Page 36 - 1954-07

Pag., .4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 60

N O T A G U V E R N U L U I S O V I E T I C

adresată guvernelor Franţei, Marii Britanii şi S.U.A. in problema securităţii colective in Europa

MOSCOVA — (Agerprea) — TASS tran­ mit pe însărcinatul cu etocari ad-interim ©unităţii colective în Europa, care este un de faptele istorice Experienţa estonei a- nică a noilor Lupuri ale acestor arme da In acelaşi ump, In paginile presei ame­
smite : al Franţei in U R.5S, domnul Le Roy. pe răspuns la Noi» Guvernelor Franţ?!, Ma­ rată insă că totdeauna, o'uid milrtanştii extejvrunarb in masă a oamenilor ToL- ricane se face propagandă tn favoarea a
Ziarele d>n 2ă iulie publica Nota Guver­ ambasadorul Mcrn Britanii în U R S S , rii Brătaml şi S U A din 1 mal 1954 revarxşarzi au Hiat în miipile lor soarta odatâ. trebuie să se (mă seama de dezvol­ lot felul de planuri de foluaire a bazelor
nul!» Soviebc adresată Guverpelor Fran­ Germaniei, ea a păşit în mod inevitabil pe tarea şi a unor asemenea noi tipuri de rmlitare <n vederea pregătim unei agresi­
domnul W. H'sytec-, şi pe însărcinatul cu Publicăm maj jos lexful Notei Guvemu
ţei. Maţii Britanii 51 S.U A in problema calea agresiunii, transformînd în petece arme. oa armele rachetă, a căror rază de uni împotriva Uniunii Sovietice, Republicai
afaceri ad-interim al SUA In U R S S~ lui Franţei dm 7 mai 1954. şi textul No-
securităţii colecl/ve Jn Europa de hirtie acordurile şi obligaţiile e> în le­ acţiune se calculează in mu de kilometri, Populare Chineze si tarilor de democraţie
La 24 mlie, ministrul Atacărilor Ex­ domnul W. Walmsley, şi le-a Snmîrvat U-l de răspuns a Guvernului Soviebc din gătură cu securitatea, celorlalte stole. În­ fără a mai vorbi de faptul câ rachetei? populară In prevsă se arată făţiş că ba­
terne al URS S,, V M Molotcv, a pn- Nota Guvernului Sovietic in problema ae- 24 iulie 1664 făptuirea plammlor de creare a ..comuni­ dirijate cu încărcătură atomică au o forţa zele militare aerione ale SUA sini des­
tăţii defensive europene” nu poate de a- deslructivă incomparabil maj mare deci» tinate distrugerii industriei Uniunii So­
ă
ceea să nu ducă la intensificarea amenin­ bombele zburătoare „V”, cu care KiUeziştii vietice Se subliniază in special inseninâ-
Nota Guvernului Franţei din 7 mai 1954 primo victime vor fi veomii cei mai dpro- condamnaţi la pimxe au încercai la alîrşi- taleu acelor bare militare aeriene de pe
ţării unui nou râz.boi in Europa ale cărui
e„re, potrivit planurilor conducătorilor mi­
tul celui de al doilea război mondial să
px-ţi ai Gawnanlei occidentale Nu o orga­ distrugă ci te va centre ale culturii s> civi­ litari ai S U A . , poate f i întreprins un atac
Ambasada Franţei asigură de respectul ţiuntloc Unite s unei organizaţii car? să propus să se aocepte textul sovietic al tu­ nizaţie do tipul „comunităţii defensive eu­ lizaţiei mondiale In aceste condiţii, devine* atomic „împcîriva oricărui obiectiv prin­
săru Ministerul AfacerAor Externe ci Uni­ cuproidă Uniunea Sovietică. Statele Um.ie turor articolelor litigioase din Tratatul de ropene", care reprezintă un grup militar excepţional de importantă sarcina reali­ cipal al Rusiei”. Trebuie subliniate decla­
unii Rapc-blicalor Sovietice Socialiste şi Şi toate ţările europene nu ar întări cîîuş! Stat cu Austria: Guvernul Sovietic nu nu­ închis, oi o organizaţie internaţională, care zării unui acord internaţional cu privire raţiile războinice aJe unei serii de condu­
are onoarea să-i comunice urmALoaroJ? : de puţin organizaţia mondială a securităţii mai câ nu a acceptat să samnzzs tra­ să cuprindă toate statele europene, poate la interzicerea necondiţionata 3 armelor cători militari de vază ai SUA care car
1) Guvernul Francez s-a consultat cu care există dc pe «oum ; oa nu numai cii tatul! pe baza condiţiilor pa oare el insoşi. servi ca o garanţie a păun şi securităţii in atomică şi cu hidrogen şi la reducerea ar­ ca bombardiere să fje trimise impoinva
Guveswele Statelor Unite. Morii Britanii ai fi Inutilă, ci şi primejdioasă deoarece fe-a propus, d-.tr a .formulai noi cereri Europa mamentelor şi a forţelor armite ale sto­ „Moscovei şi Pekinului” şi să (ie lansate
şi cu alte guvern? cointeresate, indcmobo ea ar duca în mod inevitabil ia submina­ inacceptabile oare ar fi denatura! complet Uniunea Sovietică a pornit în mod inva­ lelor acolo bombe ctomice, deşi caraoterul aven­
cu guvernele stoicior-membre ode OrganI- rea Organizaţiei Naţiunilor. Unite De a- caracterul Trr.toUj-Lui şi ar transforma riabil şi continuă sa pornească de la re­ Eforlurris Guvernului Soviebc se în­ turist a| întregii aceste propagande şi al
zaţuşi pactul-ul nord-A'llontic referitor ia ccea. Guvernul Francez mi poate accepta Tratatul cu privire ta libertate şi indepen­ cunoaşterea posibilităţii coexistenţei «ta­ dreaptă tocmai spre rerolvarea acestei rar întregii reclame care so face acestor pla­
aspectele problomel securităţii europene, propunerea somatică Securitatea colectivă dentă într-un Tratol ou privire la ocupa lelor ou regimuri scciale diferite, a necesi­ olnl Acest lucru il itestă propunerile Gu­ nuri rgrenive este evident pentru orice om
care au constituit otneolu'l discutării mulU- ar putea fi col mai bine asigurată dacă rea de către lirupele străine pe o perioadă tăţii colaborării internaţionale, bazate pe vernului Sovietic cu privire )a interzice­ cu judecata sănătoasă
I a Lena le între cet patru miniştri ai Aface­ Guvernul Soviebc ar permite Organizaţiei nedetomunată eforturile colective ale tuturor statelor rea necondiţionată i armelor atomică, cu Ln lumina celor expuse, nu poate h
rilor Exlemc la Berhn şi asupra cărora Naţiunilor Unite să funcţioneze aşa cum 8) Guvernul Sovu6lic a repetat observa­ europene. Interesate in aatgurarea securi­ hidrejen şi a celorlalte arme de exter­ nicidecum luată in serios observaţia cu­
Guvernul Sovietic a atras din nou atenţia prevorte Carta. ţiile critice pe care le-a făcut la Berlin tăţii internaţionale şi a păcii. minare in masă. piocuni şi propunere» cu prinsă In Nota Guvernului Franţei din 7
Guvernului Francez 'in Nota sa din 31 5) Guvernul Sovietic s-a pronunţat de vn legătură cu planurile referitoare la co­ Călâuzindutse după aceste considerente. privire la reducerea substanţială a tuturor mai că penbru succesul tratativelor cu pri­
martie asemene:: ca pactul de securitate colectivă munitatea defensivă europeană. Guvernul Guvernul Sovuebc a prezentat la confe­ a imam an tal or şi forţelor armate ale stole­ vire la măsurile îndreptate spre întărirea
2> In decursul unei perioade îndelun­ propus <ie el si fie însoţit de o extindere Francez; care şi-a exprimat deja puncbuJ rinţa de la Berlin a monştrilor Afacerilor lor. însoţită de stabilirea unui riguros păcii şl asigurarea securităţii Internaţio­
gate de <nmp Guvernul Fjiancez tmde a PactuhM Atlantic prin adorarea la acest de vedere in această privinţă, nu poate Externe ai Franţei, Angliei, S. U A şi control internaţional asupra executării ho­ nale. trebuie să fie creată în prealabil
spre realizarea reducerii generale a Snar paol a U RSS E»te inutil să se sublimeze fi de acord cu faptol câ acest proiect care U R S S spre examinare, o propunere „Cu tărârilor corespunzătoare Acest Lucru SI „atmosfera de securitate şl de încredere”.
mărilor, inelustv înlerarcerea armei ato­ caracterul absolut nenea! al unei asemenea are o însemnătate limitată ar L cauza privire la asigurarea seourxtă >i In Europa” atestă şi ultima propunere a Unjunii So­ Faptele dovedesc câ cercurile guvernante
mice, a armelor de exterminare in mesă propuneri Ea este în contrazicere cu Însăşi dezmembrării Europei sau că el măieşlc şi a prezentat hi legătură cu aceasto pro­ vietice. ca Rbetele să-şi asume obligaţia ne­ nJe Franţei nu numai că nu întreprind
şt spre instituirea unui control asupra e- pruiaipide pe care se barează eforturile primejdia războiului Dezmembrarea Eu­ iectări bazelor „Tratatului General euro­ condiţionată de a nu folosi arma atomică nimic pentru crearea unei asemenea at­
nergiet atomice In Comisia Organizaţiei defensive şi securitatea naţiunilor occi­ ropa! a fost provocată de Guvernul So­ pean de securitate colectivă in Europa” ţi cu hidrogen, ceea ce ar putea h un im­ mosfere. ci acţionează înlr-o direcţie cu
NapuzvHor Unbte pentru energoa atomică. dentale legale intre ele pnn strinse legă- vietic şi retuaud lui de a examina pro­ Particularitatea şi merrtul cel mai de sea­ portant pat pe calea spre eliminarea to­ iotul opusă
In Comisia Organizaţiei Naţiunilor Unite • (uri do înoredaro meolproeă. Organizaţia blema unificării Germaniei pe baza unor mă al Tratatului General european propus tală din armamentele statelor, a armelor In ceea ce priveşte Uniunea Sovietici,
pentru armamentele clasice, ior după a- p&obuilui nord-AlLanbc, care represiniă alegeri libere constituie unul dintre ele­ de Uniune» Sovietică constă insnrri? de atomice, cu hidrogen Şi a celorlalte arme e»te important să se sublinieze câ încă in
cw în Comisia Organizaţiei Naţiunilor mal mult dccît un «cord militar, se inie mentele care contribuie la permanentiza­ toate in .laptul câ toate statele euroozne de exterminare in masă. însoţită de sta­ 1951, Sovietul Suprem al U R S S . a adop­
Unite pentru dezairmare. Guvernul Fran meiază pe prmcipmJ libertăţii mdlvjduale rea acestei dezmembrări In aceste condi­ pot partdoipi la acest Tratat, indiferent bilirea unui riguros control internaţional tat „Legea cu privire la apărarea păcii”
cez s-o shr&dunl să contribuie la încheie­ şl al respectării drepturilor. Mijloacele da ţii nu este posibil de a lăsa Republica Fe­ de regimul lor social Participante la a- După cum se şine, aceste propuneri ele ln conformitate cu principiile politice so­
rea unui acord internaţional ou privire apărare a memt>r^lor ei. reuniţi într-un derală Germană fără apărare cu atit cest Tratat ar putea ti atit Republica De­ Uniunii Sovietico nu au fost sprijinite de vietice iubitoare de pace care are drept
la desaranarc in scopul do e pune capăt tot, le asigură tuturor securitatea pe care mai mult ou oit. după cum au recunoscut, mocrată Germană, cit şl Republica Fede­ Guvernul Franţei. Pozlţta adoptata de Gu­ scop întărirea păcii şi a relaţiilor de prie­
cursei Inarmâriflar care pune pe umerii po­ ni nu pot s-o obţină In mod izolat dată ioşi-şi con ducă torn Germaniei răsăritene, rală Germană, ia.r după unificarea Germa­ vernul Franţe* in această prolxlemă nu tenie intre popoare, această lega a decla­
poarelor lumii o povară atjt de grea Un ăîind preponderenţa militară existentă din aceasta dm urmă dispune de considerabile niei stalul genmon unit ar putea deveni numai că nu dovedeşte vreo năzuinţă Spre rat propaganda de război, aub orice formă,
asemenea acord poale fi realizat numai 1945 a Uniunii Sovietice în Europa şi ex forţe armate. Guvernul Francez conexderă pantoerpont la Tratat La bara Tratatului reducerea inatmărilor şi interzicerea ar­ drept orim^ cea mai gravă împotrivă ome-
pe baza recunoaşterii programului unei tinderea vpre occident a sistemului eco­ că pentru toate părţile interesate, cea mai Genera! european alâ principiul acţiunilor melor atomice şi ou hidrogen, după cum iwni şl obligă să fie deferite justiţiei P<ţr-
dezarmări consecutive şl proporţionale cu nomic, politic şl militar pe care l-a subor­ şigurâ şi eficientă metodă de rezolvare a coleotive ale statelor-participante la Tra­ declară Guvernul Franţei In Nota dm 7 sosnele vinovate de propaganda unui ast­
ccmdiţta existenţei unor garanţii ediclenle donat io întregime exclusiv controlului problemei participării Germaniei la apă­ tatul General european împotriva ame­ mal, ci. dimpotrivă, dovedeşte împotrivirea f e l , de război ca săvîrşind cele mai grave
tare să înlăture orice primejdie de agre­ eău. Organizaţia pactului nord-Aiiantic rare; or fi crearea unei asemenea uniuni ninţăm unui atac armat in Europa contra Guvernului Franţei faţă de orice măsuri crime de drept comun.
siune. indiferent de unde ar proveni ea este Intru totul defensivă Intre toţi mem­ care prin însăşi natură sa să împiedice unuia sau a oîtnrva stofe-participante la efective in aceasta dzreoţle Guvernul Sovietic stâ de sbrajâ intere­
Guvernul Francez este pe deplin huârit brii organizaţiei există un nchimb liber şl Gei-mama de a întreprinde vreo acţiune Tr-atot. Totodată, fiecare participant la In Nota Guvernului Franţei se arată că selor păcii şl colaborării Internaţionale,
să contribuie prin toate mijloacele La în­ total de informaţii Toate holărîrile orga­ armată unilaterală. Tratat işi asumi obligaţia ca in cauul a- acordul ou privire la Interzicerea armei luind toate măsurile posibile pentru în­
cheierea cu succes a tratativelor începute nizaţiei se adeptă cu conslmţâmmtul una­ 9) Guvernul Francez continuă să fie con­ tacăril vreunui stat, participant la Tratai, atomice şi la reducerea celorlalte tipuri de făptuirea acestor ţeluri înalte.
din iniţiativa preşedintelui Eisenhower, nim Dacă Uniunea Sovietică ar deveni vins de necesitatea urgentă de a îmbună­ să acorde acestou stat sau slateloţ care armanente este posibil numai cu condi
Guvernul Sovuet>c subliniază cu . satis­
precum ŞÎ a tratativedor tn problema de membră a organizaţiei, ea ar avea posibi­ tăţi relaţiile intre state şi da a asigura ou foit atacate ajutor pnn toate mijloacele pa ere iru In prealabil a unei „atmosfere facţie câ proiectul Tratatului cu privire
zarmlru care vor reîncepe eunlnd în Or- litatea-fă opună veto fiecărei hofirirl a’ secuiitotoş .Ier reciprocă. El consideră că ce ii sint accesibile, inclusiv folosirea forţei de securitate si de încredere” Fără lndo la securitatea colectivă ln Europa, proous
gara raţia Naţiuixi'lor Unite. El speră că orgcjuzaţiei Nuviunul din statete-membr® psiiţru realizarea unui progres in lichida­ armate, pentru a restabili şj menţine pa­ lală că „atmosfera de securitate şi de în­
Guvernul Somatic va aduce la rindul său r.u pcate admite ca sistemul său de secu­ rea cauzslcr încordării internaţionala ar fi cea Internaţi anală şi securitatea în Euro­ credere” este un factor pozitiv in ceea ce de el. a fost primit favorabil de n serie
un aport constructiv la rezolvarea aces­ ritate colectivă să poată ft distrus tn fe­ mai bine dacă Guvernul Uniunii Sovietice pa. Totodată, stolele porUdparvte la Tra­ pnvesle asigurarea securităţii internaţin întreagă de state ale Europei şi ou numai
tor probleme. lul acesta. ar da dovezi concrete de bunăvoinţă ală- tat se obligă să nu participe la nici un fc! nale ole Europei Chiar şi in acele ţâri unde
3) Pentru a asigura succesul acestor tra­ 6> Sec uzitatei Europei şl a lumii nu turlndu-sa guvernelor Franţei. Stofelor Nu se poate insă să nu se remarce că persoanele oficiale s-au sibuat pe o pozi­
tative este necesar ta In prlmiul rind Sfi poale fi nicidecum întărită prin distruge­ Unite şi Regatului Unit pentru: de coaliţii sau alianţe şi să nu încheie politica Franţei in problema interziceru ţie negativă faţă de acest proiect, cercurile
nici un feJ de acorduri ale căror scopuri
♦ie rastabaJPâ atmosfera de securitate şi rea asoetoţidor defensive ale statelor ce contravin ,scopumlcr asigurării securităţii folosirii energiei atomice in scopuri mili­ largi ale opiniei publice cer cu tot mei
încredere Pornind tocmai - de ’a ăcestta. impărtişesc idei comune $î nici prin tn- a — u se obţine reglementarea cât mai colective In Europa. tare şi a reducerd înarmărilor te află In multă insistentă unirea eforturilor statelor
Guvernul Francez a examinat din ntm in eegnpArl de a le. Inîooui cu noi. orgaiţlzaţli grabnică a problemei Austriei In scooul contradicţie cu sarcina creării „atmosfe­ europene in Interesele asigurării securi­
mod minuţios propixrvarde referitoare la de ecouri ta ts iluzorii Guvernul Francez de a acorda Austriei suveranitate şl In­ Up astfel de sistem european ar «rea rei de securitate şl de încredere'. cu sar­ tăţii colective In Europa Pe lingă aceasta
securitatea europeană, prezentate pentru este oonrvins ca şi până tn prezent că nu­ dependenţă deplină ; condiţiile reale pentru securitatea in Euro­ cina alâbrru încordării intemaponale trebuie să se ţină seama că nu toate sta­
prima oară de cătire Guvernul Sovietic la mai rezolvarea consecventă a fiecărei pro­ b) — a se obţine n rezolvare trainică şi pe El ar constitui un pas serios înainte In După cum se ştie. potobica Fnanţe» are tele europene s-au pronunţat asupra pro­
Berlin, iar apoi repetate in Nota sa din bleme va pgrmite să sa ptsipească senii acceptabilă a problemei germane ; această problemă importantă şi ar crea drept ecop sprijinirea măsurilor luate de punerii referitoare La Tratatul General
31 martie, in aceste propunenh. Guvernul mantoul Lipcei de securitate care apasă v c. — a încheia intr-un viitor apropiat condiţii mai favorabile pentru reglemen­ Guvernul S UA In ceea ce priveşte sto­ european cu privire la securitatea colec­
Sovietic nu încearcă să înlăture adevăra­ suona lumii El nu consideri că aste pa­ un acord eu privire la dezarmarea gene­ tarea problemei germene p" baza crcăni carea armelor atena ce şl cu hidrogen, care ta vă in Europa
tele cauze ele încordăm în Europa. )n loc sibil ce o rezolvare trairucă să fie reali­ rală consecutivă, proporţionali şi contre unai Gerananu urato, oa un stat iubitor de sini arme de agresiune, pe bsza folosirii Acordind o mare însemnătate discutării
de aceasta el propune un nou tratat cu zată pe calea oreăril unui nou organ de lată care trebuie să .prevadă îndeosebi in­ pece. todependent şl democratic In acest cărora se Intemsoză toate planurile mili­ multilalersle a acestei probleme care a-
privire la securitatea colectivă care tn mod secoritiaite oare să fie o siimpli faţadă pen­ terzicerea armei atomice şi a altor topuri raz, ar ti înlăturate piedicile serioase din tare ale S.U.A şi cărora Lt se rezervă lo­ feoleazS Interesele vitale ale popoarelor
evident este bazat pe neutralizarea si pe tru camuflarea existenţei aceloraşi greu­ de arme de extermmare in masă, precum calea unificării Germaniei, os re au fost cul de frunte în arsenalul armamentelor Europei; Guvernul Soviebc consideră cS
menţinerea dezmembrării Germaniei s> tăţi şi dn'ergenţe serioase şl instatuirea .controlului asupra energici orctote în cursul ultimilor orvl de politico Statelor Unite O astfel de politică ou este necesar să se examineze problema se-
menţine fără moditiicări controlul unilate­ 71 Lulnd ca punct de pJecare toomai a- etomice prin acordarea de garanţii cores­ â•emilltari^ârll Germaniei occidentale şi poate contribui la crearea ..atmosferei de ourilâţii colective in Europa cu partici­
ral politic, economic şi miliUr pe care ceste 'lucruri, Puterile Occidentale au pro­ punzătoare : de pJanunlc de atragere a el In aya-nunvî securitate şi de încredere" Stocarea unor parea cat mal largă posibJS x reprezen­
Guvernul Sovietic It exercită în ţârxla o!n pus la Bertm un plan care ar putea con­ d — » se obţine rezolvarea calor mai ta „comunitate defensivă europeană” rezerve de arme atomice şl cu htdrogen tanţilor statelor europene
Europa răsânteonă Ca urmare a acestui stitui un pas spre rezolvarea problemei urgente probleme privind Exliemu! Ori­ Crearea sistemului general european dc' însoţită de noi ameninţări de folosire a a- In conformitate cu numeroasele decla­
fapt. lipsa de securitate şi scindarea în germane: Guvernul Sovietic nu a accep­ ent. Ia conferinţa de La Geneva ; securitate colectivă, paralel cu retragerea ceslor arme. organizarea de bar»? militare raţii care s-au înregistrai în ultomul limp,
Europa pot li menţinute pe n perioadă în­ tat ruoi măocr să-l discute Puterile Oc­ cl — a se menţine în Organizaţia Na- din Germjnu a trupelor de ooupaţie şi pe teritorii străine, cursa înarmărilor în­ Guvernul Sovietic consndoră indicat ca
delungată Aceste propuneri, chior după cidentale au făcut de asemenea propuneri (i unii oi Unite pe poziţiile corespunză­ limitarea <le comun scond a efectivelor po­ jghebarea de blocuri miilitare agresive rub proiectul Tratatului General europe »n cu
ce le-au lost aduse modificăm care admit in scopuî întăririi securităţii in Europa pe toare principiilor Cartei, ceea ce ar per­ liţiei gorniane pîni la încheierea tratatu­ drvapelul „asociaţiei statelor care împărtă­ privire La securitatea colectivă in Europa
participarea S U.A., nu pot servi drept baza acordurilor existente: Guvernul Sc mite Organizaţiei Nfţiurulor Unvle să-şi lui de pace cu Germania, ar asigura în şesc cceleeşi idei” — ţoale acestea nu pol să fie completat cu o nouă prevedere pri­
bază pentru o adevărată securitate viehe a refuzat de asemenea să examineze 'iidechneascâ misiunea de organizaţie a conformitate cu aceista neutralizarea si nu slăbească încrederea internaţională vind colaborarea în domeniul economic.
4) Crearea, parale! cu Organizaţia Na- Aceste propuneri PuteriAe Occidentale 'au securităţii colective Germaniei şi ar prelnlimpina astfel reîn­ şi să nu Intemshcc încordarea în retopite Se are in vedere ca statele participante la
vierea unul focar de răz_boi în inima Euro­ internaţionale Pe de alta parte. Insus» fap­ tratat xă-jt asume obligaţia de a lua mă­
pei. lucru spre care duce in mod inevita­ tul interziceri armei atomice şi măsurile suri îndreptate spre dezvoltarea comerţu­
NOTA GUVERNULUI SOVIETIC diu 24 iulie 1954 bil refacarea militarismului german european pentru reducere» celorlalte bpuri de ar­ lui si a ailor -legături economice intre
încheierea
Tratatului
General
stole, ceea ce corespunde intereselor vi-
or contribui, fără îndoială şi ta soluţio­ mament nu or putea să nu cont.vibuie la lalo ale popoarelor şi scopurilor întăririi
increderu
interna|iorvale
şi
întărirea
la
Guvernul Sovietic consideră necesar si cuntătn popoarelor. AsLfel de grupuri se că dintre marile putori, care au fâcut narea problemei aurt.riace. pentru a că­ crearea almnsferen de securitate păcii si colaborării ints»naţionale
declare următoarele In legătură cu Nota opun cslortolle stofe şi atrag In mod inevi­ parte din coaliţia antihitleristă, numai rei nereglementore. în ciuda afirmaţiei Acordul realizat la Geneva I» 21 iulie
din 7 mai a Guvernului Franţei tabil după sine cursa înarmărilor gi ascu­ U R S S este exclusă dm rindurde parii cuprinse în Nota franceză, poartă răspun­ Ojmpama de aţitare a urii şi vrajbei cu privire la Indochma cooRtitine încă o
Din Nota menţionată a Guvernului ţire»! relaţiilor internaţionale, care duc la ctpanţi-lor la această organizaţie Un astfel derea guvernHe Franţei, S U A , şi A n ­ intre popoare ;i propaganda războiului
Francez reiese că acesta nu împărtăşeşte noi războaie In felul acesto. Guvernul de fapi nu poate să nu lie considerat ca gliei, care au împiedraol la conferinţa dc duse de S U A., contravin In aceeaşi mă­ dovadă a caracterului rodnic al eforturilor
vederile, expuse tn Nota Guvernului So Franţei, înfăptuind n polilică de consti­ u dovadă vădită a agresivităţii Organiza­ la Berlin 1-ncheifrea Tratatului de stat cu sură declaraţiilor referitoare la necesita­ îndreptate spre normalizarea relaţiilor in­
vietoc din 31 martie, nici în problema Tra­ tuire a unor grupuri militare închisei, ac­ ţiei pactului AlLanliicului de nord faţă de Auîtiia şi care nu au renunţat la planu­ tea creăm „almosfereJ de securitate şi de ternaţionale, Spre reglementarea celor mal
tatului General european de securitate co­ ţionează diametral opus eu Interesele se­ Uniunea Sovietică Nota Guvernului P-ran rile atragerii Austriei io gruparea lor încredere' Încă «n 1947. Adunarea Gene­ Importante probleme internaţionale nu
lectivă in Europa, niri cu privire la faptul curităţii tuturor ştofelor europene, se ma lei dm 7 mai, oare cuprinde refuzul de a militară. numai în Asia cn şi In Europa. Conferinţa
că Guvernul Soviefic a declarat că este nnfeslă de fapt ca adverooi al asigurări" x a mi na problema ridicată de Cuvernui Sistemul de securitate colectivă in Eu­ rală » ONU » adoptat in unanimitate 0 de la Geneva a arătat câ drumul tratati­
gala şi examineze împreună cu guvernele securităţii pentru întreaga Europă Consti­ Sovietic cu privire la posibilitatea paiti- rezoluţie oare condamnă propaganda de
Interesate problema participării U R S S tuirea unor astfel de grupuri închise, oare cioării Uniunii Sovietice la Organiznţn ropa ciest pe baza Tratatului General război sub orice formă şi care obligă gu- velor Intre statele interesate In întărirea
la pactul nord-Alil-zratir Totodată Guver­ au caracter agreuiv. contravine principilor pactului ncrd-AUantic confirmă pe deplin european, ar corespunde intereselor iun- vemele-membre ale O N U . să ia măsuri păcii si securităţii internaţionale poate da
nul Franţei n-a făout nici un fel de pro­ Organizaţiei Naţnjnillor Unite, deoarece caracterul agresiv al acestei organizaţii da menta le ale popoarelor şi ar avea o pentru a contribui la intirirea reia prior de rezultate pozitive
puneri îndreptate spre asigurarea securi­ Organi2aţn Naţiunvlnr Unite esle oreaf.'i In Nola Franţei din 7 mai. lucrurile şira importanţă hotăriloa.re in ceea ce priveşte Conferinţa de La Geneva a arătat câ
tăţii 'tuturor ţărilor Europei O astfel de pc baza unirii statelor un diferent de'sLruc- prezentate ca şi cum Uniunea Sovjetncă, în micşorarea încordării internaţionale, de prietenie între state şi pentru a difuza drumul tratativelor între statele intere­
atitudine a Guvernului Franţei in legă­ tura lor sooiaiâ şi poJiVicS. şi este chemată caziul aderării ei la Organizaţia paotului informaţii declinate „exprimării dorinţei
tură cu problema importanta a a?igiK*rîi să monţwiă pacea şl scouritabaa pepoara- Atitofitoculul de nord. pnate folosi dreptu­ oairece ţările europene ar fi unite prin- de netăgăduit de pace de către tnote po­ sate poate duce in anumite condiţii la a-
recufîtâţii în Europa nu-.şi poate găsi n lor, rprijirandu-se pe colaborarea şl elor- rile ei de membră a acestei organizaţii tr-un ţeJ comun, de împotrivire faţă de poarele" Ou toate acestea in S U A nu eorduri corespunzătoare Intereselor popoa­
justificare, dacă se porneşte de la intere­ lurile colective ale statelor Toomai ast­ pentru a „opune veto-ul la fiecare hotă­ .-igresotme pnm obli ga pe comună de s numai partea reacţionară a presei, legată relor care năzuiesc spre pace si securitate.
sele întăririi picii. fel de grupuri militare închise subminează râre a ei" şi a „distruge” astfel această lua măsuri eficace pentru a inia de anumite cercuri publice oi şi persoane Luind oa punct de plecare cale expuse
Din Nnţa menţionată reiese că Guver­ bazele Organizaţiei Naţiunilor Umile şi organizaţie Artificialitatea şi lipsa de te­ tura o asemenea ameninţare şl pentru mal -sus. Guvernul Sovietic propune, in
nul Franţei, relerindu-se ia interesul său autoritatea âi mfAmaţională mei a unor atemenea argumente esle Insă menţinerea securităţii în Europa Menţi­ care ocupă posturi de răspundere In aer* scopul unui Kchtmb de păreri lo problema
pentru asigurarea securităţii Europei a- Un asMal de grup militar agresiv cate evidervtă. deoarore Unusieo Sovietică nu natul guvernamental, participă activ la o
pârâ n poza ţie oare în realitate nu poale Organizaţia pactului nord-Atlantic. Gu­ are pretenţia la nici un fel de situaţie nerea păcii tn Europa ar avea. fără in astfel de propagandă cu privire ta cr&irea sistemului de. «.ecu-
servi acestui scop, deoarece sub aparenţa vernul Soviebc a arătat in repetate ni riduri deosebită In comparaţie cu ceilalţi partici- doială. o indemnitate excepţional de mare Slnt în totală contradicţie cu declaraţi­ ritate colectivă in Europa, convocarea în
asigurării securităţii In Europa se organi­ că Ongsnitoţia pactului nord-Atlantic nu parrto la acest tratat. penlnj menţinerea păcii generale şi pan-* ile privitoare Io necesitatea „atmosferei! de următoarele luni a unei Coniferinţe a tu­
zează grupuri închise, restrinse, z'le unoc orc citcşi de puţin un caracter dsrfenalv Guvernul Sovietic nu poate să nu 9ubU- Iru înlăturarea amenjnţâru unui nou turor statelor europene care vor dori să
stole. înJâturindu-se de la participare» la Această organizaţie isoorează complet pri­ oieze dm nou primejdia deosebită legată război mondial securitate şl de Încredere” permanentele partioipe ta ea, precum şi a Statelor Unite
aceste grupuri ţoale celelalte state Tocmai mejdia repetăm agresiunii germane şi nu- de crearea unei noi -grupări militare pre­ declaraţii ostile Uniunii Sovietice făcute in
la aceasta se rezumă poziţia Franţei cu şi propune ca sarcină preinb5mpmarea unei gătite sub denumirea de „comunitate de­ Primejdia unui război trezeşte o ne­ S U.A. de personalităţi politice şl militare ale Ameridi. Guvernul Soviebc consi­
privire la creavea .,Asociaţiei statelor oare astfel de agresiuni, in ciuda faptolui ci fensivă europeană”, al cărei program şi linişte legitimă popoarelor Europei, In declaraţiile lor, ei nu ezită de a în­ deră cA este de dont oa Republica Popu­
împărtăşesc aceleaşi idei", după tipul Or­ Franţu, a şi Anglia, potrivii tratatului planuri duc la reînvierea militarismului oare au trecut recenl pnn ol doilea rxz.bol demna la continuarea şi ovtoruiificajea ac­ lară Chineză să-si trimită la această con­
ganizaţiei pactului nord-AUantie şi al co dmlre ele ş> potrivit tratatelor lor cu german, cjre ameninţă necuntotea între­ mondial, dezlănţuit de milriurlştoi gar- tivităţii subversrve, diversioniste şi taro ferinţă un observator
munilăţn defensive europene ' Din aceasta U R S S şi-au osumit obligaţia de a pre gii Europe, şi in special securitatea state­ mani Popoarele Franţei. Angliei. Urauml Se înţelege de la sine că particupanţii
reiese că în locul recunoaşterii necesităţii întimpina o nouă agresiune germană A lor vecme cu Germania ocoidentolă Afir­ Sovietice, Poloniei şi ale celorlalte ţări din rişte in U.RSS şi In ţinte He democra
Pecuro/tăţi» pentau ţoale statele europene. ceastă miprejurore, fie şi numai ea sin maţiile cuprinse in Nota Guvernului Fran ţie populară Se tac auzite de asemenea la o asemenea conferinţă ar evaa ■ posibili­
Indiferent de regimul lor sociai. Guvernul gura. arală sutioolent de convingător cu lei dm 7 mal că „comunitatea defensivă Europa, ale căror teritorii au (osl cuprinse îndemnuri la ruperea relaţiilor diploma­ tatea nu numai să-şi exprime atitudinea
Franţei s-a situai pe poziţia creărxi unor Organizaţia pactului AllantiCuHjo de nord europeană” ar fi o organizaţie care „prin dc incendiul războiului,' işi pot da seama tice cu Uniunea Sovietică Incălcindu-se faţă de propunerile Guvernului Soviebc ca
grupuri închise de stole care duc o pob- r.u are drept scup inlăturareo primejdiei însăşi natuto ei ar' împiedica Germania mai reat deci! oricine-altcineva de nenu­ drepturile suverane ale poporului chine? să şi prezinte propuneri proprii în pro­
lică subordonată interesalor înguste de celei mai reale in actualele condiţii, a re xâ inii aprindă vreo acţiune amnalA unila­ măratele dezastre ale unui nou război. blema creării unui szslem de securitate
grup ale acestor state, opuse altor stole învierii militarismului german şi legat de terală”. nu este întemeiotă A se b'z.ul pe se exercită o presiune brutală asupra mul­
Neliniştea popoarelor este legală înainte colectivă In Europa
cu un rng*m social diferii aceasta a repetării agresiunii germane care făptui că de data aceasta se va reuşi să tor stata penitru a Irmnedir» Republica
de toate de ameninţarea folosim armelor
Faptele ar&Lă însă că astfel de grupuri, ameninţă popoarele F-uiopei cu noi urgii se menţină militarismul german in oare- Populară Chineză câ ocupe locul legitim Guvernul Sovietic a adresat Note cu
care se transformă in alianţe militare â- şl mai grele In această ordine de idei. rari linulc cu ajutorul acordurilor de la atomice $i OU hidrogen mai alea avindu-.se ce-i aparţine In Organizaţia Naţiunilor conţinut similar Guvernelor SUA şi An­
greslve. nu pot servi intăilni păcii şi se­ nu se poale eă nu se menţioneze şi faplui Paria şi Bonn, inso.-imnâ o nu ţ>ne seama In vedere forţa distructivă tot mai puter­ UnMe gliei
Redacţia şl Adm 2laru1ul Str. 8 Martie. Nr 9, Telefon: 188-199 Taxa plătită în numerar conf. Aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136 320 din 6 Nov.— Tiparul fntropr Poligrafică de Stat DEVA