Page 12 - 1954-08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 63

Condi}ii noi de muncă şi de viată pentru muncitorii mineri Sămînfa factor hotărîtor
din patria noastră în obţinerea de recolte bogate
' Pe lingă toate celelalte lucrări agroteh­ O atenţie deosebită trebuie acordată de­
Crlncenâ şl singaroasă a fost în t re cruţ nice da Lrupeni şi Cîmpulung Muscel, şl sfîrşitul anului trecut, in toate minele de nice ce le aplicăm în lucrarea pămintuiul zinfectării magaziilor, aceasta pentru a pu­
executarea celor care lucrau tn minele Institutele de mine din Bucureşti şl Pe­ cărbuni din ţară au fost înfiinţate servicii pentru a obţine recolte bogate, factorul tea înlătura orice pericol de pierderi pro­
de cărbuni. Minerii mal bătrîroi îşi amin­ troşani. de aera) Minerii primesc in fiecare an un hotărîtor In sporirea producţiei îl consti­ vocate de dăunători sau încing ere tmuce-
tesc cu ură de illele Întunecoase pe care Partidul şi guvernul se îngrijesc îndea­ număr sporit de salopete, costume cau- tuie eâmlnţa Trebuie ştiut de către fie­ gătre).
le to-âlau în wcmea cajrttailişUjor Acci- proape de sănătatea minerilor. In ultimii ciucate. măşti contra prafului, haine vă­
1 dentele 6e ţineau lanţ. Lvpalte chiar şl de tuite. bocanci speciali pentru mineri, ciz­ care om aJ muncii de pe ogoare, că in za­ Este cunoscut faptul că la recoltare, se­
onl au luat fiinţă in centrele carbonifere dar munceşte pămLntul după toate regu­
unele mbj'loace elementare de securitate a numeroase unităţi sanitare unde minerii me de cauciuc şi altele. lile agrotehnice, daca nu a Insăminţal o minţele cerealelor conţin un procent oare­
muncii, galeriile minelor puneau In orice primesc o îngrijire atentă Printre altele, In minele de cărbuni din patria noastră sâminţâ de bună calitate, alunei munca care de umiditate, care de obicei se ridueă
moment In pari col viaţa muXitelorilor Ele s-au construit şi dat în funcţiune spitalul munca manuală este tot mai mult înlo­ lui s-a irosnt degeaba. Iar producţia nu pină la 14% Pentru a evita indngerea
?.u înghiţit in acea vrem* sute de vieţi din model din Comăncşli, dispensarele din Codlea.. cuită de maşini şi utilaj modem adus va fi cea aşteptată (mueegăircal seminţelor, după înmagazi­
rlnduriîe minerilor. Iar alţii au fost schi­ Coala, Blgher etc. băile fotary de la Lu- din Uniunea Sovietică sau construit în nate in hambare sau magazii tretino tn
lodiţi pentru toată viaţa In schimbul unul penl şi Petnla unde minerii sânt trataţi ţară. La sfîrşitul anului trecut, de pildă, O săminţă uşoară, zblrcttă, spartă, ve­ primul rlnd să aerisim locul unde sint
salariu de.mizejrie, minerii erau nevoiţi cu raze ultraviolete In sanatoriile de mai mult de 76 Ja sută din muncile' efec­ che, atacată de boli şi dăunători şt ames­ depozitate seminţele înlocuind aerul cald
să luerere plnâ .la 12 ore pe ii In anii de noapte deschise le Pelrrta. Lupen-i, Lonea tuate la înaintările de cărbune şi steril tecată cu seminţele altor plante şt buru­ încărcat eu vapori de apă şi bioxid de
criză economică, şomajul atingea in mu­ Anina, minerii îşi pot îngriji sănătatea fără erau mecanizate- De as«mienea, gradul de ieni nu poate să dea rezultatele care le carbon cu aer proaspăt »J uscat
chii minerilor oa şl în (Tirului tuturor mun­ a fi scoşi din producţie. In anul 1954 vor mecanizare a tăient cărbunelui in abataj dă o sămbvţă curată şt sănătoasă Aensiiea se face ţinînd seama de sta­
citorilor cel mal înalt grad In anul 1932, lua fiinţă noi unităţi sanitare pe lingă mi­ atingea la aceeaşi dală un procent de 77,20 Agrotehnica sovietică ne învaţă că va­ rea timpului, evltind deficienţele Intre
ce pildă, o» urmare a închidem! cu doi ani nele Ojasca, Anina. Lonea, şi Deme-îâ- la sută, tar transportul in subteran era loarea unei seminţe depinde in bună mă­ temperatura uarulul din magazie şi cea a
In urmă a minai or Vulcan, Lenea I şi Le­ târuş. Grija,pentru sănătatea mtnenilor este mecanizat tn procent de 79.10 la sută fOITURA AGA0-SUV/CA DE STAT sură de condiţtunlle de iruăminţare. creş­ aerului de afară
nea 11 numai în Valea Jiului existau pec/e ogillndită şl de numărul mare de medici Anul acesta s-au introdus şi continuă să Dt curlnd a apârut fn Editura Apro- tere dezvoltare, întreţuiarea culturilor In Dacă aerul de afară este mal cald dedt
16 000 de şomeri. Producţia scăzută de căr­ trlmaşi pe Idngă aceste unităţi sanitare In se introducă noi havet<e. maşini de extrac­ Situlcd de Slot lucrarea lut V F Natali lanj de recoltare şl apoi de modul de păs­ seminţele depozitate, magazia au s* va
buni în aeefle timpuri nu 6otls*ăcea nevoile anul 1634 num Inul medicilor care se în­ ţie, locomotive electrice dc mină, transpor­ intitulata: „Zoologia nevertebratelor". trare tn magazie, condiţionare, tratare şl aerisi deoarece vaporul de apă din aerul
consumului intern. Existau regiuni bo­ grijesc de sănătatea minerilor a crescut toare, ciocane pneumatice, perforatoare pregătirea el tn vederea Insâmlnţârilor cald de afară ln contact cu seminţele rect.
gate în zăcăminte cum ar II Oltenia, tinde la 120 faţă de 35 ciţl existau In 1940. Pen­ aleolrice şt altele. Numai la minele de la Lucrarea este o traducere din limba Unit ţărani muncitori deşi, cunosc aceste se vor condensa şi le vor umezi Acest pe­
nu s-a deschis pe atunci nici o mină. In tru nevoile social-cultuna'e ale minerilor, Filvpeştil dc Pădure şl Sălaj s-au introdus rusa o lucrare de ntuet superior şi se a- reguli, totuşi nu dau imoortonţa cuvenită ricol se poate înlătura pnn lopătase şi
coa mai mare parte cărbunele era tăiat statul învesteşte «urne tot mai mari. Ln de la începutul anului- şl pină aoum 7 ha­ dreseaiâ studenţilor facultăţilor de biolo­ pregătirii unei seminţe sănătoasa, şi se vîrv&unare.
gie a institutelor pedagogice de 2 ani şl
cu ciocanul, Jar găurile pentru puşcare se ultimii °3 nrvi au fost cheltuite In acest vane noi. In prezent, la Filipeştil de Pă­ mulţumesc ca după recoltat şi traieeiş să Pe Ungă pagubele ce vor putea fi pri­
I exeouLau manual Transportul subteran scop peste 264 de muhoan® Ici NumBi ir» dure şi Cimpulung Musca] se studiază po­ poate Jotositd cu succes de corpul di­ bage Bâmînţd alături de celelalte cereale cinuite prin mucegăire, pagube mari pot
dactic ai institutelor superioare de tnvd-
I în abate] se tfăeea cu aju/toruJ roabelor, cu acest on fonduriie prevăzute pentru ne­ sibilităţile extinderii lucrului cu combinele (dmlnt precum şi de profesorii şcolilor în hambare seu magazii, fără ca să mal fl pricinuite şl de alţi dăunător» foarte
spinarea, sau cu vagonete primitive Sn- voile social-culturale ale minerilor sînt sovietice tip „Donbas'“ la tăierea cărbu­ vadă de ea pină ln ziua clnd trebude să des Inttlniţi tn hambare şl magaziile de
plnse de oameni de peate 140 de milioane lei nelui in abataj, iar in abatajele minelor meetii- plece la semănat, luoru care este dăunător cereale, cum este gărgăriţa.
ilr An de an tot mal mulţi minări işi pe­ din $orecanl, Ojasca $1 altele se fac în­ Luctarea cuprinde o parfe generată tn recoltai anului viitor. Gărgăriţa este o insectă care poate pro­
Au trecut J0 ani de tei eliberarea patriei trec concediile de odihnă în cele mal pi­ cercări de introducere a havezelor. Anul care se spun principiile şt sarcinile bio­ Pentru a obţine an de an recolte mai duce pierderi însemnate ln cereale, pier­
noastre Ziua de 23 August a adus un toreşti regvuni ale ţării In anul 1953 peste acesta procentul de mecanizare a tăieni logiei evoluţioniste precum ţi noţiuni cm mari. «ale necesar ca gospodăriţi* colecti­ deri ce pot ajunge pină la 50% du» canti­
briotopice ln partea specială este expusă
rufllfu de viaţă nouă şl pe meleagurile 6 000 de mineri şi-au refăcut sănătatea în cărbunelui tn abataj va creşte la toate sistematica nevertebratelor. ve, întovărăşirile agricoJe şl ţâranJJ mun­ tatea depoaltetâ Gărgăriţa griului esle un
înegrile de cărbune ale oelor două Jiurt, diferite staţiuni balneo-cdimatenice aJe pa­ minele din ţară ptnă la 60 Is sută. Iar citori eu gospodăria Individuale să dea de glndac lung de 4-5 mm, de culoare cafe­
In descrierea tipurilor reprezentative s-a
a!e Comăneştiiior, ca şl in alte centre car­ triei noastre, iar In acest an numărul lor bl trarviportului in subteran pină la 06 ţinut cont de importanţa economică a spe­ pe acum atenţie pregătirii seminţelor. Să nie închisă, cu capul Lungăreţ. Aceasta a-
bonifere ole ţârii noastre In anii puterii va creşte şi mai mult. la sută vedem care este procedeul alegeri) şt păs­
populare, condiţiilo de muncă şl de trai Grija pentru viaţa şi sănătatea mineri­ Dezvoltarea economiei noastre naţio­ ciilor precum şt de descrierea biologiei trării seminţei de grlu, procedeu val9b11 tacă pe Ungă griu şi secara, orzul, porum­
dăunătorilor şl de combaterea lor. Este
ale minerilor s-au schimbat radical Cen­ lor este oglindită şi de numeroasele mă­ nale cere O cantitate din ce in ce mai mare prima carte de acest gen care e-a publicat in obţinerea seminţelor la toate păioasele bul, etc înmulţirea el are loc clnd tem­
trele curbamtere ale patriei înfloresc con­ suri luate parvtrru asigurarea unor con­ de cărbune In anul 19S3. datorită înzes­ tn limba romînâ şi constituie un material Săminţa trebuie sâ fte aleasă incâ din peratura aerului a trecuţ de 12 grade O
tinuu. Se «ducă mereu noi construcţii se­ diţii tot maJ bune de muncă şi securitate trării tehnice a minelor şi a eroismului In foarte preţios pentru tnuăţămtntul nostru Un înainte de a ti recoltată alegînd pen­ gărgăriţă depune deodată lOO-lSO ouă, iar
dau-culturale destinate minerilor, cluburi a muncii Pentru lucrările de protecţie a muncă de carevau dat dovadă minerii, superior. (67C pag. 33,85 lei). cind are corvdăţiună prielnice poate să ai ba
muncitoreşti, spitale, cămine, oreşe. şcoli muncii s-au cheltuit numai «nul trecut producţia de cărbune tn ţara noastră a tru aceasta partea din lan cea mai fru­
de toate gradele, se construiesc noi oraşe peste 45 de miGioane lei, adică de 5 ori mai crescut de 2,32 ori faţă de anul 1043 şi cu moasă La batoză gnul trebuie treierat două trei generaţii într-un an.
ale minorilor. In ultimii trei ani şi jumă­ mult dorit în anul 1951. La minefle Fiii 90 la sută faţă de producţia anului 1949, separat avlnd grijă oa să nu se amestece Pericolul atacului gărgăriţei se poate în­
tate au itost construite ş> date în folosin­ peştii de Pădure, Sălajul, Vulcan, Lonea, Iar în primul semestru al acestui an, pla­ Fruntaş pe şantier — fruntaş cu alt griu necorespunzAtor Cind se tre­ lătura prin aensuea şl uscarea măgări­
ţă minerilor 2 334 de apartamente noi şi Godeni şl afteJe au fost executate In a- nul' Ministerului Industriei Cărbunelui a în îngrijirea lotului individual ieră. trebuie avut grijă să ou se treiere ilor. tar Înainte 'de depozitarea cerealelor
301 cămine pentru netfamiUştl Numai la ceastă perioadă instalaţii de semnahsjre, (ost îndeplinit în proporţie de 102,S la după un griu mii urat. deoarece griiri pen­ (seminţelor), hambarele şi magaziile se
Undam au fost construite în ceest timp in numeroase mme s-au instalat aspiratoa­ sută ln lupta pentru tot mal mult cărbune Fruntaşul întrecerii socialiste Holsânzin- dezinfectează cu soluţie de sodă caustică
364 de apartamente, iar plnâ la sfirşilul re de praf. aparate de dlorîzarc a apei, s-au ridicat din rîndul minerilor mun­ r.er Matoi, de la trestul 4 construcţii Hu­ tru săminţă se poate infecta de mătura
ooeatoi an aHţl 1 400 de mineri se vor muta apanate de producere a apei carbo-gazoase, citori înaintaţi, cunoscuţi 1n 1ntreag9 ţară nedoara. lucrind Împreună cu brigada sa ce râmine pe batoză, astfel întreaga să- in concenliraţie de 15%, adică intr-un litru
tn node blocuri. Numeroşi mineri îşi con­ iar lâ mina Lupeni au fost săpate firvtîm ca : Haidu lullu, Kopetin Gezn, Bartha pe şantierul restaurant, în ultimele zlle mînţfi se va Infecta, Iar la anul vom avea de apA dizolvăm ISO gr soda caustică, cu
struiesc loouinţe Individuale cu ajutorul arteziene. Pentru protecţia muncii mire­ Eugen, din VaJea Jiului, Alexandru Frftţitâ ol& lunii iulie a realizat o depăşire a nor­ mâluri in cultura de griu Totodată, tre­ oare apoi se stropeşte magazia
creditelor aooniate de stat, pe termen nilor din Valea Jiului au fost executate de la Comănejti, Kovacs Francisc de la mei de 00 la Rută, depăşind productivitatea buie avut grijă clnd treierăm griul de sâ- Cerealele destinate pentru seminţe tre­
lung Anul trecut, de pildă, statul a pus Juorâri de re armare a galeriilor in valoare PfUpeştii de Pădure şi mulţi alţii care planificată cu 34 la sută. buie să fie îngrijite pină la data însă-
la dlspozăţla minerilor pentru construcţii de aproape M mulioanc lei- Din cauza fac astăzi cinste acestui detaşament Tovarăşul Holslnzincer, tnafarâ de faptul rrvinţâ ca toba batozei ei mj fie sirlnsă
de locuinţe individuale un fond de 13 mi­ proastei lor armări, galeriile şi suitorl'le de frunte al clasei noastre muncitoare. că işi depăşeşte zilnic norma, este şi un prea tare. acest luoru trebu»e făcut panţnu minţăm iar inaonitea insâminţăritor va
lioane la! prezentau ln trecut cal mai mare pericol Astăzi la a 10-a aniversare a eliberării bun gospodar După terminarea şutului, a se înlătura spargerea boabelor trebui să îie înceroată puterea germina­
In centrala Carbonifere e-au construit 8 pentru miner) In anul 1933 în minele din patriei noastre de efitre glorlotsa Armată împreună cu soţia munceşte pe lotul in­ Recolta obţinută pentru elitunţâ, de la tivă a seminţelor.
cantine cu 2 5 44 locuri, 17 băl dispensare VaOea Jiului s-au rearmat galeriile şl sul- Sovietică, minerit alături de întreaga cla­ dividual, traducînd In fapt şl pe această trelerlş, trebuie să fie condiţionată prin De datoria fiecărui ţăran muncitor, cita
cu 1.196 locun, 28 de cluburi muncitoreşti torlle pa o lungime de paste 70 000 metri să munoltnare pnvesc cu mtndrle la mă­ cale hotârirea guvernului şl partidului dte oa acum (o penoada de recoltare şi treie­
ou biblioteci, săli de lectură, sport şl altele liniari reţele tnfâpl.uiri ale regimului democrat 19-20 august 1953 Familia lui este frun­ trioare, selectoare, pentru înlăturarea cor­
In cluburi se desfăşoară o intensă viaţă O atenţi» deosablti s-a acordat şt Lu­ popular pentru îmbunătăţirea necontenită taşă la îngrijirea lotului individual Pen­ purilor strrâlne, după care se va depozita ri; să acorde atenţia cuvenită alegerii se­
culbunal - artistică Au luat fiinţă 23 crărilor de aerisire în subteran, installn- a nlveflului lor de trai matenct şl cultural tru hărnicia de care a dat dovadă, soţia separat de celelalte cereale ln comparti­ minţelor ş» întreţinerii lor, ln felul acesta
cinematografe şt 6ăli de spectacole, 31 c- duose. printre altoie 6 ventilatoare mari Recunoscători partidului şi guvomulul Iul a fost stimulată de Consiliul Central mente şi magazii, evltindu-se orice ames­ in anu vuton se va putea obţine o recoltă
chtpe de teatru de amatori, 23 orchestre cu o capacitate totală de 14 000 m c pe nostru, harnicii mineri sint hotârlţi sfi-p ci Sindicatelor, primind in mod gratuit un tec, aiit Intre seminţele de soluri din ace­ bogată
$1 fanfare formate din mineri, 30 echipe de minuL Pentru lucrările de aeraj în Valea sporească eforturile pentru a da patriei, bilet pontru o casă de odihnă pe timp de log POPOVICI TITUS
dans, ele Jiului s-au cheltuit peste 7 milioane lei, sute ds tone de cărbune peste plan, pen­ 12 zile eaşi cultură; cit $1 intre alte specn de se­
Pentru pregătirea profesională a mine­ ia* ia minele din Banat au fost executate tru făurirea unei vieţi ferioite tn pat na BODODEL CORNELIU minţe greu separabite ca : griul de secară, şeful laboratorului regional pentru
rilor au fost înfiinţate şcoli medii teh­ lucrân tn valoare de 2 500 000 lei. Pină la noa9tiră. M OLARU corespondent voluntar orzul de ovăz etc. controlul seminţelor — Aba Iulie
Iu ajutorul vorbitorilor, propagandiştilor şi agitatorilor ces. Au fost terminate şi au început să dea Regimul de economii constituie o impor­ cesc cu produse agricole ş< a Industriei
energie electrică termocentralele „Gh tantă pirghie in vederea sponru produc cu materu prime
Gheorghiu-NDej"-Dolceşti şl „Ovldi-u II", |lel de bunuri de larg consum In momentul de faţă ţărănimea munci­
termocentrala „Steaua roşie” de Ia Sîn- In faţa oamenilor munaoi din industrie toare trebuie să lupte pentru grabnica ter­
A zecea aniversare a eliberării giorgiul de Pădure, hidrocentrala de La stă sarcina de a îmbunătăţi necontenit minare a treierişului şi dezmi rişdltulul, în­
Morolmi şi alto centrale electrice Conti­
folosirea capacităţii de producţie a intre-
deplinind u-şl totodată întocmai şl la timp
nuă au succes construcţia hidrocentralei prinderii, de a spori pe toate căile pro­ obligaţiile de colectare către stat
„V, I Lenin 11 de la Bicaz.
Organele de partid şi de stat trebuie să
patriei noastre năre — pod al prieteniei dintre popoarele ductivitatea muncii, de a spori producţia lupte pentru aplicarea în viaţă a hotărâri­
bununlor de larg consum
Marca construcţie a podului peste Du­
lor partidului şl guvernului privind cointe­
4
In anii puterii populare s-au produs
romin şi bulgar, realizat cu ajutorul adinei transformări şi tn viaţa ţăjânlmu resarea mater ală a ţărănimii muncitoare.
I PopoauJ nostru sărbătoreşte la 23 Au­ mis instaurarea şi rapida dezvoltare a pu­ Ca urmare a muncii sistematice duse Uniunii Sovietice şi cu contribuţia unor muncitoare Lichidarea moşierlmii ca cla­ Ţărănime» muncitoare, prin oontracte-
gust cea de a zecea aniversare a eliberării terii populare. de partid, partidele burgheze şi social-de- ţări de democraţie populară — repre­ să, împărţirea n peste 1.000.000 ha de pfi- şl valorificarea surplusurilor de pro­
României de către eroica Armada Sovietică Poporul romîn păstrează o nemărginită mocraţla de dreapta au apărut In adevă­ zintă o nouă manifestare a relaţiilor de mint ţăranilor răracl şi mijlocaşi, spriji­ duse agricole pnn organele de stat şi coo­
şl a doborlrli dictaturii lascisto-antones- recunoştinţă poporului sovietic, Armadei rata lor lumină de partide trădătoare, tip nou, statornicite Intre ţările lagărului nirea de către stat a ţărănimii muncitoa­ peratiste, trebuie să contribuie într-o mare
clene de către forţele patriotice organizate Sovietice, care şi-a vărsat sîngele pentru antipopulare şi au fost 1 rola te de mase, democrat. re cu nr»aşm>, tractoare şi uit'laj agricol, măsură la îmbunătăţirea traiului oameni­
şl conduse de PorbduJ Comunist Romîn eliberarea Rombiiei şl a altor ţări de sub zdrobite şi nimicite In acest timp, par­ Industria bununlor de larg concum se seminţe selecţionate, credite leriine, măr­ lor muncii şi te dezvoltarea economici na­
Ziua de 23 August este cea mu mare jugul imperialismului Neuitate vor râmi­ tidul a demascat unele elemente duşmă­ dezvoltă 1 continuu. furi industriale la preţ redus şt polllioa ţionale.
sărbătoare naţională a poporului român ne faptele eroice ale ostaşilor p ale tutu­ noase burghero-naţionalîste strecurate in Succesele obţinute pe calea dezvoltării de îngrădire a chiaburimil au contribuit Ţărănimea muncitoare este adine Inte­
ror patrioţilor romîrvi în frunte cu comu­ partid, care încă cu mult înainte pacti- tuturor ramurilor economiei naţionale în
Victoria Istorică a Uniunii Sovietice ln la ridicarea continuă a nivelului de trai resată In sporirea producţiei agricole, în
cel de-aJ doilea război mondial şi, ca ur- niştii, care şl-au dat viaţa pentru liber­ aucrl ou duşmanii poporului muncitor cei 10 oni de la eliberarea ţării noastre aJ ţăranilor muncitori. îndeplinirea sarcinilor sale faţă de staL,
mare schimbarea radicală a raportului tatea şi fericirea poporului Datorită acestor fapte s-a schimbat ra­ se datoresc Înfăptuirii consecvente de că­ In anii puterii populare au fost create pentru că prin aceasta ea tşi poate îmbu­
de forţe dintre capitalism şi socialism ln 2 Însufleţit de o îndreptăţită mîndrle portul de forţe tn favoarea clasei mun­ tre oamenii muncu de la oraşe şl sate a bazele mecanizării agriculturii pnn înfi­ nătăţi nivelul de îral.
favoarea socialismului, au crcsat condiţiile patriotică, poporul romîn trece în revista citoare şi a aliaţilor ei Aceasta a făcut poliUoli partidului, al cărei conţinut prin­ inţarea a 2Î0 de S M T -uri 5 Realizările obţinute de poporul mun­
prielnice pentru desprinderea din lanţurile uriaşele schimbări ce au avut loc In viaţa posibilă răsturnarea monarhiei şi instau­ cipal este grija pentru binale poporului Un mare număr de familii de ţărani citor In cei 10 sni care au trecut de la
Imperialismului a unui şir de ţări, prin­ ţărla noastre în jvarioada ce s-a scurs de rarea Republicii Populare Romîne muncitor. muncitori s-au unit, pe baza liberului eliberarea ţări! confirmă cu târle faptul
tre oare şi ţara noastră la eliberarea Raminiel Cu 19 ani Ln urmă, FVroelamarea RPR a marcat preluarea Fâeînd o analiză a rezultatelor aplicării consimţămint, in 2 045 gospodării agri­ că in centrul politicii partidului ste omul
Singurii! partid din ţara noastră oare a poporul romîn a păşit cu botirlre pe calea întregii puteri de către olasa muncitoare tn viaţă a politicii partidului îndreptate cole coleorive şi 2 334 întovărăşiri pentru eu nevoile sale
pe care-1 chema partidul otasei munci­ aliată Ou ţărănimea muncitoare. spre făurirea buncislărl a poporului, ple­ In ţara noastră, dreptul le muncă este
luptat ou abnegaţie pentru eliberarea oa­ lucrarea in comun a pămiot/ului Partidul
toare — singurul drum care corespundea Sub conducerea partidului, poporul nos­ nara CC al t*MR dtn august Iflâ3 a o realitate vie, consfinţită de Gonafituţte
menilor muncii de exploatare, pentru apă­ constatat că ps lingă rezultatele obţinme, $1 guvernul acordă un puternic sprijin
rarea Intereselor lor vitale, pendru o ade­ întru tobul năzuinţelor lui, care ducea la tru muncitor a păşit ou hotârire la con­ au existat şi o serie de lipsuri ceea ce gospodăriilor agricol* colective ş\ întovă­ An de an a crescut numărul muncitorilor
vărată independenţă şi suveranitate naţio­ construirea unei vieţi libere şi ferioite struirea bazei economice a socialismului răşirilor in vederea întăririi lor economi­ şi tehnicienilor ocupaţi In Industrie şl
pentru col ce muncesc Puternicul sector socialist al economiei a dus I» o creştere nesattslăcăloare a ni­ agricultură.
nală, pentru prietenie cu Uniunea Sovie­ velului de trai al color ce muncesc faţă co-organizatorice, pentru a deveni mari
tică şl împotriva criminalului război an- PCR a organizat alianţa clasei munci­ naţionale a dat posibilitate statului de­ de dezvoltarea generală a economiei na­ producătoare de cereale-marfă, de ani­ Succesele obţinute ln dezvoltarea econo­
llsovietlc a fost Partidul Comunist Romln. toare cu ţărănimea muncitoare, forţa so mocrat-(popul ar să des-fâjoare o vastă ţionale Plenara a elaborat un program male. la.pte, ouă etc şi pentru a deveni miei naţionale au dus la oroşterea conti­
El a orgarvizat şl a condus forţele xvatrio- cială caro a infrînt vechile clase exploa operă constructivă să dezvolte toate ra­ de măsuri economice menJfe să ducă la puternice centre de atracţie pentru ţăra­ nuă a venituLui naţional
tice La lupta pentru doborirea dictaturii tatoare Conduse de către partid, masele murile economiei şi culturii în interesul lichidarea hotăritâ a acastor lipsuri, ta nii muncitor» cu gospodării individuale In semestrul Intii al anului 1054 s-au
fasciste şt pervtnu tndcaroerea airmelor îm­ largi ale ţărănimii au trecui ta realizarea satisfacerii Intr-o măsură tot mai mare ridicarea 9imţlloare a nivelului de trai Ca rezultat al muncii de lămurire. al vindut populaţiei prin unităţile comerţului
potriva Germaniei MUerlste pe cale revoluţionară a reformei agrare a nevoilor maiensle şi culturale, mereu exemplului convingător sJ gospodăriilor socialist cu 13.1% mai multe mârturi de-
în lolosul ţărănimii muncitoare Ci'esoînde. ale oamenilor muncii Poporul material şi cultural al oamenilor muncii colective şi al întovărăşirilor agricole c!t Ln perioada corespunzătoare a anului
Manevrele regalul şl partidelor bur­ Datorită măsurilor luate de guvern, rea­ trecut In pnmui semestru el anului 1954 a
gheze pentru a salva clica fascistă anto- Sub conducerea partidului, masele popu­ nostru muncitor .sărbătoreşte cea de-a recea lizările obţinute la producţia princi­ creşte mereu numărul cererilor de con­ crescut desfacerea diferitelor mărfuri că­
nasebnă, pentru a împiedica eliberarea lare au impus izgonirea guvernului reac­ aniversare a eliberării patriei s»1e in pUnă palelor bumun de consum in cale stituire de noi întovărăşiri şl gospodării tre populaţia din oraşe şi centre muncito­
ţării şl a înfeuda din nou ţa^ imperia­ ţionar al lui Rădescu. în spatele căruţa se luptă pentru îndeplinirea primului nostru trei trimestre care au urmai plenarei colective reşti Pnn unităţile comerţului coopera­
lismului american şi englez au fost ză­ afle, u Imperialiştii anglo-emerieanl, au plan cincinal, pentru dezvoltarea econo­ C C ai P M R, din august 1953 arată o In vederea ridicării producţiei la hec­ tist s-au deslâoul populaţiei dc ia sate in
dărnicite datorită înaintării victorioase a adus la putere un guvorn democratic in miei naţionale pe drumul sociaLismulul creştere Importantă faţă de cele Lrei tri­ tar. a sponru şepteluloi şi a îmbunătăţim semestrul I 1854 cu 11,7% mai multe măr­
Armatei Sovietice, came olara muncitoare a avut un rol pre­ pcnilru ridicarea nivelului *ău de trai mestre anterioare ale anului 1953 AstteJ raselor de vile, ţărănimea muncitoare cu furi industriale decit in semestrul I 1953.
In condiţiile create de victorioasa ofen­ cumpănitor. 3 Bilanţul marilor Înfăptuiri ir» cei 16 producţia ta pline a cre«cut cu 4,8%, la gospodării individuale mici şl mijlocii a
Astăzi se înfăptuieşte şi se aplică tot
sivă a Armatei Sovietice, gărzile muncito­ In condiţiile grele ale distrugerilor su­ eni de la eliberarea Rominiei constituie paste făinoase cu 7,2%, la conserve de primit In ami putenl populare un ajutor mai Larg principiul socialist al retribuţiei
reşti, organizate de către Partidul Comu­ ferite de pe urma războiului, s-au vădit o (ilustrare vie a uriaşei forţe crevatosre a came cu 21,8%, la preparate de carne cu multilateral. după cantitatea şi calitatea muncii.
nist Jlomln, arestează căpeteniile guver­ odată mai mult patriotismul fierbinte p unui popor care e-a zmuls din lanţurile 18.6%, la produse zaharoase cu 41,0%, la Ţâranu muncitori se Îmbracă ş» se hră­ In pnmui semestru al anului 1954 ve­
nului fascist şi înfăptuiesc actul de la 23 abnegaţia oamenilor muncii de La oraşe (■ exploatării şi şî-a luat soarta in miirule articole de menaj dm tablă zincatâ cu nesc azi mai bine decît pe vremea stăpt- niturile medii ale muncitorilor au cneicut
August 1944 Armata romlnă, ln rîndul sate. care, Ln frunte cu clasa muncitoare, sarte. Ele insufiâ totodată poporului nostru 42,3% etc n»rii burgheziei
căreia dlocotea de mult minte împotriva ş\-ou strins rindunle in jurul partidului deplmă încredere că, sub conducerea în­ In .intÂmpinazoa Zilei de 23 August, C C In urma plenarei CC al PMR din au­ faţă de semestrul I 1953 cu peste 15% cheltuieşte
democrat-popular
Statul
ocupjnţtlor fascişti, întoarce armele îm­ desfâşurlnd o lup(tă aprigă, plină de sa- cercată a partidului, va şti să biruie greu­ ol PMR cheamă.oameni! muncii dm in­ gust 1933, partidul şl guvernul acordă o sume însemnate pentru îmbunătăţirea con­
potriva ocupanţilor hltJenştl $1 se alătură enjied, in vederea lichidării ruinil ş> tăţile pe care le mai are de înfruntat dustrie . 6â dezvolte mai departe realiză­ atenţie deosebită dezvoltării agriculturii diţiilor de muncă In întreprinderi, pentru
Armatei Sovietice, lupllnd pendru elibe­ haosului economic. înfrângerii urmărilor ln anu putem populare, volumul pro­ rile obţinute ş» sporirii producţiei de bunuri de consum
rarea Romlnlet, tar apoi pentru elibera­ secetei, a inflaţiei, a sabotajului capitalist ducţiei industriale a depăşit cu mult cea Ur» puternic ecou a avul in nndul munri- popular Partidul şl guvernul se preocupă asigurarea protecţiei şl securităţii munclL
Dreptul la asigurare materială în caz Je
rea Cehoslovaciei şi Ungariei. ln anii grei de secetă, cînd rănite mai înaltă producţie din timpul, capitalis­ torJor şi tehnicieruloe din >ntreaga / ţară de Lrasanaa perspectivelor dezvoltării ln bâtrineţe sau de pierdere » capacităţii de
Datorită alibes-ărit sale de către Armata războiului roai erau încă proaspete, po­ mului. In cursul anului 1933, producţia chemarea colectivelor a 13 întreprinderi unit apropiaţi a tuturor ramurilor agricul­ muncă a devvmt o realitate. A fost spo­
SovteUcâ, Romlnia şl-a dobîndi* pentru norul sovietic a întins o mină frâţeiscă industrială a întrecut de aproape 3 ori din Capitală de a 'nlimpin^ glorioasa ani­ turii Ln momentul de faţă veriga princi­ rite limita minimă a pensiilor.
pnma oară edes-ârata Independenţă naţio poporului nostru, dindu-i un puternic aju­ producţia anulm 1938 şi do 3,5 ori cea a versare a eliberării printr-un nou avint al pală în lupte pentru dezvoltarea armoni­ Anul aceata 375.OQO oameni ai muncii ii
nală. tor prin trimiterea plinii care a salvat anului 1948 întrecerii socialiste Tn cadrul întrecerii oasă a întregii economii naţionale şl a ri­ 12S.000 copţi se vor odihni în cale mai
Eliberarea Romtnlel do către Armata de lâ foamele mii de vieţi şt prin livrarea Industria grea şi îndeosebi industria con­ muncitorii, lehrjclenll şt Inginerii Işi pro­ dicării nivelului de trai al oamenilor mun­ frumoase localităţi balneare şi climaterice
Sovietică n-a însemnat numai eliberarea materialelor care au contribuit la refa­ structoare do maşini, croială tn anii puterii pun să tndepdinoaseâ prevederile de plan cii 0 constiăute dezvoltarea agnoultuiii. Regimul de democraţie populară z obţi­
Naţională a ţării noastre Ea a fent ţara cerea industriei noastre. populare, este în continuă creştere Pen­ din acest an nu numai in ceea ce priveşte Oamenii muncii de pe ogoare sint che­ nut însemnate realizări în domeniul sănă­
noastră de intervenţia armată a puterilor Luplind sub conducerea partidului Şi a- tru prima oară in ţara noastră, un mare sarcinile cantitative ci la toţi indicii — maţi să răspundă griju pe care statul de tăţii publice Malaria şi alte boli endemice
Imperialiste, a făout posibila dosi3surarei vind ajutorul politic şi diplomatic al Uniu­ număr de uz'ne şi fabrici au fost inzes productivitate, calitate, sortimente, preţ de mocrat-popuJar o poarte îmbunătăţim au fost lichidate Oamenii muncii se bucu­
Jifljtel ol ase t (muncitoare, aliate cu ţărăni­ nii Sovietice, masele muncitoare au zădăr­ cost etc — şi aceasta nu numai pe seama necontenite a condiţiilor lor de viaţă,
trate cu utilaje şi echipament produs în ră de asistenţi medical» gratuită In pre­
mea muncitoare şi sprijinite de întreg po nicit .provocările rer.eţiunit interne şi ale notlor investiţii ci mai ales pe baza desco­ printr-un mi' mare avint ln lupte pen­
porul muncitor, pentru eucemrea pulecii cercurilor imperialiste şi încercările ace­ ţar» perim şi folosirii rezervelor interne exis tru sporirea producţiei agricole la hec­ zent avem de 4 ori mal rr.utte dispensare
din miinxle claselor exploatatoare, a per­ stora fie a menţine ţar» Sub dominaţia lor. Electrificarea ţârii se înfăptuieşte căi suc­ lente în întreprinderi. tar. pentru aprovizionarea celor ce mun­ oa In 1940 Numărul patunlor In mater­
nităţi s-a dublat faţă de 1948. iar cel al