Page 34 - 1954-07

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 60
........................................

In raionul Haţeg trebuie grăbit C E S Â C I T I M : Să cultivăm miriştile cu porumb furajer

ritmul recoltatului şi dezmiriştitului S. Iosifescu malelor cere ca prin orice mijloace să se fost îngrăşat în tln\pul vegetaţiei acestora,
Dacă terenul cultivat cu păioase nu a
Dezvoltarea cir succes a creşterii ani­
PROBLEME ŞI OPERE CONTEMPORANE
creieze în fiecare gospodărie o puternică terenul se va ingrăşa cu gunoi de grajd
Pe întreg ouprinsul regiunii noastre Hotărirea din mal a.c. a partidului şi gu­ De faptul că din cele 47 batoze ce tre­ Col. Studii Literare bază furajeră, deoarece suprafeţele însă­ bine putrezit care se va împrăştia înainte
munca de seceriş, treieri? şj dezmlrlştit se vernului, prevede că la data de 20 iunie, buie să funcţioneze în raion nu treieră E.S.PL.A. mânţate ou ierburi perene şl anuale şi de a se executa arătura. In ziua cînd ş-a
afilă în toi. In unele comune şi raioane din toate ariile trebuiau să fie amenajate. To­ decit una, comitetul executiv nu s-a se- productivitatea lor actuală nu pot asigura făcut aratul şi grăpatul miriştii se va face
regiune, lucrările sânt mult avansate, ceea tuşi, în raionul Haţeg la data de 22 iulie zisat şl nu a luat măsurile necesare pen­ Volumul cuprinde citeva studii critice Integral necesarul de nutreţ. şi semănatul porumbului Porumbul se
ce dovedeşte o muncă rodnică a organelor din cele 113 arii. nu erau amenajate decit tru amenajarea ariilor din timp. Cum se asupra unor probleme actuale ale lite­ Pentru sporirea producţiei de nutreţuri va semăna, ţinând cont de scopul po care-)
de partid şi de stat, a agronomilor, me­ 31, insă nici pe acestea nu exista tran­ gândeşte oare să termine ia timp treîeri- raturii noastre ca: reflectarea veridică a este necesar să se acorde o deosebită grijă urmărim, (adică de nutreţul pe care vrem
canizatorilor, muncitorilor agricoli şl ţă­ sportat incă nid un stog de păioase. şud în felul acesta ? Ba mai mult; în ra­ exploatării la maximum a terenurilor, să-l pregătim). Cind îl semănăm pentru
ranilor muncitori oare se străduiesc să nu Dezmiriştitul. lucrare deosebit de im­ ion există o serie de batoze oaTe nu sint comuniştilor in literatură, problema esen­ prin însămtnţarea a două serii de culturi nutreţ verde, vom însămlnţa la ha can­
pi-ardă nici un bob din recolta acestui portantă, a fost şi mai mult neglijat, do­ incă reparate. De pildă, în curtea chiabu­ ţei comicului şi a necesităţii dezvoltării in acelaş an şi pe acelaş loc Cerealele titatea de 40—50 kg boabe, lăsind distanţa
an. Sânt însă şi unele comune şi raioane, vadă procentul extrem de mic ce s-a exe­ rului Marou Ilie din Sîntămăria-Orlea. în comediei satirice, problemele noului ro­ de toamnă şi anumite culturi furajere între rînduri de 25 cm. Pentru nutreţ, us­
unde munca recoltatului şi dezmariştitului cutat pînă in prezent. imediata apropiere a sfatului popular, stau man istoric, ale literaturii de aventuri şl recoltîndu-se mai timpuriu, lasă cîmpul cat, se va însămânţa cantitatea de 30-35 kg
se desfăşoară ou încetineală şi neorgani­ 4 batoze nereparate. Cărui fapt se dato­ liber şi nefolosit timp de 2^3 luni, In a
L*a începutul campaniei agricole din a- altele. sămînţă la ha, iar distanţa între rînduri
zat. reşte aceasta ? Acelui că. comisia raională doua jumătate a verii. Această perioadă
cesţ an,‘ în raionul Haţeg s-a pornit cu Intr-o sene de cronici, criticul relevă va fi de 35—45 cm.
Un astfel de exemplu îl constituie ra­ de recepţionore a batozelor, In oare era de timp poate fi folosită cu succes pen­
mult elan. In campania de însămânţări
ionul Haţeg, unde recoltatul a rămas mult s-au întreprins acţiuni frumoase, ceea ce băgat ca „specialist” chiaburul Oprea, a succesele pe care le-au obţinut, pe dru­ tru obţinerea de culturi furajere anuale Ţinind cont de faptul că stratul su­
în urmă. Cu toate că au existat şi există a făcut ca la insăminţări; raionul să fie clasat multe batoze ca reformate. Iar cei­ mul realismului socialist prozatori ca pentru nutreţ verde. perior al solului este uscat in perioada în
numeroase posibilităţi pentru ca lucrările lalţi gură cască s-au lăsat amăgiţi. maestrul Mihail Sadoveanu, Z ah ari a Stan- care se fac însămînţănle in mirişti, pen­
printre primele pe regiune, ba a lansat şi Prin aplicarea semănăturilor în mirişti
să fie muLt mai înaintate, totuşi la data Analizind aceste fapte, comitetul ra­ tru a asigura germinarea $i răsărirea
o chemare la întrecere către toate celelalte cu, Dumitru Mareea şl poeţi ea Ştefan se extinde suprafaţa culturilor furajere, se
de 24 hi!ie, din suprafaţa de .păioase nu ional de partid şi comitetul exeoutiv al uniformă a seminţelor trebuie ca acestea
raioane. Situaţia ce a urmat însă, ca şi cea Iureş. măreşte producţia de furaje necesare în­
era secerată decât 43,74 la sută, iar tre- sfatului popular raional trebuie să lichi­ să fie îngropate la o adîncime ceva mal
existentă astăzi, dovedeşte formalismul treţinerii vitelor şi totodată se produce
lerişu'l nu întee<puse încă nici unde, înafa- deze cu atitudinea de delăsare manifestată Analizind trăsăturile de caracter ale mane, pentru a le pune într-un strat de
pur al muncii desfăşurate. Comitetul ra­ şi un stoc de furaje rezerve pentru anul
■ră de gospodăria anexă „Minerul II". De pînă acum şi să treacă neîntârziat la mă­ eroilor din romanul „Secerişul” de Gali na pămint reavăn. îngroparea seminţelor se
ional de parbid şl cornitetul executiv al viilor.
asemenea, la aceeaşi dată dezmiriştâtul nu suri praotice în vederea stringerii recoltei N’ikolaevna şi prima perioadă a drama­ face la 5—6 cm tn pământurile grele, ar-
sfatului popular raional s-au mulţumit Din plantele care se pot cultiva in mi­
era executat decit pe o suprafaţă de circa doar cu începutul care a marcat o serie fără pierderi. Ariile să fie olt mai urgent turgiei Iul Gorki, sau activitatea publicis­ rişti şl oare dau rezultate bune in regiunea giloase. şl la 7—8 cm în pămînturile u-
2 la sută. amenajate şi să se înceapă treierişul, fără şoare După semănat, terenul se va tăvă­
de succese, apoi culcîndu-se pe „laurii tică şi literară a iui Ilya Ehrenburg, cri­ noastră cea mal însemnată este porumbul.
Căror fapte se datoreşte această rămâ­ a aştepta să se termine secerişul. Va tre­ lugi, apoi se va grâpa eu o grapă uşoară.
victoriei” nu au mal continuat munca in Acesta se poate cultiva fie pentru a pro­
nere in urmă ? In primul rind faptului că bui să se dea o atenţie deosebită tran­ ticul subliniază în ultima parte a volumu­ Tăvălugirea favorizează incolţirea şi ră­
mod perseverent. duce nutreţ verde pentru păşune, fie pen­
atlt comitetul raional de partid cit şl co­ sportului la arid şi clădirii In stoguri bine lui, importanţa însuşirii creatoare a exem­ sărirea uniformă a seminţelor. Această
Nu este oare condamnabil faptul că în­ tru a produce nutreţ uscat sau în vede­
mitetul executiv al sfatului popular ra­ acoperite pentru a fi ferite de ploaie. De plului literaturii sovietice pentru obţine­ rea insilozării (nutreţ murat). Lucrare trebuie să devină un mijloc agro­
ional au neglijat în mod nepemvls a- trecerea patriotică în raion aproape s-a asemenea trebuie să se dea mai multă tehnic obligatoriu la cultura plantelor In
stins ? Oul se datoreşte oare că din cele rea de noi succese in Literatura noastră Porumbul pentru nutreţ, se va semăna
ceastă muncă. Unii conducători cum sint: atenţie dezmiriştitului. Pentru aceasta mirişti, deoarece lunile de vară sint iunJ
1300 întreceri între comune, circumscrip­ —o— în miriştile de secară, ort de toamnă, grâu
tovarăşul Devian Nicolae, secretar cu pro­ este necesar să se folosească din plin ate­ secetoase in regiunea noastră.
ţii şi individual, ci.te au pornit la înce­ şi pe suprafeţele ce au fost cultivate cu
blemele agrare din cadrul comitetului ra­ lajele, ariile electrificate, să se caute Obligaţiunile C. E. C. Pentru extinderea editurilor de plante
ional de partid, şi tovarăşul Slobodaş Ioan put, astăzi nu mai există decît 175 ? Ati­ posibilitatea cuplării a două batoze la un borceag (măzăriche) din toamnă. Pentru ca
tudinea de indiferenţă cu care este privită să putem cultiva porumb furajer, recol­ furajere în mirişti pe suprafeţe mai mari
responsabil cu probleipele agricole din ca­ tractor pentru ca unele din acestea eti- decit s-au cultivat tn anii trecuţi în re­
această importantă acţiune se manifestă 4°|o cu cîştiguri tatul acestor plante premergătoare, tre­
drul comitetului executiv al sfatului popu­ berîndu-se să execute dezmiriştltul.
din plin în s pe riad la cei oare răspund buie să se facă într-un timp scurt Iar în giunea noastră, un rol deosebit de impor­
lar raional, susţin părerea ou totul greşită întrecerea patriotică trebuie stimulată tant le revine inginerilor şi tehnicienilor
că in raion nu s-a putut începe seceri­ direct de aceste sarcini. din plin pentru ca ea să devină o acţiu­ O nouă operaţiune ziua cind tâmpul s-a eliberat, să se În­ agronomi oare lucrează în agricultură la
şul în masă, deoarece în multe loouri ca Cit priveşte munca comitetului executiv ne de masă. în care să fie antrenaţi cîţi pentru stimularea depunerii ceapă pregătirea terenului pentru semănat. punctele agricole. El au sarcina să popu­
de pildă Baru Mare, Pui. Silvaş şi altele, al sfatului popular raional, aceasta este mal mulţi ţărani muncitori, Luîndu-se ca economiilor la C.E.C. Pentru întorsul miriştii, se folosesc plu­ larizeze metodele de cultură a plantelor
păioasele sint încă verai, nepîrgulte. cu totul defectuoasă. Tovarăşul Slobodaş bază chemarea ţăranilor muncitori din gurile obişnuite, cind timpul este plo­ furajere în mirişti, să dea îndrumări
Dacă nu ar f-i fost această părere Ioan nu a mad dat de mult prin unele Vinţul de Jos radonul Alba. întrecerea Pentru stimularea depunerii economiilor ios arătura făcîndu-se la 18—20 cm. Pe practice şi tehnice pe teren zi de zi oa­
greşită, de mult s-ar putut începe mun­ părţi ale radonului, mai ales acum cînd patriotică poate căpăta amploare în ra- la C.E.C.. Consiliul de Miniştri a autori­ timp de secetă însă. adincimea arăturii nu
ca recoltatului în masă, ceea ce ar fi fă­ sfaturile populare comunale au nevoie de •imul Ha<ţeg, dovadă este acţiunea înto- zat Oasa de Economii şi Consemnatiuni va întrece 8—10 cm, trăgîndu-se brazde menilor muncii de pe ogoare. Vor trebui
cut ca pînă in prezent să fie secerate cu un sprijin activ. Tehnicienii trimişi pe vărâşiţllor din Ohaba, însă ea trebuie spri­ ca pe Lingă depunerile pe Librete cu do- înguste astfel ca să nu se formeze bul­ să arate ţâraniJor muncitori că orice
sute de ha mal mult. teren nu muncesc toţi cu simţ de răs­ jinită, organizată şi popularizată şl nu bîndă şi oîştiguri, să lanseze, începînd de gări. Arătura trebuie să fie făcută in aşa cantităţi de furaje produse în plus, con­
In ce priveşte treierişul, acesta a fost pundere in problema recoltatului, deoa­ privită cu indiferenţă ca pînă acum. la 1 septembrie 1954, „Obligaţiuni C.E.C. fel ca miriştea şl buruienile să fie în­ tribuie la buna întreţinere a animalelor,
de asemenea complet neglijat. Cu toate rece nu sânt controlaţi şi nu este analizată Lupta pentru strângerea la timp şi fără 4% cu câştiguri”. gropate Odată cu aratul se face şl grăpa- la creşterea productivităţii lor, la reali­
că la data de 24 iulie existau In raion munca dor. Din această cauză nu poate prirderi a recoltei din anul acesta, tre­ tul sau discuitul arăturii iar în cazul cînd zarea sarcinilor de plan la produse animale
Această hotărire dă posibilitate tuturor (carne, lapte, lină, etc.) contribuind toto­
un număr însemnat de batoze, care nor­ fi de mirare că cei dela sfatul popular buie privită oa cea mai însemnată sar­ cetăţenilor de Ia oraşe şi saţe să-şi plaseze, sfărimarea bulgărilor nu se face în bune
mal ar fi trebuit să tnedere din plin. de din Rîul Alb, de pildă, nu l-a văzut ni­ cină de către organele de partid şi de condiţiuni cu mijloacele arătate, se vor fo­ dată Ia îmbunătăţirea condiţiilor de trai
în condiţii avantajoase, surplusul de nu­ ale celor ce muncesc.
funoţionat nu funcţiona defcît una da gos­ ciodată pe tehnicianul Frenţoni. care răs­ stat din raionul Haţeg. merar. fie depuntndu-1 pe librete de eco­ losi- pentru mărunţat tâvălugurile stelate
podăria „Minerul II”. punde, chupurile, de întovărăşirea de aci. S. VLADIMIR şi grele. Ing. CERN ELE A EUGEN
nomii, fie cumpărând „Obligaţiuni C.E.C.
4%”.
Prin cumpărarea acestor obligaţiuni, care
Polenizarea artificială, mijloc de sporire a producţiei la hectar sînt )a purtător şl care pot fi revîndute Din activitatea rodnică a unei biblioteci
oricînd unităţilor sau ghişeelor C.E.C., de
In urma experienţelor făcute în anii se opreşte polenul ce se strânge de la In ce priveşte polenizarea suplimentară unde au fost cumpărate, se oferă deţină­ Luptând in permanenţă pentru ridicarea tinţă ou tot mai multe lucrări dJn domeniul
trecuţi de către gospodăriile agricole ale plante. artificială la floarea soarelui, ea se poate torilor posibilitatea de a realiza importante continuă a nivelului oulturaj ol celor ce literaturii, ideologiei şi tehnicii noi înain­
statului, gospodăriile colective,.întovărăşi­ In timpul oit se adună polenul, vârful de - face prin frecarea uşoară a celor două câştiguri. Astfel. La tragerile de bază. care muncesc, colectivul de muncă al biblio­ tate. Printre cei maâ activi cititori ai bib­
rile agricole şi de către un număr însem­ jos al cornetului trebuie să fie înohis cu plante vecine. Lucrarea trebuie făcută vor avea loc la fiecare 2 luni, se distribuie tecii . raionale din Petroşani obţine tot liotecii raionale, se numără tovarăşul
nat de ţărani muncitori cu gospodării in- un căpăcel, aceasta pentru a nu se pierde cînd înfloritul este in toi. 3.400 oîştiguri în valoare totală de led
divlduafle din regiunea noastră, s-a dove­ polenul. Acest fel de polenizare la floarea^ soa­ 1.691.600, în plus în fiecare an va mal a- mai frumoase succese. In cursul acestui aii, Brinzan Grigore, muncitor la uzina de
dit ci prin aplicarea polenizării suplimen­ Stringerea polenului de la plante se face relui este cel mai simplu. £1 insă nu poate vea loc o tragere suplimentară, la care pînă la 15 iulie, in evidenţa bibliotecii ra­ reparat utdllaj miner din Petro^jni. care
tare artificiale se pot obţine sporuri mai in felul următor : se apucă cornetul (pîl- fi aplicat în toate cazurile, deoarece plan­ participă obligaţiunile păstrate de deţină­ ionale au fost înscrişi 1140 noi cititori în cursul acestui an a citit 58 cărţi.
mari de recolte cu oiţe 300-700 kg. porumb nia) sau găleata, cu braţul sting ţinîndu- tele vecine s-ar putea să nu fie înflorite. tori timp de 9 luni de zile şi la care se permanenţi, care au citit 8422 cărţi, dintre Printre cei a căror fişe de cititori arată
boabe la ha. şi cu cîfce 200-300 kg se­ se subsuoară cu gura in sus, iar cu mina In cazul acesta, e bine să se folosească un distribuie 4.600 oîştiguri. in valoare de lei care 6000 lucrări literare, peste 200 lucrări un însemnat număr de cărţi citite, se nu­
minţe de floarea soarelui la ha, sporul de dreaptă se apucă planta de lîngă moţ alt procedeu, Oare este de asemenea uşor 3951.600. ideologice şi 1993 cărţi din literatura pen­
recolte depinzând de felul cum se exe­ (spic) şi se scutură cu grije polenul de-la de făout, polenlzînd cu ajutorul unei mâ­ Câştigurile ce se acordă deţinătorilor de mără şi tovaxăişii: Latcuiic Nicolae. mi­
cută lucrarea de polenizare şi de numă­ nuşi sau a unui tampon. tru copia şi altele. ner la Pertrila, Focşanu Constantin, mun­
cit mad nvuflte plante. Important de ştiut obligaţiuni reprezintă sume importante, ce
rul acestora. Mănuşa sau tamponul se poate face din- Din totalul noilor cititori permanenţi în­ citor la întreprinderea de panificaţie din
este faptul, că polenul trebuie colectat din variază intre lei 400 şi 35.000.
Să vedem cum se aplică metoda poleni­ două in două rînduri, iar pe rînd vom tiMm disc (cerc) de carton sau tablă pe Valoarea de bază a unei obligaţiuni este scrişi peste 200 sint muncitori, 400 teh­ Petroşani, Dumltraş Ioan. student la In­
zării artificiale suplimentare la- porumb colecta de 9a prima plantă, apoi de la a care se pune ci Iţi sau vată şi apoi se a- de lei 200, iar a celor fracţionare de lei nicieni, iar peste 450 elevi şi studenţi, stitutul de Mine „Gh Gheorghiu-Dej”
Polenizarea porumbului se face în momen­ tre ia, a oincea ş.a.m.d. coperă cu postav moale, pluş sau blă- 100 şi 50. Pentru colectivul de muncă al bibliote­ din Petroşani şi alţii. Printre cele 25 căr­
tul cînd plantele au înspicat şi înflorit şi niţă, făcîndu-se astfel o periniţă bombată.
După ce am adunat polenul de la 100- Ciştigurile se plătesc tn raport cu valoa­ cii raionale din Petroşani, popularizarea ţi împrumutate de tovarăşul Latcuiic de
cînd a apărut mătasea la mad mult de ju­ 150 plante, se trece la efectuarea poleni­ Pe partea opusă, se face un miner. Mări­
mătate din plante. mea mănuşii trebuie să fie cît a unei pă­ rea obligaţiunilor cîştlgătoare, respectiv noilor cărţi apărute, a constituit o preo­ la biblioteca raională, se numără şl: „Ni-
zării. Cînd facem polenizarea cu cornetul pentru obligaţiunile de lei 200, cîştiguri
Stringerea polenului de pe spic, se face desfacem căpăcelul din partea de jos a lării mijlooii de floarea soarelui. întregi, pentru cale de 100 lei jumătăţi de cupare permanentă. In acest sens, au fost coară Potcoavă” de M. Sadoveanu, „Capete
fie în căldări (găleţi) sau săculeţe de hir- cornetului şi scuturăm uşor cornetul dea­ Polenizarea cu ajutorul mănuşii sau a ciştiguri, iar pentru cele de 50 lei sfer­ folosite cu succes metodele: colportajul de ciini” de A. Jirasek, „Angrenajele” de
tie. fie în comete (plinii) construite din supra părţii ds la vîrf a mătăsii de la fie­ tamponului se face in felu-1 următor : Mă­ turi de cîştiguri cărţile cu ajutorul pionierilor cit şi pre­ E. Botez, etc., iar printre cărţile citite de
oarton. Cometede (pâlniile) se fac dirvtr-un care ştiulete (rod). nuşa sau tamponul se pun uşor pe pălă­ zentările şi recenziile diferitelor romane. tovarăşul Focşanu, sint şl: „Ţara de
oarten gros. înălţimea cornetului trebuie ria de floare! soarelui. In felul acesta po­ Posibilităţile de oîştig pot fii sporite prin
Dacă polenul a fost strîns în căldări lenul se prinde de mănuşă. După aceasta cumpărarea unui număr mal mare de Astfel, în acest an s-au organizat numai Piatră” de Geo Bogza, „Nuvele” de Maxim
să fie de 30-40 om, lărgimea deschizăturii
(găleţi), sau în săculeţ! de hîrtie, poleni­ se trece Ia altă floare, repetindu-se lucra­ obligaţiuni, fiecare cumpărător participind
de sus — de 25-30 om. a celei de jos — de pînă la 15 iulie 9 prezentări de cărţi prin­ Gorki, „Incendiatorii’ de N. Şpanov. etc.
zarea se poate face cu ajutorul unei pen­ rea pînă se termină fiecare pălărie din lan. la trageri cu toate obligaţiunile ce le de­
3 om. Pe carnet se fixează un miner. In tre care : „Ana Nucului” de Remus Luca, In cinstea marii sărbători a eliberării
sule cu coadă lungă de 50 cm. la capătul Atit la porumb cit şi la floarea soare­ ţine.
cornet se aşează două site bine întinse pe căreia se leagă un mănunchi de fire de lui este bine ca polenizarea artificială su­ Cumpărarea şi vinzarea obligaţiunilor, „Neamul Jurbini'lor” de V. Cocetov, „Scân­ patriei noastre, colectivul de muncă al bib­
cîte un inel de sirmă, una din ele cam bumbac răsuoite sau fire de Lină: Pensula plimentară să se facă de mai multe ori precum şi-plata oîştigurilor, se fac la toate tei în beznă” de M. Socolov, etc, cit şl liotecii raionale din Petroşani este ho-
pe la mijlocul cornetului dar cealaltă în astfel construită se introduce în căldarea (2-3 ori) la Interval de 4-5 zile. unităţile C.E.C. şi la ghişeele din între­ un număr de 5 recenzai printre care cele tărit să-şi îmbunătăţească şi mai mult
sau săculeţul ou polen după care se Inginerii şi tehnicienii agronomi au da­
partea de jos. Sita de sus trebuie să fie prinderi şi instituţii. ale romanelor.' „Dombas” de Boris Gor- activitatea, în felul acesta lupţind pen­
scutură uşor deasupra părţii de la vîrf a toria să desfăşoare o muncă de propa­
din sârmă cu găuri de 1-2 mm. pentru a Un avantaj in plus îl constituie faptul batov, „Răzvrătirea” de D. Formonov, tru aplicarea sarcinii trasate de plenara
mătăsii. gandă intensă în rîndul ţărănimii munci­
opri pleava oare cade de la spicul (mo­ că atit valoarea obligaţiunilor, cit şl câş­ etc. din august 1953 a C.C. al P.M.R., cu pri­
Polenizarea se face dimineaţa după ce toare, pentru a aplica metoda înaintată a
ţul) porumbului. Sita de jos se face din se ridică rouă. In timpul zilei cînd e prea polenizării suplimentare artiflolale, fâcînd tigurile, sint scutite de orice fel de impo­ Folosind în mod plăcut timpul lor liber, vire la ridicarea necontenită a nivelului
tifon sau din ciorapi de mătase şi pe ea cald, nu e bine să se facă polenizarea. demonstraţii practice la faţa locului. zite. cititorii din raionul Petroşani fac cunoş­ cuLtural al celor ce muncesc.

minerul Sarop nu se mai rrvînie, că nu L-am găsit dăunăzi acisă, la blocurile
se mal ceartă cîte odată. Se ceartă, dar clin Braia, pregâtmdu-se cu soţia şi copilul De la- corespondenţii
In şut şi acasă la minerul Sirop oi doar oînd ştie sigur că dreptatea e de să pLece la un concert. Soţia sa tocmai noştri
nu aşa Oa pe atunci pentru te miri ce,
îşi făcu văzut capul blond — auriu —
partea lui. Să nu nimerească cumva in­ de după uşa întredeschisă.
Ţăranii muncitori c’.in Roşia de Secaş,
tr-un fel sau altul, vre-un chiulangiu in — Costică, ce rochie zici că m-ar prinde satul Tău, Ohaba, Secăşel şi Ungurei au
Cearta s-a pornit iiute, aprinsă, aşa cum vească încheietura din dreapta Jugului. — Aha ! acum mă iei ou tovarăşe... Ce­ brigada pe oare o conduce l mai bine, cea verde de mătase, cu flori început construirea unei şosele care să în­
se întâmplă cite odată intre minerii cu Deodată se opri, simţind că-i creşte furia. lălalt interveni iar: — Eu cum văd că vreunul din cei care primăvăratice sau cea albastră ? lesnească circulaţia autobusului I.R.T.A.
sîngede tânăr. Pricina fusese o armătură Desprinzând lampa din stîlpul unde era — Nu-i frumos ce faci. zău nu-i frumos. cunosc meseria se lasă cuprins de lene, — Vezi că... precum şi a altor maşini, pe traseul Un-
prost pusă şi un bandaj făcut da mîntu- agăţată, merse către Sirop şi-l bătu pe El e nou, abia a venit la noi în brigadă. îl şi iau în serie. ...Şi apoi să facă nu­ Ciocănii. Mi-am cerut scuze, căutând să gurei-Roşia 'de Secaş.
iadă de unul dintre ortaci. Sirop Constan­ umăr. Brigadierul nu vru să-l asoulte ci — Aha ! şi tu a c u m v - a ţ i vorbit îm­ mai pe boierul cu mine, că şi-a găsit na­ mă retrag. Printre ţăranii care au răspuns cu mult
tin *e luptă smg-ur cu frontul îndărătnic, făoîndu-i un semn ou capul, îl pofti sâ-1 preună după oîte md se pare, asta-î! Acum şul : ori munceşte, ori să ne lase în pace... — O. nu-u nimic, nu-i nimic, poftiţi t elan patriotic chemării organizaţiei de
fiindcă ceL de al treilea ortac plecase după dea pace şl să-i îndeplinească spusele. înţeleg eu! Apoi dacă-i aşa, lucraţi voi Mai bine-mi iau altul nou, care habar Tinărul miner m-a primit cu bucuria omu­ partid şi sfatului popular la efectuarea a-
nişte lugne (tuburi de aeraj). Sirop lăsă Omul era oţărât. Ion îl mal scutură odată singuri, să vedem cum o s-o scoateţi la n-are de minerit, ştiind că un tâmp o să lui care şi-a văzut realizate în viaţă mul­ cestei şosele, se numără ţăranii muncitori
o clipă pichamerul şi îşi aruncă privirea de umăr. Atunci, Sirop se întoarse şi-1 capăt Voi credeţi că eu sînt nimic şi că meargă treaba mai slab, dar după ce a- te lucruri scumpe. Aceasta i-am ghicit-o Lupean Gheorghe, Muntean Ioan, lanoş
la isprava ortacului. Sări ca împuns: împinse cît colo. strigându-i să nu mai val «sînteţi totul. Uitaţi că eu conduc bri­ casta va deveni miner, niol ou ra.pidul nu nu doar din vorbe, cit din scânteierile adin­ Gheorghe, Muntean Iacob, Lupean Ioan şi
— Ce-i asta Ioane ? Treabă, sau bătaie piardă timpul in zadar. Şi maşina se porni gada şi că pe cind voi eraţi incă la plug ne mai ajunge cineva din urmă...” Aceste ei pronse în albastrul greu al ochilor. alţii din comuna Roşia de Secaş şi Marcu
de joc? I Cine te-a învăţat să lucri aşa ? să duduie mai tare. Ortacul îmbrâncit, eu lucram ca miner? Aşa?! Acum vă cuvinte le spunea mai dăunăzi Sirop. Pe Când e să muncesc, ştiu să muncesc, dar nici Nicolae, Buzi'lă Dionisie din satul Tău.
— Ho, ho 1 mai încet, Costică... merse întins la ţeava de aer comprimat las... Mal doborîţi şi singuri normele... Mă cei din conducerea sectorului, acest miner de la distracţii nu mă dau înlături —
— Ce Costică, mă, ce Costică 11 Nu vezi şi-l închise ventilul. Pichamerul mod bătu duc... îndrăzneţ îi critică aşa cum se cere, atun- spuse el bucuros. Partidul ne-a creat doar MÂRGINEANU EMILIAN
ce-ai făout? de citeva ori în cărbune apoi tuşi şi, fî- şi sub privirile nedumerite ale celor doi oi oind aceştia rvu-şl fac pe deplin datoria. condiţii de-a ne trăi viaţa cît mai plăcut... corespondent voluntar
Vrei să ne îngroape aioi ? Armătura a- şîlnd, amuţi de tot. Irvtoroîndu-se, Sirop ortaci, Sirop îşi îmbrăcă bluza, îşi luă Bunăoară, oum s-a întâmplat ou un mai­ — Mai ales cind le meriţi — am adău­ ★
sta-i numai bună de-o surpare, la o leacă înlemni. bidonul cu apă, securea şi lampa şi se stru mai de mult, care nu s-a îngrijit gat eu ou un zîmbet Sub îndrumarea învăţătorului Săvescu
de presiune! — Ce-i asta Ioane?, sabotaj?! şi plin mistui în întunarecul suitorului. Cei ră­ sâ-i trimită la timp fie raiul de revir să-I O clipă n^a zis nimic, poate din mo­ Pompiliu din satul Sălaşul Inferior ra­
Ortacul era nou in brigadă şi încă nu-1 de ciudă sări la el, gata să-l lovească. maşi. n-avură încotro şi-şi conţi nuară sin­ prelungească ţevile de aeraj. Ce tărăboi a destie, poate de altceva... M-a luat de ionul Haţeg, pionierii au obţinut, boaita
cunoştea bine pe SiroD. Credea că dacă S-ar fi incâienat şi lucrurile ar fi ieşit guri şutul. A doua zi, cei doi ortaci vă­ fost! De atunci însă, treaba merge „ca după umăr şi m-a dus in faţa unei rame ou rezultate în creşterea viermilor de mălasâ.
afară, la zuuă, mânerul e om blând, o să-i foarte urit. dacă nu s-ar fi lvut tocmai zură că Sirop s-a ţinut de vorbă. Nu ve­ pe roate”. Rar când depăşirile-a sînt sub o diplomă de onoare. Fără un cuvânt a în­ In această muncă s-au evidenţiat pio­
ierte şi aici, treaba făcută de mîntuială. atunci, pe gura suitorului, ortacul cel ple­ nise la şut. La fel se întâmplă şi a treia o sută. tins apoi degetul spre o tăietură din re­ nierii Oneasâ Aurel, Tirian Gelu şl alţii,
— Asba nu-i prietenie... căută Ion să cat după lugne, care se viri între ei. zi, şi a patra.. S-au seaisat cel din con­ ★ vista „Contemporanul” lipită în colţul de care prin preocuparea lor de zi cu zâ pentru
scape cu o glumă, rîzînd. Surpare, pre­ ducere, U.T.M.-uil. „Ce-o fi cu Sirop ? La Lupern. Sirop Constantin a venit încă jos al ramei. Tăietura era destul de mică,
— Ce-i cu voi ? A-ţi inebunit 7 îngrijirea viermilor de mătase, au făcut
siune ! las-o moartă, n-o mai ingroşa a- Se poate? Tocmai el care primise prin­ din iama lui 47. de prin părţile Brăilei veche, dar spunea multe. Pe ea se puteau cinste şcolii elementare din Sălaşul In­
— Lasă-mă să-l cîrpesc, că ăsta-i un
oum şi tu! tre primii la întîla zi a minerului, uni­ Cei de la judeţana U.T.M. â-1 ţinuseră mal vedea două imagini, două fotografii. In
duşman... ferior, olasînd-o pe locul I pe raion in a-
— Deştept mai eşti. Uite, imediat să te formă gratuită şi insignă de fruntaş ? S-au mult de-o lună ca pe spini, ammindu-1 de dreapta, minerul Sirop Constantin, feri­
Cel Cu buclucul, de teamă se inghesuîse ceastă muncă.
văd că o iei de la început! Desfă tot şi fă dus la el acasă. Au căutat sâ-1 înduplece. pe o zi pe alta cu plecarea încoace. Deşi cit în mijlocul familiei, în faţa mesed în­
între doi stâlpi. NA ST ASE ANDREI
treabă ca lumea. El, nu şi nu ! Se încăpăţânase, nu vroia odată intraţi in Valea Jiului, unii se în­ cărcate cu bunătăţi, iar in stingă — alta corespondent voluntar
— Cum să desfac bandajele, să dobor — Stai măi tovarăşe Sirop. Ce-i asta ? cu moi un preţ să mai intre in mină, pină fricoşară, aâtora nu le plăcură, el nioi familie tot de miner, însă din America, ★
armăturile ?... — Nimic. Lasă-mă că ăsta-i în stare să nu „le va dovedi” că fărră el brigada nu vorbă ! Era plin de curiozătate. Nu se în- lingă un cort ca vad de et, unde o femeie
— Aşa cum spui 1 Şi încă repede ; pînă ne pună in situaţia de a fa striviţi aici ca face treabă. frleoşă deloc nici la vorbele unora mai slabă şi un copî'l cortelilv răscoleau flă- In comuna Ribrţa, raionul Brad. în
termin eu găurile să fi şi tu gata.' Inţe- nişte broscoi. Uite cum a armat I ★ slabi; chiar de Ia început s-a cerut să lu­ mînzri prin gunoaie, resturi, alături de ciuda timpului nefavorabil, ţăranii Opreon
lesu-m-al ? — Ei! şi crezi că cu pumnul ai să-4 Aceste lucruri s-au petrecut cu vre-o creze în cărbune, nepărîndu-1 rău nicio­ un cîine... Ioachim, Dan Ioachim, Duşa Iosif şi alţii
Glasul sună ca o poruncă ce nu ounoş- ajuţi ? Prea te aprinzi repede. De unde doi ani şl ceva în urmă. Cind Sirop îşi dată de această hotărâre. L-am înţeles şi i-om respectat simţă­ au terminat cu secerişul păioaselov şi au
tea împotrivire. pînă unde ai văzut tu că-i duşman ? Că aminteşte de ele zîmbeşte stingherit, sau — Ce, oi fi eu oare mai prejos de oît mintele. Faţa tînăimlui miner se lumină trecut imediat la dezmiriştât.
Celălalt rămase descumpănit, mai ales n-a lucrat cum scrie la carte ? Poate că se încruntă parcă m-îniat pe sine : „cum soră-mea care-I tractorlstă ? — obişnuise ca de o flacără lăuntrică... La fel ţăranii Niţă Vasile, Clej Teodor,
cind văzu pe Sirop că se întoarce fără n-a ştiut. Stat să vedem... de am putut fii aşa de neghiob ? m-am să-şi zică. N-o să-mi fad numele de ru­ — Tată, gată-te mai iute, că începe Olej Visalon au început secerişul griului
altă vorbă la pichamer. nemaivrind să-l — Ce să mad vedem, spune, ce să mai crezut buricul pămîntului că fără mine şine. Si nu l-a făcut A arătat ce poate, concertul... denmiri<ştind pe măsură ce termină cu
asculte. Bombăni el oît bombăni, şi fiindcă vedem?! Cel dintre stilpi căută s-o dreagă: se va dărima toată mina, sau cine ştie iar pentru aceasta partidul a ştiut sâ-1 A tresărit. recoltatul.
glasuil 1-1 acoperea duduitul maşinii, puse — Tovarăşe Sirop, las-o acum... O să fac ce!...”. răsplătească aşa cum se cuvine. — Hai Mărie, copilul are dreptate... OPREA IOAN
mîna pe securea de alături şi pomi să lo­ cum spui -Cu toate astea nu se poate spune că ★ • -------^ - IRJMIE STRAUŢ. corespondent voluntar