Page 4 - 1954-07

Pap, 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 52

Fenomenele de criză provoacă nelinişte în S. U. A NOTE EXTERNE

Dacă în urmă cu cllva timp, presa Fiind nevoită să recunoască Voate aceste nale SheUenbach presupune că dacă Sta­
americani publici coloane întregi psntru fenomene^ presa americană se face luntre tele Unita vor interveni mal activ in In-
a irxfiţilşa exclusiv prosperitatea, ulterior şl punte pentru a-1 convinge pe cetă­ dochloa şi îşi vor sport cheltuielile pentru Pe cine slujeşte reacţiunea sovletkă, sâ Snrăutăţeasoâ relaţiile auslro- şi încercai s! Înfricoşez* populaţia State­
au începui se apari numeroase recunoaş­ ţeanul de rind că toate greutăţile pe care inamare activitatea economică In S.U.A sovletlce Acest lucru arată o dală mal lor Unita cu basmul despre diversionisţi
teri aia existenţei slmplomelor da criză le are de suferit slnt „trecătoare" şi că ou va creşte pină La nivelul anului trecut. Pe austriacă mult în slujba căror interese se află cer­ înarmaţi cu bombe atomice „portative".
De acest lucru au trebuit să ţină seama majj este mult pînă clr>d mult viaata pros­ de altă parte, d afirmă că dacă la Geneva Sub oblăduirea actualului guvern aus­ curile reacţionare din Austria. Americanii, care au încercat pe propria
chiar $1 persoanele oficiale de la Washing­ peritate sa va revărsa din cornul abun­ se va obţine „prlntr-o minune", o regle- triac, organizapUe fasciste de tipul „uniu­ lor piele tot felul de metode de aţlţara a
ton, care s-au grăbit sâ dea asigurări că denţei. Unele ziare pretind chiar că „pe­ m anta re a problemei lndochineze, iar nilor soldăţeşti”, care s-au înmulţit in Adevărul nu poale li ascims psihozei atomica, s-ou arătat indiferenţi
aceste simpiome au un caracter cu totul rioada de reajustare a activităţii de afa­ Washingtonul va continua să înfăptuiască Austria, duc o deşănţată propagandă mi­ şl faţă de această nouă născocire.
trecător şl că prosperitatea va revent de ceri" — cum le place cercurilor conducă­ octuaiu] program de Înarmare, perspecti­ lita rată şi propovăduiesc pe faţă politica Unii reprezentanţi al puterilor occiden­ Colaboratorii zeloşi al departamentului
îndată Jocul eu vorbele despre prosperi­ toare americane aă denumească fenome­ vele economiei americane Io cursul celei Anschluss-ului, echivalentă pentru Aus­ tale la Geneva nu-şi precupeţesc efortu­ american al războiului psihologic p-au
tate nu a putut insâ să acopere evidentele nele de criză — ar fi luat deja sfirşit de a doua Jumătăţi a anusul acesta vor fl tria cu o sinucidere. In acesta uniuni se rile pentru a ridica ta slăvi „forţa şi tă­ exportat acum producţia ta Anglia Tre­
fenomende criză care se manifestă în „Deocamdată" sa străduieşte presa ame­ „mult mai puţin strălucite” adună foşlli soldaţi şî ofiţeri ai Wehr- ria” regimutut-marlonelâ al Iul Bao Dai buie sâ presupunem câ şi aici ei se vor
economia Statelor Unite. Presa americani ricană să-şi convingă cititorii, declinul Teama de înrăutăţire continuă a situa­ mschtuiuj hiUerist Acest lucru U trădea­ din Vietnam Le ţine isonul presa mo­ ciocni da acelaşi scepticism sănâtos pe
relata câ cercurile oficiale vorbesc despre economic care a început cu mai bine de ţiei economiei şi Încercarea iluzorie de ză chiir denumirile lor; „Uniunea foştilor nopolurilor care contează, in mod vădit, care fieoare om cu bun simţ U opune
„o acţiune drastică pentru a pune capăt salvare ta faţa catastrofei prin intensifi­ militari din trupele SS”. „Uniunea foş­ pe faptul că Vietnamul este o ţar* 4 înde­ şantajului atomic
crizei economice care eate acum consi­ un an In urmă, s-a „echilibrat” ta ulti­ carea pregătirilor de război so vădeşte tilor paraşulişti ai generalului Ramcke”, părtată şi că prea puţini oameni dta Eu­
derat! ca mevftabUă” Revista „United mele două luni. In cercurile burgheza pă­ uniunea foştilor militari djn divizia „Ger­ ropa vor putea să observe falsuL Ce aşteaptă cei de Ia Bonn?
States New* and Wonld Report" dezvă­ rerile sint Insă împărţite; „echilibrare" dealtfel şl ta torpilarea la Geneva, da că­ Dar adevărul nu poate fi ascuns
mania mare”, din corbul sirioan etc. Locţiitorul Iul Blank, care este de fapt
luie existenţa unui miraculos plan al Înseamnă ta cotarea declinului sau ea re­ tre delegaţia americană a oricărei înţele­ La Salzburg, în Stina ş* ta alte provinoi Recent au apărut In paginile ziarului ministru de război ta guvernul de la Bonn,
preşedintelui Etsenhower „pentru a pune prezintă doar un scurt răgaz Intr-o cădere geri In problema ooreoanfi. proamertcan „Der Tagesspiegel’ 1 din Ber- directorul ministerial <±r Holtz, a vor­
capăt orlzel”. In timp ce ministrul comer­ Fluctuaţia înregistrată ta ultimul timp ale Austriei de vest. se organizează tot MnuJ occidental o serie de corespondenţe bit recent in faţa Industriaşilor din Ham-
ţului al Sta taior Unite, Sinclair Weetcs, care tacă nu s-a terminat ? Se menţio­ 1a bursa din New York, care după cum mal dea „lnUinlri ale soldaţilor”, la oare, dta Hanoi aJe ziaristului Theodor von burg. In cuvintarea sa. el s-a referit 1a
recunoştea intr-un noian de laude la a- nează că creşterea activităţii In domeniul alături de foştii soldaţi ai Wehrmacht-u- Radloff, tn care acesta descrie situaţia binefacerile pe care le va aduce Ger ma­
lui, participă generali hrtlertşti şl... depu­
dresa unei viitoare prosperităţi, „unele e- afacerilor din S U A. depinde In cea mai s-a anunţat a atins totr-o singură zl o taţi al parlamentului austriac din partea regimului baoJaist. F-allofJ scrie fără o- ci iei occidental© şi patronilor industriei el
lemenle oaze arată un declin moderat al mare parte de gradul încordării interna­ «cădere de 3 mliiarde de dolar, a produs aşa numitei „Uniuni a Independenţilor'’ şj eol că majoritatea covfrşitoare a popu­ „comunitatea defensh/â europeană”.
laţiei sprijină puterea populară, tar nu pe
activităţii economice". ţionale ş> de extinderea programului a- nelinişte In Statale Unita Notabilitate* a partidelor pupulist şl socialist. La una Bao Dai. Discursul Iul Holtz, reprodus ta ziar ui
Intr-adevăr, fenomenele de criză care merioan de Înarmare manifestată In ultima vreme la bursa din dintre aceste intUnlri, „socialistul” Edita- „Naţionaliştii baodaiţti — declard el „DU» Welt". a dat ia ivoală amănunta In­
ea manifestă In economia americană nu Indicele producţiei Industriale, publi­ New York oglindeşte sensibilitatea cursu­ get, membrei al guvernului din Stlria, a — nu ou nici o şanrd de a ciştJpa opinia teresanta despre felul cum se concepe ta
tratatului
privire
cu
aplicarea
Eonn
ia
mal pot fi tăgăduite de nimeni. Indicii fo­ cat de sistemul federal. de rezerve, fără lui valorilor faţă de evenimentele care se lansat apelul provocator: „sâ ridicăm pubhcd de partea lor... Francezii iint o- C D E. In primul rlnd, se consideră câ i-
steagurile şl aă le purtlm spre Răsărit"...
boslfl de război. Ei nu văd ce rost are
losirii capacităţii industriei scad neînce­ a ţine scama de factorii sezonieri, a scă­ succed ou repeziciune Şi totodată lipsa Este absolut limpede că toata aceste să-l moi continue”. medlat după Intrarea In vigoare a trata­
tat şi afectează in actualul stadiu Indus­ zut neîncetat de la 136 ta mai 1953 la de încredere a deţinătorilor de acţiuni „uniuni soldăţeşti” şl toata aceste „in- Ziaristul vest-geiman scrie despre ho­ tului de la Paris, ta Germania occidenta­
tria grea ; stocurile de produse textile şl J23 In martie 1034. In aprilie a scăzut oare La bece manevră speculativi îşi a- tUnlrl”. propaganda în favoarea Anschlus­ tărârea popoarelor din fndochtaa de • lă va începe producţia color mal variate
alimentare sporesc necontenit şi In ciuda pin fi la 133 ş! a rămas la acest nivel In runcă nebuneşte stocurile pe piaţă. Pen- s-ului, proslăvirea criminalilor hlfcie rişti şl lupta pentru libertatea lor: tipuri de armament şl echipament mili­
tar. După cum s-a exprimat în mod pta-
eforturilor cercurilor eunducătoare de a cursul lunii mal. Indicele sistemului fede­ tni a aprecia panica produsă de oscilaţi­ a aventurilor lor războinice nu contribuie ..Ele nu mol încap tn hainele de copii itle Holtz. se vor produce de toate — „de
la consolidarea, c! la subminarea Indepen­
exporta forţat din ele. se adună mereu ral de rezerve, care ţinea seama de schim­ ile de la bursă ta viaţa economică ame­ denţei Austriei şl sint Îndreptate împo­ din epoca colonială ţi cer să fie tratate ca la tancuri pînă la bretele" De altfel, Ho­
oameni maturi. Acest drept nu-l mai poate
altele noi; scăderea 1 putorii de cumpă­ bările sezoniere, a fost stabilit ta martie ricană. trebuie amintit că agenţia Asso­ triva existenţei ei ca stat independent lua astdri nimeni popoarelor JndochineL ltz, a dat « înţelege câ se va da prioritate
rare şi creşterea datoriei do consum este şl aprilie, dar a crescut inlrudtva In luna ciated Press relata le 14 iunie că acţiu­ Cu ioote acestea, olnd reprezentanţii so­ Lo Geneva nu va fi chiar atlt de simplu so nu bretelelor, a tancurilor Deşi primele
un fapt cane nu poale fl măsluit nici de mal — anume de La 123 la 125. nile a 60 dintre cele mal mari societăţi vietici erată că aceasti activitate a duş­ se acţioneze Impotrioa voinţei acestor tancuri pentru Wehrmacht vor sosi din
oel mal năstruşnici statisticieni bfliTgh«2l; După părerea ziarului „Journal of Co- au Înregistrat serioase oscilaţie manilor statului austriac este inadmisi­ popoare...” Statale Unite, ulterior se poate conta pe
„dezvoltarea producţiei proprii (adlcâ gor-
Aceasta este mărturia unui ziarist, pu­
numărul falimentelor care a crescut In mmerce". „creşterea” neînsemnată a tost Este mal presus de orice tadolelfi că ne- bilă şl primejdioasă, guvernanţii Austriei blicată intr-un ziar care nu poate £1 nici­ mane — Red) de tancuri”, precum şt a
tac pe orbii şl neagă fără nici un temei
chip impresionant ta ultimele hini şi a „In cel mai bun caz sezonieră” şi mai afabilitatea bursei oare este folosită de tot ce li se reproşează Mai mult, el în­ decum bănuit că ar nutri simpatie pentru producţiei de vase de război şl alt echi­
dus la Înghiţirea a nenumJr.de Întreprin­ puţin accentuat! decît cea înregistrata rechinii financiari pentru diferite maşlna- cearcă sâ ponegrească acţiunile autorită­ mişcarea da eliberare naţională a popoa­ pament militar.
deri mici de către marile monopoluri şl tn mod obişnuit In acest sezon. Ziarul ţluni speculative nu reprezintă un simp- ţilor sovietice menita să asigure securi relor Indochtael şl nici că i-ar lipsi do­ După cura a reieşit mal depărta din
nertabilitatea bursei, vădesc accentuarea consideră că această „creştere' a fost sti­ lom al trăinicie! eeenomlel amencane şi lalea statului austriac împotriva atenta­ rinţa de a sprijini sistemul asupririi colo­ discursul Iul Holtz, la Bonn se speră câ
postul de „comisar pentru înarmare", pre­
telor
fenomenelor do criză. In sfirşit creşte­ mulată în mare parte de eventualitatea und economişti occidentali le compar! cu german. militarismului şl fascismului vest nial Iste. văzut ln sistemul CDE, va fi incredinţat
rea necontenită a armatei şomerilor des­ extinderii războiului din indochîna Dată cele petrecute La izbucnirea crizei din 1929 Este semnificativ faptul câ tn Austria După exemplul Washingtonului unul german.
pre care cifrate oficiale indică că a atins fiind situaţia Internaţională, unele socle- Aceasta determină o vie îngrijorare şl propaganda în favoarea Anschluss-ului Comisariatul este unul dintre organele
3,7 milioane, iar cele ele sindicatelor gal­ tă/ţii şi-au sporit Intr-o oarecare măsură in cercurile guvernamentale din Occident. este însoţită de aţtţa 1 '* 3 unei campanii Răsfoind ultimul număr ai ziarului con­ supreme ale CDX, menit printre altele
bene Indică 3 mii]nane, pentru ca 1n rea­ vclumul comenzilor la oţel In alt ar- In presa vesl-curopeană apar tot mai nu­ ontlsovieUce Inoerolnd să supralicitez* servator englez „Daily Expresa", rit!tor 11 să pregătească programele comune . de
au fost uluiţi văztad un titlu uriaş, pe
înarmare, Înzestrare, echipare şl construcţii
litate numărul lor să fie cu mult mai tiool „Journal of Comiuerce" a relatat câ meroase articole care avertizează cercu­ căpeteniile organizaţiei fasciste „Uniunea toată pagina: „P&ziţi-vă de dlverslondşlli militare, s! plasez© comenzile militare, eâ
mare, precum şi încercările capitaliştilor în ultimele săptăroinl preţurile cu ridi­ rile conducătoare de pe malurile euro­ Independenţilor", liderii partidelor guver­ atomici I” conduc! lucrările de cercetări tn domeniul
de a arunca pe umerii maselor de oameni cata pe piaţa de mărfuri înregistrează o pene ale Atlanticului să caute sfi scape nante— socialist şl popul ist — organizează Apoi se spunea: militar; el este de asemenea acela care d!
al muncii povara crizei arată actuala scădere şl a prezis că această tendinţă se dta mrejele Washingtonului care, precum acţiuni provocatoare ostile Uniunii So­ „Toate autorităţile portuare şi funcţio­ aprobări pentru fabricarea diferitelor tipuri,
stare a economiei americane Sponrea şo­ va manifesta şi mai departe dacă nu se ea ştie, face tot posibilul pentru a ex­ vietice. In presa acestor partide abundă narii vămilor de pe aerodromuri au pri­ de arme După cum se vede, pretenţiile cli­
mit ordinul să fie atenţi ca să nu se in­
germane
vizează
tocmai
majului nu este surprinzătoare dacă so va produce extinderea războiului în In- porta criza „prietenilor" vest-europenl calomniile murdare La adresa UniunU So­ troducă tn Anglia bombe atomice în piese cii militariste acestor importante funcţiuni.
conducerea
ţine seama de pildă ci oţelirliie dm Sta­ riochtna „Sporirea cheltuielilor guverna­ Influentul ziar englez „Financial Ti­ vietice şl a autorităţilor sovietice de ocu­ detaşate care ar putea fi asamblate şi fo­ De fapt, acest lucru ar (1 echivalent cu
tele Unite au ajuns sâ lucreze cu numai mentale pentru apărare in cursul :elui de mes" scria că „Ln prezent se Întăresc tot paţie. Profitînd de desfiinţarea controlu­ losite de către diversionisţi". controlul Germaniei occidentale asupra
68.9 din capacitatea lor de producţie, iar ăl doilea semestru al anului — scria zia­ mai mult convingerile că vor trebui să lui asupra transporturilor care trec linia Agenţii vamali au primit „liste secrete economiei militare a Franţei şi a celor­
potrivit datelor furnizate de Ministerul rul — va neutraliza Intr-o anumită mă­ treacă mulţi ani pentru ca o tendinţă dc de demarcaţie, cercurile reacţionare caută do obiecta" suspecte. Copil alo acestor lalţi membri al CDE. Iar pentru econo­
lista, se spun© mal departe, au fost tri­
Comerţului pe baza rapoartelor a 3.000 de sură nestabilita tea preţurilor la mărfuri. redresare să ba evidentă". De asemeni sâ Inunde zona sovietică cu literaturi inj- mise ta Canada şi Australia mia vest-germanâ, aceasta ar însemna
militarizarea total!
societăţi, s-a calculat că In acest an In­ $1 daeă situaţia dlo Extremul Orient so ziarul francez „Paris Match" scria: litarlstă şi profascistă, cu manifesta şi Nici autorii circularei ţi nici ziarul Aşa îşi imaginează hltleriştli adăpostiţi
vestiţiile Industriale vor L cu 4 la sută va înăspri ta mod serios, s-ai putea ca 4 000 de economişti stat unanimi: Ame­ broşuri antlaovletlce. „Daily Expresa", care a publicat această la Bonn rolul lor in „comunitatea defen­
mal mici deeft in anul precedent Doalt- preţurile sâ cu scadă Dacă nu va fi Insă rica e In criză. Fantoma din 1629 urmă­ Departamentul Iul Dulie: ti Instig! pe ştire senzaţională, nu pot pretinde efi siv! europeană"
fel. chiar Biroul Federal de rezerve a război, In cursul celui de al doilea semes­ reşte WaU-StreeUiL Un american din 20 âdepirr 'AhschluSs-UJul 'ţi âf aventurilor stol originali Mergtad pe linia apţfirii is­ fDIn revista „Timpuri Not" nr 22,
dat publicităţii un raport care menţiona că tru al anului 1954 se va Înregistra even­ e şomer" Asemenea mărturisiri pun In revanşarda 'să intensifice campania' antl- teriei atomice,, propaganda americană a 23, 24 şl 25)
în 1934 consumat orii americani vor chel­ tual un nou punct, cel mai scăzut, al In­ grea Încurcătură pa lâudăroşu scribi al
tui mal puţin deeft In 1953. Cit priveşte dicelui preţurilor..." ziarelor americane de mare tiraj care vor­ P E S C U R T
obiectele ca răettaare, aparate de televi­ După cum anunţă ziarul „New York besc de neîntrerupta prosperitate, deoa­
ziune $1 altele, vlnzarea lor scade in- Herald Tribune”, Lewts.Shellenbaeh. vice­ rece după cum *e vede ei stat dezminţiţi • ln oraşul Hue ocupat de trupele fran­ gxd, dar poliţiştii, s-au alăturat manifes­ • Agenţia Vietnamez! de Informaţii a-
tr-o asemenea măsură Îneît Ministerul preşedinte a) marii agenţii particulare de chiar de presa occidentală Fenomenele de ceze. a avut loc un miting de masă a) tanţilor. La fel au procedat soldaţii euro­ nunţi câ ta Vietnam a fost constituit un
Comerţului $l-e manifestat neliniştea pen­ statistică şi informaţii — „Standard and criză se manifestă cu o ascuţime din ce oamenilor muncii împotriva recrutării for­ peni şl africani După miting a avut loc o comitat central pentru reforma agrară, ta
ţate a tineretului in armata lui Bao Dai,
tru greutăţile intîmpinata ta desfacerea Poors Corporation", şi economist ol aces­ In ca mai mare şî ele slnt confirmate de fl psntru tratative Intre guvernul fran­ demonstraţie La care au participat paste urma aprobării de către Consiliul de Mi­
stocurilor. Aceasta oglindeşte concludent tei agenţii, consideră că perspectivele eco­ neliniştea care stâplneşte cercurile de a- cez şl guvernul R D Vietnam. Autorită­ 10 000 de persoane Demonstranţii au niştri al R D Vietnam a regulamentului
scăderea putem de cumpărare a popu­ nomiei americane depind In cea mal mare faceri din Statele Unita şt ps cele vest- ţile franceze au adus un detaşament al parcurs străzile scandtad „Sprijinim gu­ cu privire la organizarea acestui comitat
laţiei măsură de gradul încordării internaţio­ europene oare şt-au legat soarta de ele poliţiei militare psntru a împrăştia mltln- vernul Iul Ho Şl Mln 1”.
majoritatea fracţiunii din parlament a Există un fapt Incontestabil, care nu baza sistemului general european al se­
partidului socialist. Din cel JOS deputaţi poate fi trecut cu vederea, din istoria con­ curităţi: colective Acest adevăr îl recu­
socialişti. 59 s-au pronunţat împotriva ra­ temporană a Franţei Acest fapt constă nosc reprezentanţii diferitelor cercuri ala
O problemă vitală pentru Franţa tificări! tratatului de La Paris. Dacă in în aceea că poporul francez a exprimat opiniei publice franceze Luînd cuvlntul
urma diferitelor manevre al nu au obţl- imediat o vie satisfacţie îndată ce a e- la congresul partidului radlcal-socialist
out majoritatea de voturi la ultimul con­ flat de Tratatul general european cu pri­ Edouard Hernot, a spus următoarele ln
de PLORIMOND BONTE gres al partidului socialist, el exprim! viră la securitatea colectivă, in Europa, privinţa propunerilor U R S S.: „Eu gă­
Poporul francez condamni politica de dental! rataarmatâ ar ocupa repede ro­ lotuşi voinţa majorităţii alegătorilor, care propus de Uniunea Sovietică sesc în acest document soluţia La care s-ar
lul conducător „Comunitatea defensivă
pregătire a unul nou război dusfi dta or- au votat pentru socialişti. Acest lucru a fost firesc şi normal ldeea ■ mpuoe s! se ajung! dacă pacea tn Eu­
dtaul magnaţilor dolarului Masele popu­ ţel ta Indochîna in condiţiile respectării europeană” nu ars nimic comun cu or­ O dovadă a acestui fapt U constituie securităţii colective a fost întotdeauna ropa aste intradevir dorită".
lare din Franţa luptă pentru o pace trai­ drepturilor naţionale ale popoarelor din ganizarea unui sistem de securitate co­ totalul voturilor întrunite de cei 59 de de­ sprijinită de poporul francez. Poporul Dacă dup! conferinţa de La Berlin unii
nică. pentru independenţa naţionali. Indochina lectiv!. putaţi in cadrul recentelor alegeri parla­ francez a apărat întotdeauna cu dirzeale patrioţi francezi, inşolaţl şi prostiţi de
Dar actualitatea problemei indochtaeze Pe plan constituţional, tratatul de la
Politica dusă da cercurile guvernante mentare Cifrele arată câ aceşti deputaţi ac&aslă Idee ln propunerile sovietico pre­ campaniile sistematice de dezinformare
dta Franţa a făcut ca economia de -răz­ nu poate asoundo privirilor primejdia re­ Paris reprezintă i^n atentat la drepturile au întrunit 2 010 627 voturi din totalul de zentate Ia conferinţa do La Berlin, po­ duse de mercenarii agenţiilor americane,
boi sâ înghită cea mal mare parte a re­ naşterii militarismului german şi a pla­ coastltuţîon^le ale Franţei El reprezintă 1660 554 de voturi întrunite de către parti­ porul francez a vfizul principiile — oe-i maJ aveau încă unele Îndoitei sau nelă­
da cercurile agresive din
nurilor unite
surselor existenta, ceea ce Împiedică re­ Europa, planuri ce se ascund îndărătul nu o simplă limitare a puterilor organe­ dul socialist. Acesl lucru Înseamnă c! sint scumpe — el-z securităţii colective in muriri. acum este absolut incontestabil că
lor legiuitoare, executive şi judiciare ale
facerea ţârii Totalul cheltuielilor mili­ tratatului de la Parts cu privire la crearea Franţei, et atrage după sine trecerea a- deputaţii socialişti, adversari al „armatei Europa. -ceste îndoieli şl nelămuriri au fost
tare şi cheltuielilor pentru întreţinerea po­ „armatei europene". c os tor puteri, ln domeniile cele mai im­ europene", au întrunit 75 la sulă din vo­ Fireşte că poporul francez face o para­ spulberate cu desâvîrşira de precizările
liţiei a atins 50 la sută din buget, ln timp turile tuturor alegătorilor care au votat lelă între proiectul sovietic al Tratatu­ clare cuprinse ln nota din 31 martie a
Recent, revista americană „Life" a pu­ portante, asupra aşa-zisulul „organ su- lui general european cu privire La secu­ Guvernului Sovietic, In special in pro­
ce alocările pentru nevoile soclnl-cullu- renaţlonal”. pentru listele partidului socialist.
rale ee reduc, iar condiţiile de loouit ale blicat un amplu panegiric al revanşarzi­ Pe plan intern, din cauza renunţării în Pot fi citate de asemenea următoarele ritatea colectivă ln Europa şi proiectul blema pactului Atlantic şi In problema
lor vest-germani Această revista a pu­
oamenilor muncii din Franţa continuă eâ blicat o hartă ln care Alsacia şi Lorena multe cazuri la Jurisdicţia franceză, din date caracteristice publicate în numârui iratatului privitor, la „comunitate* defen­ participării Statelor Unite ale Americli
râmlnâ cele mai proaaîe din Europa. Pro sint înfăţişate ca făcind parte din terito­ cauza trecerii funcţiilor poliţieneşti asu­ din 1 Iunie al ziarului „Journal du Paria sivi europeană", prezentat de cercurile im­ la Trataiu) general european cu privire
ducţia este In stagnare Totodată multe riul... german Oare după toate acestea pra agenţilor „comunităţii defensive euro- - mertt" Ziarul arată ci doul partide poli­ perialiste ale S U A. şi de acoliţii lor din la securitatea colectivă in Europa
ramuri ale economiei naţionale trec prin tice care s-au pronunţat impetriva rati­ Europa Actualmente, cercurile oficiale şi Îndeo­
mal pot francezii sâ-<şi facă Iluzii in ce pena', precum .şi ca urmare a dtspozi Concluziile aînt ovidente sebi propaganda partizanilor „armatei eu­
greutăţi excepţionale sau sint înăbuşite cu ficării tratatului cu privire la „armata
priveşte intenţiile foştilor generali hitle- ţLunllor privitoare la sancţiuni, cuprinse Aşa-zfsa „comunitate defensiv! euro­ ropene" fneearci sâ treacă sub tăcere şl
totul de concurenţa americană. europeană" — Partidul Comunist Fran­
rişti şl ale ocrotitorilor lor? In tratatul de la ParLs, şj a posibilităţilor peană" ar 11 dus la dominaţia in Europa, sâ dea uitării propunerile U.R.S.S Acest
In Franţa au avut şi au loc adinei data forţelor armate ale „armatei euro­ cez şi adepţii generalului de GauJle — a militarismului german, cane Id ultimele lucru nu aste de mirare, deoarece fără
Păturile patriotice ale poporului fran­
schlmbârl care exercită o Influenţă seri­ cez Işl exprimă in cete mai diferite forme pene” de a ie amesteca în treburii© in­ au obţinut în recentele alegeri parlamen­ jalru decenii a tfrit Franţa de două on doar şi poate numai Tratatul general eu­
oasă asupra poziţiei şi raportului de forţz protestul lor energic tmpolrlva refacerii terne ale Franţei, acest tratat Implica cea tare peste 9 000.000 de voturi Dacă pu­ tn războaie singeroase şi distrugătoare ropean cu privire la securitatea colectivă
politice organizate dtn ţari Totodată, nu militarismului german şi, in numele pa­ mal mare primejdie pentru libertatea ce- nem La socoteală cele 2.010 627 de voturi Această „comunitate" duce la un anta­ In Europa constituie alternativa reală a
numai clasa muncitoare se convinge dm triei, apun un categoric „Nu" tratatelor iâţenilor francezi. întrunite de deputaţii socialişti care s-au gonism In Europa, La crearea unor gru­ nefastului proiect cu privire Ia „armata
ce In ce mal mult de justeţea, clarviziu­ pronunţat Impotnva proiectului armatei
:e la Bonn şi Paris. Din punct de vedere politic, economic, pări militare opuse una alteia, ronţinind europoanfi"
nea şl înţelepciunea politicii cu adevărat europene, va deveni limpede că majori­
Declaraţiile reprezentanţilor vieţii pu­ financiar, tehnic şi militar, consecinţele germenul unor no^ conflicte şi germenul Propunerile sovietice au găsit sprijinul
naţionale a Partidului Comunist Francez, tatea covlrşiloare a poporului francez primejdiei unui nou război. şl aprobarea călduroasă a patrioţilor fran­
care e indicat şi indică neîncetat ţării ca­ blice franceze împotriva constituirii „ar­ nefaste ale tratatului de 1a Paris au mai condamnă tratatele militariste de la Bono Cit priveşte sistemul securităţii colec­ cezi îngrijoraţi de securitatea patriei lor.
lea spre înflorire şi bunăstare De ecest matei europene" se succed una după alta osl demascate tn repetate rinduri In de­ $1 Paris care sîni nefaste pentru Franţa tive perrtru întreaga Europă, acesta duce Se poale afirma fără greş câ problema
lucru se conving tot mal mult $1 ţăranii Un număr de şa*e profesori marcanţi de claraţiile diferiţilor oameni politici şt re­ Dacă luăm ca bază aceleaşi rezultate ale la unirea eforturilor statelor suverane şi securităţii colective In Europa este o pro­
prezentaţi religioşi, în declaraţiile econo­
muncitori, şi păturile mijlocii ale popu­ la Facultatea de Drept a Universităţii din miştilor, oaraenikxr de ştiinţă, deputaţilor ultimelor alegeri parlamentare din 1951. independente dm Europa pentru apărarea blemă vitală pentru Franţa.
laţiei de la oraşe, şl o mare parte din. Paris au publicat în ziarul „Le Monde" lâncezi. partidele politice care au aprobat proiec­ păcii şi securităţii popoarelor. Aceasta In cuvintarea rostită ia Congresul al
burghezie, care simt pe pielea lor con­ un studiu In care dovedesc în mod incon­ tul „armatei curopsne” reprezintă la .un
testabil câ Iri ziua in oare Lratatul de la Ar fi inutil sfi repetăm aceste nume- ar 11 o Europă fârl cursa înarmărilor, XlII-lea a| Partidului Comunist Fran­
secinţele unei politiei ce contravine Inte­ loc numaf 4 700 000 de alegători. Este
Parts va intra în vigoare. Franţa va pierde -oase declaraţii Sâ ne limităm la două tară împovărătoarele cheltuieli militare. cez. Maunce Thorez a spus : „Uniunea
reselor vitale ale naţiunii. demn de remarcat câ deputaţii dm parla­
statului de stat independent şt va înceta declaraţi! care dovedesc lupta tot mal In­ Aceasta ar fl o Europă lipsit! de teamă, Sovietică, care a propus planul coocret
Mişcarea patriotică din Franţa împo­ ment care se erijează actualmente in ro­ jigură da ziua sa de mhne Pacea ln Eu­ al Tratatului general european cu privire
triva creării „comunităţii defensive euro­ de a mai fl o naţiune suverană. tensă a opiniei publice franceze împotriva lul de avocaţi ai noului Wehrmacht ger­ ropa asigurata de sistemul general euro­ la securitatea colectiv! tn Europa, a ară­
ratificării de către parlament a trataleloi
pene” şi pentru securitatea colectiv! în Din iniţiativa bine cunoscuţilor jurişti man. nu se bucur! de loc de sprijinul pean al securităţii colective, ar permite tat din nou că aprobarea faimoasei „co­
fnancezi — Rene Capîtan, Pierre Cot, Jean de la Bonn şi Paria.
Europa, ia pe zi ce trece o amploare tot moral al majorităţii francezilor de rino popoarelor să-şi îndrepte forţele crea­ munităţi defensive europene" nu este de­
Menuet a avut loc o conferinţă la care au Prima, este declaraţia mareşalului Juin
nai mare în circumscripţiile lor electorale. toare spre ridicarea nivelului de trai al loc un rău inevitabil. Repunerea Io vi­
participat şi L?on Caen. prim preşedin­ care a condamnat actualul proiect al „ar­
Pături largi ale poporului francez cer Dacfi ne am limita însă numai la acest oamenilor, spre construcţie şl dezvoltare, goare a tratatului franco-sovletie ar con­
te onorific al Inalted Curţi de Casaţie,
încetarea războiului In Indochîna Prcpu- şi Didier, preşedinte de Curte de Apel, şl matei europene". Juin * declarat câ ofi­ aspect al mişcării patriotice franceze îm­ spre progresul social şl cultural. stitui un sprijin puternic pentru Franţa
ţerii francezi sint ferm hotfirlţl sfi se o-
aerile constructive cu privire la restabili­ care a formulat urm&toarele concluzii: punfi lichidării armatei naţionale a Fran­ potriva tratatelor de la Bonn şl Par:% nu Propunerile sovietice cu privire la se- în restabilirea libertăţii el de acţiune Li
re* păcii In Indochina, prezentate la con- , am prerenia o Imagine clară, precisă şi juntatea colectivă tn Europa au o ira- domeniul politicii externe"
Pe plan internaţional, tratatul cu pri­ ţei-
fennţa de la Geneva de către Republica completă despre situaţia din Franţa Tre i>ortan|fi deosebită pentru poporul fran­ Poporul francez, ca şl celelalte popoare
vire 1a crearea „comunităţii europene" ar A doua declaraţie este de asemenea
Democrată Vietnam. Republica Populară buia sfi Bffit&m $1 un alt aspect porîtiv cez. Experienţa istoriei arată c! securita­ europene, cere cu Insistenţă asigurarea se­
aduce considerabile prejudicii tadepen- foarte caracteristică
Chineză şi U R S.S., au daochts calea spre care nu este mai puţin esenţial din lupta tea şi pacea pot (i asigurate nu pe baza curităţii colective tn Europa Tocmai în
denţel Franţei în folosul „organizaţiei Este vorba de declaraţia unul mare grup poporului francez pentru securitate* co­
aceasta constă chezăşia unei păci trainice
asigurarea intereselor naţionale ale Fran şuţţranaţloDato" in care Germania occi­ de deputaţi — socialişti, oare reprezintă lectiv! In Europa. scindării Europei şi a Includerii unei părţi şi îndelungate
a Europei în „armata ouropeanâ", ci pe
Redacţia şl Adm darului Str. 6 MarMe, Nr 9, Telefon: 108-169 Taxa plătită to nuroarai conf. aprobării Direcţiunii Generale PT.T. Nr. 138.320 din 6 Nov,-Tiparul Invrepr Poligrafică de Stat DEVA