt Cu toate succesele obţinute pînă acum, de elemente necorespunzătoare funcţiilor
crat popular. De unde in cei 4 ani de uce­ mândru de ace9t lucru şi oaut ca şi de Ln zilele de 9 şi 10 iulie 1954, a minţim pe Bodea Clemen tehnician silvic, munca la acest I F.E.T. mai prezintă o pe oare le ooupă ca de pildă referentul
nicie şi 2 de,„calfă” nici nu învăţasem cum acum înainte să-l îngrijesc tot aşa de biri/2. avut loc analiza munoii ocoalelor silvice care pe lingă alte fapte deosebite în mun­ serie de Lipsuri care împiedică in mare tehnic Stoica Augustin, Ilău Dumitru,
se taie un filet, după 1944 am început să din Direcţia regională silvică Hune­ că. a conceput şi pus în practică o nouă măsură îndeplinirea planului la toate sor­
Urmând exemplul oamenilor sovietici, eu Maican Victor, Zgarbură Grigorie, Maniuţ
cunosc din ce in ce mai muLt tainele me­ doara cu privire la realizările obţinute in metodă de colectare a raşinei, confecţio­ timentele şi în special la scosul şi tran­
am căutat să dau din cunoştinţele mele şi Nicolae, etc.
seriei de strungar. Simţeam cum maşina altora. Astfel, am calificat după metoda muncă pe semestrul I al acestui an nând din coajă de molid vasul colector. sportul lemnului din pădure. Ca dovndă
mă ascultă tot mai mult. An de an mi-am Analiza munoii s-a ţinut in două cen­ Inovaţia a fost generalizată şi la alte a acestei stări de lucruri stă faptul că în Serviciul de gestionar cu misiunea de a
ICotlear, tineri ca Mara Francisc şi Mara alimenta muncitorii de la toate sectoarele
ridicat nivelul profesional. In 1944 abia tre: la Alba Iulia unde au luat parte 8 ocoale. tot decursul semestrului I planul global pe
Anton oare sînt apreciaţi ca buni lucră­ \ I.F.E.T -ului Orăştie, îl face chiaburul Bă-
aveam o calilioare de ol. III, iar în 1952-53 ocoale şi la Petroşani unde au luat parte De asemenea amintim pe tov. Zdrenghea întregul I.F.E.T, a fost îndeplinit numai
tori. răol Samoilă fost circiumar şl comerciant.
am ajuns la o Calificare de 2/6. Prin posi­ 9 ocoale. N., care a reuşit să obţină rezultate din în proporţie de 96,74%, iar producţia mar­
de acum înainte eu îmi voi da toată Directorul Strîmbu este un element tî­
bilităţile ce mi s-.au creat în regimul silinţia să învăţ pentru a-mi ridica tot mal Au fost prezentate dări de seamă asu­ cele mal frumoase la lucrările executate fă abia în proporţie de 69,07%.
nostru, am urmat şcoala de ridicare a ca­ pra activităţii lor. in pepiniere. El a condus 3 pepiniere ou năr capabil de multă muncă, dar el a că­
mult nivelul profesional, căutînd să ri­ i Cauzele ne îndeplinirii planului sînt
lificării profesionale din cadrul întreprin­ Din conţinutul acestor dări de seamă o suprafaţă de 8 ha, dând regulat puieţi zut sub influienţa celor ce-1 înconjoară, a
dic la nivelul meu pe toţi tinerii care lu­ multe. In primul rind, întrecerea socia­ început sâ manifeste îngimfare, nu ţine
derii. Aplicînd cele învăţate şi studiind crează cu mine. Acum cînd sintem in cit şi din discuţiile purtate de participanţi, apţi de plantat după un an de cultură, în listă între brigăzi a fost organizată for­
din experienţa stahanoviştiJor sovietici, s-a putut desprinde faptul că muncitorii acelaşi timp îndeplinind indicii de utili­ cont de observaţiile făcute şl ajutorul dat
preajma aniversarii a 10 ani de Ia elibe­ mal făcindu-se contracte de întrecere ce
mi-am ridicat calificarea la 2/7. Pot spune, de pe şantierele ocoalelor sUvice, antre­ de organele superioare şi de partid, iar
rarea patriei noastre eu imi sporesc for­ zare la pepiniere în proporţie de 101%. n-au fost urmările, numărul celor antre­ cînd i se aduc la cunoştinţă neregulile
ră acum cunosc bine tainele meseriei de naţi în întrecere socialistă, au reuşit să La fel e tovarăşul Vlad Ilie şi Stoica Ioan
ţele, pentru a întîmpina măreaţa zi de naţi a fost mult prea mic i'n raport cu ce există la IF E.T., se mulţumeşte să
strungar. Forţa maşinii de care înainte mă îndeplinească planul la sortimentele prin­ pădurari, care au contribuit activ la or­
23 August, — zi care mi-a adus mie şi numărul total al muncitorilor. Creării şi spună că „se poale", fără a trece de ur­
temeam, o stăpinesc şî o dirijez după cum milioanelor de muncitori din ţara noastră cipale, reaiizînd producţia globală în pro­ ganizarea şi calificarea la locul de muncă organizării de brigăzi complexe nu 1 s-a
eu vreau. Simt că acum strungul mă as­ porţie de 121%. Invăţînd din lipsurile a- a 6 muncitori în lucrările de curăţire şi genţă la lichidarea lor. încumetîndu-se une­
libertatea de a învăţa şl munci — cu rea­ dat nici o importanţă, de altfel şi singura
cultă, că nu mai este o ruptură între mine nului 1953, ocoalele silvice din raza regiu­ rărire. Muncind stăruitor- ei au reuşit sâ ori chiar să dea afară muncitorii din bi­
lizări şi mal Însemnate. brigadă complexă care a existat s-a des­
şi el Cînd lucrez, am impresia că sînt din nii Hunedoara, au reuşit ca să realizeze efeotueze luorări de bună calitate pe o trămat. O altă cauză oare a sttnjen.it înde­ roul lui cind vin cu cîte o problemă de
aceia*; bucată cu maşina. CURSAN LIVIU planul la lemne de foc pe acest semestru suprafaţă de 600 ha, reaiizînd 2500 gră­ plinirea planului, o constitue Lipsa de preo­ rezolvat. Organizaţia de partid şi comite­
Având un înalt nivel profesional, reu­ strungar, fruntaş In întrecerea in proporţie de 126%. mezi crăci pentru aprovizionarea popu­ cupare a con-ducerii I.F.E.T -ului pentru lui de întreprindere, n-au luat măsuri efi­
şesc să execut piese de mare importanţă, socialistă de la atelierul mecanic. Faţă de nevoile mereu oreseînde ale in­ laţiei din mediul rural. îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de cace de stăvilire şi Lichidarea Lipsurilor,
la care trebuie lucrat cu atenţie şi preci­ Combinatul metalurgic „Gheor- dustriei socialiste din ţara noastră, ele au In munca desfăşurată In acest semes­ trai ale muncitorilor. In cabana Gîrbavu nu-şi trăiesc viaţa în mijlocul muncitori­
zie cum sînt. : supape, cuzineţi de diferite ghe Gheorghiu-Dej” Hunedoara înţeles să lupte în aşa fel incit pe acest tru s-au înregistrat înr.ă şi unele delăsări din sectorul II Anineşiu, locuită de brigada lor şl nu se preocupă de ridicarea muncii
semestru au obţinut 182% realizare la profesionale şi politico-euIturaJă a aces­
—---------------——r din partea unor ocoale silvice Astfel la de oorhănitori condusă de tovarăşul Uleia
lemn de mină, 135% la buşteni de gater, tora, de organizare pe bază solidă a în­
ocolul silvic Sebeş grija fală de muncitori Dumitru, condiţiile de locuit sînt n©9atis-
rănilor sub jugul fabricanţilor, bancheri­ a tineretului. Sportul contribuie la dez­ şl 131% la doage de fag. nu a fost o preocupare a conducerii. Şe­ făcătoare. Aceeaşi situaţie dăinue şi la trecerii socialiste. iar spiritul critic şl
lor şi moşierilor, nu cunosc bine lupta po­ voltarea uncr trăsături de caracater cum Ocoalele silvice Cugir, Dobra, Baru Mare, ful de ocol, tovarăşul Miclea Gheorghe cabana unde locuiesc muncitorii din bri­ autocritic este la un nivel foarte scăzut.
porului nostru pentrru scuturarea acestui sînt: curajul, dorinţa d* a învinge greu­ Alba IuiLia, Petroşani şi altele, in scopul şi inginerul şef Mihu Ilie nu au controlat gada tovarăşului Dej: Nicolae. Conducerea trustului Sebeş in frunte cu
1
jug. De aceea, expunerile despre trecutul tăţile, spiirit tovărăşesc ele . In regiunea de a lărgi cit mai mult posibilităţile de modul cum se aplică măsurile preventive tovarăşul Maria Miihai. cunoaşte situaţia
de luptă al poporului ajută tinerilor să în­ noastră mii de tineri participă la dife­ aprovizionare a color ce muncesc cu cele Cu toate că I F.E T.-ul are o gospodărie de la I.F.E.T. Orăştie numai în linii mari,
pentru crearea unor condiţii* sanitare co­ anexă, lotuşi aprovizionarea muncitorilor
ţeleagă mai bine ce înseamnă să fii lioer, rite manifestări sporitve, sînt purtă­ necesare, au executat mari cantităţi de respunzătoare pe şantierele de muncă To­ pentru că pe ei nu-i interesează decât în­
stăpîn în ţara ta, să munceşti pentru po­ tori ai insignelor F.G.M.A. şi G.M.A. To­ cozi de unelte, lopeti de lemn, juguri, varăşul Miolea în loc să se preocupe de din parchete se face defectuos. La cantina deplinirea planului.
por şi nu pentru huzurul exploatatorilor. tuşi, unele organizaţii de partid din re­ oişti, mături de nuiele, putini, obezi, spiţe din Anineşiu, produsele gospodăriei anexe
problemele importante ale muncii sale, s-a se trimit rar şi cu preţ aproape dublu faţă Pentru remedierea acestor lipsuri, este
Asemenea expuneri dezvoltă dragostea de giune consideră drept sport numai fotba­ şi altele. dedat la tot felul de chefuri, sau alte ac­ necesar ca atît conducerea trustului Sebeş,
patrie, devotamentul faţă de partid, par- lul ; la sate există încă multe prejude­ Ou ocazia acestor lucrări s-au eviden­ ţiuni de acest sol. de ced al pieţei. cit şi organizaţia de bază şi comitetul de
tioiparea activă La construirea socialismu­ căţi care frînează participarea fetelor la ţiat muncitori ca : Vinţan Avram, ma­ La punctele sanitare de pe lingă ca­
E neîndoielnic că asemenea atitudini, a- întreprindere să analizeze activitatea con­
lui, năzuinţa de a fi gata oricind la apă­ manifestările sportive. nipulam de parchet. Glonţa Andrei, Za- bane. de asemeni se fac cunoscute mari ducerii I.F.E T.-ului Orăştie. să tragă i<s-
rarea patriei, la consolidarea cuceririlor îmbunătăţirea activităţii organizaţiilor haria Traian, Vlad Nicolae, Raguş Ioan, semenea manifestări faţă de muncă, nu lipsuri. Numai în unele din ele se găseşte pru la răspundere pe cei ce nu-şi fac con­
revoluţionare ale poporului muncitor. Ast­ U.T.M. poate fii asigurată numai prin îm­ Cuteanu Ioan, Furdui Nicolae, Gaşpar pot decît să dăuneze bunului mers al lu­ tinctura de iod şi tifon, iau* doctorul nu dă ştiincios datoria şl să ia măsuri împotriva
crurilor in sectorul silvic De aceea de
fel a avut bune rezultate eduoative şi in­ bunătăţirea conducerii lor de către par­ Cornel şi alţii. deloc pe la muncitori cum de altfel nu celor vinovaţi.
structive convorbirea minerului fruntaş tid. Una din principalele lipsuri ale co­ Pe timpul primului semestru al aces­ trebuie cu tărie combătute. controlează nici alimentele repartizate a-
De asemenea directorul Strîmbu trebuia
Hoidu Iuliu cu tinerii mineri, despre viaţa mitetelor regional şi raionale de partid tui an au fost declaraţi noi fruntaşi în Ghesan Ladislau şi Gh. Achimcscu ceslora In ce priveşte munca de cultura­ să-şi revizuiască atitudinea faţă de oa­
şi munca din trecut şi despre cea din pre­ constă în faptul că n-au acordat sufi­ întrecerea socialistă Printre aceştia a- corespondenţi voluntari lizare, la I.F.E.T. Orăştie, abia în luna iu­
zent a minerilor de la Petrila. cient sprijin comitetelor regional şi raio­ lie au început să sosească ziare De cărţi menii muncii, sâ caute să şi-i apropie, şi
Din păcate insă mai există destui mem­ nale U.T.M. Ar fi nejust să se considere de specialitate, politice şi literare nici po­ sâ iasă din situaţia în care se află, situa­
bri de partid, printre care se află şi acti­ drept principiu de conducere dădăceala P r i e t e n u l c h i a b u r i l o r meneală, cu toate că s-ar fi putut consti­ ţie oare nu-i face cinste.
vişti din aparatul de partid, de stat şi sau rezolvarea di-rectă de către organele tui biblioteci volante. Manifestaţii cultu­ A DURAI
economic, care nu înţeleg că este datoria de partid a problemelor ce aparţin tine­ Rupt în întregime de o colaborare strinsă ciant şi afacerist, iar în birou „s-a întă­
lor să participe activ la munca de educare retului, după cum nu se poate considera cu sfatul popular comunal, Baican Vtstian rit” cu tot felul de elemente ce nu pre­
comunistă a tineretului In ultimul timp, ca metodă justă simpla repartizare de preşedintele cooperativei „Plugarul” din zintă nici pic de încredere In general. In raionul Haţeg concursul de creaţii populare
Comitetul U. T M al Combinatului side­ sarcini către tineret, fără a ajuta organi­ comuna Pui, radonul Haţeg, s-a înconju­ pe9te tot şi-a-„aranjat” oameni de acest
rurgic ,.Gh Gheorghiu-Dej”-Hunedoara a zaţiile U. T. M. în îndeplinirea acestor rat de tot felul de chiaburi şi demente sol. cum e Pui Arpad, fost mare mo;ier, trebue să capete amploare
cerut unor membri de partid cu munc' de sarcini. dubioase, care urăsc de moarte viaţa noa­ Polade Ioan, Dobişteanu Eugen, Groza
răspundere să ţină un ciclu de conferinţe Acolo unde organele de partid folosesc stră nouă şi care fac tot ce le stă în pu­ Petru chiabur şi „fost” de toate felurile, Tn urma apariţiei regulamentului pri­ şt inscripţia „Trăiască prietenia romîno-
în faţa tineretului din combinat. Tov. metode birocratice in conducerea organi­ tinţă pentru a frîna mersul nostru îna­ etc. vitor la condiţiile de participare a oame­ sovietică”.
Ştefan Bontea. director general al combi­ zaţilor U.T.M., însăşi munca organelor inte. E Lucru cert că în frunte cu asemenea nilor muncii de la oj-aşe şi sate la con­ întreprinderea „Vasile Roaîtă” din Na-
1
natului. H. Herman, director tehnic, Eme- U.T.M. se desfăşoară superficial şi formal. Deşi comitetul executiv al sfatului „conducători”, cooperativa din Pui nu cursul de creaţii populare pe tema „Prie­ laţi-Vad va participa la concurs cu o
ric Hnrovitz, şeful secţiei propagandă şi Multe organizaţii de bază UT.M. folosesc popular nu a fost de acord, totuşi, el, tre­ poate merge bine. Iată dar că e limpede tenia romîno-sovietică”, concurs iniţiat în casetă sculptată in lemn cu împletituri
agitaţie a comitetului raional de partid, metode bătrâneşti in munca cu tineretul, când peste „toată lumea”, luîndu-şl rolul de ce aprovizionarea ei se face defectuos, cinstea zilei de 23 August de Consiliul din paie şi răchită ; iar tînărul Moise
şi alţii cărora li s-a propus să ţină confe­ nu ţin seama de condiţiile specifice ale de „singur tare şi mare”, a angajat in ser­ de ce nu se ia laptele de la I.S.P.L., ne­ General A.RLU.S, mii de oameni ai mun­ Gheorghe din oraşul Haţeg va prezenta la
rinţe in faţa tineretului s-au declarat de viciul cooperativei pe un oarecare Vla- cesar muncitorilor din comună, de ce cii din regiunea noastră şi-au manifestat concurs două tablouri pictate în ulei din­
muncii ou tineretul. dragostea şi voinţa de a întîmpina acea­
acord, au fost chiar entuziasmaţi de acea­ dîslav, element dubios, descompus. Că a ghiaţa de la Pui e dată particularilor şl tre care unul va reprezenta prietenia ro-
stă iniţiativă ; în practică însă nioi unul Educarea comunistă a tineretului este greşit făcând aşa, au dovedit-o imediat nu filialelor, etc. stă măreaţă zi prin participarea lor La mîno-sov.ietică, iar al doilea împrejurimii le
din ei nu şi-au respectat cuvîntul şi n-au cauza soumpă a întregului partid. Comite­ faptele pe care acesta le-a săvirşit. Nu­ Conducerea Uniunii raionale — respec­ concurs dînd noi creaţii populare. Haţegului.
ţinut conferinţele programate. Acesta tul regional de partid Hunedoara va mai la câteva zi»le „protejatul” preşedin­ tiv tovarăşul Barna Aron, preşedintele In raionul Haţeg s-au înscris pînă în Faţă de posibilităţile existente în raio­
es*e doar unul din exemplele multiple munoi susţinut pentru răspîndîrea expe­ telui a delapidat o anumită sumă de bani acesteia — are datoria să facă lumină în prezent la acest concurs 61 persoane. nul Haţeg, numărul celor înscrişi pentru
Printre cei ce s-au înscris este şi un co­
care dovedeşte că grija pentru educaţia şi apoi a dispărut. Această păţanie insă, acest loc, să vînture cuibul de chiaburi şî concurs este încă mic. Comisia raţională
rienţei înaintate în aotivitatea de condu­ lectiv de 12 muncitori de la fabrica „Ce­
comuniştii a tineretului nu este încă în­ nu l-a învăţat minte pe Baican Vistlan. de concurs trebuie sâ mobilizeze comisiile
cere a organizaţiilor U.T.M., va acorda un tot felul de elemente necinstite oare sub ramica” din Baru-Mare, care s-a angajat
ţeleasă ca o sarcină de care răspund in Bl a continuat şl po mal departe prietenia oblăduirea preşedintelui Baican Vistian să construiască o vază de proporţii mai comunale şi dc întreprinderi pentru a a-
ajutor efioaco pentru grabnica îmbunătă­
primul rind comuniştii, indiferent de cu elementele duşmănoase poporului mun­ s-au furişat la cooperativa din Pui, şi că mari decît cele obişnuite. în care vor fi trage în rîndul participanţilor la concurs
ţire a munoii de partid în rândurile tine­ pe cît mai mulţi muncitori, ţărani munci­
munca pe oare o ou. citor A în9talat oa magazioner şef pe chia­ aşezate două steme sculptate în ceramică :
retului. le curme pentru totdeauna posibilitatea stema Uniunii Sovietice şi stema ARLUS tori şi intelectuali.
Cultura fizică şi sportul constituie o burul Niccară Gheorghe, ca responsabil la de a se mai strecura la conducerea tre­ De asemeni pe această vază va fi reprezen­ PETRU FARCASIU
1
parte indisolubilă a educaţiei comuniste Articol apărut in „Scîntcia” Nt. 3032. M.AT pe Luţ Sebastian, fost mare comer­ burilor obşteşti. tată o sculptură ce înfăţişează „Hora păcii” corespondent voluntar