Page 11 - 1954-08

Nr. 63 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

Sesiunea Marii Adunări Naţionale L E G E A
pentru grafiere şi amnistie
Joi dimuwţa s-au deschis luai Soite ce­ 3 Legea pentru ratificarea decretelor Marea Adunare Naţională a votat apct
te) de a 4-a sesiuni a Mani Adunări Na emise de Prezidiul Mani Aduoăn Naţio­ In uninimutate Legea pentru graţiere şl Victoriile obţinute de oamenii muncii din Republica Populară ART <1 — Se amnistiată toate Infracţiunile încercate sau si*
ţjonale a Republicii Populare Rornine. nale a Republicii Popul are Ramine ln pe- amnistie. Romină in cel zece ani cate au trec ut de la eliberarea ţării au virşlte pînă la data apariţiei prezentei legi pentru care Codul pe
Membrii Marti Adunări Naţionale au naada de 1a 20 aprilie 1954 plnă l-a 5 au­ Trecindu-se La al doilea punct ai ordi­ nai aau legile speciale prevăd pedeapsa amenzii sau o pedeapsa
pnlmrt cu aplauze puternice pe aondueâ- gust 1BS4. nea de za, tov. Gh Diacon eseu, ministrul consolidai orîndulrea democrat-populară In patria noastră privativă de libertate do cel mult S (cinci) ani.
torii partidi/lul şi guvernului la intrarea Primit cu Îndelungate aplauze, tovarăşul Justiţiei, a prezentat raiportul asupra pro­ Nivelul material şl cultural al oamenilor muncii e In continuă ART. S. — Se amnistiată infracţiunile săvîrşlte de: temelie gra­
lor in sala de şedinţe. Gh. Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliu­ iectului da lege pentru organaaarea şa creştere. vide sau eu copii plnă la 10 ani. minorii plnă la 16 an| şl cei in
Pe ba isca Ffreaidlului Marti Adunări Na­ lui de Miniştri a prezentat raportid asupra funcţionarea Artwtrajulih de Stat. Se dezvoltă tot mai mull în masa atlludlnea nouă faţă d« In vlrstă de peste 60 ani, Indiferent de pedeapsa prevăzută de lege
ţionale au dual loc membrii Prezidiului proiectului de lege pentru graţiere 51 După ce deputatul C Paraschjvesou Bă­ muncă, laţi de stat. faţă de îndeplinirea îndatoririlor sociale. sau aplicată de instanţă.
iu Crunte cu tov. dr Petru Groza. amnistie. lăceam! a prezentat raportul oomislei de S-a întărit legalitatea populară, lactor Important in consoli­ ART 6 — Nu beneficiază de prevederile prezentei legi cel cr
Pe banca gjuvemuiud au luat loc tova­ După cb comisia de propuneri legisla­ propuneri legislatwe au 1/ual cizvintul de­ au săvirşlt Infracţiuni imeotriva securităţii statului, delapidări şi
răşi : Gh. Gheorghiu-Dej, Gh Apostol, tive, prin deputatul C Panasohivescu Bă- putatul Ion Dumitru din circumscripţia darea regimului democral-popular, de apărare a Intereselor oame­ furturi peste 2.£00 IO. tilhăril. Incendii intenţionate, omoruri luare
I. OMşinevsohi, Al Moghloroş, Chivu lăceanu don circumscripţia electorali Rlm- electoralii Fălticeni, regir-mea Sucaava, şi nilor muncii de ia oraşe şl sate şl de reprimare a acţiunilor cri
Stoica. Mixon Conatantincseu, P. flotilă, meu Sărat, regiunea PIoeslI. $i-a (prezen­ Constantin Sterfănescu din circumscripţia mlnale. de mită. Infracţiuni ce prezintă un deosebit pericol social, precum şl
Al. Drâshlcn, 5. Bujghinl, Gh. Hopau, AJ tat raportul, au încăput di.icuţude asupra eleotoralâ Bujor, regiunea Galaţi. Conslderlnd că in actualele condiţii a devenii posibilă graţierea participanţii sub orice formă la Infracţiunile prevăzute de:
Senoovicl şo al/ţi membri ai guvernului proiectului d9 lege pentru graţiere şi am Marea Adunare Naţionali a votai in de pedeapsă şl amnistierea InlraeţluiiHor ce nu constituie un pe Codul penal: ari, Ib4—23S Inclusiv; 236 (peste valoarea de
In trdbupe so afiLau reprezentanţi al mi- nîstte Au luat ou vin tul deputaţi: St el ian unanimitate Legea pentru organizarea ţi 2500 lei); 251; 238—260 Inclusiv; 262; 267—206 inclusiv ; 213-
atunolor dvpflomabice acreditate în Repu­ M oraru din dj\jumscnipţia electoraJă funcţionarea Arbitrajului de Stat rlcol social deosebii, precum şl trecerea la reeiamtnarea legislaţiei
blica Populară Romină, reprezentanţi <aj Brăila Nord, regiunea Galaţi, loan Gher- Tov Avram Bunac u. secretarul Prea1- penale a Republicii Populate Rornine, In scopul înlocuirii făspun 293 Inclusiv; 323—327 Inclusiv ; 32f-332 Inclusiv ; 33S-J36 , n .
presei rornine «1 stxâiie şi numeroşi oa­ maa din ancumscripţia aledorali LIpova, dvuluJ Marii Adunări Naţionale, a dat a- derll penale, pentru unele Infracţiuni, eu măsuri administrative sau clusiv; 333—336 inclusiv; 363-572 Inclusiv; 383; 401 al, 3; 4)9
meni al roupail. regiunea Arad, lordana Gorobei din cir­ poi cttiie proiectului de lege pentru ra- disciplinare, Marea Adunare Naţională a Republicii Populare Ro- pct. 2—42C Inclusiv; 463—464 Inclusiv; S06—S06 J inclusiv; 524
La orele 10.16 tov. Tiţfi Plorea, vicepre­ cumscripţia electorală Negru Vodă, regiu­ tiiouea decretelor emise de Prendiul mlne adoptă următoarea lege : S23 (comis In mijloace de transport In comun, locuri publice sau
şedinte al Marii Adunări Naţionale, care a nea Constanţa, Stehan Niţule6cu din ar Mana Adunări Naţionale in înlervaâul din­ ARI l. — Vor li eliberaţi din locurile de deţinere llind gra aglomeraţîuni) ; 329—334 inclusiv ; £3« (dacă prejudiciul in mo­
premiat şedinţa, a propus ordinea de za. cumsmipţia electorală Otmpulung, repu­ tre sesiuni Proiectul de lege a fost votat (laţ), cel condamnaţi la pedepse privative de libertate pinâ la 5 mentul comiterii Infracţiunii depăşeşte valoarea de 2 300 iei);
Marea Adunare Naţională a adoptat ln nea Piteşti. în unanimitate de Manea'Adunare Naţio­ (eînel) ani 336*—536* (comis asupra mijloacelor de comunicaţie şl Irarumt
unanimitate invnătoarşa crrdme de ni î Primit cu îndelungate aplauze, a luat nală £e graţlază toţi cel condamnaţi la pedepse pecuniare. siunij.
1. Lşgea pentru graţiere şt amnistie apoi cu vin tul la discuţii tovarăşul I- Cbişi- Tov. Tiţă Plorea a deal arat apoi închise ART 2. — Se reduc eu două treimi pedepsele pronunţate, mal Codul Justiţiei militare: art. 412—47? Inclusiv; 479 (dacă pre­
2 LegpaRşnLru organizarea şi funcţio­ nevschi, vicepreşedinte al Consiliului de lucrările sesiunii Mani Adunări Na pe­ mari de S (cinci) ani. judiciul in momentul comiterii Infracţiunii depăşeşte valoarea de
narea Aitdflraijuiu! de Stat. Mintştn. nale. ART 3. — Cauzele In curs de judecată, pentru care legea pre 2300 lei); 4£0; 483-494 Inclusiv; 50?; 337; 341
vede o sancţiune privativă de libertate mal mare de 5 (cinci) ani, Legea 291/1947 cu modificările ulterioare ; l egea 18/1949 cu
R-aporful tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej vor continua a II Judecate. modificările ulterioare; Legea 9/1850 şl Decretul 163/(850.
ART 7 — Ministerul Justiţiei va întocmi şl înainta Consiliu
Instanţele de Judecată vor dispune neexecutareB sentinţei dacă
asupra proiectului de lege pentru graţiere şi amnistie pedeapsa aplicată este plnă la S (cinci) ani privaţiune de libertate. Iul de Mlnljlri propuneri cu privire la reexaminarea legislaţiei pe­
nale a Republicii Populare Romîne In vederea înlocuirii răspunderii
Iar dacă vor aplica pedepse privative de libertate mal mari de î
(cinci) ani vor dispune executarea numai a unei treimi din pe­ penale pentru infracţiunile ce nu prezintă un deosebit pericol so­
Tovarăşi deputaţi, porul nostru respectă cu sfinţenie legile la 16 ani oa in vlrstă de peste 6(1 de
deapsa aplicată. cial cu măsuri administrative sau disciplinare.
lai 23 August se vot Împlini 10 ani de la statului, luptă pentru aplicarea lor, depune ani. indiferent de pedeapsa prevăzută de
ehbararaa patriei noastre — marea sărbă­ toate eforturile pentru întărirea Republi­ lege sau aplicată de instanţa de judecată.
toare naiţionaJâ a poporului romîn şl a cii Populare Rornine Prevederile oteatul proiect de lege Din experienţa pozitivă la treieriş
minorităţilor naţionale. Acestea sînt realizările datorită cărora creează posibili te te a reîntoarcerii la o
In cal zece ani oare au trecut de la a deverul posibilă în prezent graţierea muncă amuţită a acelor oetăţem care au
acest eveniment istoric, oare a Însemnat o unor pedepse şi amnistierea unor- Infrac­ ccmis infracţiuni oe nu prezintă un pe­ Cum am organizat munca pe arie
cototură hotărâtoare ln viaţa poporului ro- ţiuni ce nu constituie un deosebit parter:! ricol iccial deosebit făşurăm pe ane o susţinuta muncă de a-
min, oamenu muncii din patria noastră au social Totodată ln stadiul actual de dez­ ln" acelaşi timp se stabileşte că nu bî- După cs S-a pus la punct batoza pînă in Cum am reuşit sâ realizăm şi să depă­
cole mai mici amănunte, in ziua de 76 iu­ şim norma 7 După eum am spus in primul gitaţie Astfel in pauză noi clUm ţăranilor
obţinut sub conducerea partidului succes? voltare a statului demoorat-popular este neficieză de prevederile dlspotfţiunilor muncitori din ziare şi din diferite efrţi
lie 1934 am incsţmt treieratul rlnd ne-am ocupat de organizarea oameni­
msri Vn opera de construire a socialismu- necesară reexaminarea actualei legielaţh privind amnistia şi graţierea cei ce au La începui oamenii nu duceau oăioa- lor tn cete de cîte 10-12 (amilii; apoi ne­ pe oare le avem In biblioteca aries Apoi
lin Produoţva industrială a atins un ni­ cenale q R P R In scopul Înlocuirii răs­ slvîrşit infracţiuni zsupra securităţii sfaa- gele pe ane şi nu le dădeau în sLcgun am îngrijii ca oamenu sâ fie în aşa fel prin exemple concrete căutam să lămurim
vel de peste două on şi jumătate mat mare pundere penale pentru unele infracţiuni hdud. tOhăni incendii intenţionate, omo­ spunînd că snopii *Jnt încă umezii ş» mu repartizaţi incit alimentarea batozei să se pe ţăranii muncitori individuali asupra a-
decit in anul 1938; staitul acordă un aju­ cu măsuri administrative sau disciplinare ruri. speculă, luare de mita. infracţiuni ele* nu vroiau să treiere noaptea. Din a- facă din phn pentru ci e3 sâ nu meargă vantajelor întovârâjinlor şl a aplicării mi­
Ceastă cauză batoza nu putea lucra decit tn gol Pentru ca să nu se facă psuză nimilor agrotehnice In acest scop no» ne
tor tot mal mare ţAnămmli muncitoare Guvernul Republioii Populare Romîn? ce prezintă un deosebit pericol social * intre un ţăran munoitor care termină tre­ folosim de exemple din rlndul întovarâ-
ziua şi nici ziua nu lucra cu întreaga oa-
In vederea sporirii producţiei agrteble; propune Mani Adunări Naţionale adopta Proiectul de lege prevede de asemenea pacntaie Văzind această «xtuaţie noi, cei ieratul şl cel care urmează, noi ne îngrt- şlţilor care au zeuşit să obţină 1 o recoltă
a fost cre6t sectorul soeialbst în ogricuRu- rea proiectului de lege pentru graţiere şi reexaminarea actualei legislaţii pensie a doi delegaţi d? batoză care ne aflăm pe |im întotdeauna ca următorul să tîe s- frumoasă spre deosebire de ţăranii munci­
râ ; s-au obţinut rezultate importante în amnistie. RPR în vederea inloouirii răspunderii ane, am început munca de lămurire de la nuntai d>n timp să-şi pregătească sacu şi tori individuali Aşa aste tovarăşul Lupu
făurirea unea cid/turi noi, socialiste în pre­ Proiectul de lega prevede graţierea penale penitru unele Infracţiuni ce nu pre­ om la om, făcîndu-i sâ înţeleagă că eite toate cele trebuinoloase pentru treierat. Aurel întovărăşit, oare la 1,4(1 ha a obţi­
zintă un pericol social deosebit cu măsuri în avantajul lor dacă păioasele sini aduse De asemeni am lămurit oamenii ca fă
zent, masele (populare inlljjtuiese ou elan tuturor ^elor condamnaţi la pedepse pri­ nut 2242 kg griu spre deosebire de tova­
idmlnislrative sau disciplinare. Aceasta imediat p? ane şi făcute stoguri ou mai souture batoza după fiecare in
mă®unle elaborate de partid şl guvern in vative de Libertate pinâ La 5 ard, precum şi Pentru ca batoza sS pnati lucra in con­ parte, pentru că în felul acesta se pierde răşul Lupu Alexandru (Şerdruţl ţăran
este o mărturie a continue» tntânr» şi dez­
vederea dezvoltării continue a agricultu­ a oelar condamnaţi la pedepse pecuniare tinuu am lămurit pe ţăranii muncitori ca mult din trimpul cel putem folosi pentru muncitor individual care de pe 1.20 ha a
voltări a rolului educativ al statului
rii şi industriei bunurilor de larg con­ El prevede de asemenea reducerea cu două de democraţie populari Organele tocate &ă se organizeze în cete ajutîndu-so ast­ realizarea normei Apoi cu ajutorul oame­ obţinut numai 753 kg grîu. Un alt exem­
sum Drept rezultat, nivelul material şi treimi a pedepselor mai mari de 5 ani ale putem! 51 organizaţiile obşteşti au mi­ fel între ai Astfel batoza a început sâ lu­ nilor, am reuşit oa sâ scurtăm timpul tre­ plu este acela al tovarăşului Nagy loslf
cultura] al oamenCor muncii aste în con­ In ceea ce priveşte cauzele în curs de siunea de a lărgi şi intensifica activitatea creze fără întrerupere zi şi noapte in fi­ buincios mulatului batozei de U un grup întovărăşit care de pe 1,60 ha a obţinut
tinuă oreştere Oamenii muncii tn/iptuiasc judecată, proiectul de lege dispune conti­ Lor de educare ş» culturalizare a maselor, lară de nucile pau2e folosite pentru mu­ de dogim La altul. La început se pierdea 2?ÎS kg griu ln timp ce tovarăşul Nagy
cu avint politaoa partidului şi guvernului, nuarea judecării acestora ln cazurile In de a dezvolta în mase o înaltă conştiinţă tatul ba Io zoi de la un grup de stoguri La mai mult de 30 minute pentru schim­ Franc isc ţăran muncitor Individual de pe
politică ce exjpmmâ interesele -vitale ale oare legea prevede o sancţiune -privatavă - cetăţener,scă^ de-a-Lo—educa in spiritul altuî La noi stogurile sint aranjate fot batul batozei Am reuşit sâ reducem acest l .20 ha a obţinut numai 331. kg grtu
celor ce muncesc Se dezvoltă tot mai de libertate, mai mare de 5 ani. Dacă pe patriot Le mulul eroioilist, al grijii pentru cîte patru ln şiruri drepte Tn aşa fel ea Ump La tO mânute şi chiar şl 7 minute In cinstea zilei de 23 August noi ne vom
mult . in ma9a poporului a ti tu dan ea nouă dearpsu aplicată In acarte cauie este pini interesele rialului, al indepLinini stricte batoza sâ poată trece printre ele cu uşu­ A;a se face că Ln ziua de 30 iulie am reu­ strădui ca sâ terminăm tr?»eri«vfl ptcâ cel
faţă de muncă, faţă de riat. faţă de în­ la 5 ani. instanţele de judecată vor dis­ a legilor statului şi al întăririi disoiplansl rinţă şit să treierăm, 8500 kg griu adică cu 400 mai tîrziu la 70 august.
deplinirea îndatoririlor sociale pune neexecutarea acestora Când pedeapsa de stat. Paiele p pleava rină cărate imediat pen­ kg peste norma zilnică SZEKXLY ARPAD
ln aceşti 10 ani s^a făurit şl se Întă­ aste mai mare de 5 an», instanţei? ur­ Patru na da hotărî rea de a întări statul tru oa acestea să nu ne împiedice la lu­ Dar alături de toate acestea, cu ajutorul delegatul batozei de la aria nr l
reşte neîncetat alianţa olanei muncitoare, mează să dispună executarea numai a democrat-popular, de a consolida legali­ cru. membrilor de parUd şi a agitatorilor des­ Hâşdat — rilonul -tunedoara
cu ţărănimea muncitoare, temelia de unei treimi dun pedeapsa aplicată tatea populară .poporul muncitor nu are
neclintit a puteru populare Se făureşte Proiectul de lege mai prevede amnisti­ nici un fel de îngăduinţă faţă de spioni, Comuna fruntaşă la predarea cotelor
unitatea monaJ^polvtirâ a poporului mun erea tuturor infracţiunilor încercate «au Dabotorl, diversionisţi sau jefuitori ai bu­
oltcrr — ziditor al orindulrd socialiste S-a săvîşşite pînă La data apariţiei legii pentru nului public Marea sărbătoare a eliberării patriei trul II realizând planul pe trime&LruL UI Aceste succese slnt o dovadă vie a fap­
intâmt legialitatoa populară — factor pu­ oare Codul penal sau legile speciale pre­ Legea d? amnistie şl graţiere va consti­ noastre, e cinstită prin fapte patriotice de pînă acum, în proporţie de 95V tului că ţăranii muncitori luptă pentru
ternic de consolidare a regimului demo­ văd pedeapsa amenzii sau o pedeapsă tui O nouă şi convingătoare dovadă a for­ către ţăranii muncitori din comuna Ghu­ PLanud de coJecbare al lînei a fost de înfăptuirea hotirinlor partidului şi gu­
crat-popular, de apărare a cuceririlor re pnvaLivâ de Ubortate de cel mult 5 ani ţei vitale şl a tăriei regimului demoorat- la r. Ei şi-au predat cotele de came dato­ asemenea realizat sută la sută. iar planul vernului, luptă pentru Întărirea puterii
voluţaonaire ale poporului muncitor, şi de Proiectul de lege prevede amnirtierea in­ popular, rogim al oamenilor munai de la rate statului realizând planul pe semestrul de colectare al laptelui de oale pe primul eccnomioe a ţării noastre
reprimare a acţiunilor îndreptate împo­ fracţiunilor săvârşite de femeile gravide oraşe şi sale. (Aplauze prelungitei. I sută La sută. In aceiaşi timp au predat şl semestru a fost realizat ln proporţie de ILEANA PLORÎNCAŞ
triva orânduirii democrat-populare Po­ sau cu copii plnă la 10 ani, minore pînă (Agenpres) o parte din cotele de came de pe semes- peste 80%. corespondentă voluntară
aoum ce vreţi ' De ce ati declarat greva? mal puţin pînă acasă al-şi mai vadă £a- murim de foame, că n-avem. . Nu putu
Acum un sfert de veac Nu Ştiţi că nu e voie 7 Domnule procuror mi.Ux s-o liniştească? O oră măcar Nu e spune mal mult. Pistolul prefectului pocni
sec şî glonţul Izbi tn pieptul celui ce
lucru mare. Va veni intr-un suflet ca a-
îa
ăla
paragraful
citeşte
din
dumneata
lege care interzice greva, sâ audă şi „âş .Lunci cînd era mic şi-i ena teamă sâ nu vorbea
tia" că au încălcat ordinea şl mentă sâ întinse de la şut Se ridică în picioare cu — Foc tîlhanlor, nu vedeţi că sint In
Lupenl 4 eugust 1329 O Uruite apăsă­ mic prejudiciu bunel desfăşurări a acţi­ facă Concedieri şi sâ ni se asigure condiţii
toare plutea perie oraş odată cu căderea unii. de muncă corespunzătoare, arta sâ le-o fi« pedepsiţi acest gînd, dar văzu in jurul lui pe alţii pericol ? 9trigfi prefectul lovind cu picto­
care nu stăteau pe ginduri ca el ci vor­
primelor umbre ale serii Oamenu, re­ Greva ena hotărită şi nu se mai putea spuneţi acolo ; altfel nu dăm nici un pas Cu vocea piţigăiată procurorul citi ane­ beau despre puterea uriaşă a olasel mun­ rul in leşul calul uois.
traşi în oasele întunecoase, vorbeau cu da înapoi. Sindicatele roşii, oare aveau ln inapoi, strigau greviştii.. Ura împotriva voios cele citeva rinduri. Prefectul izbuani citoare ce dezrobită din încătuşare va Sub acţiunea nopţii nedormite petrecută
veci scăzute, fiindu-lo parcă frică Să nu-i sinul lor mulţi comunişti ce lucrau in cupJoatăni şi jefuirii nemiloase, mocnită din nou : transforma întreaga înfăţişare a vieţii, in tovărăşia butoaielor de ţuică şl vin, po­
audă \rreun duşman nevăzut ascuns prin umbră, hotlrîseră să conducă desfăşurarea atdta linvp în Inimile lor. răbufnea peşte - Aţi auzit barabelor? Ce mai aştep­ despre unitatea in acţiune şl despre o liţiştii «t jandarmii deveniseră brute dez­
cclţuri. In zilele din urma circulase o grevei pînă la sfârşit Murvteanu Teodor, răgazurile răbdării taţi 7 Afară I Mergeţi şi spuneţi celor care ţară undeva ln răsărit, unde muncitorii gustătoare, ucigaşi Se năpustiră ca o
mulţime de avonuri despre o grevă ce preşedintole sindicatului galben, a inde­ Delegaţia plecase Cei rămaşi au căzui v-au trimis să plece acasă daci ţin La viaţa au lichidat exploatarea bandă de Criminali asupra minerilor, Im-
trebuiau s-o declare minerii la îndemnul pendenţilor, se plimba, de colo-colo, cău- cantpu im moment pe gindun O întrebare lor şi de m»»n# La lucru, iar pe instigatori plfntau baioneta in corpurile acestora şl
comuniştilor Nu Se ştia dnd va avea loc. tind. după spusele lui, sâ-i încurajeze pe le răscolea mintea: oe va rezolva dele­ pe comunişti, sâ mi-i aduceţi aici. Aţi au­ Se apropie şi el de grup şi-l văzu pe apoi mai trăgeau Şi eîteva cartuşe Mi-
Cei care lotuşi ştiau, se fereau să spună grevişti, pfirmînd c& „soldaţii lui Maniu gaţia la tratative şi cam va fi privită Din zit ? Pavel Ştefan, Matei Petru. Hustt Ştefan neru prinseră a clnta „Internaţionala”.
ceva concret dc fnco trădâni In seara n-o să tragă 'n muncitori’ 1 numai £ă fie ea facea perle şi Munteanu Teodor oare Delegaţia plecă înapoi şi aduse la cunoş­ Andruşie loan, Golovitzka Geza. Moldovan Răpăiturile de puşti şl pistoale împunsă­
aceea Insă, se părea că sa va petrece un liniştiţi şi să-i urmeie exemplu) Iul. se pronunţa peste tot că va rezolva el tinţa greviştilor Întregul mod in care au Alexandru Şi alţii, care «orbeau parcă turile baionetelor şi loviturile paturilor
lucru neobişnuit fiindcă se văzuseră mulţi Minerii dc la minele Victona. Carolina problema în mod favorabil. decurs tratativele Un val de indignare vorbele spuse de unul tot aşa de zdren­ de arme începură iă rărească rîndurile
mineri diacutind cile doi seu In grupuni şi şi Ştefan S-au aJSlurat deîndatâ grevei La prefectul Rozvany, directorul admi­ cuprinse mulţimea cînd auzi Cele îrvtîm- ţăros ca şi ed, ce sta La un colţ mai ferit greviştilor. Văzind că orice rezistenţă e
în special cei ce urmau să intre seara in minerilor de la Ileana, ponvmd Împreuna nistrativ al minelor din Valea Jiului — plate Nu-i putea vedea faţa dar se mulţumi şi inutilă, greviştii au început a se împrăştia
«ut In unnă cu citeva zile s-au făcut ră ocupe uzina electrică pentru a paraliza — La lucru liră mîncare ? Sâ lucreze cu ceea ce auzea Nu. ou va mai pleca a- în toate părţile
multe concedieri, preţurile au crescut sim­ astfel întreaga viaţă administrativă şl eco­ «ezgan împreună cu un procuror aşteptau ei că stau degeaba şi primesc salarii grase casă. locul Lui e aici lingă toţi cei ce su­ După ce totul se pbtoli şi stngele înce­
tolăniţi in fotolii sosirea delegaţiei „ba-
ţitor iar salarul? continuau să rămînă a nomică a oraşului Maistrul mecanic Radu rabelor" oum numeau ci rmnerii Ca să-şi Barabe ? lie şi aşa dar fără noi nu pot feră la fel ca el puse a 9e închega in bălţi. Rozvany rân­
celecşi ; ba se mai vorbea că se vor aplica Nicolae de la uzina electrică se opunea omoare timpul se tratau cu şampanie, În­ exista nici ei Dacă ţinem la viaţă 1 Ţinem Marţi dimineaţa (6 august) oe la orele jind suiirtru, a satisfacţie începu sâ facă
şi curbe de sacrificiu pe salariu ccuparii uzinei. Insă muncitorii in avînlul chinând numeroase toasturi pentru exce­ şi tocmai din cauza arta nu plecăm nici i un grup de ingineri din cooducere şi efectivul macabrelor .trofee" la circa
Minerul Vitoş Gavrilă se pregătea să crescînd al grevei nu s^au oprit în faţa lenţa vi domnul ministru Vaîda, pentru in ruptul capului pînă nu ne satisfac ce­ cîţlva ofiţeri eu venit eâ te dea un ulti­ 70-23 minute eu rămas intuxşi la pâmint
plece la şut Işi puse »ntr-o traistă me- unui ciot atit de neînsemnat. Ocupted părintele lor iubit Maniu şl pentru bine- rerile. Asia nu-i viaţă, e o agonie prelun­ matum, să părăsească uzina Greviştii i-au pentru totdeauna 30 muieri 51 mai mulţi
(ntimpmat cu o tăcere mormîntală ; privi­
rindoa-i sărăcăcioasă compusă dintr-un uzina, minerii au Instalat posturi de pază nuvînt-ata regenţă, care ..prin graţia lui gită, o Istovire prematură după care ţi se răniţi ce nu putusorâ fugi.. Prefectul îşi
cedru dc pîme, citeva murături 51 cele ci­ parvtru a nu fi luaţi prin surprindere de dumnezeu” şt împotriva voinţei poporului, rezervă dreptul de a eers» rile lor hotârite vorbeau dealul de semni puse apoi subordonaţii tă adune la un loc
Jandarmii şi
poliţiştii
înconjura
fioativ.
teva prune pa care le primise de cu ziuă călre jandarmi şi poliţie şi de a prem- jecmăneau avutul patnei noastre plîns? Văzind dirzenla greviştilor, prefectul or­ pe toţi cei rămaşi, pentru a (1 tnmişi la
de la un ţăran Cu traista în spinare, mi limpma strecurarea vreunui diversionist şi condamnau la foame pe adevăraţii ei donă să (ie aduşi jandarmi şi poliţişti din seră uzina 51 instalaseră a mitralieră pe spital La înmormintarca celor morţi n-a
acoperişul
unu» grajd După vre-o oră
nerul îşi îmbrăţişa întreaga familie, oprin- rare si le slăbească rîndunle Tăcerea x-a fii Ţ’igârLie de Io» le spinzurau boierilor Cava Spre seara zilei de S august ca­ apăru inslşi Rozvany Însoţit de as.ti- dat voie să participe nici măcar un mem­
du-şi ochii îndelung asupra fiecăruia, lăsat apoi peste oraş odată cu întunericul neglijent între buzele vineţii de autentici mioanele încărcate cu jandarmi opreau in dată şi de Munteanu Teodor şi Buaum bru al familiei celui ucis.
vrînd parcă să-şi intupircaacă mai adine de nepătruns ; în inimile celor din curtea beţivani, cînd delegaţia minerilor păşi în faţa câsinoulul si a depozitului cu lemne, Pavel preşedintele $1 secretam-l sindicatu­ Au putut (» satisfăcuţi atunci scbleraţn
ln minte fizionomia lor Se dezlipi ou greu.
uzinei străjuia însă lumina speranţei ea sa<â Ga muşcat de şarps Rozvany sări unde-l aşteptau butoaiele pline cu bău­ lui galben al independenţilor Se mai citi organizatori ai masacrului, fiindcă au fă­
îndeosebi din îmbrăţişarea mezinului ca- tură. Toată noaptea au răsunat înjurătu­ cut o faptă ce nu va ti uitată nici cind
pînă la urmă vor învinge în sus spumegînd de furie: odată articolul ce interzicea greva, dar
re-l privea cu ochii lui calzi şi nedumemţi Îngrozită de îndrăzneala minerilor de a — Oare sinteţi comunişti mă? De ee rile risetele. şl strigătele celor care aveau ou pomeniră nici un cuvint despre ceea Singele curs atunci a strigat vreme în­
la asemenea gest de nelămurită afecţiune declara grevă, conducerea minelor a ce­ aţi declarat grevă ? Cînd aveţi de glod să devină uneltele oarbe ale adevăraţilor ce Ii Interesa pe muncitori. Văzlndu-se delungată si fie răzbunat La >5 ani după
aceste evenimente poporul muncitor cun-
Nu ştia mititelul cum de aJLfel nu şt>AU rut ajutor prefectului Rozvany care s-a sâ vă vină mintea la cap, după ce mu­ asasini : Maniu, Mihalache. Vaîda, Roz­ neluat tn seamă, prefectul striga ca un du9 de partid a scuturat jugul apăsător al
vany Bezgan <1 întreaga şleahtă a condu­
nici ceilalţi mai măricei câ-i ultima dată şi grăbit sâ vină de urgenţă la (aţa locu­ nţi ? Răspunde tu. mă ăla zdrenţărosu ce ceri» oaţional-ţărămşblor scos din minţi : — Afară la lucru bolşe exploatării şi umilinţei, ridldr.d sus stea­
vicaior!
cînd îşi vor mai vedea tatăl Familia il lui, de altfel acesta primise şl dispoznţil stai la urmă ! In curtea uzinei electrice, nrvneru trfl- Un murmur surd cuprinse mulţimea : gul libertăţilor pentru care au murit
petrecu cu priviri mirate pînă se făcu din partea ministrului de interne Alexan­ Vărindu-1 pe Mufiteanu Îngheîuindu-se isu a doua noapte a grevei Vitoş Gavrilâ o ici morţi Daţi-ne drepturile noastre minerii dm Lupem Strigoii politicii a-
nevăzut Şl ultimul licărit al lâmpn de mi­ dru Vaida-Voîevod ,,de a pune oapăt cu in faţă, prefectul nu mai dădu oJca o a- sta pe cele citeva cărămizi de Lingă rid facenşti şi declasaţii au fost aruncaţi peste
ner, C»nd Gavrilâ cotise după un colţ orice preţ tulburărilor din Lupani" A terxţie „zdrenţărosului" cd 1 se adresă a- şi se gindaa la viaţa sa ce se scursese pfnâ vom lucra Munteanu şi Buci uman ridi­ bord, alunei cind osUşii din răsărit ne-au
cară mâinile In sus şi CU uo ton milog se
Ajuns la mina Hrana unde lucra. îşi doua zi (5 august) mai mult de ochii lumii, restuiă : atunci Copilăria nenorocită, munca în adresară celorlalţi: — fraţilor, n-are rost adus libertatea
găsi ortacii la intrare Declaraseră greva prefectul a chemat delegaţi» greviştilor — Bine măi Munlene şi pe line ts-au mină tncepînd de la 12 ani. băta»a dispre­ tă ne împotrivim slâpînirii. Domnul pre Astăzi, minerii din Lupeni şt dm ţoală
In mină nu intrase nunem după ce ieşise pentru a „trata" cu ei In jurul delegaţiei cumpărat comuniştii ? ţul, familia mereu (lâmîndâ şi dezbrăcată fect e înţelegător şi ne va ierta eâ am ţara strlng mai aprig ciocanul tn mina ei
ultimul schimb Pe feţele tuturor se pu­ ce urma să plece s-au strins toţi greviştii: — Păi să vedeţi domnule prefect râs casa in paragină gata sâ se dărime peste greşit, să plecăm la lucru. Vitoş, ou mai dau cantităţi sporite de cărbune Zilele In
tea citi hotărârea de a se opune oricărui — să fie reprimiţi cei concediaţi, sâ se punse el cu vocea mieroasă, m-am luat ei Aeim cei râmaşi acasă se gindesc lunecoase ale trecutului nu se vor mal în­
compromis, de a intâtura din calea lor pe mărească satanile, sâ se acorde drept un după poate de ce nu mai vine, cfici desigur si putu suporta Ii aruncă renegatului o pri­ toarce. după cum apusul nu va fi răsărit
viră plină de ură şî-i strigă : — Tîritură
cei care ar fi-încercat sa aducă un cît de politice tuturor muncitO|ilo;. să qu te mai «-î AAa, Înţeleg Tu stal de o pjţrte. Şi ei ay auzit de grevă. Ce ar fi-n plece au- trădătoare, să ne plocojjim sa ne ierte ci niciodată. - - A. CfBIAN
.-