Page 13 - 1954-08

N . 63 DRUMUL SOCIALiSMALUI
r
tribuna agitatorului oamenilor Pentru înlăturarea timpilor morţi
la ariile din comuna Băcia
Convorbire pe teme de politică internaţională mie
Capacitatea de lucru a batozei de pa a- drum. Atunci este exclusă şi pasabllrtatea
încheierea cu succes a conferinţei de la neva a dovedit că rezolvarea problsnetor rla nr. 1 Băcia nu este folosită intru to­ unul eventual incendiu care ar putea fl
Geneva, pnn semnarea acordului de ax- Asiei este ărwpdalhijâ fără participarea efe In flecara «I; prin scrisorile ce le (rimil oamenii muncii cart lucrează pe ogoare tul; La această arie stogurile sini aşezate provocat da firele electrice ce trec pe in­
mloStţlu in cele trei state dtn Indochina cît şl luptei victorioase a poporului viet­ Informează redzeţla despre succesele pe care le ob[ln In întrecerea ce o deifSţoora In In grupuri de oiţe două, ceea ce tace ca tra cal© două şiruri da stoguri, Vn c&zul
— Vietnam, La os $1 Oambodgia, — a avui namez mtemieta VOku Marin, hilnd cu- cinstea sitei de 23 August; Faptul c3 oamenii muncii de la sate se mlndresc In scriso­ batoza eă fila schimbată după flecare două unei ploi cu descărcări electrice.
şl continuă sS albă un puternic răsunet vlhWl a aedehtuat asupra paliWcU de pace rile pe care le trimit redacţiei cu realizările lor ob|lnule In cinstea mărit sărbători na­ stoguri. Schimbatul batozei după fiecare Dar asta mi este singura greutate pa
In rind urile oamenilor muncă» din patria a U R.S S., cate Lrt Nota Ouvemulul său ţionale, esle 6 dovadă că el preţuiesc politică partidului il gUeemUlul noslm, cB stol ho- două stoguri treierate, durează uneori o care o intim pină tovarăşul Tuza Gheor-
noastră. dtn 21 Iulie adresată guvernelor Franţei» lăr)|l să lupte pentru Ihl3ptulrea el In scopul întăririi patriei noastre; oră, alteori chiar o oră şi Jumătate Acei- ghe delegatul batozei ; pe arta nr. 1 Bă­
In Întreprinderile «I instituţiile patriei Mării BritanM şi SU A, a venit eu 0 nouă sta înseamnă că dacă în 24 de ore batoza cia nu există un cântar bun. Din aoezstă
noastre în oadruî diferitelor întruniri fi propunere ki vederea as-gurârll securMă- la aceasta rubrică publicăm cltevâ din scrisorile sosite In ultimul timp ta redăc|ie: va treiera 12 grupuri a mie două stoguri cauză tovarăşul Tuza Gheorgha sa găsea
convorbiri, romana mumau $l-au exprimat U) ooOeoUve în Europa şl anume convoca­ Fruntaşi la freieriş şi colectare şl pentru mutatul batozei din două în doue ■ Ln ziua de 4 august 1934 In situaţia de a
nespusa lor bucurie cu privire la înceta­ rea Intr-un viitor rit mal apropiat a unei stoguri se va cheltui numai o oră. atunci opri batoza pentru că nu avea cu ce cîn­
rea vărsând de suge din Indochlrra, care conferinţe te oare sâ particip© toate ţările In satul Ohaba ,de Sub Pialrâ raionid baza de recepţie întreaga cantitate de pentru cele 13 grupuri se vor pierde 12 tări cerealele treierate SMT. Orăştie, de
conatrtune nu numai o victori© a popoare­ Europei oare sînt Interesate ta destinde­ Haţeg, secerişul a început mai tJrzlu de- boabe oe o datorează ©talului drept cotă ore unde este adusă batoza şl Sfatul popular
lor Lndochiaeze dar Şl o nouă contribuţie rea încordării internaţionale In ultimele dl Ui părţile de şes ale regiunii Cu toate din cui tunis de pâloase pe acest an. Ast­ Iată deci că din cele 24 de ore In care al comunei Băcia. trebuie aă ta măsuri cit
la slăbirea încordării Internaţionale, o sale cuvinte tavar5şa Volcu Măria a ară­ batoza trebuie să-şi realizeze norma, 12 moi urgente ca pe această arie s6 fie a-
acestea membrii tiltovâr&şIfU agricole fel el sînt fruntaşi pe raion ta tralerlş şl
nouă contribuţie da cauza picU din lumea tat că poporul nostru sprijină propunerea ore slnt transformate In tim£l morţi: dus un cmtar buh.
latreagâ. URS.S deoarece el ara nevoie de pace, „23 August” au reuşit aă termine de muit colectare. La timpul întrebuinţat pentru mutatul La aria irf. 2 TLmpa unde deşt stogurile
O aGeicenee convorbire in jurul rezul­ pentru a mănge ou paşi siguri pe drumul secerişuA, tar In zhia dfi 3 august au ter­ IntovSrâşiţli Turoeanu Ionel, Armie loan, batoza se mat adaugă apoi alte HM5 mâ­ slnt bine clădite, există alte lipsuri care
tatelor conferinţei de la Oeneua a avut construirii aoctaJLsmulul şl comun tomul ol; minat şt treiera iul Întregii recolte de gnu, Laieţ Oavrfl şi alţii, <au depus mult inte­ nuite pierdute cu scuturarea batozei după vădesc o slabă organizare a muncii
loc fl ia fabrica de conserve „Partizanul", îh continuarea discuţiilor a luat cuvIntui flecare cetăţean ce treieră. Dacă socotim Dacă la aria nr. 1 BScia, delegatul de ba-
secţia cutii, dtn ore-yul Deva, Intre agita­ tovarăşul Mbrtnescu Oh. care a condamnat orz şi ovăz. res pentru terminarea la timp a secerişu­ bă cele 12 grupuri, de stoguri aparţin La lozA a lămurit oamenii da să transporte
torul Gdndo Oheza şi muncitorii acestei cu mvătâ Indignare poziţia duşmănoasă a in ziua de 28 iulie, adică înainte de ter­ lui şl IrcierişuluL Ei sînt fruntaşii înto­ 4 ţArata muncitori şl că după fiecare ba­ paiele şi pleava din Jurul baioael, şî dacă
secţiL Agitatorul Oardo Gheza după ce a Statelor Uhftle fată de rezolvarea proble­ minarea trelerişuhii, ei au transportat ia vărăşirii. (Bota Nlcolae). toza s-a oprit mimai alte 10 minute, ve­ acolo Intr-adevăr oamenii au înrţeles acest
arătat că politica externă e ţării noastre mei Indoohlneze la conferinţa de la Ge- dem că Încă 40 minute se adaugă la cele lucru, apoi cu totul altfel as prezuntă si­
este o poLtwsâ de pace şl de colaborare nefva, oare a refuzat să facăJoască acordu­ Aii fermi nat muncile din campania de vară 12 ore E normad deci ca sâ nu se reali­ tuaţia la aria nr. 2 Tlmpa. Este adevărat
cu toate celeflallrte popoare, a dat ctare De­ rile de armistiţiu încheiate In cele trei zeze norma dacă din 24 sau 22 de ore cît că aici stogurile sint aşezate în grupuri
claraţiei Guvernului Republicii Populare state ale tadochtaei Membrii «întovărăşirit agricole din comu­ care a fost adunată recolta de păioase. timp trebuie Să lucrate batoza fără Între­ de clic patru ceea ce ajulfi la folosirea
Romlne ou privtee la rezultatele Conferin­ Au mâi &uat ouvmtal şl alţi muncitori nă Zam raionul Hla aii început secerişul Pană la aceeaşi dală, întovărăşiţi din rupere, l ee răpesc 12 ore şi 40 minute. justă a capacâtăţil de luoiu â batozei Cu
ţei de ie Genera. lrt urma asnuîlârlJ e- pmfmre oare muncitoarele Rădulescu M., In zaua de 17 Iulie Folosind la maximum Zam, âu achitat tn întregime şi ' cotele ţoale acestea n-a existat o zi de dnd a
cesrtei dediamţu, prin care guvernul nos­ şi Oherecst R care au arătat că ele 1n toarte forţele de muncă şl trUrega aaipad- către stat Dacă Iov. Muntean Petru responsabil de început să lucreze batoza, adică de la 31
tru exprimă însăşi voinţa celor ce mun­ oalitato de mame au prhntt eu muHâ bu­ tate da lucru a atelajelor, tn ziua de 10 In munca de organizare şl de executare arie ar Ci studiat mal amănunţit terenul. Iulie 1964, ln dare să se fl realizat norma.
cesc din patria noastră, oare slnt sinceri curie vestea încetăm vărsării de sânge ta -iuLie,- adică în deoura de două zele, el &r Ud putut să vadă că există posibilitatea Care slnt cauzele 7
Interesaţi ta asigurarea securităţii colec­ Indocbina şl că vor contribui . prin noi a secerişului, treierlşulul şi deonhiştltulul grupării stogurilor in grupuri de oHe 4.
Munca este slab organizată. Oameni! nu
tive Im Eupqpa şl ta lumea Întreagă, eu eforturi Lri muncă la restabilirea păcii ta au terminat secerişul. s-au evidenţiat tovarăşii: Popa Gligor, ceea ce ar fl redus ou mal mult de jumă­ sînt lămunţl că palele şi pleava trebu­
urinat discuţii ta cere s-eu Înscria o mare întreaga lume După terminarea secerişului Intovfiirăşlţll Bomemiaa loan, Mlrza loslf, Liga Nico- tate timpul care se pierde ou mulatul ba- iesc cărate imediat din Jurul batozei pen­
tote» din loc In loc Lucrul acesta poate fl
paris din munartori In cuvinte simple- «iar In încheierea diseupMor a luat din a ou
au Incqput dezmJriptAtui şi transportul laa şi alţii, care au muncit neobosiţi pen­ realizabil dacă şirurile de stoguri vor fi tru a rvu împiedica buna funcţionare a el.
hotărlte roundtartl au arătat cui se dato­ cuvlretut agitatorul Gardo Gheza care e
re sta aceasta victorie a păcii, cine este lămurit unele probleme de politica lnter- snqpUor ia arie. Ptnă In ziua de 26 Iulie tru terminarea Intr-un timp scurt a mun­ clădite ou cel puţin 20 metri mal spre M. CALMAŢUIANTJ
pentru asigurarea securităţii colective In naţhmata şi ta special importanţa propu­ el Au reuşit să teprrtne şl treterişid şt eă cilor agricole din campania de vară. (Vîr-
fcUTOpa Jîi aii scos In evidenţă de aseme­ nerii sovietice de a se încheia un Tratat dezzntnşteascâ întreaga suprafaţă de pe dea Avram).
nea voinţa lor nestrămutată de a contri­ General European oare ar asigura securi­ In raionul llia trebuie intensificat treierişut
bui la victoria cauzal picii. tatea popoarelor; Tovarăşul Gardo Gheza Comuniştii In frunlea Ireîerişului şi colectărilor
Primul) oare a *uat cuvin tul a fast tova­ a accentuat asupra poLDUoji externe de pace Datorită munco intense depuse de ţă­ muna IU a se lucrează cu o batoză care
Ţăranii muncitori din cătunele ce apar­ niţa a dus cel dinţii grîuJ la arie şl l-a
răşul Ra/polti Prandsc care a arătat că a RP R care este confirmată odniâ mai ţin oraşului Bnad se întrec pentru ca în treierat. El a fost de asemeni cel dinţii ranii muncitori In campania dc recoltat. are norma să treiere 9000 kg, cereale zU-
In raionul Uia secerişul este pe terminale nle Da clnd a început treienşul batoza
reglemente rea problemei indochineze se mult prin Declaraţia Guvernului R P.R. cu cinstea zilei de 23 August să termina tre- ţăran muncitor din raion care şl-a pre­
Nu acelaşi lucru se poate 9pune Tnsu
nu şl-<a realizat insă nrtododatfl norma.
doUmyte eforturilor depuse de delegaţia privire la rezultatele conferinţei de la Ge­ ierişul Ifteinte de data llxată. După ter­ dat cotele din recolta de păioase obţi­ despre felul cum decurge munca de teele- Treieră gxhuc numai 1000-5000 kg. cereale>,
minarea secerişului el au început imediat nută in acest an Exemplul lui a fost ur­
UniunU Sovietice, oare a confirmat odată neva. rig ti scest raion. Rezultatele slabe obţi­ Şl nu-i de mirare acest lucru, deoarece
transportul snopilor la arii şl clădirea lor mat de ţăranii muncitori Berindei loan.
mai mull poJituaa de pace a U R S S-, po­ In numele tuturor muncaloriilor de la la­ nute ptnă In prezent dovedesc că treleri- aria din comuna Dia este prost ocganîzalâ.
in stoguri. Altfel pe cele 9 arii, treierişut
litică ce este sincer Interesată în asigu­ trina de conserve „Partizanul” secţia cu- a putut să frxeapă ld timp. Numai în de­ Roşea Pelru şl de mulţi olţll, care se Stră­ şul n-a iost organizat cu destulă răs­ Stogurile existente la arie etat eşezufe la
rarea independenţei naţionale a tuturor lil, tovarăşul agitator Gardo Gheza a a- curs da dfteva zile s-a şi treierat recolta duiesc sâ-şl termine cJI mal degrabă fre- pundere. intlmpLare, răzleţite ln toarte pArţde pe în­
Pini la data de 31 Iulie In întregul ra­
tinsul arted, batoza pjerzind mult timp ds-
popoarelor. Tovarăşul Rapottl ■ Franc isc a rătat că Stat hat Uniţi ză contribuie ia în­ de pe o suprafaţă de peste 30 ha lerişul şi să-şi predea cotele ce le datorea­ ion au fost treierate pâloasele numai de
Comunistul Roşea loan din cătunul Pode- ză statului. (Ciăciunescu Oheorgbe). plasîndu-se de la un stog La altul. Treie­
subliniat de asemenea că încetarea vărsă­ tărirea pSoil între popoare eu noi suc­ pe 151 de ha, ceea ce Înseamnă foarte pu­ riş ul se face apoi in mane parte de pe
rii de sînge din Indocbina se datoreşte a cese ta muncă, dtad produse din ce în ee Avantajele dezvoltării ramurilor anexe ţin in comparaţie cu suprafaţa de pe care care, ceea ce face de asemenea să nu
llt eforturilor depuse de R P Chineză a mâl multe ţi da bună calitate. s-au recoltat păaoosele şi care aşteaptă să poată fi folosită întreaga capacitate a ba­
MembrLl gospodăriei colective „21 De­ Nu da midt in această gospodărie s-a fie treierate tere!
cărei participare, le conferinţa de la Ge- V P
cembrie" din Prtcaz raionul Orăşlie acor­ împărţit colectiviştilor un avans In bani în acest raion se manifestă tendinţa gre­ Nici la aria din satul Gothalea treburile
dă o mare importanţa problemei dezvoltă­ de 50%. revenind câte 10 lei pentru fle­ şită de a nu se treiera pină ce seceli/zl nu merg mal bine. Batoza de oid era
rii ramurilor anexe de producţie Ferma care zi-murire Astfel colectivistul Vi tauri se termini în toate satele lată una din­ norma eă treiere 10 000 kg cereale zilnic.
Ziua la treieriş şi noaptea la defcmiriştît de ol a fost mărită de exemplu In acest Munteanu care a făcut împreună cu soţia tre cauzele care au creai marea dispropor­ Niciodată insă, de ciad a început treteri-
an, de la 3C6 ta 506 capete, iar ferma de sa anul acesta 219 zUe-muncâ a primit ca ţie Intre seceriş şl treieriş. O altă cauză şul, nu a breierat mai mult de 1SOO-03OO
Mecaniaul batooar Polgar loan de La Polgar. a treierat pătoasele de pe 40 hec­ porci a crescut cu 13 capete avans de 30% suma de 2190 leu Iar Colec­ a răminarii în urmă ta treieriş este gl kg. Capacrtatea batozei nu esle folosită
S M T OraşUfi munceşte la aria gospodă­ tare. Paralel cu munca de trederlş tn a- Lărgirea ramurilor anexe tn flecare an tivistul Romuius Buha care a muncit sin­ proasta organizare a muncii la arii din plin datorită faptului că transporta­
riei agricole coleotove „21 Decembrie" din ceastă gospodăria caleotlva se desfăşoară şl â făcut să crească Izvoarele de venit ale gur efectuind 142 zile-muncă, a primit oa Munca la multe arii din acest raion rea palelor şi a pJevel nu se face imediat
Fricaz. dczmtrlştitud. Tractorul folosit ziua la ba­ gospodăriei şi In acelaşi timp valoarea zi- avans ©urna de 1420 iei. 3ume însemnate este organizată la lntîmptare. Ţăranii după treieriş, oeea ce încurcă munca la
Pentru oa tralerlşul că We terminat în toză) noaptea se foloseşte La deoniriştit lelor-muncă. Numai de la forma de porc) muncitori nu sînt lămuriţi să transporte arie şl face ca batoza să fie oprită in re­
oet mal scurt tâmp, macanrtouâ batozar fo­ Polger loan împreună cu ajutomă său a s-au obţinut pină acum peste 33000 lei de bani au primit şi alţi coleotâvişta griul La ardă, astfel că griul stă in olăi petate rlndurl De asemenea stogurile sini
loseşte din plin capacitatea batozei Ptnă reuşit să dezxTvriştească pir ă In momentul Venituri meri au adus anul aceste şl care au muncit cu sirgviinţă în gospodăria pe cimp In timp ce batozele aproapo că prost clădite şl aşezato la tntlnvplare
le date de 5 August, batoze condusă de de faţă 20 de ha. ferma de ot, grădina de zarzavat şl altele colectivă <1 Popa). n-au ce treiera. De pddâ La aria din co­ ANA CARANPTL
medicilor pentru copii a crescut de 6 ori Irument el construirii socialismului şl al Iul conducător in ©Dat. tăria şl forţa sta- al celui de al cincilea cincinal, producţia poii ţls le şi a fascizării treptate a vieţii 9. Participant activ el lagărului păcii,
faţă de 1949. ridicării nivelului de trai al celor ce mun­ Uiui democrat-popul ar şi interesele po­ Industrială a U RS S. a crescut ou 15%, publice din ţările capitaliste creşte miş­ poporul romin îşi închină forţele muncii
Th ui Umil ani s-au construit locuinţe cesc. Grija permanentă a organizaţiilor de porului muncitor slnt de nedespărţit investiţiile in economia naţionali cresc carea grevistă a clasei muncitoare, ia am­ paşnice, creatoare, de construire a socia­
muncitoreşti pe o suprafaţă de ooa partid şl a tuturor oamenilor muncii tre- Izvorul forţai de nebiruit a partidului anul acesta cu 57%faţă de 1960 In enli ploare lupta maselor pentru pline, liber­ lismul uL Exprimând năzuinţele fierbinţi
lTJO.Oflo m p., iar între anii 1033-1953 se ouie fră fie Îndreptată gpre întărirea or­ constă în legăturile sale Indisolubile cu 1940—1953 s-au construit 2500 de între­ tăţi democratice şi Independenţă naţio­ de pace ale poporului, partidul şi guver­
vor, ccrrvatiui locuinţe pentru S0 003 fami­ ganelor puterii de stat Una din cele mal maseQe, th fiaptul că in elaborarea politicii prinderi Mecanizarea agriculturii a luat nală. Un avlnt uriaş a căpătat lupta de nul au făurit politica externă a RP R. ca
lii In oraşe şi centre muncitoreşti importanta sarcini este întărirea Ia&adlt3- sate partidul porneşte da la interesele vi­ proporţii fără precedent. ekberare, a popoarelor coloniale şi depen­ o politică de apărare a păcii, de prietenie
Dovada grijii pe care partidul o poartă ţii populare, apărarea drepturilor cetăţe­ tale ale poporului şl se blzuie pe sprijinul In 1953, varvrtut naţional al U.RS.S a dente, oare zguduie temeliile sistemului şi alianţă cu U.RS.S. şi cu ţările de de­
creşterii rvlvekbiii de trai al oamenilor nilor faţa de orice încălcare ţi abuzuri. poporului depăşit de peste 2 ori nivelul antebelic. capitalist mocraţie populară, o politică de pace şt
muncii o constituie programul de masuri Forţa şi trăinicia puterii populare izvo­ Abnegaţia şi eroismul poporului stau la Prevederile celui de-al S-lca plan cincinal De un uriaş prestigiu se bucură politica prietenie cu leale popoarele Iubitoare de
elaborat de fcătre plenara din august 1933 răsc ddn sprijlmd entuziast pe oare ma­ temelia tuturor victoriilor dobindite In cu privire la producţia bunurilor de con­ externă de pace a Uniunii Sovietice, care pace.
a C C al P M R sele i) acordă înfăptuirii poWAIold partidu­ ultimii zece ant. De antrenarea tot' mai sum popular vor fi îndeplinite ta 4 an! dobhideşte noi succese pe arena Interna­ La temelia politicii noastre stă alianţa
Pe cadea ridfcărlJ trunelst&rl a oameni­ lui, pe oare o consideră propria lor po­ activă a maselor la eonducarea atolului, de Pa baza victoriei politicii de industriali­ ţională Popoarele lumii sprijină Istori­ şl prietenia do nezdruncinat cu marele po­
lor muncii mal tatimptnăm încă dificul­ litică. stbnutarea energiei, iniţiativei Şl capacită­ zare, P.C.U.S. şl guvernul sovietic desfă­ cele propuneri sovietice cu privire ta tra­ por sovietic, chezăşie a independenţei na­
tăţi, îndeosebi în aiproviznonarea ou anu­ Sarcina ©felurilor populare este de a-şl ţii lor depmde înfăptuirea sarcinilor con­ şoară un vast program de dezvoltare e tatul european de securitate colectiva, ţionale şl a construcţiei victorioase e so­
mite produse Oamenii muncii din ţara îndrepta toată atenţia spre descoperirea strucţiei socialiste agriculturii şi de sporire a producţiei bu­ care urmăreşte împiedicarea renaşterii mi­ cialismului. Relaţiile de lip nou ce s-au
noastră luptă pentru îndeplinirea progra­ şi valorificarea resuraelor locaJs, spre dez­ In urma plenarelor din august 1933 şl nurilor de larg consum, care si dea posi­ litarismului german şî asigurarea unei închegat Intre U RS.S, şl ţara noastră ca
mului de măsuri oconondce efcborat de voltarea producţiei locale de bunvtrl de din aprilie 1964 ale CC. al P.M.R între­ bilitatea obţinerii in decurs de 2—3 ani a păci trainice in Europa ca şl propunerea şi cu celelalte ţări din lagărul democratic,
partid şl guvern, pentru dezvoltarea pro­ larg consum, epre orgsrezarea de unităţi gul partid Işf încordează ferţete pentru unei abundenţe de produsa alimentara şl de a se convoca o conferinţă In problema sint un factor de o deosebită însemnătate
ducţiei industriale şi agricole, ştiind că de şemilndustrtalizare. rooilzaroa sarcinilor economice, îndeosebi de materii prime pcnLru industria uşoară seourrtăţlt colective Vn Europa Dle văd în pentru propăşirea patriei noastre.
rodul eforturilor lor va ti ridicarea sim­ întărirea statului nostru demecnat-popu- în domeniul creşterii producţiei agricole şi Numai poporul sovietic, constructor al co­ flecare din iniţiativele de pace ale ir iar el ui Alături de ajutorul politic şl diplomatic
ţitoare a mveduKii lor de trai lar cere întărirea con trai uJul de perhd producţiei bunurilor de larg coneum, munismului, poete păşi la înfăptuirea unei Stat Socialist o Ilustrare a tezei lemuieto Uniunea Sovietică acordă ţării noastre un
In scoşii ani In faţa oamenilor muncii asupra tuturor organelor de stal Partidul Chezăşia înfăptuirii politici) partidului acţiuni de o asemenea măreţie, cam despre posibilitatea coexistenţei paşnice preţios ajutor economic Principalele for­
s^au deschis larg căile spre cultură, şu­ cere tuturor organelor de stal să lărgeas­ constă In Îmbunătăţirea continuă a mun­ este valorificarea In decurs de doi ani a între capitalism şl socialism, teză care stă me ale acestui ajutor slnt: comerţul ex­
taţi şi artă. Analfabetismul e pe cale de că şl sa consolideze legătura cu masele, cii de partid, întărirea muncii colective In 13000000 ha pâmtnturi virgine şi Inţele- la temelia politicii externe‘a U.R.S S. terior, ajutorul ştiinţific şi tehnic, prelu­
« 11 lichidat |n ultimii enl s-au deschis să arate o atMudine piinâ de grijă şi aten­ acuvlrtatea tuturor organelor de partid, nite (suprafaţă care egalează aproape su­ Uniunea Sovietică, Republica Populară crarea şi folosirea ln comun a bogăţiilor
sute de şcoli noi de toate gradele, zeci de ţia faţă de cerinţele oamenilor muncii, dezvoltarea criticii şl autocritica şi întă­ prafaţa arabilă a României şl Bulgariei la Chineză şl ţările de democraţie populară naturale, schimbul de experienţă ştiinţi­
instututa şl facilităţi să-şi închine toate forţele ridicării nive­ rirea democraţiei interne de partid, întă­ un loc) şl trimiterea a coa. 100000 agro­ se pronunţă pentru convieţuirea pjşnici fică, tehnică «1 de producţie, organizarea
Partidul cheamă pe intelectuali sfl-şl lului de trai ei acestora. O condiţie esen­ rirea controlului de partid asupra aotivi- nomi, Ingineri, mecanizatori, la îndeplini­ între sistemul socialist şl cel capitalist de societăţi mixte pe acţiuni, acordarea
pun5 toate cunoştinţele, ţoală priceperea ţială In realizarea acestor sarcini este tăţii economice şi de eter, crearea unul rea sarcinii de mare onoare şl răspundere întreaga omenire lubltoare.de pnee a de împrumuturi şi credite, ajutorul tn
şt toata capacitatea lor de muncă In sluj­ perfecţionarea şi îmbunătăţirea amaratului activ de partid puternic şi a unui larg a ridicării agriculturii. primit eu Imensă bucurie evenimentul în­ pregătirea cadrelor etc.
ba oparri da construire a social tom ului. de stat, desfăşurarea unei lupte necruţă­ activ fără de partid. Punorea in funcţiune in U R S S. a pri­ cetării focului şi acordurile încheiate cu Foporul nostru, care şl-a cucerit prin
6. Oamenii muncii se bueuffă astăzi de toare pentru stvrporeia birocrvaLsonului- O mărturie puternică a increderii po­ mei centrale electrice atomice înseamnă privire la restabilirea pâcd în Indocbina. grele lupte şl sacrificii Independenţa na­
cele met Jitrgl drepturi şl libertăţi, expre­ In opera de construcţie paşnică noi in- porului muncitor in perUd, o dovadă a un mare pas înainte pa calea folosirii Această mare victorie a forţelor p&cll ţională şi şl-a făunt orînduirea care co-
sie a adtacului democratism al regimului Llmplnăm rezistenţa indîrjită a duşmanu­ hotărîrit sale de a-şi Închina toate forţe'* energiei atomice In scopuri paşnice. In ve­ confirmă tn faţa opiniei publlco justeţea ,răspunde cel mal bine Intereselor şi nă­
nostru. lui de claaa Statul democrat-popular, aplicării In viaţă a politicii partidului de derea asigurării ridicării necontenite a principiului pe care-1 apără întreaga po­ zuinţelor sale — regimul de democraţie
Ca rezultat al drepturilor şi libertăţilor sprijinât de întregul popor muncitor, zdro­ construire a socialismului slnt cerente fă­ bunelatări a populoţlel. litică externă a Untunll Sovietice >1 anu­ populară — apără cu vigilenţă marile sale
cuoarite In arta democraţiei populare, arr, beşte împotrivirea foşllflor capitalişti şl cute jle oameni al muncii fruntaşi, pentru Buourindu-se de ajutorul frăţesc al mo­ me că nu există probleme llllgloaso în cuceriri Ntea o forţă dtn lume nu poarte
loc un proces continuu de acttvinare podi- moşieri, e chiaburilor, a diverşilor egenţi a li se acorda Incite cinste de a fl primiţi rii Uniuni Sovietice, popoarele dJn cadrul actualele relaţii Internaţionale, tare să să abată poporul nostru de pe calea pe
tlca a oamenilor muncii de la oraşe şl at imperialiştilor Partidul cheamă oamenii în partidul comuniştilor. puternicului lagăr al democraţiei şi so­ nu poată fl rezolvate pe calea tratative­ caro a păşit, calea democraţiei populare,
rate. Peste 138 mii de oameni ai muncii muncii să întărească necontenit vigilenţa Oamemi muncii se pregătesc aă inlim- cialismului. unite prin legaturi de colabo­ lor şl a acordurilor Îndreptate spre întă­ calea socialismului.
aleşi deputaţi In slat/unle populare, z©ol împotriva oricăror uneltiri ale duşmanu­ pme ou not realizări Congresul partidului, rare frăţească, obţin succese de însemnă­ rirea păcii Cu ocazia zilei de 23 August 1954, po­
de mii do asesori populari, precum şi alte lui Intern şi extern. demonstrtnd încrederea lor nestrămutată tate istorică in construirea vieţii noi. so­ Rezultatele conferinţei de la Geneva, con­ porul nostru mundtor îşi manifestă ho-
zeci de rm! de oameni ai muncii, care ac­ Cuceririle şl libertăţile oamenilor mun­ în partidul clasei muncitoare, care-l con­ cialiste. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii tribuind La micşorarea încordării interna­ tărlrea de a depune toate eforturile pen­
tivează în cedrul cOmishlor permanente, cii din ţara noastră slnt apărate de către duce pe drumul făuririi unei vieţi fericite Sovietice se desfăşoară opera măreaţă de ţionale, au sporit şt mat mult posibilită­ tru construirea socialismului, pentru fău­
al comitetelor do cotâţe-ii şl al comitetelor Armata Republicii Populare Ro/ntne. Po­ Discutarea proiectului noului statut al industrializare socialistă a Chinei. Bilan­ ţile realizării unul sistem de securitate rirea unul viitor fericit
de stradă, iau parte la conducerea sta­ porul român înconjoară eu dragoste er- parftdiAul în toata organizaţiile de partid ţul primului an al primului plan cincinal colectivă gi de reglementare paşnică a pro­ Această mare sărbătoare este pentru
tului marta sâ populară, urmată a păcii, pavăză va constatul un.imbold pentru ridicarea demonstrează întregit lumi tnâreţele fn- blemei germane. Suferinţele indurate din oamarui muncii din ţara noastră un prilej
Una din martfle cuceriri ale poporului sJgură a cucerirUor sale revol"Penare, a activităţii politica a membrilor de partid, f&pbulri obţinute de către marele popor partea Imperialiştilor şi milktarlştilor ger­ de a-şl exprima dragostea fierbinte
romin este lichidarea pdhrtlcii de cruntă independenţei Şl suveranităţii naţionale un prilej pentru mărirea exigenţei, in În­ chinez. Tn 1953. valoarea producţiei glo­ mani Îndreptăţesc poporul romin sâ-şl ri­ faţă de marea şi invincibila Uniune So­
asuprire a naţionalităţilor conlocuitoare şi Partidul şl guvernul poartă o grijă deose­ deplinirea scncinnlor de partid, pentru în­ bale a industriei chineze a crescut cu 23 dice cu tSrle glasul pentru rezolvarea paş­ vietică, aUberatoerea ţârii noastre. Po­
asigurarea dqpdnel egalităţi ta drepturi a bita tartaruri oftparlt&ţll de apărare a pa­ tărirea roiului de avangardă al comuniş­ la sută (n comparaţie cu anul precedent nică şi democratică a prob lamei germane, porul nostru îşi reafirmă prietenia de ne­
poporului ratata ou minorităţile naţionale triei noastre. tilor. Sub conducerea partidelor comuniste $1 pentru Înfăptuirea securităţii colective in zdruncinat care-1 leagă de R P. Chinezi
Aceasta a contribuit la Întărirea unităţii Poporal nostru urmăreşte cu vigilenţă Sub conducerea partidului, sub steagul muncitoreşti, po poarei o ţărilor de demo­ Europa şl ţfirie de democraţie populară. OamemH
pcrti/tloo-morale a poporului muncitor In uneltirile cercurilor agresive, fiind hotă- Iul Marx-Engels-Lenln-StaUn, oamenu craţie populară tşl îndreaptă acum prin- Creşte necontenit prestigiul şl Lnflucnţa munch dm ţara noastră işi.expnmâ da
kupta pentrti oanstmiltea social tomului, la ott să dea riposta cuvenită tuturor celor muncii din patria noastră vor construi cu cupalele forţe spre realizarea sarcinii lor R. P. Chineze pe arena Internaţională. In­ asemenea solidaritatea cu lupta pentru
kvtărirea etatulîul demoarat-poputer. care ar cuteza să ştirbească cuceririle Mie succes socialismul, vor făuri bunăstarea centrata — aceea de a obţine o ridicare teresele întăririi păcii generale cer înce­ pace, independenţă şl c viaţă mal bună a
Femeilor le este asigurata deplina ega- La temelie marilor viotoriJ repurtate da poporui uL rapidă a nivelului de trai al oamenilor tarea politicii de discriminare dusă de oamenilor muncii din lumea capitalistă,
hlate In drepturi ou bărbaţii; ele au po- poporul nostru In cel sase ani de la eli­ 3. Popond nostru întlmplnă anul acesta muncit. In acest domeniu au fost obţinute S U A. faţă de China şl restabilirea ime- solidaritatea cu lupta de eliberare a po­
sibMitatoa să Irtdeţolmeascfi cale mai va­ berarea Romtrriei, se afflă conducere ; lut ziua de 23 August IA. ImpreiurârUe creş­ în ultimul an succese remarcabile Îndeo­ dlată a tuturor drepturilor legale afle R-P poarelor coloniale.
riate funcţii în aparatul de atat şl econo­ de oitoe partid. Forţa şl invincibilitatea terii continue a forţelor păcii, dimocraţlel sebi Vn sporirea producţiei agricole. Chineza tn O N U. Ou ooazia aniversării a 10 ani de Le eli­
mic. Statul democrat-popular asigură pol 11 ton partidtriui decurg din faptul că el şl socialismului, ele asouţlril contradicţii­ In contrast Izbitor cu situaţia înflori­ Tot mal puternic Vgt exercită Influenţa berarea patriei noastre, poporul nostru
oarotirea mamei şl copkhnlut. se oAk«uzeşte tn întreaga sa activitate lor imperialismului şl ale luptei crescinde toare a economiei ţărilor din lagărul so­ asupra întregului curs al vieţii internaţio­ muncitor işi exprimă profundul său ata-
Mari schimbări e-au petrecut !n uMlmll după frrvâţăture atotbiruitoare a lui Marx- a popoarelor lumii pentru slăbirea Încor­ cialismului, nenumărate fapte scol In evi­ nale mişcarea mondială pentru psce. Suc­ şajrpent şl încrederea sa nemărginită faţă
zece ant ta viaţa tineretului. Porţile şco­ Br'fels-Lenin-SteUin şl aplică in mod orea- dării internaţionale. denţă decăderea economiei ţărilor capita­ cesele lagărului păcii duc la Izolarea de partid şl guvern Mîndru de succeseJe
lilor de toate gradele stat deschise tn faţa tor experienţa gHoriosutui P.C.U S. Forţa conducătoare a lagărului demo­ liste. Cursa înarmărilor n-a putut pune ere scinda a imperialiştilor americani. obţinute sub conducerea partidului, po­
1 mor ©total ; din primii enl ai vieţii tniffro Condiţia esenţială pentru înfăptuirea craţiei şl sociall&miiluj, Uniunea Sovie­ ta adăpost economia S.U_A,.de o nouă Azi, olnd lagărul detnoaraţlel şt socia­ porul nostru muncitor luptă pentru înde­
generaţie simte grija părintească o parti­ măreţelor saraini oare stau In faţa poporu­ tică, obţine .succese strălucite tn construi­ criză de supraproducţie. In S U.A. veni­ lismului — bastion de neclintit al păcii plinirea măreţului program al partidului,
dului şl guvernului. lui nostru este întărirea continuă a par­ rea comunismului. Puternicul nviht al turile a 10 500 000 de familii nu ating nici — a devenit o puternică forţă de neîn­ de asigurare a bunelstărl a oamenilor
7. Cea mat de preţ cucerire a oamenilor tidului, a rolului său .xmdurftor şî îndru­ ecobomei soeleiice constituie o marlurlc măcar 50 la sută din minimum de trai vins, o aventură războinică a urmaşilor muncii dc Ia oraşe şi sate, dc înflorire şi
muncii este statui democrat-popular, scut mător, a unităţii şl coeziunii rtndurUor vin a politicii consecvente de conslrucţle stabilit oficial,- tar numărul şomerilor este Iul Hirtlcr nu s-ar putea termine decît cu întărire a scumpei noastre patrii, Repu-
dă dlbertăţttar poporului, principalul ins- sale. Unitatea de fier a partidului, polul paşnică a Statului Sovietic. In cel trei an) de multe milioane. In ciuda represiunilor prăbuşirea inbreguLul sistem capitalist blioo Populară Romînă.