Page 9 - 1954-07

Siblioteca
R^Qir/.’is'â
Hanvi'j^i-D^va
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢl-VAt IN A C E S T N U M Ă R
mul SLocinlismului Cum am reuşit să lichidăm absen­ Mal multă preocupare pentru for­ $â extindem schimburile de expe­

marea brigăzilor artistice de agi­
în
rienţă
3)
tele nemotivate in gospodăria noa­
construcţii
(pag
taţie
(pag. 2)
stră colectivă
(pag- 2)
R P. Chineză un puternic lactor de
fn intimpLnarea conferinţei Uniunii
şcolii serale de partid de doi ani
(pag. 4)
regionale a cooperativelor de apro­ Viata de partid — Din activita a pace In Asia şi lumea întreagă,
(pag. 3)
din Petroşani
vizionare şi desfacere (pag- 2)
ORGAN AL COMITETULUI RLGldMALPM R HUHCCQARA $1 AL SFATUUUPIPItAI iHHffi Pentru o mai bună desfăşurare a - Imperialiştii americani duşmani ai
Foileton — Cine e de vină ?... alegerilor de deJegate şi comisii de libertăţii şi independenţei Guiţe-
(pag 2) femei (pag. 3) malei. ■ (pag. 4).
Anul VI. Nr. 54 (389) | Joi 8 iulie 1954 4 pagini 20 bani
Pentru un regim complex 2 p e Latină u& naaitKc
de economii
A început P r i m i i s n o p i Primele realizări
Nu a trecut mult timp de olnd munci­ prindea* .lipsurile nemotivate şi chiulul In
torii, tehnicienii, Inginerii ţl •"neţkmarll producţie, practicat de urni munorton secerişul orzului Infr-una din zilele trecut», la G.A.C. Prlcaz, raional Oriştl*. a început secerişul or­ în întrecerea socialistă
întreprinderilor regiunii noastre au răs­ înapoiaţi Acest lucru se In timp 15 indeose- tului.. Duduitul tractorului a atras atenţia ţăranilor colectivişti şl cu gospodării indi­
puns chemării lansate la întrecere In cin­ bi la IC-SH., fabrica „Teba" din Şebaş, 2ilele călduroase de vară au adus viduale, care lucrau prin apropiere. După puţin timp. In Jurul secerjPorh-legători s-au Pentru realizarea angajamentelor
stea zilei de 23 Auguat, de către cele 13 Atelierele C.F.R. Soneria, Trustul 4 Con­ cu ete multe bucurii. Cea mai mare sl/îns mai mulţi ţărani, care priveau rum snopii cădeau anul după altul. Mai văzu­ luata tn cinstea celei de a 10-a ani­
Întreprinderi din capitală. In acest timp. strucţii din Hunedoara şi In alte între­ seră el lucrînd secerâtoarea. că doar şl ln vara trecută a lost pe holdele gospodăriei versări a eliberării patriei noastre de
oamenii muncii au obţinut succese deose­ prinderi din regiunea noastră. Insă. pentru oamenii muncii din agri­ Dar acum altceva l-a îndemnai să se apropie de acel loc.. Voiau să vadă primii snopi, către armata sovietică. colecUoişttt din
bita in realizarea sarcinilor de plan. Aceste lipsuri se datorase muncii naca­ cultură. este bucuria Începerii recol­ din noua recoltă. Geoagiu au executat pînă acum două
Pe lingă realizarea sarcinilor da produc­ tist â cât oare p; care o desfăşoară unele or- tării. In fiecare sat ţăranii muncitori Pe colectivişti, snopii cu spice mari, rod al muncii lor. II umpleau de bucurie. Nu­ prăşite ta porumb, iar ln ziua de S
ţie muncitorii, tehnicienii şi inginerii din gaalzaţii de partid şl comitete sindicale de privesc atenţi lanurile de griu şt orz mai ţăranii muncitori cu gospodării Individuale, priveau inglnduraţi cum înaintează de iulie au Început şl cea de a treia pro­
:ndusC*ia grea, uşoară, alimentari şl din întreprinderi şi secţii, caro in loc să des­ repede secerâtoarea. Iftslnd în urma el snopi bine legaţi Penlru toţi. uruitul secerătorll fită Cartofii au fost prăşiţi de asemeni
cooperaţia meşteşugăreasca acordă o aten­ făşoare o Intensă muncă politică In ve­ pfndind momentul ajungerii lor (n sta­ a lost un semnal eare-i anunţa că a sosii vremea s& înceapă secerişul. Mulţi se gin de două ori pind acum tar floarea soa­
ţie deosebită folosirii cu chibzuinţă a derea combaterii lipsurilor, sa mulţumesc diul de coacere in pîrgd pentru a le re­ dese la truda şi la timpul ee-l pierd tucrind cu secera ort cu coasa, la o lîşie de teren pe relui de trei ori. Inafard de acestea, ca-
materiei prime şi a materialelor, realizând colta care secerăfoarea *> face în două lure. $i dacă nu dau zor, spirele uscate prea tare. se
Să ia unele măsuri generale ' (ectiutştil au recoltat şi uscat furajele
economii însemnate, contribuind în acest Comitetele sindicale din întreprinderi şl Orzul care a fost «nş&mînţat timpu­ scutură, făcînd să se risipească din recoltă. • de pe 90% din suprafaţa cultivată cu
tel la scăderea sistematică a preţului de conducerile tehnioo-ftdmlnjalrallve au ne­ riu In toamna treeuld. care a fost pil- Tractorul condus cu dibăcie de lînărul Lrlţescu Teodor, a (icul repede înconjurul hol­ plante furajere.
cost ol fabricatelor şi semifabricatelor in­ glijat în mod nepetmis extinderea unor oii de buruieni in primăvara aceasta, dei. La fiecare fură. cuplele terrrAloarei culcau pe banda de plnsă ce duce la disoosl- Anul acesta ia gospodăria colcciioă
dustriale. metode sovietice ea metoda LUUa Cora- a crescut tnalr. are spice mari şl bo­ (ivul de legal, flşll de U/ 9 —2 metri din Geoagiu se va aplica metoda hi­
Folosind eu prirepera materia prună şt belnlcova. Numărul celor cere aplică a- gate în boabe In multe locuri el a In urma secerâloril care mergea in plin. colectiviştii din echipa Iul Furdut loan, aşe­ bridizării ta porumb pe întreaga su­
valumflcind deşeunle. numeroase între­ r.eastă metodă este Iacă mJc Acest lucru ajuns tn pfrgd Ţăranii muncitori mo- zau cu repeziciune snopii In clăi pe rlndurl drepte, ca sî nu încurce la desmlrlştlt. Nu prafaţă cultivată. Tn acest «cop a fost
prinderi din regiunea Hunedoara aduc o ee explică prin feptul că unităţile conta­ bUlzaţi de către organizaţiile de bard au trecut nici 3 zile. şl pe cele 6 ha cultivate cu orz, au apărut şiruri de clăi, care în însdmintal ifn tind cu porumb din
contribuţie preţioasă la sporirea neîncetată bile s-au înglodat In birocratism In loc să de la sate şi d: către sfaturile popu­ r'urlnd vor intra în gura batozei. soiul „local" şi altul eu porumb din
a producţiei. Asemenea întreprinderi sini; urmărească pe teren, operativ, economiile lare comunale II seceră pa măsură ce soiul „dintele colului' Polenizarea
fabrica de încălţăminte ,,Simrion Bămu- realizate de oamenii muncii, care trebuie ajunge în acest stadiu d2 coacere. Ast­ porumbului din sotezl local se va face
|iu“ din Alba lulia, „Filatura" Lupem. să fie recompensaţi pentru economiile de fel mulţi ţărani, muncitori din raionul Succesele ţăranilor muncitori din Bărăbanţ pnn scuturarea pelinului de la riadul
„Ţesâtoria” Vulcan 91 multe JUie De Urap, materii prime şl materiale. fila au terminat secerişul orzului şi insăminţat cu porumbul „dintele ca­
exemplu la /abnca de Încălţăminte „Sl- Pretutindeni în regiunea noastră, mun­ lora care n-au Demnă de urmat este pilda
Organizaţiile de partid, sindicale, U T.M. odată cu secerişul au făcut şi dermt- tului". obfinîndu-se astfel un sol nou
mion Btouuţlu" din Alba lulia colectivul şl conducerile, tehnico-administrative tre­ rişcitul — aşa după cum (i învaţă a- ca se desfăşoară plină de însufleţire ţăranului muncitor Fara Ştefan, care a de porumb oare va da o produejie cu
de muncă a reuşit ca in cursul lunii Iunie Oameni cinstiţi tineri şlvlretnîci muncesc- prăşit cu prăşltoarea porumbul ţărancei
buie să combată tendinţa unor muncitori gromlnimul Ţăranii munofofi Votna mult mal superioară. S-a luat de ase­
ac. prin folosirea raţională a materiei cu forţe spoj-lle Fiecare aste dornic că in- Fana Eleonora Astfel a aiutat-o să ter­ meni măsuri penlru a se face şl pole­
care caută să realizeze economii de mate­ Miron, Slrbu Filimon şl alţii din solul
prime să economisească 10.367 dm. pătraţi tîmplne cea de a 10-s aniversare a elibe­ mine şi ea prăsii a la timp nizarea floare! soarelui pe întreaga
rii prune şi auxiliare In detrimentul calită­
de piele din caca s-au confecţionat ghate ţii lucrărilor încredinţate Cel ce practică Leşnlc au terminat de pildă secerişul rării patriei noastre, cu noi succese Ţă­ Fruntaşii comunei la întreţinerea cultu­ suprafaţă cultivată
şi pantofi. orzului şl au dezmirlştit întreaga su­ ranii muncitori din comuna Bărăbanţ au rilor îint : comunLşiil Hariaş Ştefan, Al- Fruntaşi In listasem eu «odaliziă ce
asemenea metode trebuie ajutaţi şi orien­
Pnn valorificarea deşeurilor colectivul taţi să folosească cu chibzuinţă materia prafaţă recoltată plnă In ziua du 3 răspuns cu drag la chemarea la Întrebare dea Timotei, Roman Vara apoi ţăranii se desfăşoară în cadrul gospodăriei
de muncă al acestei fabrici a mal confec­ primă şi să înlocuiască materialele scum­ iulie. Plnă în aceeaşi zi au terminat lansată de cel din comuna Geoaglu Deşi muncitori Voloncl Nîcolae, Păcurar Ale­ tint colectiviştii Ferdeş loan. Ivan la­
ţionat peste 1000 de sandale pentru copii pe ou altele mai iatlhie fără a dăuna caU- de asemeni secerişul orzului şl ţăranii nu e prea mult timp de clnd au pornit xandru «i Muntaanu Vaslle. şii. facob Aron, JTea Florlca din echipa
Folosirea cu pricepere a thmpukil de lu­ tăţli produselor muncitori Costala Rvdolf, MoLse fuliu, întrecerea totuşi ţăranii muncitori din Sînt Insă şl ţărani care nu dau atenţie I-a şt RengheaTudcr, Luco Matei, fcan
cru le-a permis «ortaioareJor Croza Ana. De asemeni trebuie tntântă ecttvkatea Cizmaş Gheorghe şi alţii din comuna Bărăbanţ au obţinut o sen9 de succese îngrijirii culturilor Culturile ţăranilor Costică, fvan P!oc»«ui, Manea Augus-
Da roţi Cizela. Ioana Dumteraş şi altora brlglzlăar do calitate şl de economii A- Lăpuşnlc. Prima praşilâ la porumb a fost execu­ Mubtan Alexandru şi Tatu Alexandru nu btn şi alţii din echipa ii-a.
de te „Filatura" Lupenl sâ sortare In ceste forme avansata in organizarea locu­ Secerişul orzului a început şi în co­ tată în întregime, Lar praşila II-a ln pro­ sint îngrijite fapt care II sJluează in urma Rezuifate frumoase au fost obţinute
curmi lunii iunie între 580—703 kg. fire lui do muncă trebuie să se bucura în munele Dobra, fiia, Strb», Şoimuş şi porţie de 80%. De asemeni viile au fost celorlalţi ţărani din comună. BZRCEA ŞTEFAN şi de colectiviştii care lucrează la
peste prevederde planului de producţie. permanenţă de sprijinul real al maiştrilor multe altele din raionul fila. stropite de trei cjn Ţăranii muncitori caro corespondent voluntar ferma zootehnică. Ia stupărit şi la gră­
Pe Ungă rea Uzările obţinute in lupta şl al tehnicienilor tnoeplnd de la întocmi­ au vite şl atelaje au venit in ajutorul aca- dina de zarravaturL Cu toţi au acetaş
pentru economii mal slnt irul şl o seamă rea programului de lucru al brigăzii şi NICULA MIRON gind să clşilge întrecerea socialistă pe
de lipsuri In activitatea întreprinderilor d9iă la realizarea lui în întregime. corespondent voluntar In primele rînduri ale întrecerii regiune tn cinstea ellef de 23 August.
noastre. Existenţa acestor lipsuri, In gene­ Cor-«tetele sindicale şi ode U T M. au da­
re 9tnt de ordin organizatoric VJtui con­ toria de a instrui periodic responsabilii In întreprinderile carbonifere din V&- Uzarea planului pe luna iunie tn proporţio
ducători de Întreprinderi, şantiere, ele ou brigăzilor, pentru ca el să antreneze pe Faptele vorbesc taa Jiului, întrecerea socialistă In cinstea de 101,1% de către colectivul minei Anl- Veşti îmbucurătoare
căsut pe panta automulţumirii in urma re­ toţi membrii brigăndor la realizarea «uC- zilei de 23 August se desfăşoară viu ln rvoaaa şl Îndeplinirea tn Întregime a pla­
zultatelor obţinute, neglljlnd In mod con­ oealvă a oblectiveînr fixate, etlt tn con­ N-a trecut mult Ump de dnd muncitorii lupta Lor pentru mai mult cărbune colec­ nului de către Loate sectoarele de la Uri-
damnabil munca da control ps teren Ca tractul de întrecere cJt şi în programul de fabricii de hiYtle „1 Mai" Pelreyti şl-au tivele nunelor caută mereu s5-şl îmbună­ câni. dovedesc ci şl aceste colective se T ovarăşu) Oţoiu Adnin ne face cunos­
urmare a acestei munci birocratica, lipsite lucru pe luna respectivă sporit angajamentele In cinstea zilei de tăţească activitatea, să aplice nod metode străduiesc să sa situeze ln primele rlb- cute realizările obţinute de oţelatil Com­
de Interes, in' unele Întreprinderi, se lro- Organizaţiile de partid trebuie eă fie Ld BS August. Ete atunci ei s-au prins mal de muncă. duri ale întrecerii socialiste binatului metalurgic „Gh Gheorghlu-Dej"
setc- materii prime, materiale auxiliara fruntea activităţii maselor de muncitori, C»J afldejde la întrecere. Graficele au În­ Rezultatele obţinute dovedesc că acolo Dintre onleeldvele sectoarelor miniere din din Hunedoara in cursul lunii Iunie a,c
iar procentajul rebuturilor este mare, fap­ să le'mobilizeze la luptă pentru obţinere ceput să urce vertiginos. Iar faptele &ă unde conducerile tehnleo-adminlstrative au Valea JîVluî. rezultatele oela mal buD» Planul pe întreg sectorul a fost depăşit
te care !n totalitatea lor fac ca preţul de de noi îuccase In producţie Ele vorbească despre munca plină de avtnl dat sprijinul necesar brigăzilor do mineri cu 1,09%, printre oţelarii cal măi destoi­
cost la un ale sortimente să nu poată trebuie să exercita un control rigu­ a ace9tuJ colectiv harnic şl unde munca politică s-a du9 efectiv, le-a obţinui sectorul II al minei Anlnoasi nici oumârirxiu-se tovarăşii din echipele
fi redus De exemplu, La Combinatul me­ ros asupra activităţii conducerilor admi­ Bilanţul lunii Iunie s-a încheiat. Mun­ planul producţiei do cărbune a tas* reali­ condus de tlnâru) inginer Horvat Ale­ şi brigăzile conduse de prlm-topâtorii Forţu
talurgic „Gh Gheorghlu-DaJ" din Hune­ nistrative şi £ demltetelor sindicale şl să citorii. inginerii şl tehnic tonii aint pe bună zat şl depăşit xandru sector care a realizat o deplore Petre, Brlnzei Dumitru. Beder Gheorgbe,
doara şi uzina „Victoria** Călan. cocsul combată cu toată tăria orice tendinţă de dreptate mlndrl de rezultatele lor. Pla­ In cursul lunei Iunie la mhna Petrila pla­ de plan de 25%. Lăbuneţ Vaier. Petroviel Alexandru şi al­
este împrăştiat, amestecat cu î»er vechi, cutcmulţumire. munca superficială şi bi­ nul de producţie a fost îndeplinit In pro­ Sectoarele I B şi III de la mina Lu- ţii, oare şi-au realizat sarcinile de plan
zgură, lemne etc La scoţia construcţii me­ rocratica. care frînează îndeplinire* rit­ porţie de 124,93%, Iar valoarea producţiei nul de producţie a fost îndeplinit In pro­ pe luna iunie in proporţie de. 100,30—
talice a combinatului din Hunedoara afat mică a sandilor planului de producţie. planificate a fost depăşită cu 117,03%. porţie de 101,7%. Cete mal frumoase re­ penl sînt şi ele fruntaşe pe exploatare «12,90%.
aruncate la varia întSmplârli tot felul de Practica muncii a dovedit că scolo unde Valorificarea deşeurilor a fos» şi. ea o zultate au fost obţinute de sectorul I şl Amîndouâ acesta colective au dat cu 4% Rezultate Inimoase au obţinut şi tova­
şuruburi cere ar putea fi uşor recondi­ organizaţiile de partid analizează periodic preocupare de seamă a colectivului fabri­ V, conduse de tovarăşii Manole NlcoLae şl mal mult cărbune perte prevederile pla­ răşii Juica Florian, Băda Petru, Haiduc
ţionate, electrozi consum9p pe jumătate activitatea comuniştilor în procesul d» cii. Bunurile de larg consum confecţionate nului pe luna iunie. Florian şi alţii de la cuptorul electric, al
şi neconsumaţi care de asemene* ar putea producţie, se preocupă de buna desfăşu­ din deşeuri, a atins In luna iunie o va­ Tenczder Ştefan, primul realizltud o de­ Analizîndu-se rezultatele dobtndîta de sectorului Contribuţia, tovarăşilor din e-
să fia Întrebuinţaţi. rare a muncit politice de masă şi îndru­ loare de pesta W.250 lei. păşire a planului de 1,1% tar al doilea de chlpele pe cate le conduc a făcut ca pla­
Asemenea exemple negative simt şl une­ mă activitatea formaţiilor culturale, suc­ In realizarea acestor succese este dem­ 6.8% . colectivele minelor din Valea Jiului, frun­ nul de producţie la acest cuptor si fie
le şantiere de construcţii ca cele de la „O- cesele fn producţie sînt evidente. nă de remarcat munca fruntaşilor fn în­ La minele Anlnoasa şi Urlcanl s-au ob­ taş în întrecerea soolaDstl s-a dasat co­ depăşit cu 5,80%.
oaşul Muncitoresc" Hunedoara. Petroşani Organizaţiile de partid irebuie să lupte trecerea socialistă Petet Pavel de )a secţia ţinut de asemenea rezultate frumoase Rea- lectivul minei Petrila *
Lupenl şl ah ale unde materialele de con­ cu hotârlre împotriva risipea de materii finisaj, care a obţinut o depăşire de plan
strucţii se manipulează fără simţ de răs­ prime şi materiale, împotriva rebuturilor şi de 178% şi Basar&bu Gheorghe do la a- In secţia forje a Combinatului metalur­
pundere şl chn această cauză ele se sparg şi deşeurilor mobfllzînd itoţi oamenii muncii oeeaşI seoţle, care şl-a depăşit sarcinile de O instalaţie mecanica pentru uscarea gic „Gh Cheorghiu-Dej" Hunedoara, fie­
ee distrug Unii conducători de şantiere din secloreri lor de activitate pentru a e- plan cu 134%. materialului lemnos rarii Inţo'xiglndu-B» mai mult purln semne
Invîrtasc cu tnriemlnare barele d® fier în­
se mulţumesc să înregistreze şl iar al în­ oonomlad şi a laicei cu grijă licoare bucată Asemenea lor, eu un bilanţ fructuos au roşit; asupra cărora cad parcă cu furie,
registreze numărul cărămizilor şi ţiglelor de oţel, piele, lemn şl flecara gram de ulei, încheiat luna şl muncdtoarele Blscă Ma- Petroşani (de la redacţia ziarului O mare greutate a constat in faptul «3
sparte, a oantităţilor de ciment şi nisip benzină, etc. şi dte materii prime şl auxi­ riă şl Tuzelea Suzana de la sortare, care „Steagul Roşu"). atelierul nu avea ta dispoziţie decît lemn loviturile <putarnicelor ciocane Şi cu fie­
care lovitură, materialul -nroşit la forma
împrăştiat de căruţe şi camioane, în loc să liare. şl-au depăşit planul lunar cu 202, respec­ verde penlru binale De aceea muncitorii dm ce în ce mal conturată a diferitelor
tragă la răspundere pe acei care nu-şi fac Fruntaşi In Întrecerea soclalbt&l Mun­ tiv 187%. Pe zi ce trece, constructorii din Valea au construit pe lingă atelier o uscătorie piese Airj !o secţie, lucrează şi harnldl
datoria In loc să controleze, să organi­ citori. tehnicieni, ingineri şi funcţionarii Jiului înalţă lot mal multe locuinţe mun­ mecanică pentru uscarea materialului fierari dm acîiipele conduse de lovarăjU
zeze zilnic activitatea şantierelor, ei se Formaţi o opinie publica muncitorească Expoziţie de cărţi citoreşti şl construcţii sodal-oulturale. La I cm nes Această uscătorie cuprinde patru
mulţumesc să cunoască neajunsurile şl lip­ împotriva rlstpMorilor de timp, materii aceste construcţii sint necesare uşi, feres­ compartimente ds beton, in flecare pu« ?zabo Andrei şi Covaci FranclîC. In pri­
surile locurilor de muncă, naţuînd nici un ,'rimc şi materialei Baza rsîonală CLDC şl „Librăria tre şi alte lucrări de timpi fine ln aml tre­ mele cinci zile aJe lunii Iulie a. c.,' el au
lei de măsuri operative şi concrete In Intensificat!-vă eforturile în Întrecerea Noastră" 6*0 Hunedoara au .organizat zl- lîndu-se usca 2S mc de lemne. 6 venti­ realizat graficul de producţie In propor­
vadera remedierii lor. sodaîietă în vederea realizării angaja­ tale trecute In comuna Ghelar, o expoziţie cut!, toate aceslee se adueeau de la dife­ latoare Introduc aici aburi fierbinţi şl ţie de I8S—260%. Tot ic secţia forje, bri­
De asemeni, sSrvt încă tratate cu multă mentelor pe care vi le-aţi propus sa le cu cărţi specifice locului de muncă rite fabnd din ţară. Acum, la Llvezenl aer uacat In felul acesta materialul lem- gada ulemîslă condusă de Sllian Gheor­
uşurinţă de către conducerile tehi>:co-ad- realizaţi în cinstea calei de a 10-a ani­ La deschiderea expoziţiei tovarăşul Ba- fl-'a deschis un atei iar unde se fac binale oos care înainte necesita pentru uscat ghe io icelaş timp, a obţinut o realîraro
mirfffekratrve şi cctmHeteJe sindicale de între­ versari a eliberării patriei noastre lea Nicolae preşedintele sub?»Ilclsl CLDC pentru noile locuinţe muncitoreşti ce se 2—4 luni, acum eete uscat în numai 3 a graficului d» 255% (de la Garaîaouloan
Hunedoara a ţinut în faţa celor prezenţi corespondent voluntar).
construiesc. zxie
ccnfennta „Importanţa cărţi! In opera de ir
Noul staţionar medical de la Călan constrube a socialismului 'In ţara
noastră". Muncitorii de la preparaţla. minei Pe­
Nu de mult timp a început la Călan lui staţionar şi la amenajarea localului In E.vpoziţia deschisă La GheLar a fost \d- In s p r i | i n li l m i n e r i l o r trila, raionul Petroşani, au încheiat luna
construirea unui staţionar medical dife­ fruntea acestei acţiuni au stat comuniştii zitatâ p»ulţi muncitor miner, ţărani întrecerea socialistă ln cinstea zilei de tru ca munca iu si dea roade In ultima Iunie ac., cu frumoase realizări. Exemple
renţiat Vechiul staţionau* exiatent nu mai Opnşor Rozalia, Bretfel Alexandru, şi nvjr.'jtiori. Intelectuali, pionieri şl elevi. 23 August a făcut ză crească si mai mult perioadă fierarul Balint împreună cu Eu- avem echipele de lăcătuşi concluse de
corespundea nici dm punct de vedere al Conetantinesou loan, precum şi tovarăşele Ln timpul expoziţiei au fost vlndute elanul de muncă ai muncitorilor din ate­ gcit hiat ln s reuşit să obţină o depăşire de Farca» Ilie şi Malzenbach Mihai, care au
localului şl nici In ce priveşte instalaţiile, Metea Ana. Munteanr Mana, Nina Dubta- oeoie 7000 cărţi şl broşuri lierele minei Anlncasa Ei ie slcăduesc nonuâ de 40% la confecţionarea de ma- obţinui depăşiri de normă în medic de
fapt pentru care de oele mal multe ori In ţov şi Şandor Elena Dvn partea perso­ N GRIGk>RrU ca prin lucrările de reparaţii cj le efec­ caze pentru liniile ferate subterane 30—60% .lucrînd de pe acum ln coaUil a-
carul unei Îmbolnăviri subita, nu se pu­ nalului medical s-au evidenţiat In această eorespondeni voluntar tuează să vină permanont In ajutnrul har­ Exemplul Berarului Balint Alexandru aului 1935
teau lua toate măsurile necesare, fiind ne­ muncă doctorul C-rlcluncscu Mihai medic nicilor mineri osie urmat de numeroşi muncitori din ate­ La secţia vulcanizare, munca însufleţită
voie a se transporta bolnavul la spital şef. Nîvgy Eugen şi Ca bor Liviu medici In­ Universitarei La unul din atelierele minei lucrează cu­ lier. Din aceştia putem aminti pe tovarăşii a tinerilor din brigada utemLs'ă condusă
Noul staţionar ee va Intra in funcţiune ternişti, iar dm partea personalului aawir noscutul fierar Ba Unt Alexandru Baro­ de Todoran Ştefan, a atras pe toţi mun­
în luna aceasta, este dotat ou un număr Iar tovarăşele Sueiu Elena, Megheşl Iu- M. V- Lomonosov*' sul şl nicovala sînt prietenii nedespăr­ Hribsd lotfif şi loo Drăgoi. care la repara­ citorii secţiei Brigada «t-a depăşit norma
de 40 paturi, instalaţii medicale modeme IIana, Budai daria Vulpe Elena. W ţiţi al tovarăşului) BalinL de zeci de am, rea dt scule mlniete ‘ securi, ciocane, etc., cu 37% Asemeni lor, muncitorii altor sec­
şi tot felul d*i estrumente El este pre­ Nou) staţionar me\=îal diferenţiat de Ic dala „Librăriei Noatre” din Deva Ou aceste două unelte el i-a ajutat zi de au obţinut o depăşire de 30% ţii, au înregistrat însemnate depăşiri de
văzut cu oabkxita de fizioterapie, interne, la Călan, care are scopul de a asigura o Comitelui regional 1 A R.L.U.S. a organizat rl pe mineri In decursul multor ani De LUCIA LICIU normă. Ttroplarul Daniel Adilhnrt, bobi­
stomatologie şi chirurgia. intervenlre promptă şl sigură In cazuri de o expoziţie cu Ierna: Universitatea „M V aceea el nu precupeţeşte nici un efort pen- corespondentă voluntară natorul Bako Dionirie, electricianul Hirsch
Pentru terminarea lucrărilor şi punerea boală, oglindeşte grija deosebită a parti­ Lomonoflov" Adalbert $1 clţn. au realizat depăşiri in­
staţionarului în funcţiune cit mai urgent dului şi guvernului pentru oameni» mun­ In cadrul expoziţiei, pe lîtvgă fotografii­ tre 35—6U%, (de la Morani Marla cores­
numeroşi oameni al muncii din Călan ctt cii. care vor avea astfel posibilitatea de le care Ilustrează diferite aspecte exte­ Fanfara de pionieri se pregăteşte pondentă voluntari).
fj. perrojvalul medical şi sanitar îndrumaţi a-şi îngriji la timp şi In bune candiţtuni rioare şi interioare ale clădirii universită­ *
de organizaţia de partid, au prestat un sănătatea, bunul cel mal de preţ. ţii, se oferă publicului vizitator un bogat în cinstea zilei de 23 August
Tovarăşul ■ Rusu Gheorghe coresponden­
număr Însemnat de ore de muncă volun­ FLORE A DUMITRU material documentar asupra modulul de
tară la curăţirea terenului dm Jurul nou- . oficiant sanitar organizare a invfiţămintului. asupra sti­ Fiecare dintre noi încearcă o puternică gătit oricum 1a o sărbătoare ca aceea a tul nostru voluntar ae înştiinţează despre
emoţie clnd vede treirînd pe stradă sau zilei de 33 August, el repetă cu mult slrg, activitatea rodnică oe care o desfăşoară
lului arhitectonic al' clădirii, asupra capa-
aude ctntlnd la diferite serbări, fanfara brigăzile de .îldari ic întreţinerea blocu-
cMăţll acesteia, etc de pionieri a fabricii de hlrtie „1 Mal" de două ori pe săptămlnă, clntacele pe care
R e p e t a m e r e u s u i t a Ln noua clădire a universităţii chn Petreşti. Şl, cum nu te-ar emoţiona aceşti vor sl le prezinte cu această ocazie. Prin­ 'rllof muncitoreşti din Lupenl Brigăzile \
Mo9cova învaţă peste 8000 studenţi şi tre aceste dntece sint : „Imnul ILP R." şl conduse de tovarăşii Enghel Petru, Chel­
Faza urterraională a concursului artistic obţinui succese deo9ebiie ca solist instru­ 7000 aspiranţi; iar în trvtreagai universitate mloup, gravi In uniformele lor, care au ner Franl, Herban loan şl alţii, îşi depă­
de-amatori da la căminele culturale se a- mentist la faza raională, tn flecare zi (Ln clădirile vechi şi noi) Învaţă 17 000 de reuşit să reahzeze lucruri atit de fru­ clntecele pioniereşti : „Salul voios de şesc zilnic normele de producţie cu clte
propie Jn acest timp, echipele de cor, repetă mereu sulta de ciniece cu care se­ studenţi de S7 naţionalităţi, 2000 profesori moase pionier”. „Marş ln tabără" şi „Trompeta 33-40%, executind lucrările de renovări
dansuri, soliştii vocali şi instrumentişti, va prezenta la faza int.erralonală academicieni si colaboratori ştiinţifici pre­ In fiecare an cel ee-au absolvit şcoala albă". la un coeficient calitativ ridicat
toţi cei care la faza raională au fost cla­ Printre oîntecele din sultă cu care se gătesc cadre .tn 42 specialităţi. Căminul elementară pleacă spre alte şcoli şl alţii, La repetiţiile care se fac dovedesc mult Cu acelaşi aituzlasm muncesc sl tine­
sificaţi penlru faza lnterraională, se pregăteşte Armean Petru, o parte ca: studenţesc are 5754 camere individuale mai miot c-o şchioapă, ta iau locul In interes şi dragoste pionieri ca: Fagner rii Rusu Rudolf. Nagy luliu Moldovan
pregătesc intens pentru viitoarea între­ pentru studenţi. fanfară Acum fanfara numără 40 de pio­ Ghecrghe şi alţii de Ia lămpărla minei Lu-
cere „Mii bădiţi badiule" şi „Slrînşi uniţi cu Cifrele-de mai sus extrase din materia­ loan. Rusu Gheorghe. BresQer Matei şl peni Organl2Îndu-$t temeinic locurile de
Iii satul Ohaba de sub Piatră din raio­ muncitorii” sînt compoziţii proprii lul oferii de expoziţie, consiitue o măr­ nieri, majoritatea din el elevi ai claselor a alţii. muncă ol au reuşit ca in ultimele zUe să-
nul Haţeg, directorul căminului cultural, P FARCAŞIU turie vie a înfloriră ştiinţei Ş‘ culturii în 4-a şl a 5-a. Şî, pentru că in cea mai mare Un deosebit merit revine dirijorului a- $1 realizeze sarcinile de producţie In pro-
ţăranul întovărăşii Armean Petru, care a corespondent voluntar Marea Ţară a Socialismului.__________________ parte slat noi al nu te ootl presanta pre- ceâteLfAolârfi,_________________ I--------- -— ^nortta-dAU 38-150%------------------------ =—'-------