Page 6 - 1954-07

I

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N . 53
r

Să grăbim construcţiile din S. M. T., 6. A.S. şi gospodării agricole colective Cum se explică rămînerea în urmă

a muncilor agricole în comuna Draşov
— Raidul ancheta organizat de subredacfia ziarului „Scîntein * şi redacţia ziarului „Drumul Socialismului
Ţăranii muncitor: din comuna Draşov munca dt popularizară a reguLdoi agro­
Cu sprijinul întreprinderilor venind Ia conducerea I.F.I.L.-ului a pri­ raionul Sebeş, sint oameni harnici, dor­
os
In cadrul S.M.T.-urilor, 8 P°dăriilor dc stat şi gospodăriilor colective din regiu­ mit de la tovarăşul director Vasile Delca- tehnice înaintate.
din raion nea noastră, au inceput in ultimii uni u serie de construcţii, care au drept scop asi­ nul cit şi de la tovarăşul inginer şef Paul nici de a obţine recolte sporite. Acest lu­ Este ştiut că fără o puternică bază fura­
gurarea condiţiilor optime de reparare şi întreţinere a tractoarelor şi muşipilor agri­ Merdler, acelaş răspuns. „Mai aşteaptă cru reiese din faptul că pînă la 27 iunie jeră nu e cu putinţă sâ ia avînt dezvol­
Gospodăria agricolă coJectivă .din satul cole, adăpostirea acestora in bune condiţluni, precum Şl asigurarea unei bunei cazări u oleacă tovarăşe, ai răbdare, fi sigur că o ei au terminat in întregime praşila I-a tarea creşterii animalelor. De aceea sfa­
la porumb, cartofi şi floarea soarelui, pră­
turile populare au datoria să mobilizez©
Pncaz a luat fiinţă în iarna anului 1950. animalelor de muncă Şi dc producţie. să-ţi facem o treabă bună”.
La început gospodăria avea un număr mic O parte din acesle construcţii au lost terminate. Terminarea unora se tărăgănează Colectiviştii din comuna Daia au tot aş­ şind totodată o bună parte din suprafe­ ţăranii muncitori ca odată cu întreţine­
de bovine şi porcine, dar an de an numă­ însă de la o zi la alta. Pentru a populariza rezultatele obţinute şl pentru a scoate în teptat dar după atîta timp de aşteptare ţele cultivate cu aceste culturi pentru a rea culturilor sâ recoltez© şi furajele pen­
rul acestora a crescut necontenit. S-a mă­ evidenţă lipsurile care ţin in loc lucrările ae construcţii, precum şi lipsurile ce există ei îşi pun o îndreptăţită întrebare: pînă H-a oară. In afară de acestea, au mai tru a nu imbâtrîm.
stropit viile de trei ori ferindu-le de Sfatul popular dLin comuna Draşov nu a
rit numărul animalelor de producţie şi a în privinţa calităţii lucrărilor, subredacţia ziarului „Scinteia" din regiunea Hunedoara cind oare vor fi amînaţi cu fazonarea lem­ mană, au recoltat culturile de lucernă făcut insă acest lucru. Aşa se explică fap­
celor de muncă, a luat fiinţă o fermă de împreună cu redacţia ziarului „Drumul Socialismului” au organizat un raid anchetă. nului necesar construcţiilor? Cind va veni tul că din cete 348 ha. fineţe naturale ci te
oi. o stupină, şi altele. A crescut de ase­ La raidul anchetă au participat tehnicieni de specialitate, corespondenţi voluntari ai oare ziua acea in care comisia raională de şi trifoi, au luptat cu sirguinţă împo­ sint in comună numai 18 ha. au fost recol­
meni numărul atelajelor şi a maşinilor celor două ziare, oameni cunoscători aî problemelor din domeniul construcţiilor. amplasare le va stabili locul unde va triva buruienilor care ameninţau lanurile tate pină acum. Membrii comitetului exe­
agricole, proprietate obştească. Publicăm mai jos cele constatate pe teren: trebui să înceapă construirea saivanului, cultivate cu păioase şi culturile de le­ cutiv al sfatului popular trebuie să în­
gume şi zarzavaturi.
Crearea unor condiţii bune pentru adă­ pătulelor, remizei, etc.? Aceste realizări sint frumoase, nimic ţeleagă câ fiecare zi de întârziere a recol­
postirea animalelor şi atelajelor, a fră- ★ de zis, mai ales că ele au putut fi obţi­ tării furajelor duce la sărăcirea lor în
mîntat in med deosebit şi permanent <pe şl clc lăsate neterminate. La multe din nea Hunedoara au nevoie de costrucţii bu­ La gospodăria colectivă din Miercurea substanţe hrănitoare, precum şi la pierde­
ele nu s-a vopsit lemnăria, nu au fost ne, trainice şi corespunzătoare. De aceea nute în ciuda unor condiţii atmosferice
colectivişti. In cadrul multor adunări ge­ de multă vreme au inceput să fie sLrinse ri din cantitatea lor. De aceea trebuie sâ
nerale ei au dezbătut posibriităţiîle exis­ făcute despărţiturile în poduri, nu s-a pus conducerea şantierelor care le execută, materiale de construcţii. Colectiviştii şi-au grele. Nu înseamnă insă că in această co­ ia toate măsurile politice şi organizatorice
mună de-acum s-a făcut totul pentru a
tente în gospodărie pentru efectuarea de tablă în Jurul coşurilor, ©tc. şantiere ce aparţin I.C.A.Z. sectorul IV fabricat peste 100.000 cărămizi, au procu­ putea fi obţinută o recoltă bogată. Mai in vederea mobilizării ţăranilor muncitori
construcţii, luînd Totodată hotâriri de a Tărăgănarea executării unor astfel de Sibiu, trebuie să-şi revizuiască conştiinţa, rat peste 12.000 ţigle şi o mare cantitate sint multe condiţii de îndeplinit pentru ca ta recoltatul fără intîrziere a furajelor.
trece la efectuarea lor. Pină acum s-a con­ lucrări este de-a dreptul condamnabilă şi să ia măsuri pentru a face lucrări de cali­ de material lemnos. Nimeni nu poate spu­ Prost se piezintă situaţia în comuna
trebuie să i-se pună cu desăvârşire capăt. tate şi pentru terminarea la timp a con­ recoltele din acest an să poată fi superi­
struit o maternitate pentru ferma de por­ ne că începutul n-a fost frumos. Pînă la Draşov şi in ceea ce priveşte pregătirea
Conducerea I C A Z. Sectorul IV Sibiu, strucţiilor conform prevederilor contrac­ oare celor dm anul trecut. In primul rînd
ci, un saivan cu o capacitate dc peste urmă insă, consiliul de conducere al gos­ campaniei de recodtare. Chiaburii Istrate
precum şi conducerea celor patru şantiere tuale trebuia arătat că lucrările agricole nu sint
500 oi, s-au amenajat grajduri pentru vite, podăriei colective, fiind lipsit de o îndru­ făcute după regulile agrotehnice — prima Nicolae. Cotîrlea Ioan şi alţii nu au re­
s-au construit ateliere de fierărire şi lem­ ale acestuia, care execută lucrări de con­ Aşteaptă, şi încă mai aşteaptă mar© practică, de un ajutor concret din şi cea mai Însemnată condiţie pentru spo­ parat nici pînă acum batozele, iar tova­
nărie, iar in cinstea zilei de 23 August co­ strucţii în regiunea Hunedoara, trebuie să partea organelor de partid şi de stat ra­ răşul Boglca Ioan preşedintele sfatului
lectiviştii din Pncaz s-au angajat să ter­ analizeze adine aceste lipsuri şi să ia toate Colectiviştii din comuna Daia, încă din ionale. a inceput să manifest© o atitudine rirea producţiei la ha. popular tolerează asemenea cazuri inad­
măsurile necsare pentru ca în timpul cel Ţăranii muncitori necunoscind regulile
mine construcţia unei remize. toamna anului trecut au luat măsuri pentru de subaprecir© a importanţei executării misibile.
mai scurt lucrările începute să poată fi agrotehnice şi însemnătatea aplicării lor,
Chezăşia acestor importante realizări a se aproviziona cu materialele necesare construcţiilor, tărăgănînd începerea lor In ceea ce priveşte amenajarea ariilor
terminate în buna condiţiuni tehnice. continuă să folosească şi acum practici
constă in faptul că întreprinderile din ra­ executării construcţiilor ce şi le-au pro­ şi pregătirea materialelor necesare pentru
* dăunătoare la întreţinerea culturilor,
ionul Orăştie au acordat un sprijin multi­ Lucru de mînfuială pus a le executa în cadrul gospodăriei buna lor deservire ca : găleţi, butoaie pen­
lateral gospodăriei colective. Pentru con­ colective. Prin noembne 1953, ciţiva dele­ Anevoios se desfăşoară munca de con­ practici moştenite dc la băt/rini. Peste tot tru apă, lopeţi, pompe pentru prevenirea
struirea saivanului şi maternităţii, ele au In ultima vreme parcul de maşini şi gaţi din rîndurile colectiviştilor au fost strucţii şi in gospodăriile colective din Ln această comună se aplică de exemplu incendiilor, seînduri pentru bărăcile în
ajutat-o de exemplu, prin fazonarea lem­ tractoare al S.M.T.-urilor din regiunea trimişi pentru a procura lemnul necesar raionul Alba. In majoritatea lor lucrările practica muşuroLtului şi rariţatului la po­ care să fie adăpostite cerealele în caz de
nului, confecţionarea uşilor, a geamurilor,, Hunedoara s-a dezvoltat mult. Au sosit construcţiilor. Ajutaţi de organele locale planificate a se executa în cursul a- rumb şi floarea soarelui. Mulţi dintre ţă­ ploaie, etc., comitetul executiv al sfatu­
etc. traotoare noi, batoze, discuitoare, cultiva­ de partid şi de stat, ei au putut să procure cestui on (dintre car© o parte trebuiau ranii muncitori au lăsat la cea de a Il-a lui popular nu a luat niol un fel de mă­
La riadul lor membrii gospodăriei colec­ toare, secerători legători, pluguri de trac­ fără prea multă greutate lemnul necesar să fie date in folosinţă pînă acum) nu au praşilă firele de porumb la distanţe de suri. In planul său de muncă nu e scris
tive s-au preocupat îndeaproape dc folosi­ toare precum şi alte agregate. Dezvolta­ Cei ciţiva zeci de metri cuoi material lem­ fost începute încă. Comitetul raional de 20-25 cm. unele de altele pe cîtă vreme nici un cuvint despre asigurarea condiţi­
rea resurselor proprii în vederea efectuă­ rea parcului de tractoare şi maşini agri­ nos procurat de aceştia, a fost dus la partid şi sfatul popular raional Alba, do­ distanţa dintre ele trebuie să fie de 65-70 ilor pentru buna reuşită a campaniei d©
rii construcţiilor Ei şi-au procurat de pildă cole a cerut efectuarea de noi construcţii I.F.I.L. din oraşul Şebeş pentru a fi fa- vedesc in această privinţă mult dezinteres cm. In ce priveşte prăşitul porumbului şi vară. Nu s-a precizat de asemeni ce va
numai din resurse locale cărămida, piatra, in cadrul S.M T.-unlcxr, care sâ asigure zonait. şi lipsă de răspundere In multe dintre cartofilor de trei ori. iar a culturilor teh­ fac© comitetul executiv pentru antrena­
pietrişul şl nisipul, varul, precum şi alte adăpostirea lor în bune condiţiuni. Conducerea acestei întreprinderi a făcut gosopdăriile colective, deşi există în mo­ nice de cel puţin patru on, nici nu este rea ţăranilor muncitorii în întrecerea pa­
materiale. Zidarii şi dulgherii — membrii In mare măsură la S.M T. Miercurea, colectiviştilor toate promisiunile asigurîn- mentul de faţă materialele necesare, totuşi pomeneală în comuna Draşov. Ţăranii triotică şi cine anume răspunde de a-
ai gospodăriei colective — au muncit cu Alba, cit şi la Orăştie, astfel de construcţii du-i in acelaşi timp de tot sprijinul lor. lucrările nu sint începute şi nici nu se muncitori spun că sint deajuns două pra- coastă sarcină, ce va face pentru mobili­
multă tragere de inimă pentru efectuarea s-au şi executat. La S.M.T. Miercurea de N-ar fi fost rău dacă s-ar fi ţinut de gindeşte nimeni că ar fi cazul să în­ şile la orice cultură, şi spun aceasta de­ zarea lor să recolteze griul, orzul, ovăzul,
la timp şi în bune condiţluni tehnice a pildă au fest efectuate o serie de construc­ cuvin! Dar de atunci au trecut multe ceapă. oarece ei nu au fost lămuriţi de însemnă­ etc. în pirgă, sau ce va face pentru asi­
acestor construcţii. ţii încă din anul trecut, uncie din acestea luni şi lemnul gospodăriei colective nici Aşa se întâmplă de pildă în gospodăria tatea pe care o are o prăşilă bună in gurarea terminării Ia timp a treerişului,
In felul acesta gospodăria colectivă „21 fiind de mare folos staţiunii. Printre altele pînă astăzi nu a fost fazonat. colectivă din satul Cistei. Colectiviştii din sporirea producţiei la hectar. a executării dezmiriştituiui şi a îndepli­
Decembrie" din satul Pncaz este in mo­ au fost construite şi 2 remize pentru adă­ acest sat şi-au strîns pînă in prezent a- Nici nu aveau cum să fie lămuriţi dacă nirii planului de colectări.
Membrii gospodăriei colective se hotă-
mentul de faţă una din gospodăriile colec­ postirea tractoarelor. Fund lucrclc de riseră ca In iarna şi primăvara acestui an preapa toate materialele necesare pentru agrenomii de la raion ajung rar în a- De aci rezultă că pe membrii comitetu­
tive fruntaşe pe regiune in privinţa con­ mîntuială aceste remize au deve„t astăzi să-şi construiască un pâtui precum şi o re­ construcţia unui grajd şi altor clădiri. To­ ceastă comună, iar atunci cind totuşi a- lui executiv nu-i interesează organizarea
strucţiilor. aproape de nefolosit. Acoperite cu carton tuşi lucrările nu pot să înceapă. Co­ jung, se mărginesc să stea in birou la sfa­
miză, un saivan şi alte clădiri trebuincioase. lectiviştii se străduiesc de luni de zi-lc muncilor agmcole în comună, Cu alte cu­
gudronat ce în momentul de faţă este de­ Dorinţa lor a rămas însă neindeplinită în tul popular, sau se duc acolo unde e rost
De ce cară apă cu sacaua teriorai, in ele plouă aproape ca afară. Oare primul irînd, datorită faptului că, condu­ să afle în mod precis locul unde vor fi de chef, aşa cum a făcut tov. inginer Lef­ vinte nu-i Interesează asigurarea succesu­
asemenea construcţii pot să-şi îndeplineas­ amplasate noile construcţii, dar tehnicianul lui campaniei de recoltare. Ei trebuie sâ
cerea IF.I.L nu s-a ţinut de cuvint, iar ccnstruotor Mihai Lenco, d© la sfatul ter Arcadie şi tov. Munteanu, tehnicianul
La gospodăria agricolă de stat din Gaida că scopul pentru care au fost construite? înţeleagă că partidul şi guvernul au sba-
în al doilea rînd pentru că comisia de am­ popular raional, le tot spune: „venim, responsabil cu cultura sfeclei de zahăr pe
de Jos există mai multe ferme de creş­ Însăşi faptele dovedesc că nu. biliib, prin hotărirea din 29 mai, sarcini
terea vitelor, porcilor şi a altor animale. La S.M.T, Miercurea a mai fost începu­ plasare a sfatului popular raional Şebeş nu venim”, dar de sosit comisia de amplasare raion, in ziua de 20 mai. precis© în această direoţie şi că aceste
In ultimii ani, pentru a se crea condiţii tă de curind construirea unui atelier me­ şi-a găsit nuci pînă acum timp să stabi­ a sfatului popular raional ,nu mai soseşte Cit priveşte munca politică pe care or­ sarcini trebuie înfăptuite şi nicidecum ele
mai bune dc creşterea şi îngrăşarea a- canic, a unor remize pentru batoze şi al­ lească locul unde vor fi efectuate construc­ pentru a stabili definitiv şi de comun ganizaţiile de bază şi organizaţiile de
cestor animale, s-au construit maternităţi, tele. Aceste lucrări trebuiau terminate ţiile. De multe ori, preşedintele gospodă­ acord cu colectiviştii locul de amplasare masă. comisiile de femei, agitatorii şi de­ r.u pot fi neglijate.
au fest amenajate grajduri şi altele. In pînă acum. Terminarea lor se tăxăgă- al construcţiilor in cadrul acestei gospo­ Rămînerea în urmă a muncilor agricole
riei colective tov. Damian Mihăilă inter­ dării colective. putaţii ar trebui să o desfăşoare ln co­
planul de construcţii pe anul 1953, cit şi ncază Insă intr-una, iar calitatea lucră­ în comuna Draşov. ca d© altfel şi in alte
în cel pe anul 1954 au fost prevăzute şi rilor executate lasă mult de dorit. Uşile, mună, aceasta este inexistentă pentru că comune din raionul Sebeş, îşi mai are
exeoutarea altor construcţii a căror nece­ geamurile, aşezarea ţiglei, sint făcute Din constatările făcute pe leren sc poale vedea că problema construcţiilor în tovarăşul Băna instructorul Comitetului explicaţia şJ în faptul că organele de
sitate este mult simţită în cadrul gos­ fără simţ de răspundere, în cea mai mare S.M.T., G.A.S. şl gospodăriile colective din regiune, nu stă In atenţia tuturor organelor raional de partid care răspunde de în­
podăriei. Lucrările trebuiau să fie execu­ pante a lor intr-un mod cu totul mecores- de partid şi de stat ca o problemă de primă Importanţă, ca o problemă dc carc depin­ drumarea organizaţiilor de bază din a- partid şi de stat raionale nu exercită un
tate de către unul din şantierele de con­ punzăior. Din această cauză unele uşi nu de buna îngrijire a tractoarelor, maşinilor şi întregului utilaj agricol, precum şi dez­ control sJstematic pe teren asupra felului
strucţii pe care 1 C.A.Z.-ul, sectorul IV se pot închide fiindcă sint prea mari, iar voltarea şi întărirea economică a tinerelor noastre gospodării colective. ceastă comună, nu se ocupă de activiza­ cum se respectă hotăririle partidului şi
Sibiu le are în regiunea Hunedoara. Deşi altele sint prea miei. Datorită faptului că Acestea nu au îndrumat pe colectivişti, să construiască clădirile de care au nevoie rea şi antrenarea membrilor organizaţiilor guvernului. îndrumarea şi sprijinirea or­
au fost planlfioate a se construi în a- ţiglele au fost aşezate prost, in remize pă­ arătîndu-le că fără să albă acesle construcţii nu c cu putinjă să dezvolte fermele de de bază pentru ca aceştia sâ desfăşoare o ganizaţiilor de bază săteşti de către co­
ceastă perioadă 4 fîntîni, totuşi execu­ trunde apa cimd plouă. animale şi să mărească avutul obştesc al gospodăriei colective. O lipsa totală, de intensă muncă politică. Gazelele de pe­
tarea lucrărilor s-a tărăgănat cu totul ne- Inafiarâ de toate acestea la S.M.T. Mier­ interes s-a manifestat din partea unor organe dc partid şi de stat şi in ce priveşte rete sint doar ou numele gazete, iar în mitetul raional de partid şi a sfaturilor
admis în aşa fel incit nu mimai că nu curea, Alba şi Orăştie, au fost executate luarea de măsuri în vederea asigurării unei calităţi superioare a lucrărilor dc construcţii. populare comunale de către comitetul e-
sint terminate pînă acum, dar nici mă­ lucrări de tencuială in interiorul ateliere­ Din aceste cauze, deşi sint materiale, totuşi in multe gospodării colective construc­ realitate ele sint simple panouri goale, sau xecutiv al sfatului popular raional, pen­
car nu simt începute cum trebuie. lor mecanice fără ca in prealabil să se ţiile planificate nu au putut începe pină acum şi nici nu sc văd preocuprările pentru table de afişaj. La gazeta de perete din tru ca aceştia să-şi poată organiza temei­
Această tărăgănare se daioreşte faptu­ execute instalaţiile electrice şi cele sa­ urgentarea începerii lor, O asemenea situaţie nu mai poate continua. Organele dc partW Draşov, care e aşezată Ln faţa sfatu-lui nic munca în vederea îndeplinirii sarci­
lui că, conducerea I.C.A.Z. sectorul IV nitare. Acest lucru fac© ca acum o parte şl de stat din regiune, au sarcina de mare răspundere să analizeze dcindată stadiul popular, se găseşte, de ochii lumii, un ar­
Sibiu a manifestat multă lipsă de preocu­ din tencuială să se strice pentru a se lucrărilor de construcţii în flecare unitate socialistă din agricultură, posibilităţile inter­ ticol dar şi acesta e sterp, conţinînd fraze nilor ce le stau în faţă, este de asemeni
pare pentru îndeplinirea prevederilor din efect-ua aceste instalaţii. O astfel de si­ ne de executarea acestora, să secată la iveală lipsurile cc au existat pină acum şl să ia nesatisfăcătoare, iar pe* unele locuri nu
contractele încheiate in scopul efectuării tuaţie cauzează noi cheltuieli, risipă de măsuri concrete şi operative pentru a asigura realizarea planului de construcţii în toate greoaie şi întortochiate incit ţăranii mun­ se face de loc simţită.
acestor construcţii. Muncitorii şantierului materiale, irosirea braţelor de muncă şi gospodăriile de stat, S.M.T.-uri şi gospodăriile colective. , citori nu pot să-i înţeleagă cuprinsul. De Sarcinile ce ne stau în faţă sint mul­
din Gaida de Jos, şantier ce aparţine sec­ prelungeşte darea in folosinţă a clădirilor Colectiviştii trebuie îndrumaţi şi sprijiniţi sa-şî procure din resurse proprii unele altfel articolul nici nu se referă la mun­ tiple şi cer o mare răspundere din partea
torului IV Sibiu, au început ce-i drept de respective. materiale cum ar fi: cărămidă, piatra, varul, nisipul şl altele. Comitetele executive ale cile agricole.
mult ilucrul. Au adus şi materiale ca: tu­ Datorită unei proaste orientări la întoc­ sfaturilor populare au datoria să urmărească mersul lucrărilor de construcţii in unităţile In comună sint cîteva lozinci care chea­ tuturor organelor de partid şi de stat. Ele
buri de ciment, scule, etc., ba au început mirea sohiţelor de amplasare, la SJVÎ.T. socialiste, să controleze îndeaproape tehnicienii constructori de felul cum sc ocupă de impun ca aceste defecţiuni să fie cu de­
chiar şi săpăturile, ca apoi treaba să fie Orăştie s-a construit o cap/tină şi o maga­ această problemă. Periodic trebuie să analizeze cu răspundere in mod amănunţit munca, mă ţăranii muncitori să aplice regulile a- săvârşire lichidate şi sâ se ia măsuri po-
lăsată neterminată. zie de alimente necorespunzătoare faţă dc in acest domeniu de activitate. grotehnlce. Dar de unde sâ ştie ţăranii litlco-organizatorice concrete, care să ducă
Aceasta a făcut ca in momentul de faţă numărul muncitorilor existenţi şi perspec­ Comitetele raionale dc partid, ziarele raionale. „Uzina Noastră” din Hunedoara, muncitori ce reguli agrotehnice anume să la îmbunătăţirea muncii politice la sate
apa pontru adăparea animalelor, pentru tivele de dezvoltare ce le are acest S.M.T. şl „Steaua Roşie” din Alba-Iulia au datoria să popularizeze cu regularitate succesele ob­ aplice dacă la gazetede de perete nu se
curăţenia maternităţilor a grajdurilor ctc., O totală lipsă de preocupare se manifestă ţinute de unele gospodării colective fruntaşe în problema construcţiilor, să populari­ găsesc articole în care acestea să fie lă­ în vederea mobilizării ţăranilor muncitori
să fie transportară cu sacaua de da mari şi in privinţa construim drumurilor de zeze metodele lor dc organizare a muncii, metodele prin care şl-au procurat materialele pentru ca aceştia să ridice necontenit ca­
distanţe. In afară de toate acestea clădi­ acces la aceste S M.T.-un. necesare, precum şl metodele de atragere a tuturor colectiviştilor să participe la execu­ murite, dacă agronomii nu-i învaţă ce litatea lucrărilor agricole şi să le execute
rile construite pentru a servi ca locuinţe Se cere ca Lipsurile existente sâ fie de tarea acestor lucrări etc. reguli anume să aplice şi cind, sau dacă la timp optim.
pentru muncitorii din gospodărie, au fost îndată remediate. S.M.T.-urile dm regiu­ agitatorii şi deputaţii sint absenţi de la T. MARIAN

creşterea productivităţii muncii. Aceasta realizarea de economii a dus la înlocuirea Cu toate acestea, intr-o serie de înAre-
se obţine, in primul rînd, prin mecaniza­ oţelu-lui aliat prin oţel carbon, care este prinderi există tncă însemnate rezerve
CONSULTAŢIE | rea pe scară largă a proceselor de muncă, mult mai ieftin. Ca urmare, preţul de cost neiolosite, numeroase posibilităţi de obţi­
prin înzestrarea proceselor tehnologice cu al produsului a fost redus cu 80 La sută, nere de economii, numeroase crăpături
Pentru folosirea complexă a rezervelor reducerii prefului de cost | diferite dispozitive şi instrumente perfec­ în timp ce calităţile lui în exploatare sint prin care se scurg neobservat pierderile
ţionate, prin utilizarea completă a zilei de
in producţie.
mai bune
muncă, prin lichidarea muncii in asalt, La întreprinderea „Flacăra Roşie” din O sursă importantă de pierderi o cons­
prin justa normare a personalului auxi­ Bucureşti deşeurile normale de fabricaţie tituie procentul ridicat de rebuturi La fa­
In toată ţara se desfăşoară ou avânt cesare bunei desfăşurări a munci-i intr-o sumă de 4000 lei pentru fabricarea pro­ liar şi dc deservire. Rezerve importante au un volum important, corespunzător brica „Partizanul Roşu” din Oraşul Sta-
lupta pentru înfăptuirea programului de întreprindere. duselor respective. Dacă productivitatea ale creşterii productivităţii muncii pot fî proporţiilor producţiei întreprinderii. De lin, de exemplu, s-au produs de ourind
măsuri economice elaborat de plenara lăr­ Cunoaşterea structurii preţului de cost mimoii creşte cu 50 la sută, iar salariile mobilizate şi "prin introducerea metode­ aceea, valorificarea acestor deşeuri prin cca. 9000 m. de stofă de costum din lire
gită a C.C. al P M R. din august 1953, mă­ dă posibilitatea inţelegerii direcţiilor în ou 30 la sută înseamnă că producţia se va lor rapide de lucru Problema trecerii la transformarea lor în bunuri metalice de neuniiorm filate, în urma unei neglijenţe
ruţ să asigure dezvoltarea mai departe a care poate şi trebuie să fie dusă lupta ridica la 1500 produse, iar salariile la aplicarea pe scară de masă a metodelor larg consum a constituit şi constituie un în procesul de fabricaţie a filaturii. Acest
economiei noastre naţionale şi ridicarea pentru scăderea cheltuielilor de producţie. 5200 lei. Reiese de aici câ, în primul caz, înaintate de lucru a devenit actuală în izvor însemnat de economii, o pirghie de lucru constituie o pagubă serioasă, atît
continuă a buneistân a poporului mun­ A descoperi şi mobiliza rezervele redu­ cheltuielile pentru salarii reprezintă 4 cele mai diferite ramuri ale economiei seamă a creşterii rentabilităţii întreprin­ pentru întreprinderi, cit şi pentru consu­
citor. cerii preţului de cost înseamnă a găsi şi lei pentru fiecare produs (4000 : 1000), noastre socialiste. derii. Numai in primele zile ale lunii mai matorii care sint lipsiţi astfel de o în­
Hotăririle plenarei au arătat oamenilor folosi toate posibilităţile existente înăun­ iar in al dculea caz, 3,4 lei (5200:1500). Uriaşe rezerve ale reducerii preţului de s-au confecţionat din deşeuri aproape 1000 semnată cantitate de stofă. Aceeaşi situa­
muncii din ţara noastră că singura cale trul întreprinderilor pentru reducerea Din acest exemplu se vede clar că, deşi cost pot fi mobilizate prin realizarea unui de portaparate de ras, peste 1000 cordoane ţie este şi la ţesâtoriile „Donca Simo” şi
justă pentru ridicarea nivelului de trai cheltuielilor care intră în preţul de cost cheltuielile pentru salarii pe unitatea de sever regim de economii de damă, curele bărbăteşti şi altele „Flamura Roşie” unde mari cantităţi de
este creşterea producţiei, ridicarea pro­ ol unui produs. produs au scăzut de la 4 la 3,4 lei, totuşi După oum se ştie, cheltuielile pentru Iniţiativa creatoare a muncitorilor din ţesături sint rebutate. Lupta pentru re­
ductivităţii muncii şi reducerea preţului Unul dintre factorii cei mai importanţi salariile primite de muncitori, datorită materiale au o greutate specifică foarte întreprinderile noastre este pusă cu entu- ducerea rebuturilor pentru lichidarea ori­
de cost. De aceea, in faţa colectivelor de care determină reducerea preţului de cost creşterii productivităţii muncii, au crescut mare în preţul de cost al producţiei din zuiasm in slujba luptei pentru un regim cărei risipe în cheltuirea resurselor ma­
muncă ale întreprinderilor noastre stă este creşterea productivităţii muncii. de la 4000 la 5200 lei. industrie Aceste cheltuieli materiale se complex de economii, pentru reducerea teriale, de muncă şi băneşti, trebuie să
sarema îmbunătăţirii indicilor cantitativi După cum se ştie, creşterea productivi­ Datorită creşterii continue a producti­ ridică pină la 55 la sută din preţul de preţului de cost Mărturie a acestui lucru se afle în centrul atenţiei colectivelor în­
şi calitativi ai producţiei, sarcina creşterii tăţii muncii, duce la reducerea timpului vităţii muncii, odată cu creşterea câştigu­ cost în industria de maşini şi pină la 80 stă avîntul puternic al mişcării inovato­ treprinderilor noastre.
productivităţii muncii şi a reducerii pre­ de muncă necesar fabricării unităţii de rilor -muncitorHor are loc şi o scădere a la sută in industria uşoară. Care sint di­ rilor şi raţionalizatorilor Aplicarea ino­
Dacă principalele rezerve de reducere
ţului de cost al producţiei. produs, la oreşterea sistematică a pro­ greutăţii specifice a salariului în preţul recţiile principale in care poate şi tre­ vaţiei inginerului Ştefan Panghe şi a tur­ a preţului de cost trebuie căutate în creş­
După cum se ştie, preţul de cost al pro­ ducţiei. In acelaş timp, creşterea produc­ de cost al produselor. In felul acesta or­ buie să fie dusă lupta pentru realizarea nătorului N-iculaie Casimatu, de la uzinele terea productivităţii muncii şi realizarea
ducţiei reprezintă totalitatea cheltuieli­ tivităţii muncii contribuie şi la reducerea ganizarea socialistă a salarizării îmbină regimului de economii ? metalurgice „Progresul”-Brăila, bunăoară, unui regim de economii, îndeosebi la ma­
lor materiale şi băneşti făcute pentru rea­ preţului de cost. Aceasta dovedeşte încă in mod armonios interesele personale ale In primul rînd trebuie asigurată redu­ care prevede schimbarea procesului teh­ teriile prime şi auxiliare, aceasta nu în­
lizarea acestei producţii. odată că rezervele interne ale întreprin­ muncitorilor cu interesele statului, cu in­ cerea sistematică a normelor de consum, nologic la turnarea penelor pentru armă­ seamnă cîtuşi de puţin că pot fi negli­
Ce anume cheltuieli se eieotuiazâ pentru derilor socialiste au un caracter .complex, teresele poporului muncitor. adică a cantităţii de materiale consumate turi şi a altor utilaje necesare industriei jate şi asemenea rezerve cum sint redu­
realizarea producţiei, care sint, cu alte că >în practică lupta pentru sporirea pro­ Dar creşterea productivităţii muncii in­ pe unitatea de produs. petrolifere, aduce întreprinderii economii cerea cheltuielilor de regie. <i a cheltuie­
cuvinte, elementele preţului de cost? ducţiei nu poate fi despărţită de lupta pen­ fluenţează şi alte elemente din preţul de Insuşindu-ne experienţa întreprinderilor de 30.000 lei pe lună. lilor neproductive .
In primul rind se plătesc salarii munci­ tru reducerea preţului de cost al produse­ cost al produselor. Creşterea productivi­ sovietice trebuie să introducem peste tot Un lactor important în realizarea de
torilor, tehnicienilor, inginerilor şi funcţio­ lor. Creşterea productivităţii muncii con­ tăţii muncii aduce o însemnată creştere norme de consum progresive, care să fie economii de materiale îl constituie apli­ De aceea, lupta pentru reducerea pru­
narilor din întreprindere ln al doilea rînd, tribuie la reducerea mai multor elemente a producţiei Deoarece cheltuielile de re­ fundamentate dm punct de vedere tehnic carea metodelor înaintate de lucru Acolo tului dc cost trebuie dusă concomitent
se efectuează cheltuieli pentru materiale ale preţului de cost. gie rămin neschimbate, in cazul creşterii şi care să se orienteze după cele mai bune unde aceste metode sint aplicate sistema­ in toate direcţiile, pentru mobilizarea
(materii prime, materiale auxiliare, com­ Creşterea productivităţii muncii duce la producţiei, aceste cheltuieli se repartizează realizări ale secţiilor fruntaşe şi ale mun­ tic. rezultatele sint cele mai bune Bri­ complexă a tuturor rezervelor scăderii
cheltuielilor de producţie. Ridicarea pro­
bustibil. energie electrică etc.). In al trei­ scăderea greutăţii specifice (cotei) sala­ pe un număr mai mare de produse, astfel citorilor fruntaşi. gada de turnători formari condusă de Co-
lea rînd se efectuează cheltuieli pentru riilor în preţul de cost al unităţii de pro­ ineît cota lor pe unitatea de produs scade O formă importantă a luptei pentru e- oeia Dumitru de la uzinele „23 August” a ductivităţii muncii, realizarea consec­
amortisment, care reprezintă valoarea u- dus. Aceasta se întimplă datorită faptului Datorită faptului că ndicsrea produc­ ccnomii este înlocuirea materialelor lucrat în luna aprilie timp de 2 zile cu ventă a regimului de economii, lichidarea
zurii maşinilor şi instalaţiilor în cursul că în întreprinderile socialiste se aplică tivităţii muncii duce la reducerea preţului scumpe cu altele mai ieftine, Iară a mic­ materiale economisite, fără rebuturi şi pierderilor în producţie şi a cheltuielilor
fabricării acestei producţii. In al patrulea principiul just potrivit căruia creşterea de cost la toate elementele sale princi­ şora calitatea produselor. In trecut, la fâră o scădere a calităţii produselor. neproductive, poale şi trebuie sâ devină
rînd, in preţul de cost mai intră şi alte productivităţii muncii trebuie să întreacă pale. in lupta pentru reducerea preţului uzinele „23 August” din Bucureşti .vi 1 - Succesele obţinute de colectivul multor
cheltuieli băneşti (cheltuieli .pentru de­ creşterea salariului mediu Să luam un de cost trebuie cuprinse toate măsurile orcchenul de la motorul de 190 CP se fa­ întreprinderi în lupta pentru realizarea o pirghie importantă a înfloririi patriei
plasări, poştă, telegraf, telefon, rechizite, exemplu : o întreprindere fabrică intr-o care duc la reducerea coturnului dc brica din oţel aliat costisitor din punct de unui regim sever de economii sint impor­ noastre, în ridicarea bunei stări materiale
pază şi altele de acest fel), dare sî-nt ne­ zi 1000 de .produse şi plăteşte salarii in muncă necesar fabricării produselor, la vedere al fabricaţiei Preocuparea pentru tante. şi cultural© a celor ce muncesc