Page 33 - 1954-07

PROLETARI DIN TOATE TARILE UNIT*VAI
IN A C E S T N U M Ă R
----------------------------------------------------------------------------- *------------
— fn raionul Haţeg, Irebuie grăbit Din aclivitatea rodnică a unei bi­ - Zece zile de excursie (pag 3)
ritmul recoltatului şi dezminţitu­ blioteci (pag 2) — Mitingul oamenilor muncii de lă
lui (pag 2) Rezultatele unei conduceri super uzina „Victoria” Călan (pag. 3)
— Poleruzairea artificială — mijloc Nota guvernului sovietic
de sporire a producţiei la hectar liciale (pag 3) adresată guvernelor Franţei. Marii
(pag.2) Părerile abonaţilor (pag 3) Britanii şi S U.A. In problema se­
—- In şut şi acasă la minerul Sirop Femeile din satele noastre de azi curităţii colective în Europa
(pag. 3) (pag <1)
(pag 2)

Economia naţională a U.R. S.S. T E L E G R A M E

creşte vertiginos Preşedintelui Republicii ,şl Preşedintelui Guvernului
Republicii Democrate Vietnam Tovarăşului Ho Şi Min
De curlnd au fosl dale publicităţii re­ |ion arilor, creşterea productivităţii munoij,
zultatele îndeplinirii planului de stat os precum şi bi problemele conşlrucţiei cul­ Preşedintele Republicii Democrate Vietnam
1 dezvoltare a economiei naţionale a U R S.S turalo şi ale ocrotirii sănătăţii In primul Tovarăşului Ho Şi Min şl Preşedlnle al Guvernului Republicii Democrate Vietnam
pe pruna jumătate a anului I9S4 In eo- semestru al acestui an, investiţiile capi­ Prezidiul Sovietului. Suprem al URSS. 51 Consiliu) de Miniştri al URSS. trl- Cu ooazia realizăm, ta conferinţa de. la Geneva a acordurilor orivmd încetarea
municatiH Direcţiei Ceevirate de StausUcă tale au reprezentat in comparaţie cu pri-. mJt poporului vietnamez CuvernuLui Republicii DemooroLe Vietnam şi Dumnea­ locului şl restabilirea păeil In Lndochina. Prezidiu) Marii Adunări Naţionale şl
de pe lingă ConsUh») de Miniştri al U R S.S. mul semestru al anului 1933 : în siderurgie voastră personal, tovarăşe Ho Si Min, (ehicitările lor prieteneşti cu prilejui reali­ Guvernul Republicii Populare Rnmjne felicită cu căldură eroicul popor vietnamez..
se arată că planul producţiei globale in- 103%, In industria cărbunelui 133%, la Guvernul Republicii Democrate Vietnam şl pe Dumneavoastră personal, tovarăşe
zării la Gonsva a acordului cu privire la încetarea focului şi restabilirea păcii in
, dustriade ps- această perioadă a /ost în centralele electrice 118%, in construcţia Indochina Ho Şl Min. pentru această mar© victorie a forţelor păcii si recunoaştere a măTetei
d«plinit in proporţie de‘ 1021. Produopa de rrvişjru 116%. m industria matezuMor Acordurile de la Geneva, reprezintă 0 Importante victorie a forţelor păcii şl lupte ne eliberare naţională şî pentru independenţă a poporului vietnamez
globală a întregii industrii soviotics a de construcţie 110%, în industria foresti­ totodată o recunoaştere a luptei pLme de abnegaţie duse de poporul vietnamez pen- Poporul roroin şi Guvernul Republicii Populare Rom Ine urează poporului viet­
orescut in primul semestru al a/tului 1934 eră p a hîrtiei 125%, in industria, uşoară iru li borta leu »i independenţa sa naţională namez şi Guvernului Republicii Democrate Vietnam succes deplin m munca paş­
cu 14% m comparaţie cu panoadă cores­ şi alimentară 148%, în transportuxi 100%, nică pentru grabnica reconstrucţie a Vietnamului şi penbru o fericită decvodtare
punzătoare a anului trecut in agricultură 153%. iar In comerţ 230%. Podorul sovietic â .Guvernul sovietic salute eroicul popor vietnamez şi Guver­ economic* şi culturală a patriei sale
Baza dezvoltăm economiei naţionale a Putarrucul avint al economiei naţionale nul său si trimit cele mai bune urări de refacere cit mai grabnică a ţării şi de
U R.S S a fost. este ji va cămine dezvol­ a U R SS bucură inimii© tuturor oame­ Succese în •dezvoltarea ei economică si culturală în condiţii de pace Preşedintele Prezidiului- Preşedintele Consiliului de Mlnlşfrl
tarea eontouâ a industriei grele şi a in­ nilor cinstiţi din întreaga lume. Izbim lle PREZIDIUL SOVIETULUI SUPREM CONSILIUL DE MINIŞTRI Marii Adoniil Naţionale ,, Republicii Populare Romln*
dustriei producătoare a mârturilor de larg . oamendar sovietici abţinui? in LupLa pen­ a Republicii Populare Romine
consum popular tru înfrumuseţarea patriei socialismului Al U R S S. Al U R S S Dr PETRU GROTA, GHEORGME GHEORGHIU-DEJ
Folosirea- volumului .util al tu mal al or victorios şi pentru făurirea unei vieţi din
— te arată ia comunicat — s-a Îmbună­ ce In ce maj Îmbelşugate demonstrează
tăţit In prunul semestru al anului 1954 forţa şi. tina economiei socialiste care
cu 2%,.in comparaţie ou primul semestru este implicit superioară economnei capita­ 1 n î 111 î i n p i n a r e a z i l e i d e 2 3 A u g u s t
aJ anului 1953 ; producţia de oţel raportată liste.
la un metru pătrat de supra/aţă de va­
Întreaga omenire ds pe globul pimln-
tră la cuptoarele Martin, a eraacut cu 3% les: a apreciat p? bună dreptate punerea
In industria cărbunelui a URSS. randa­ in funcţiune In cursul primului semestru Cu satîsfaefia datoriei Şi-au realizai planul lunar Lucrează în confut (unii
mentul combinelor carbonifere „Dombas” al acestui an a unei cenUrals electrice pe împlinite Lupta penbru tot mai mult cărbune stă grupă a reuşit să-şi termine planul septembrie
al majindor pentru înrămoazea cărbunelui
bază de energie atomică, ca pe un incaput se desfăşoară cu intensitate in întreaga lunar de producţie încă de La data de' 21
Si a sterilului a spont in comparaţie cu
a) unei noi ere in dezvoltarea tehnicii, oa Vale a Juriu) Angajamentele minerilor iulie -l c .
prunul semestru al anului trecut Ziua de 2o Iulie a c. a lost o tl plină La Atelierele centrale din Crlşclor, în­
pe o înfăptuire a năzuinţelor nobile ale luate in cinstea zilei de 23 August şi a Prin felul deosebit Vn care au muncit,
Punind In centrul preocupărilor sale. întregii omeniri. Această viotorie a'ştiin­ ru soare Veselia ţi satisfacţia unei dato­ zilei Minerului sini traduse in fapte Tn S-atl evutenţiM tovarăşii:' BruaUireanu trecerea socialistă In cinstea celei de a
creşterea bunăstării materiale îl culturale ţei pusă în ahijba vieţii a treci! şi mai rii împlinite a cuprins in această zi ini­ cinstea acestor zrie grupa de tinerel con­ loan, Vasiu Conslangin, Bşrei fosd, Mo- 10-ii aniversări, a cuprins pesfe tS U tută
a oamenilor muncii sovietici. Partidul Co- rrndt hotărirea oamenilor de bună cre­ mile tuturor minerilor de U sectorul IV dusă de tovarăşul Karacsony Rudolf, de căruţă Aurel şi Hungvi Tudof. care au din numărul total al muncitorilor.
rr.unsjt guvernul sovietic au aţmlat a- dinţă din toate ţările lumii, să lupte pen­ al minei Anlnoasa La ora (4. ei au ra­ la sectorul III al minei Vulcan şi-a luat irtreaistrat depăşiri de normă de peste Colectivul de -muncă de aici şl-a pus
tenţia şi asupra dezvoltării industriei portai partidului, plini de mlndrle patrio ea sarcină principală îndeplinirea planului
tru obţinerea Intarricsru armei atomice lieă, ci sarcinile de plan pe- luna In curs crtgajamenlul că Işl va depăşi planul pe 94 la sută la reparaţiile utilajului agricol şl minier.
uşoare şi alimantare Creste cu un nestâ- 51 cu hidrogen şi instituirea unui control această lună cu 66 la sută Luorfnd după PANIŞ ANATOLIE
vglt avînt producţia de mărfuri, in sor­ riguros asupra acestei interziceri, pentru au fost îndeplinite inaintata metodă sovietică Voroşin, acea­ corespondent voluntar Piuă fa 23 Iulie a.ei numeroşi oameni al
timente continuu îmbunătăţite, car? se bu­ ca niciodată armele de exterminare In Multe şl frumoase slnt succesele pe care muncii au înregistrat depăşiri însemnate de
cură da cererea sporită a populaţiei Ast- le-au obţinut el de clnd s-au prins In în­ nomie. Printre aceştia figurează >1 Irunta-
niasă să nu maj poată fi foloiite de duş­ Din deşeuri, bunuri de larg consuni şll In întrecerea socialistă Pop Oîonlfie,
fol la o creştere a producţiei de ţesături manii păcii şi progresului trecere pentru a cinsti marea sărbătoare
de bumbac cvi 3% in comparaţie cu primul * eliberării, Hulărlrra minerilor de a scoa­ Mur.oitoru din secţia producătoare d<i loan. Mdan Miri a. Vl*d Lucreţia. Soman Negrea Nlcolaie şl Oprlşa Zaharie de la
semestru al anului 1953,' producţia de ţe­ Puternicul popor al prime ţări socia­ bunuri de Larg consum do la labnca de loan ş) al Uf secţia 'maşini unelte, care au obţinut de­
sături de bumbac cu desene in mai multe liste, In frunte eu guvernul şi Partidul te cit mal mult cărbune pentru fabricile blănuri „Vidra” Orăştie, in luna aceasta In cinstea zilei de 33 August muncitorii' păşiri de normă -de peste 62 la sută O
culori a spont de 2,1 ori $i produoţja de Ccmunirt al Uniunii Sovietice a dovedit ţi urinele patriei şl cooducerea pricepută au valorificat deşeuri în valoare de perie si tehnicienii de la ^coasta fabrica şi-au contribuţie de seama In buna reparare a
ţesături pentru mobile — cu 35%: La o prin fapte şi nu prin vorbe eâ este pentru a comunistului Bulea Teodor, a făcut, ca 17 060 lei Din aceste deşeuri au fost con­ propus să confe^ţiongze in secţia de bază utilajului au dat o secţiile de llrrărle. lă- j
creştere cu 19% a producţiei de ţesături pace si progres Dar duşmanii păcii riDt rl de zi acest sector să şl depăşească fecţionate : ciiciuli lup cască, mănuşi ser­ 4003 scurte de diferite mărim», cu căp­ cătuşe ne, timplărie şl electrică reparlnd <
de lină. producţia de ţesături de lină pură irigroaţi de posibilitatea Unei coexistenţe sarcinile clinic© de plan eu peste 26 la tuşeli OemontabiJe, din lină valorificată numeroase batoze, motoare electrice pen­
paşnice intre state cu regimuri politica şl
pieptănată a crescut de 22 ori. de posta­ viete pieptare, papuci de casă şi alte ar­ dintre care 50 la sută de postav şi 50 la tru arii. trei tractoare, etc. obţlnînd de­
roctale diferite E>i urăsc In mod făţiş sulă. dlnd tn plus mll de tone de eărbune.
vuri fine — do 3.5 on ; la o creştere cu ticole din piele, îmblănite Fruntaşi în va­ sute de loăie de cort. In prezent, se lu­ păşiri medii de 59—67 la sulă
10% a producţiei de încălţăminte de piele, Ideci întrecerii paşnice între dliente: tls- Cete mal remarcabile succese le-au ob­ lorificarea deşeurilor sînt tovarăşii : Olaru crează la patru modele doi pentru scurte In primele rlndurî se clasează comuglş
producţii de iocălţămlnte de lux a crescut teme economice Faptul că In Indochine ţinut brigăzile de mineri conduse de: W Gali loslf Tărcaşu loslf Omtla Gheor
s-a lichidat focarul de război, cara Inmp de
cu 19%. ete Guran Augustln. Bolb 8ela, Moldovan O nouă fabrica de cărămida ghe şl fruntaşii In'întrecere lovan loan.
» ani a fost alimentat de forţele Imperia­ Bueureşteănu Tlberlu. Szanlo Ludovic Şl
A sperii ds asemenea producţia de măr­ Vătllă ci «iteit za Virgil. ©leetrtaanul Cocoş loslf şi in­
furi alimentare preambalate. prezentate liste din Asu de sud-esi a provocat. 1h LUCICA LfCMC ZUcJe trecute, la Pricaz raiorvu) ârftştiE. alţfl, Sutresele doblndlte piuă In prezent
rindul guvernat orilor dJn SlfA o gravă "a fost pusă in funcţiune o nouă fabrica ginerul fel Rie Popa au 45rut ca acest harnic colectiv să lu-
publicului consumator Intr-un ambala) corespondenţi voluntară ds cărămidă Dotată cu utilaj modern, fa­ Mecanjcu) Grecu louf şa lovan Ştefan
mei bun In toate ramurile aliment ir» ca : nelinişte Ziarele americane'nu ascund a- creae In contul lunii septembrie 1934.
bricat. în ţara noastră, noua fobrică este
peste, came şl mezeluri, produsa lactate cesl f-spt si atnt nevoite să recunoască chemată să asigure cu materie pnmâ ma­ au perfeeponat masa de bglă-tip: „Solii",
tăierea şi ciocul fâetndu-se automat, s-a
ehia© pnn glasul Iul Wdson. ministru) 0-
ulei. margsruia. brinzeturi. produse zaha­ pârării _al S U A., care a declarat recent Au terminal recollaful nie şantiere de constnicţlt montei de asemenea şt o presă pentru că­ Chitanla Nr. 1 pe regiune
roase. paste făinoase, conserve. - ceai, vin păloaselor
că ei „nu încaarcă In legătura cu aceasta Pentru punerea in funcţiune a noi» fa rămidă. inJitunndu-se munca manuală. la predarea cofelor de grîu
şampanie, bere. etc, producţia a crescut
un senl'jnenl de prea mire bucurie”, iar Membrii inlovirăşiru agr.ccle „23 Au- brici un eport preţios l-au dat mirnertoru De La puner&d in funcţie şi plnă La 28
cu mult In primul semestru al acestui , an de la întreprinderea raională „I G Primu” Iulie ac fabrica a şi produs deja. cca Cit ce a dat griu), In pfrgă. membrii
faţă de perieada corespunzătoare a anu­ alp tenadori amoricani consideră drept o guet" dro satul Ohaba de Sub Piatră, din Orăştie. care au muncit neobosit La 100 000 cărămizi gospodăriei agricol© colectiv© „Drumul lui
..trigodie" „ce s-a Ictlmplat ‘la Geneva 1 -
lui 1933 au termin;! recoltilu) păioisclor de pe instalarea întregii aparaturi a fabricii DUM2TRU STOICA Lemn” din Geoaziu. raionul Orăştie au
fn spatele fiecărei cifre de plan depă Popoarele lumii dornice de a consolida tntreaga suprafaţă semănată, cu două ale F rănire aceştia se numără tovarăşu Stur- corespondent vcJunter şi început secerişul. Io timp ce unu co­
şi te, îe Află imense cantităţi de mărfuri de pice* ou pet fi înşelate, Voinţa lor aste înainte de termen. lectivişti strlngeaii snopy de pe urma se-
larg consum popular destinate consumato­ de n©Lm/ins, Toţi oamenii ansiiţ» care In fruntea muneu de recoltare au fost Lumina pătrunde în noi sate cerătarij, aJţn li transportau la batoză
rilor — populaţiei fericite a celei mal pu­ luptă pentru pane, împotriva tendinţelor in tovarăşa ţii : Armie loan — mă runţ^ul unde ss şl treierau Plnă acum a-© tre­
ternice ţări ddn hzroe războinice ale cercurilor reacţionare t>n Bote Noroi a e, Năieţ Zamhr şi Btrlea Pe za ce trec© lumina ©leetneă pătrunde felinarelor cu petrol, se vor aprind© be ierat gnul de pe o suprafaţă de cea 15
In fructuosul bilanţ al realizărilor obţi­ S U A. $i din statale care le urmează, con­ Gheorghe, in tal mu mult© sila din regiunea noas­ euri electrici mărturie vie a măreţelor ha Colectiviştii d:n Gecsaglu au fost primii
nute de creatorul popor sovietic In pruna sideră că rezultatele pozitive obţinut? In Exemplul mtnunat a) inlovărâşitvlor, a tră In raionul Orăştie. de pifdă făcut realizări ai© regimului nostru de democra­ pe regiune oare au predai cotei* de griu.
jumătate a acestui ,\n se arată că, colho­ legătură cu încheierea păcu In Indorhma fost urmat şl de ţăranii muncitori indi­ de curlnd vanticarea lucrărilor electrice, ţie populară Ţăranii muncitori Mjglaş obţlnînd chitanţa nr I Fruntaş.) P© SO*-
zurile şl sovhozurile agriculturii sovietice sint roadele politicii de pace ale Uniunu viduali din satul Ciope-j care au secsrat ir» sitele Ş:bot şi Pricaz Nu va trece mull Samsen. Zaharis loan Martin Nicolae din
Sovietice, a Chinei Populare, a ţărilor de 98% dm suprolaţa da păioase Urrrp şi pe uiiţcla acestor sale şi In cosele Pricat şi alţii, şi-au p tras firele eleetncs pedâne In Întrecerea socialistă este echi­
— agricultura c&a mai avansată de pe în casă *
glob — au îru,,tminţit anul acesta cu 0.3 democraţie popidarâ- PETRU FÂRCAŞIU ţăranilor muncitori, in locul lămpilor şi pa condusă de colectivistul Ferdaş loan.
milioane hectare mal multe culturi de pri­ Oamerul muncii din patria noastră care
măvară deoit anul trecut Acest Irucru a desfăşoară acum larg întrecerea soei-ilistâ
fost posibil in urma desţelenirii pAmln- in cinstea tmpltrun! unui deceniu de când
turilor virgine den regiunile Cazahstanu- oşrtUe victorioase ale Uniunii Sovietic© ne- DE PE ÎNTINSUL PATRIEI plăol 1 de azbociment folosite tn construc­
lui, Siberiei. Uralului, regiunea Volgăl $î eu ©liberal patria de sub tirania' fascistă, Cu ajutorul stolului
regiunile Caucazuluj de nord 13 mHloane işi îndreaptă gindul ţl recunoştinţa ne­ ţie care .slnt : umplute cu vată minerală.
de hectare vor fi dale agriculturii In mărginită faţă de poporul frate sovietic Numeroşi oameni ai muncii din regiu­ brie". Priznii cane au început lucrările de Prima fabrică de vată minerală Nou! produs, vata minerală, ce se tabneâ
pentru prima dată in ţara noastră, înlocu­
cursul ariilor ifl.14-1955 De fapt. 10 mih şi se bucură împreună din suflet, alH nea O nade» Işl cLăde«c locuinţe individu­ construcţie sint muncitorii de la fabrica ieşte cu succes vata de sticlă folosită plnă
oane ha. din aceste păminUni au şi fost pentru victoriile ce )«-a obţinut pe tărl- ale In curlnd. In strada Ervin Szamo ss va ,.Transilvania" oare au termmat loale lu Cinstind cea de a 10-a aniversare a 1 eli­ acum tn construcţii, iar In ce priveşte ca­
arate pentru, recolta anului curent şl a mul dezvoltări) economiei naţionale pe începe construirea a 34 de locuinţe ‘indi­ crărtle' de fundaţie Pinâ acum au fosl berării patriei noastxe harmou construc­
enului viitor prima jurnitele a acestui an. cit şi pen­ viduale. cu ajufom) sfatului, ale muncito­ Iraorportate 36 vagoane de material de tori de pe şantierul din comuna Bereeni. litatea este mult superioară altor mate­
Succese remarcabile au obţinut oamenii tru încheierea păcii in Indochina rilor de 1a întreprinderile ..Traiurivaroa 1 ', . oonstnicfie In cinstea zU©i de 33 August raionul Ploieşti, au obţuvit o iasemnată rial© izolante. iabricrindu-s© totodată la un
muncii din patria unde se construieşte co­ Popond muncitor din ţara noastră se ..Metalochimioa”, „Dimit/rov" şi „12 Octom­ vor h terminate in roşu 3 locuinţe . victorie Ei au termtrMl cu două luni îna­ preţ de cost redus fd fabricarea vatei mi­
inte de dala prevăzută lucrările de cons­ nerale se folosesc, drept materie primă,
munismul şi în privinţa creşterii trans­ mlndreşte că face parte din marea familie In sprijinul campaniei de vară un amestec de zgură de furnal, dolomil şl
portului pe e&Ue (erate, pe apă ţi cu auto­ a popoarelor care construiesc raşnlc so­ trucţie a primei fabrici de vată minerală
vehicule. creşterea construcţiilor capitale, cialismul şi apără pacea, şi aste hotărit să fn vederea sprijlnh-u campaniei agri­ recoltatului înlătură pierderile de cereale". din ţaro noastră. alte materiale
dezvollarea comerţului interior şi exterior, urmeze pilda măreaţa a constructorilor cole de vară bibi iote©» centrală raionalii .Cum se orgaruie«axă munca la treierat", Festivitatea inaugurării fabricii a avort Construirea noii fabnoL care a fost pro­
creşterea numărului muncitorilor şt func- comun smrulul. din Reşiţa şi bibliotecile câmmelor cultu­ precum şl cărţf de literatura beletristică loc sîmbăiă iectată de specialişti sovietici şi datată cu
rale pregătesc biblioteci volante care vor Picii la trimiterea bibliotecilor volante Noua fabrică va produce diferite mate­ utriaje de (naltă tehnicitate primite dan
funcţiona pe lingă fiecare ane de tnacr 'a azil. bibliotecile cărmnelor culturale riale Lzolanle folosite la vagoanele frvgori- U R.S.S.. consta Un e o nouă dovadă a spri­
O astfel de bibliotecă volanta va fi 1r\. fere. la izolarea conductelor, la fabricarea jinului Dă ţese pe car© marea Tară a So­
Realizări în primele două decade zestrată cu 40 piuă la 70 de volum© din comunele Mâureni Şi Timova se preo­ râejtoarelor. etc Tot a»cJ se vor asambla cialismului it acordă ţării noastre
La biblioteca volzntă, ţăranii muncitori cupă temeinic de popularizarea cărţii tn
Cele două decade ale lumi iulie au să-şi depăşească' ou mult normale de pro rindul -ţăroattar muncitori, organizînd re­ I $ i d e p ă 5 e sc n o r m e l e
vor găsi cărţi caro tratează probleme le­
constituit pentre mmeni de la Petrda un duoţie Aşa de pildă brigada fruntaşului gato de muncite de sezon, cum slrvt : ..Că­ cenzii şi standuri de cărţi la căminele cul­
oou prdej de afirmare a voinţei lor de a in întrecere Haidu Tuliu care munceşte în lăuza bxtozai'ukij~, „Buna organlrore a turale. Tinerel munmlon de la uzinale textde mia au dat pesta olan 133 şl respectiv 249
întlmpina Ziua Minerului şi ziua de 23 contul anului 1957. luermd după meioda ,,Moldova" din Botoşani obţin Importante m,p plozi Alături de virstruci lineru
August cu mari succese in muncă graficului elobe a înregistrat o (Ispăşire de succese in cinstea celei de o 10-a aniver­ muneiton din sectorul (esâtorie au produs
Li perioada de la 1 la 30 iulie, brigada normă de 67 !a sute sări a eliberării patriei noastre şl a Con­ în pnmeJe 15 zdle ale lunu -iuL : e pesta
orervederde planului, 44148 mp pinză drn
fruntaşului in întrecere© socialiste Ar- Membrii brigăzii Iu* Roisz loan lucrează ferinţei pe ţară a UoiunU Tineretului care 99,6 ta sută este de calitate suţîri-
Muncitor Astfel, cele 16 brigăzi de tinerel
dean Nicele, care lucrează într-unul din la două locuri de muncă : le lărgirea ga­ din cadrul uzfnedor au reahzat peste plan oară! Mari cantităţi de bre peste plan a
abatajele figuri aJe sectorului l de tinerel, leriei şi la betonare Io primul loc de
in prima Jumătate c lunii Iulie. însemnate
a dai cu 16 la sută mai mult cărbune pes­ muncă au reunit *â obţină o depăşire de cantităţi de ţesături şi fire de bumbac de produs şt sectorul filatură.-Lupt]nd pentru
te pian. Iar minerul Costln Mlhai a reuşii normă de 48 ta sută iar la al doNea o de­ buna calitate Numai brigada IV, condusă hrtlut de „aaa msl bună filatoare „utemis-
ca împreună cu orliacii săi să obţină o rea păşire de 79 la sute de Elena Dum-ît/raşeu a dat în această pe­ lol©- Maria' Nlchifor şt Florica Gurluc zu
luar? a planului de producţie de MO la Depăşiri de normă de 16—2| la sută au rioadă 1125 mp de piază peste plan. Iar realizat peste prevederii© plenului. 100-143
sută Pe întreg sectorul s-a obţinut o înregistrat şi brlgăzale conduse de frunta­ kg fire de calitate superioară.
depăşire de plan de 8,9 la sută. şii in întrecere Haidu Ladislau. Petruş Va- tinerele Elena Muraru şi Teodora Avrâ-
stle şi Androane losif de îa acelaşi sector
In sectorul XI se lucrează la înaintări
In piatră Brlgăzille de mineri de aci in- M MORA.RU N o î s o r f i m e n I e
tringind rezistenta s lordul ui au reuşii corespondentă voluntară Muncitorii dJn fabricile alimentare işl fabricilor alimentare din ţara noastră s-au
Îndeplinesc cu cinste angajamentele luate angajat să introducă în fabricaţie,, pinfi
in cmaiea zUai de 23 August. La sfirşitul anului; 60 de sortimente noi da
Pionierii şi tineretul duc bătălia Numai în cursul primei lizru de desfă­ produse alimentare Tn ultima, lună, ei au
pentru slrîngerea spicelor şurare a întrecerii cootaJiste în întreprin­ început să producă 21 din >oesle ©reduse
derile Industriei noastre alimentare au printre care : pastrama de vacă. salam >La-
Organizaţiile de bază UTM, din cu­ încă din prima zi de seceriş a leşiţ la fost produse peste plan, bunum In valoare ban superior, ceafa afumată de porc. sa­
prinsul raionului Orăştie, pentru a ajuta, stninsul spicetor, fn citeva .ore pel 12 de 68 781 633 lei De la 20 iunie la 20 iulie, lam turist superior, bemboahe cu pralină
la îndeplinirea lozincii: ..Nici un bob de pionieri, au striru de pe terenul gospo­ in cadrul acestui sector s-au produs peste din germen» de porumb, bere „Bucegi" şt
griu. (\io un spic pierdut”, au organizai dăriei agricole colective 5 snopi de' 9piee plan 591 000, kz preparate de carne. 172 000 alteJe-
echipe de pionieri şi utemhşti pe sal? pen­ de griu Asemenea echipe de pionieri şi kg de biscuiţi, I0B9 lone de produse zaha­ Tot in acest timp, inteadrul sectorului
tru a stringe spicele Eohipa de pionieri utemişl/i duc bătălia de strtngerea spi­ roase. 5490 tone de ulm comestibil, 27 792 au fost constituite 40 de brigăa complexe
d>o comuna Vinerea. In frunte cu linâra celor şi in şalele: Spini. MărtineşU, Ro- hl bere. 1624 tone făină de grîu şi altele şi s au realizai-economii de matern prim©
Şuteu Eugenia, insli'uc/oare superioară, mos şi a Mele Vedere din Capitali In cinstea zilei de 23 August, colectivele şl materiale in valoare de 1.240.000 lei.