Page 10 - 1954-08

Pag. 2 DJtUMUL SOCIALISMULUI Nr. 63

OAMENI Şl FAPTE DIN MINELE REGIUNII NOASTRE

OOOO<X>0Ch00ChX>^O<>OOO0CK>OCk>oO0O<>0O<>OOC>OO0Ch>CK><>0C>O0<><>0OO<X>»SXX>000000OO>0000000000^00000<^00000P00*>0 OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC O'

In curînd îşi va primi La 6 august, In Valea Jiului, ca de altfel în întreaga ţară, va fl sărbătoare. Sărbă­ Mîndrie de miner
toarea minerilor cuceritorii adîiicurllor. In această duminică însorită de august, poporul
diploma de miner nostru muncitor sărbătoreşte pe bravii mineri, aceia care din adîncurlle pâinîntulul scot eai\a începuse a-şl cerne umbrele. De
S,a fereastra vagonului ce mă aducea
la iveală nesecatele bogăţii ale patriei noastre. Niciodată minerii nu s-au bucurat de
ntr-unuil din abatajele minei Uricani atîta stimă şl încredere ca astăzi. Minerul care în ttecut ml cunoştea ce-1 bucuria, pe în Valea Jiului, privind meleagurile dim­
Ilucrează şi brigada harnicului miner buzele căruia nu încolţea niciodată zimbetul, ai cărui copii trăiau in cumplită mizerie din prejur, îmi păreau acum cînd le vedeam
Paraschlv Gheorghe. Tinerii din brigada după ani de lipsă, mai irumoase ca ori-
cauza exploatării sângeroase a patronilor şi-a găsit abia astăzi preţuirea meritată, deve­
sa după ce ţin sfat ou dânsul, pornesc cu nind un cetăţean de onoare al patriei noastre, Cite nu s-au schimbat în Valea Jiului. cind.
însufleţire la muncă. Pic ham erele încep Pe locurile unde în trecut creşteau buruieni, astăzi se ridică impetuoasele case ale mine­ Şi fără să vreau, aşa cum de puţine ori
5ă păcănească şi ecoul muzicii lor, atît rilor. In toate oraşele minerilor s-au înălţat şcoli, cluburi, cinematografe, teatre, etc. Toate se întâmplă în viaţă, glndurile mi-au fu­
de cunoscut minerilor, se pierde Izbindu- git pentru o clipă cu mulţi ani in urmă
acestea, pentru ca viaţa minerilor să fie mal bună, mai frumoasă.
se de pereţii galeriilor. Sărbătorind „Ziua Minerului” nu putem să nu amintim de ziua de 6 august 1929 cînd şi în faţa ochilor mei au- început să mi se
Urmărindu-Je munca indirjită, briga­ burghezia a încercat să arunce tot greul crizei economice pe spinarea minerilor. In loc perinde ca pe o pînză de ecran imaginile
dierului Paraschiv, i se umplea inima de vieţii minerilor din trecut, alături de care
bucurie. să satisfacă cererile îndreptăţite ale minerilor, lacheii burgheziei au răspuns prin foc mi-am trăit primii ani ai copilăriei.
ucigător, semănînd moarte în rîndurile bravilor mineri de la Lupcnl. Dar glasul plin de
Privirea 1 se opreşte deseori asupra ute- revoltă ai minerilor din Valea Jiului care cereau pilne şi libertate, nu a putut fi Inti­ Grea şi apăsătoare era viaţa bietului
mistulul Chetrăruc Ioan: — „în aurind midat de represiunile sîngeroase la care a supus burghezia pe mineri. Sub conducerea miner Batjocorii şi hulit de toţi,-minerul
va primi şi el diplomă de mineri..” îşi zice trebuia să-şi cîştige ou preţul unei mun­
cu mândrie şeful de brigadă. directă a partidului; lupta pentru un trai mal bun, pentru dreptate a continuat cu şl mai ci de multe ori supTaomeneşli bruma de
. .Apăsînd cu .putere minerul perforato­ mare indlrjlre. Eliberarea patriei noastre de către glorioasele armate sovietice a adus mî nea re.
pentru prima oară zorii unei vieţi noi şl fericite şl in Valea Jiului.
rului, tinărul ajutor de miner Chetrăruc, Şi cum să nu fie aşa, cind in mină tre­
sfredeleşte peretele abatajului. El munceş­ buia să munceşti cu unelte rudimentare,
te şi învaţă cu sîrguinţă, pregâtlndu-se cînd lingă tine răsuna dispreţuitor şi dur
lovan Silviu, fruntaş în întrece­ practic ca să treacă ou succes examenul Q)ana Qlieaiae arţarii mi glasul supraveghetorului, cind amenzile Matiaş Nicolae, fruntaş in între­
pentru diploma de miner; Pentru aceasta patronilor oUrgeâU lanţ pe capul minerului.
rea socialistă la mina Uricani. Apll- Ş brigăzii 26 A. de lă orizontul tineretului al minelor de fier Ghelar era cerea socialistă la minele de fier din
a venLt în Valea Jiului să înveţe meseria Dar minerul a fost întotdeauna un om
cînd metoda graficului ciclic, brl- de miner. cam înciudat Iri dimineaţa aceea. Fitsese şi mal înciudat dimineaţa cînd a intrat în dîrz şi hotărît. Mal tare declt rocile de Ghelar la orizontul II. împreună cu
gada sa, a realizat în cinstea „Zilei ★ şut şi a dat cu ochii de Toma GhCorgHe, Drăgnei Marin şi Vesa Avram. Aceştia piatră şi cărbune care cădeau rteputin- brigada sa, obţine lunar depăşiri
Minerului" 47 de metri înaintare ...Ohetrăruc Ioan, erra cel mai tinăr din­ erau „plouaţi” rău. ciose în faţa forţei sale, mai hotărî ţi declt medii de normă trecînd peste 40 la
— Noroc bun băieţi / — le zise ca de cbicei tov. Duna Nicolae.
tre muncitorii de ia gospodăria agricolă de
o este normă. — Noroc, dar nu de ăsta — răspunse unul dintre ei. stînca de granit aflată în bătaia vîntu- sută.
stat din Todereşti, regiunea Iaşi Patru Da, ce-i asta bre ? — întrebă brigadierul abia reţimndu-şt minia. Cei trei or­ rilor, el a ştiut'să-şl aleagă oalea cea mai
ani a muncit atei în gospodărie. Oînd se justă pentru a scăpa de mizerie şi de ex­
făcea citirea ziarelor, el asculta atent, taci care lucraseră in schimbul de noapte, nu ascunseră nimic şi povestiră tot. ploatare — calea luptei revoluţionare.
absorbit de măreţia faptelor muncitorilor; Iată ce-i tovarăşe — Duna — zise Toma. Noi trei sîntem in egală măsură vl- Şi glasul plin de ură şi de minie al
A auzit vorbiaidu-se de oţelarii care în­ nobaţl şt nimeni altuL Cu puţin înainte de a veni dumneata, am puşcat găurile date minerului căzut ieri în luptă, plînset/ul
astă noapte. Din cauză că atunci cînd am armat nu am strins bine armăturile, iar
fruntă căldura cuptoarelor, despre mun­ copiilor şi al femeilor inspăimintate de
citorii uzinelor şi fabricilor ce le trime­ găurile au fost lungi, puşcăturile au i-upt blocuri cam mari de minereu. Atunci s-o foame n-au fost în zadar. Sub conducerea
teau tot mal multe;.unelte şi maşini agri­ rupt şl poditura şi a năvălit rambleul peste minereul puşcat. partidului, visu-i de aur a devenit realitate.
— NU mai puteam de ciudă şi de ruşine — zise tinărul Drăgnei Marian. Unde
cole, despre ţesătorii care dădeau peste Cu citeva zile în urmă l-am văzut pe
if
plan sute de metri de pînză şi multe mai pui, că a văzut această ispravă” şi tovarăşului maistru Dobre Apostol şi-a ris bătrinul miner Cenuşă Cornel. Lucrează
alte povestiri care descriau munca eroică de noi zlcînd: în mină la Petrila de prin 1925. El a cu-
a celor din fabrici şl uzine. Dar cel m*ai Ce-aţi făcut măi iepuroilor ? — că iepuroi ne zice de cînd le-am luat-o înainte nosout din plin viaţa cea grea şi apăsătoa­
celor din brigada „6 August”, Ne-a dojenit, apoi ne-a sfătuit cum să înlăturăm
mult îi plăcea atunci cînd se vorbea des­ re a trecutului.
pre cel oare coboară în adîncuri şi care mai repede această boacănă şi acum, ce mal..! Nu ieşim nici noi din şut pînă nu — Numai viaţă de om nu a fost aceea.
scot „ta ziuă” cărbunele, atit de necesar terminăm de reparat ceea ce am stricat. Munceam de ne ieşeau ochii din cap, şi de
industriei noastre. — Chiar aşa / — întăriră şi ceilalţi doi. mincare tot n-aveam. Adevărata viaţă am
Această scurtă discuţie dar sinceră inmuie oarecum pornirea şefului de bri­
Munca minerilor îl atrăgea din ce în ce Început s-o trăiesc abia in anii libertăţii
mai mu/l-t. Articolele parcâ-1 îndemnau gadă. aduse nouă de vitejile oşti sovietice.
să urmeze şl el pe bravii mineri. — Măi ortaci, duceţi-vă şi-uă odihniţi şi ţineţi minte odată pentru totdeauna Am cunoscut şi casa minerului Cenuşă.
Auzise că meseria aceea, îndrăgită de el ceea ce vă spun : cînd armaţi, apoi strîngeţi cu nădejde armătura! V-ăm mfli spus Cita deosebire faţă de casa unui miner
de fapt acest lucru şt nu prea aţi ţinut cont. Acum v-aţi convins singuri.
pînă atunci numai dân cele citite prin din trecut 1 Covoarele şi mobilierul din
ziiaTe e grea, insă pe el t>u-J speriau greu­ ★ casă, filori'le şi perdelele aranjate cu mult
tăţile. „Carambolul” — aşa cum obişnuiesc minerii să spună anumitor defecţiuni teh­ gust in fereastră, toate vorbesc de bunăs­
„,.,N-am să mă las, îşi zicea el, giridind nice care li se intimplă in abataje — avusese loc cu vreo citeva 2»le înainte de ziua tarea ce domneşte in casa acestui om.
Şerban Ioan lui Petru fruntaş In
la cele auzite Am ©ă învăţ pînă oînd voi minerului. Fiecare brigadă sau echipă se pregătea ca în schimbul de onoare ‘închi­ Nu este lună In care minerul Cenuşă să Andrei Nicolae, şef de brigadă
întrecerea socialistă de la mina Ţe-
fi şi eu ca ei...” nat acestei tradiţionale zile, să scoată mai mult minereu. Minerii brigăzii 26 A. câştige mai puţin de 1600 lei. Luna tre­ utemistă la minele de fier din Te-
bea, decorat cu „Ordinul Muncii” Şi tinărul Chebr&ruc Ioan s-a ţinut de urmăreau acum atingerea unui dublu scop : spălarea ruşinii care plana asupra în­ cută bunăoară a câştigat peste 2000 lei.
clasa Ill-a şi Medalia Muncii. Grupa cuvânt. In cele 6 luni petrecute la S.F.U. tregii brigăzi de cînd cu „carambolul”, şi deţinerea mai departe a titlului de bri­ In anii puterii populare minerul Cenuşă liuc, la orizontul V. Incepind cu
pe care o conduce obţine depăşiri Lupeni, şcoală înfiinţată prin grija parti­ gadă fruntaşă pe explodtare. şi-a văzut visul împlinit. Şi-a durat casă data de 20 iulie 1954, brigada sa ex­
dului şl guvernului nostru el a fost printre Şl s-au pus „băeţii” lui Dună pe treabă, nouă de- ţi-e mare dragul s-o priveşti. trage minereu în contul lunii au­
zilnice de normă de peste 160/ ,
0 primii la învăţătură. Sînt tare ambiţioşi cei din brigada 26 A; Cu nici un preţ nu vor să cedeze Alături de florile de pe masă ce răs- gust.
Tinărul Ohebrăruc şi-a îndeplinit dorin­ locul întii titlul de brigadă fruntaşă. Sînt in întrecere cu ortacii lui Bistrian Bu­ pîdeau in întreaga cameră un miros plă­
ţa. Aoum, munceşte cot la cot cu bravii jor din brigada <,6 August” — nişte tineri tare colţoşi: gata — gata să-i ajungă cut, am dat de citeva scrisori. — Sînt de-
mineri, despre oare citea prin ziare, dînd şi să-i întreacă pe cei din brigada 26 A. la Nicolae ai nostru — a încercat să-mi
sute de tone de cărbune pesle plan Bri­ Depăşindu-şi luriă de lună sarcinile de plan, Duna Nicolae şi ortacii săi au dat vină în ajutor minerul Cenuşă. Fiul său
gada condusă de Paraschiv Gheorghe în 646 tone de minereu peste planul celor 7 /tini i anului 1964. In unul din schim­ se află astăzi într-o şcoală militară şi
a e
oare lucrează şi el, Intîmplnă „Eiua Mine­ burile dc onoare ce a avut loc zilele tre te la minele de fier Ghelar, ei au dat peste cîleva zile vă deveni ofiţer.
cu
rului” dînd zilnic tu 53 la sută mai mult 4 norme de minereu, spălind intr-adevăr ruşinea cu „carambolul” şi deţinind mai Mă uitam la bătrinul miner Cenuşă ;
cărbune peste plan. Şl în curînd, ajuto­ departe titlul de brigadă fruntdşă pe întreprindere. In una din consfătuirile de In glasul Iul de părinte şi in neastîmpâru)
rul de miner Ohetrăruc Ioan, va primi producţie ţinută nu de mult, minerii brigăzii 26 A au hotărît ca în 2lua de 22 au­ ochilor întocmai ca şi argintiţi viu cm
diiplcma de miner, pe care o merită pe gust să termine planul lunii in curs, Iar împlinirea a 10 ani de cînd patria ne-a desluşit limpede mîndria omului pentru
deplin. fost eliberată de sub jugul fascist, s-o sărbătorească lucrtnd in contul lunii sep­ fiul său care a ştiut să ducă mai departe
BARBU FLOAREA tembrie 1954. I. TUFARU
prin muncă faima familiei sale de miner.

Minerul Koracsony Rudolf, res­
ponsabil de brigadă la sectorul III
Minerul Boca Ştefan II. fruntaş în
al minei Vulcan. împreună cu bri-
producţie de la mina Lonea sectorul
gada sa, a dat in cinstea „Zilei
III.
Minerului” (n numai trei zile, 246
In cinstea „Zilei Minerului” el şl-o
toiie de cărbune peste plan. depăşit norma cu 40—60 la sută.
In antt puterii populare s-au construit pentru mineri numeroase apartamente nerit Gheorghe Onu şi Blag Vasile de la mina Antnoasa, lulnd masa la sanatoriul
de locuit, case de odihnă, sanatorii de noapte şi altele. In prima fotografie, mi- de noapte. In a doua fotografie sanatoriul de noapte al minei Aninoasa.

— Ored că am început bine, zice efl. vedea noi până -la urmă care pe care. Pînă MINERI DECORAŢI
Dacă o să lucrăm tot aşa, II Lntrecem pe la 23 August maâ sînt ceva zile.
MINERII IN ÎNTRECERE Că/ţineami. Ce ziceţi? Dar Czura ii răspunde scurt: Prin Decretud Nr. 321 al Prezidiului Ma­
Toţi îl aprobă. Apoi pornesc spre ieşire. — Vom vedea. rii Adunări Naţionale, au fost decoraţi cu
La baie, apoi in vestiarul de schimbarea Şi asta îl îndârjeşte şi mal mult pe Că­ ocazia „Zilei Minerului”, pentru muncă ex­
„BATE PALMA” De unde atîta energie ta acest b&trîm ? şi acuma. Privindu-1 oum lucrează te mi­ hainelor, grupa lui Czura s-a intllnit cu ţineanu. « cepţională şi succese deosebLte obţinute în
Aproape o noapte Întreagă s-a gîndLt Cei oare4 cunosc mai bine ştiu de unde. nunezi. De aCeea a şi primii el Medalia cea a luă Căţineanu. Toţi discută despre ÎNTRECEREA CONTINUĂ producţie, numeroşi mineri, tehnicieni şi
bătrânul Czura Nicolae pe cine să-şi aleagă Bătrinul Czura a avut o casă grea. 7 co­ Muncii şl Ordinul Muncii ol. III-a şl a prima lor zi de întrecere. Parcă ie­ ingineri din întreprinderile carbonifere din
ortac da întrecere. La toţi le găsea cîte un pii a crescut cu munca braţelor sale. Şi Jl-a. Ortacii lui 11 respectă, îl Iubesc şi şit acum din şut, aşa-s de veseli şi înflă­ In ajunul Zilei Minerului, cel doi „ad­ Valea Jiului.
deşi muncea mult, el n-a Teuşii înainte caută să facă toate aşa cum le face el. . versari” au dat atîta cărbune cît n^au dat
cusur. Ba că e prea tinăr şl nu se faoe ca căraţi. — S-a conferit „Orduuul Muncii d. I-<a
el, om de 09 de ani, să se pună cu un vreme, niciodată sfi-i îndestuleze. Sala­ Iată, acum .pichamerul lui s-a oprit. Se Mal 1a o parte, Czura şl Căţineanu stau in nici o altă zi decind sînt in întrecere.
riul era mic, ier piinea scumpă. De aceea opresc şi celelalte. Schmaus Francisc, care Şi-au depăşit normele cu peste 60 la sută. tovarăşului Lampe Ioan maistru strungar
„ţine”, bă că ala nu aplică graficid ci­ de vorbă. U R-U.M P.
clic, ba că celălalt nu se ţine de treaibă în 1929, la 6 august, Czura Nicolae care lucrează alături de bătrîn întreabă : — Ei, cit cărbune aţi scos azi ? întreabă După şut, s-au întMnit Căţineanu era
aşa cum trebuie, ba... Abia cînd s-a dus pe atunci avea 36 de ani, a fost în primele — Armăm ? Căţineanu. tare bucuros. Czura, ca de obicei liniştit. — „Ordinul Muncii” d Il-a s-a con­
a doua zii la şut şi s-a Intîlnlt acolo cu rîndurl ale minerilor grevişti. Şi deşi Czura înouvînţează cu un gest făcut De aceea l-a şi întrebat pe Căţineanu : ferit următorilor tovarăşi: 1. Cenuşa Cor­
greva a fost /năbuşită în sânge, Czura n-a cu capul şi boţi inicep armarea. Urni aduc — Păi ia, vreo 30 de tone... Dar voi' — Doar n-ai scos tot cărbunele din mină nel miner Petnla, 2. Pali IosLf directorul
Căţineanu Simion, s-a hotărît. „Cum de
nu m-am gîndlt la Căţineanu ?” şi-a zis — Noi... stai să socotesc... zece şi ou ce­ de eşti aşa de veseL minei Pelrila, 3. Maţanga Ion miner Pe-
ed. „SJgur, ou ăsfa trebuie să mă întrec. lelalte zece, apoi 15... 35 1 V-am întrecut! Căţineanu i-a răspuns pe acelaşi ton: trida, 4. Nicula Loghln miner Lupeni, 5.
E drept că e mad tinăr, are vreo 48 de ani, Căţineanu era cit pe-aci să strige de bu­ — Tot nu, dar nici mult n-a mai rămas. Roman Ambrozie mineri Lupeni, 6. Tatar
dar © băiat bun. Cu ăsta o să am cu cline curie. Dar vorba lui Czura îl ■linişti: Grăbeşte-ie c-o să se termine şi n-ai să Ioan II miner Aninoasa, 7. Recsak Ioan
să mă dupt”. Şi odată ce alegerea â fost — Nu te înfierblnba. Tot 35 am scos şi mai ai ce scoate. miner Uricani, 8. Boglea Ion maistru mi­
făcută, Czura s-a liniştit. După ce s-a îm­ noi. Ţl-am spus 30 oa să văd ce zidi... Amîndoi izbucnesc în ris. După ce s-au ner Lonea.
brăcat în hainele de şut şi a stat de vorbă — Ei bâtrine Czura, te ţi-i de glume... mai liniştit Czura spune: — Ordinul Muncii" ol. III-a s-a conferit
şl ou ortacii săi Ghlura Vasile, Ntoholschl Amândoi rid. Apoi se sfătuiesc pentru — Să ştii că azi am scos cărbune, nu următorilor: 1. Haidu Ladialau III miner
MLhai, Dodloear Francisc şi ceidadţf, s-a nuinoa do viitor. glumă. Toţi ortacii mei şi-au dfepăşit nor­ Petnla, 2. Sima Toma miner Pet/rita, 3.
dus la Căţineanu. ma cu peste 50 la sută... Racsek Ioan II miner Petrila, 4. Gyori
— Dar ce, parcă in grupa noasbră-i aU-
— Ei, Simioane, i-a apus dL Te-ntreci „ADVERSARUL” Icsif tehnician Petrila, 5. Ceaszar Eugen
cu mine luna asta, ori ba ? fel ? s&ri Căţineanu. încă două trei şu­ tehnician Petrila, 6. Haidu luliu II teh­
Căţineanu l-a măsurat pe bătrîn din cap Căţineanu Simion e mai tînăr deoit turi de astea şl v-am luat-o înainte. nician Petrila, 7. Sălcianu Lică tehnician
până ta picioare, apoi l-a întins mina. Caurâ. Are 48 de ani. E mai Lnailt şi măi — Uite ce zic eu, răspunde Czura. Tre­ Petrila, 8; Tucaciuc Mihai miner Aninoasa
— Bate palma, i-a zis el. volnic. Se pricepe tot aşa de bine ca şi buie... 9. Butea Teodor tehnician Aninoasa, 10.
Cei doi mineri şi-au strins mîna. Orta­ bătrinusl In ale mineritului. Nu degeaba Macavei Nicolae maistru miner Aninoasa,
este decorat cu Medalia Muncii şi Ordinul Cei doi mineri s-au sfătuit din nou. Pîhâ 11. Madaras Iosif maistru mecanic Anî-
cii din grupele lor au făcut la fed; Apoi au
afabilii punctele întrecerii. Muncii c-îasa II-a. Din grupa Iul fac parte La 23 August nu mai este aşa de muslt. E noasa, 12. Aruş Ştefan tehnician Aninoasa,
Cînd a venit ora de intrare in mină, şi minerii Popa Dumitru, Triton Dumitru, a zecea aniversare. Trebuie dinstâtâ in 13. Mois Petru maistru miner Anino.sa,
cele două grupe işl încheiaseră deja con- Căţineanu Vasile şi Călina Gheorghe. Mi­ mod deosebit Au hotărît să facă schimburi 14. Merfu Pompiliu inginer Aninoasa, 15.
fractul de întrecere sootalistă. Au coborJt neri tot u-nul şl unul. de producţie mărită, să respecte mal rrvult Bartha luliu miper Uricani, 16. Io van Sil­
în fundul pămîntului glumind şi rizind. Popas înainte de a intra în mină. Cei doi „adversari” Czura Nicolae şi Căţlnea- Din ziua cînd a aflat că şl grupa Iul graficul cldlic şi să îngrijească mal bine viu miner Uricam, 17. Todoran Mihai mi­
nu Simion, se sfătuiesc cum să-şi organizeze mal bine întrecerea. Czura scoate tot atît cărbune ca şi a lui ner Uricani, 18. Podbasek Iosif miner Uri­
IN MINĂ utilajul. cani, 19. Eislei* Alexandru miner Uricani,
Căţineanu nu a mai avut linişte. Se gîn-
Abatajul unde lucrează grupa lui Czura contenit lupta. El a înţeles atunci că îm­ lemnul, alţii 2 aşează. Czura e acolo unde dea mereu care să fie Cauza. A descoperi­ Când au plecat se înserase. 20. Raica Florian miner Lupeni, 21. Ar-
are o Lungime de 50 de metri. Minerii tă­ potriva patronilor trebuie să lupţi cu treaba e mal grea. t-o tot cu ajutorul lui Czura. Acesta l-a Undeva se auzea o armonică. Pe străzi deleanu Petru, mLner Lupeni, 22. poţiu
ietori şl-a/u verificat pichamerele, cei de toată (forţa. Şl Czura a luptat... După ce armarea s-a terminat, munca vorbit de multe ori despre graficul ciclic. se plimbau tineri şl tinere. Rideau, vor­ Avram mLuer Lupeni, 23 Halducsl Mihai
ta Încărcare şi-au pregătit lopeţlle tar bă­ Astăzi, oînd viaţa nouă a pătruns în reîncepe. Mereu alte şi alte tone de căr­ Căţineanu a observat atunci că organiza­ beau, îşi spuneau glume. Cei doi mineri miner Lupeni, 24. Antal Ludovic mlher
trânul Ozura a repartizat fiecăruia secto­ casa lui, cînd pentru prima oară trăieşte bune sînt încărcate pe craţer, apoi in va- rea imuncii din grupa lui trebuie îmbună­ îi înv ăl ui ră cu privirile lor calde. Vulcan, 25. Phaţa Gh. miner Vulcan, 2(5.
rul de muncă, le-a spus câteva cuvinte fără grija zilei de mâine, bătrinul Czura genete şi acestea le scoate la „ziuă”. Pe tăţită. Acum el a ajuns să-l întreacă pe — Păcat că nu am avut şi noi o aşa Zsenţel Eugen ingLner uzina electrica Vul­
despre felul cum vor -lucra în ziua aceea, continuă lupta. Acum însă el se războ­ gf.leria de intrare în mină, ies continuu bătrinul Czura Nu în flecare zi, cei drept, tinereţe, apuse întx-un tîrzlu Czura. can, şi alţii.
apoi a dat semnalul de începere. ieşte cu stratul de cănbun©. „Mai mult căr­ vagonete pline. Printre acestea multe sînt dar pînă acum i-a luat-o de două ori îna­ — Nu-1 nimic bătrîne, răspunse Căţl- Pe lingă aceştia au mai fost decoraţi
Botrîniil minor Czura, înfigea pichame­ bune înseamnă mai multă pline”, îi place ale grupei lui Czura... inte. neanu. Noi am luptat pentru el... cu „Medalia Muncii” 238 mineri, tehni­
rul in cărbune 1a fel oa cd mai tânăr mi* lui adesea să spună. Şi călăuzit de acest Şutul s-a terminat. Ortacii se strîng în — Hei Czura, întrecerea nu s-a terml- — Da, şi mai luptam încă. Pentru toate cieni, ingineri şi funcţionari din întreprin­
ner. pin nu ţe tţjtyft bwWţSf* jurul lui Cziura. ‘ -------- •nait) ii spune ©l adesea batrinutui. Vom astea merită 6â ne tntredepv , derile carbonifera din Valea Jiului.