Page 14 - 1954-08
P. 14
Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 63
Declaraţia Guvernului Sovietic Cuvintele şi faptele guvernului american
Spioni americani arestaţi
în R. D. Germană
cu privire la convocarea unei conferinţe a miniştrilor de 1. DUDINSKl
In prezent, la sesiunea Coaâliulul eco Importate din Elveţia * prejudiciat serios BERLIN (Agerprva) — A.D.N.
Afacerilor Externe ai celor patru puteri nomie şl «exalai oi GN U. aa durută pro prietenia americano elveţian 5 Ziarul .Jo Ministerul Afacerilor Interne ol Repu
blema dUtemt&ţiior In dezvoltarea nor urnal de Genăve" a publicat In prima pa- blicii Democrate German* a dat publici
MOSCOVA (Agexpres) — TASS transmită Declaraţia Qjiver nate. Guvernul Sovietic ar considera folositor ea guvernele Fran mală a comeeţ^ui internaţional- Ca răs gmă, sub un titlu cu litere mari artico tăţii un comunicat In oare ae spune:
nulul Sovietic cu privire Io convocarea unei conferinţe a miniştrilor ţei, Aogllej, S.U.A. $1 U.R.S.S. să discute In prealabil tn eomun puns ta declaraţiile făcuta pa bună drep lul : „Preşedintele Et&anbower dă o lovi La 2 şi 3 august ac., organele securităţii
Afacerilor Externe ai eeto patru puteri problema convocării unei asemenea conferinţe >1 măsurile care să tate da detagafea Uniunii Sovietice şi de tură puternică prietenlai americano-elve de stat au arestat un mare număr de
La 4 august. S. A Vinogradov, ambasadorul Uniunii Sovietice contribuie la succesol el. In acest scop Guvernul Sovietic propune r^rezentamţtl altar câtorva ţâri, că Sta ţiene” In acest articol se epune: „Da, agenţi al organizaţiei de spionaj fi Iul
1d Franţa, a vizitat pe dl. Mendes-Franoe, prim mlnrslnj §1 minla- si se convoace in august-septembrie a.c, o conferinţă a miniştrilor tele Utnlte slrrt Iniţiatoare ale polfttoa În domnilor americani, cum mal putem not Gehlen şl al servim ului secret american
Irul A/aoerilor Externe al Franţei ţi din Ins3rcmarea Guvernului Afacerilor Externe al Franţei, Angliei, S.U.A. şl U.R.S.S., eare să dreptate spre zădărnicirea colaborând e- lua in serice declaraţiile dvs pe tema Activitatea subversivă şl de spionaj a fost
Sovietic i-a făcui următoarea declaraţie: continue eiamlnarea problemei germane. corwmkx Imtenmaţtanale, delegatul ameri principilor. Nu înţelegeţi problemele co- descoperită datorită vigilenţei pataloţUnr
„Conferinţa de la Geneva a arătat că tratativele dintre puterile Totodată Guvernul Sovietic ia In considerare faptul că In ches can a Incarnat zadarnic 6ă dovedească că merţi/hd intemaţlona!. Le priviţi excCusta/ germani precum şl datorită documentelor
Interesate li» legături cu problemele Internaţionale nererclvale pol tiunile fundamentale ale problemei germane, şj anume In restabili S UA. nu ar fenpdedlcn comerţul liber. din punctul da vedere al unor consuma- ş] informaţiilor primite de organele secu
duce la rezultate pozitive care corespund Intereselor elăblrll încor rea unităţii Germaniei Şl încheierea unol tratat de pace cu Germa Recentele everumente au făcut ca opi tori al pleţll voastre interne De aceea, vă rităţii de stat din partea colaboratorilor
dăm In relaţiile Internaţionale şl consolidării păcii. nia no s-a reuşit pini In prezent să se ajangă la un acord, tnlruell nie publică din Elveţia şl din alte ţăn camuflaţi îndfirâtta tarifelor vamale”. serviciilor secrete sus-a mlntlte.
După cum se ştie, In legătură cu aceasta, Guvernul Sovietic pentru aceasta nu au fost încă probabil create toate condiţiile oece- vest-europene să dee o deosebită atenţii Cercurile atici ale şl opinia publică din Printre cel arestaţi se află câţiva agenţi
prlncxpoU oa Stoc! JSatiran, Wadwilz, Bys-
a propus guvernelor Franţei. Angliei şl S.U.A convocarea In ur sarc. Aşa cum se prezintă situaţia, ar trebui, după părerea Gover- problemei tn discuţia Aceasta deoarece cu Blveţla protestează energic Împotriva ho- try, KnriU şl curierii aoester «ervlcti se
mătoarele luni a uoel conler1n|e a tuturor statelor europene care dteva zile tn urmă preşedintele S.U.A a tirlnl ilegale a guvernului SU A
nulul Sovietic, să se depună noi eforturi pentru a se ajunge la o crete — Jeske, KLrause şl alţii. Totodată,
vor dori să participe (a ea. precum şl a S.U.A., şl, In calitate d« înţelegere tn primol rfod cu privire la anumite chestiuni In pro aprobat recomandarea fftoută de conuri o In dedaraţla Consiliului federal din El
observator, a unul reprezentant al Republicii Populare Chineze tn blema germană, pentru care Inel de pe acum pot f| găsite soluţii torHară da a ce «pori intr-o proporţie mer- veţia se epune: In bana depoziţiilor unul colaborator ei
vederea czamlnărll problemei privitoare la crearea unul îlstem de acceptabllo pentru părţile Interesate”. gind (plnă la 60% taxele vamale ta ceasor „Consiliul federal a prund cu regret şl departamentului pentru apărarea consti
seeurltale colectivă In Europa. Nu poate încăpea nici o îndoială că nicele elveţiene Importate de S.U.A cu un sentiment de proflmdl nelinişte tuţiei din Saxoni® Inferioară (Germania
o asemenea conferinţă ar avea o mare însemnătate pentru slăbirea Declaraţi* similare au last tăcute la 4 august de 1 A. MslUt. Sporirea taxelor vamale la ceasornice hotărî rea guvernului american de e spori accidentală) care o-a predat de bună voie,
încordării Internaţionale şl pentru dezvoltarea continuă a colabora ambasadorul U.R.SS. tn Anglia. d-hi| Lloyd, ministru de stat pen dă o lovitură economiei elveţiene, deoarece taxele vamale eu aproape M% din pro precum şl In baza depoziţiilor unui alt co
tru Afacerile Externe al Argilei, şl de Q N. Zarubln, ambasadorul laborator al aceleiaşi organizaţii, arestat tn
rtl Internaţionale. acest lucru constituie principalul articol ducţia Industriei de ceasornice". După
Totodată, lotnd Io considerare Importanţa conferinţei meaţlo- U.R S.S. In SUA d-Iul Dullea. secretarul de stal al S U.A. de export al Elveţiei. 70% din ceasornicele părerea ziarului această hotârfra „riscă momentul dnd Îndeplinea o misiune de
exportate erau plnă etern trimise in eă dea o gravă lovitură nu numai relaţii spionaj teritoriul Republicii Demo
SUA. lor economice dintre S U A. şi Elveţia, Q crate Germane, lntr-o serie de regiuni din
Nota guvernului sovietic adresată guvernului S. U. A. Hotărî rea guvernului american a stima şi însuşi principiului comerţului pe plan R. D Germană au fost făcute Inofensive
tn Elveţia o furtună de indignare In cer International.. Este lesne să sa vadă —
cu privire la acţiunile ilegale savîrşite de avioane militare americane curile ziaristice se subliniază că plnă a« se spune In continuare in această deda- grupuri de spioni.
cum nu e-a Irvtfenpiat Încă niciodată un raţte că hotărlrea guvernului american AU fost confiscate o serie de posturi de
împotriva unor vase comerciale sovietice asemenea caz, în csre presa elveţiană să contravine prlftdphHor comerţului liber, creta de radioemlslune şl alto materiala
proclamat tn permanenţă de delegaţiile
condamn© au atfta vehemenţă şl lntr-un importante.
MOSCOVA (Aseaprea). — TASS taans- acţiuni ale avioanelor rafiătane americane supra vasului sovietic „Kemarowe” la o mod atit de unanim ecţiunBe unui guvern S.U A. la conferinţele Internaţionale pen
mdte: urmăresc aemnaliznroa vaselor comerciale altitudine da 30 metri străin. Numeroasa articole apăruta tn co tru problemele internaţionale". Membrii organicaţlal de spionaj « Iul
Zlarete puiblIU oala adresată de guviar- sovietice fel vederea atacării lor de către 4. La 28 iunie, ana 10, In sudul Mării loanele ziarelor elveţiană suhlinfcati că ho Rezduţb de protest au fost adoptate de Gehlen şl al servi arului secret american
mal sovietic guveradhil SUA cu prtvăre vase de răzbat Acest lucru este dovedit Chinei, In pundufi. avind coordonatele tărî rea SUA constituie o dovadă că e- asemenea de sindicatele din industria de (Kopahnke, Prather şl alţii, care s-au pre
la aoţtuatfa flegafe săulnşite de avioane printre altele de Împrejurările legate de 8*00' latitudine nordică şi 109*14’ longitu xkstă o prăpastia de netrecut Ifefcre decla- ceasornice şl de preiurnoro a metalului şî dat de bună voie, au predat importante
ntiHtaie 1 americane înjpcrtriva unor vase raptnmanaa le 28 Iunie a petrolierului so dine estică un avion amerloan s-a rotH de ratilîa guvernului SUA şl faptele cale de guvernele mvel seni de cantoane din El documente care dezvăluie activitatea duş
comerezaLe sovietice. vietic „Ihiapse" în regiunea Insulei T&t- citava ort 1a nucă altitudine deasupra pe- Chiar şl presa proamerioană a fost ne veţia.
La 3 august, Ministerul Atecerollor Ex wan. Pentru a (ilustra aceste acţiuni ile rofeerulul sovietic „Leningrad”. La 24 tu- Ziarul „Vcdx Ouvmlro" a puhUcat de mănoasă desfăşurată de senriedia secrete
terne O adKSZt amK* «aorta) S.U.A. ta Mos gale sistematice ale avioanelor militare nlet ora 11.30 un avion american 6-a rotit voită aă roenţianene oâ S.U.A. „neeocoteec claraţia Biroului Politic al Partidului sus^amintite Împotriva Republicii Demo
fără nici o Jenă interesele vitale ale ce
cova o notă cu următorul conţinut: americane, care îngreunează navigaţia va de şapte ori deasupra acel udaşi vas, zbu lorlalte ţări, de dragul prob telul cdtorva MunoH din Elveţia, în care propune luarea crate Germane şl a ţărilor lagărului de
„Gtrrermd Unkmh Republicilor Sovie selor comerciale sovietic* în largii) mării, rlnd ia o altitudine de 60 de metri în punc întreprinzători al lor'. de mişun in vederea apărării Intereselor mocrat
tice SoefeăJste consideră necesar sft de se pot cita următoarele cazuri care au tul cu coordonatele 11*53’ latitudine nor poporului elveţian. Printre aceste măsuri Atlt tn bara declaraţiilor celor arestaţi,
„Preşedintele
—
Eisenhower
clara următoarele guvernului Statelor avut loc in uklma vreme tn regiunea Insu dică şl 112*56' tanglt/udlne estică ziarul „La Suiase” — anullnd subliniază ae propune între altele anularea tuturor
printr-o
Unite ala Amerxali: lei Talwan 5. La 24 iunie, 1a ora 5,30 In regiunea nngură tsrăsâtură de condei un punct de restricţiilor, în comerţul cu răsăritul, in ctt şi datorită documentelor predate şl
lo legătură cu reţinerea ilegală a petro 1. La 11 funie, la ora 13;Q3 in sudul Insifled Taiwan, in punctul cu coondona- troduse din ordinul SUA. şi trimiterea confiscate, ancheta a dovedit că scopul
lierului zovoetlc „Ttiapse" de către un vas Mării Chinei, în punctul cu coordonatele irile 24*30’ IatHuddne nordici şi 127' 0 00 1 lon cea moi mare Importanţă pentru noi al e- de reprezentanţi comerciali oficiali în Uni organizaţiei de spionaj e Iul Gehlen şi a
americano-eivetlan
comercial
din
corthdui
de război In regiunea insulei Taiwan, in II* 27' latitudine nordică şl 115® 27’ longi gitudine estică, şi la ora 10,50 in punotuJ 1936, stârneşte nellnLştea tuturor partene- unea Sovietică, China şi ţările de demo oalontaXe serva cil secrete, precum şi a re
apele controlate de flota maritimă maU- tudine estica şi )a ora 15,0$ in punctul ou cu coordonatele 24*48' latitudine nordică rulor comerotali el S.U.A., cărora el le-a craţie populară, precum şi stabilirea de re ţelei lor de agenţi aflaţi pe teritoriul Re
tarâ -a SU A. nu se poate să nu se atragă coordonatele 14*40' latitudine nordica şl şl 137*03’ longitudine estică, un avion arltot cum ţine seama America de Inte laţii diplomatice şl economice cu Republica
atoiţja asupra txptxâm că avioane mili I15«38' longitudine estică, un avion american s-a rotit de mai multe ori tn resele lor oind este vorba de propriile el Democrată Germană publice Democrate Germane, a fost să îm
tare americane efectuează In med sirtn- american s-a rotit de două ori in zbor ra zbor razant deasupra petrolierului sovie Hotărî rea guvernului american ou pri piedice refocerea unităţii Germaniei şl
maldc de mai multă vreme 2borari tn ju zant deasupra vasului sovietic „Mihalţ tic .Apsenan'’. Interese Puţin timp după incidentul la vire la sporirea taxelor vamale ta ceasor menţinerea păcii
rul waseăar comerciale sovietiee care na Kutuzov". La 12 iunie, un avion american Asemenea zboruri ale avioanelor mili conferinţa de la Geneva — elnd Duiles a nicele elveţiene eale comentată in mod ne — •-----
vighează In largul mării, in regiunea s-a rotH de atteva ori deasupra ace tare americane deasupra vaselor comer arătat In mod vădit că -Intenţionează sb gativ de întreaga presă europeană Ex
Insulei Tlaawan. Apărind la o distanţă pri luiaşi vas In punctul eu ooordonaleLe ciale sovietice se efectuează şi în alte re lase In voia soariol pe aliaţii oara nu sini portatorii europeni văd In această hcrtă- Indonezia respinge
mejdioasă de vasele sovietice, acesta I6?29’ latitudine nordică şi 117*29’ longitu giuni ale mărilor din Extremul Orient şl (n stare eă se prosterneze in faţa nevoilor rtre o gravă primejdie pentru interesele
avioane zboară razant deasupra vaselor, dine estică. din zona Pacufscului. politice americane, chestiunea ceasornice lor. îşi exprimă o profundă nemulţumire pactul agresiv al Asiei
iar uneau se rateze deasupra lor «mp de 2. La 14 Iunie, la sud-est de Insule Tal- Atrăgind atenţia guvernului S.U.A asu lor ne determină eă tăcem aceleaşi aso In special asemenea ziare engleze cum de sud-est
o ari wan. in punctul cu coordonatele 21*18’ pra inadratsJbtlHfiţli unor asemenea acţiuni cieri neplăcute". slnt „Times" şi „Monehester Guardian".
Aceste acţiuni provocatoare slvtrpte de latitudine nordică şl 121*44' longitudine Ilegale săvtrştte de avioane mdlitctre ame Ziarul „Neue ZUreher Zeitung" scrie : Ziarul biGuent „Finanotal Times” scrie că DJAKARTA (Ageqpres). — Ziarele din
avioane militare americane constituia o estică, două avioane mHItare americane ricane Împotriva vaselor comerciale sovie „Nu a-a putut şi nu se va putea dovedi el ..sporirea taxelor vamale ta ceasornice 5 august au publicai o declara pe a
violare vădită a Libertăţii navigaţiei vase s-au rotit timp do o oră deasupra vasului tice care navighează in largul mării importe! de ceasornice elveţiene er aduce poate constitui o grea lovitură nu numai ministrului Informaţiilor ad Indoneziei,
lor oomerdale 1n largul mini şl dovedesc zovellc „Mihail Kutuzov". zburlnd la o şi In special In regiunea insulei Taiwan, prejudicii industriei de ceasornice din pentru ţările exportatoare 6 şi pentru în Tobing, În care se spune că guvernul in
nesocotirea totală de către autorii ăţile mi altitudine de 60 ptnă la 400 metri guvernul sovietic aşteaptă oa guvernul S.U.A.. De o ceea, hotărtrea guvern uita săşi ideia liberalizării comerţului interna donezia o respinge propunerea S U A ca
litare ale Statelor Unite a normelor în 3. La 16 iunie, ara 16.57 la est de insulj S.U A să la măsurile necesare pentru a S U A de a ^>orl tarifele ta ceasornicele ţional”. Indonezia eă adere ta pactul Asiei de
deobşte recunoscute ale dreptului tnferoa- Taiwan, In punctul cu coordonatei® 25*00' pune capăt IncăăcănUar de către avioane elveţiene trebuie considerată ca o încăl Ziarul „Manchestor Guardian" erată că sud-est, trvtrudt „acest lucru contravine
ţicosL latitudine nordică şi 123»4â' longitudine militare americane a libertăţii de navi care a drepturilor legitime ale Elveţiei”. autantăţito americane nu se Interesează de prinoipvilor ponticii noastre externe iubi
Totodată, este absolut evident că aceste estica, un avloa american e zburat dea gaţi© fel larg a vaselor oomeraia]©". Ziarele subliniază In unanimitate cl ho- (el să Înlesnească (ntr-o măsură olt da toare de libertate, îndreptate spre men
ţinerea pâaii în Întreaga lume''. Tobing
târtres guvernului S U A de a aport oan- mică plasamentul mărfurilor europene In
a sublimat că Indonezia nu doreşte să
slderabwi taxele voroafle ta ceasornicele Statele Unite
Declaraţia lui Eisenhower la o conferinţă de presă participe U vreun bloc militar. Ţara
noastră, a spus el. va milita activ şi de
WASHINGTON (Agerprosj. _ ’IWSS şadmtele Eisenhower ia 8 decembrie a nu fodoai arenele atomică şi ou hidro acum înainte pentru apărarea păcii In
trojLsnzfto • 1953 — N R.) ou ai fi fost primită cu gen şi odei alta arma de exterminare In Filme romtneşti premiate la Festivalul Internaţional
La ultima se conferinţă de presă săptâ- masă. al Filmului da la Karlovy-Vary întreaga lume
bunăvoinţă de Uniunea Sovietică.
mrtnalâ oara a avut loc la 4 august, pre Eisenhower a confirmat tocă odată po
şedintele SUA, Eoenhower, r&spunrind Or, se ştie că Uniunea Sovietică a de ziţte SUA in problema atitudinii ţaţă La cel de al VIII-la a Ftestiv&l Interna nie” realizat In colaborare de către ci Rezultatele îndeplinirii
la inbnebărille aLartştnăor, s-a referit intre clarat că este întru totul gata să ducă de Republica Populară Chineză. EI a de ţional al Dllmtikti de ta Kartovy-Vory, neaşti sovietici şl ramfetJ,
HWmul documentar „Viscolul” a primit
alteia 1 la tratativele soviete-americane cu tratative cu privire la folosirea energica clarat că In prez^vt Statele Unite „nu oare s-a desfăşurat Intre 11—25 hilie, ală premiul fflmnUul de scurt metraj. planului de stat
turi de alte filme, au primit premii şl
privire la energia atomică Eisenhower atomice şl o-a pronunţat totodată ca sta vor admHe Republica Populară Chineză
menţiuni o serie de filme romîneşti. Menţiune de onoare specială pentru al R. Cehoslovace
a ofermat că propunerea americană (este tele care vor participa 4a un acord in Intr-o organizaţie In oare S.U A Îşi pol Premiul prieteniei inăre popoare a fost film de lung metre] a fost acordată de
vorba de propunerea formulată de pre- această privinţă să-şl asume obligaţia de spune cuvîntvi". decernat filmului „Pentru pace şi priete- asemenea Mmulul „Nepoţii gornistului". PRAGA (Agerprea) — Cetefea
ZăareJe cehoslovace au publicat comu
nicatul Direcţiei de stat de statistică cu
NOTE SI COMENTARU europene' se ascute In Franţa pe ai ce punerea sovietică de a se convoca in privire ta rea ui talele IndepUmirU planului
trece. In ultima vreme şi-a intensificat aol cursul anului o nouă conferinţă Interna
activitatea agentura americană. Lideri: ţională în vederea creării unu) sustem de de stat de dezvoltare a economiei naţio
Noile manevre ale inspiratorilor începerea dezbaterilor parlamentare in securitate europeană”. nale a Republicii Cehoslovace pe primul
partidului catolic M R P, cer cu Insistenţă
semestru a) anului 1954
Pe de altă parte, încercând să înşele şi
Industria cehoslovacă a 1 îndeplinit pla
„armatei europene" problema „armatei europene” înainte ca să Intimidez© opinia publică din ţările nul pe şase lumi ln ansamblu eu 101,1%.
Adunarea Naţională să fi luat vacanţă
a
americană
vest-europene;
propaganda
Acest lucru este Intra lotul explicabil După început În prezent o zgomotoasă campanie
In primul semestru ai anului 1954 vo
cum subltniază ziarul francez .LAurore", in legătură cu faptul că puterile oociden-
Propunerile guvernului sovietic cu pri de C. RASSA01N condiţii nota sovietică din 24 tube capătă lumul producţiei globale a crescut cu
vire le securitatea cotacâivă Vn Europa 0 deosebită importanţă pentru Franţa 121 „departamentul de stat şl congresul ame Lale ar putea eccepta in mod formal con 3,3% In comparaţie cu parioada cores
continuă si ft.e in centrul atenţiei opfeilei ne, necesită rejnarm«rea Germanici, s-a ac suixilnsază efi n_cs proiectul „comunităţii rican stol mai hotărite deoti oriolnd să vocarea unei conferinţe in problemele eu
puhlaoe franceze Nota sovietică din 2* iu centuat at3t de mult In ultim ele săţjtă- dofenelve europene" nici variantele ma- obţtaâ ratificarea tratei ului cu privire La ropene dar numai după ce va fl fost ra punzătoare a anului 1951.
armata europeană”.
tificat treia lud cu privire la „armata euro
lie este discutată de careurile politice şj mftnfl fodlit aceste dezbateri să t»e de mare di (leale ale acestei proiect ou ă«vt aocap- peană”. adică, cu site cuvinte, după ce Planul Iftsămînţărdor de primăvară a
mi
americane
elrmultoare
Cercurile
este comenta/tă In presă Mulţi iramceu urgenţă 7 Du<pă conferinţa de la Geneva lahnie şl vor li respinse de căLre poporul zează nu numai pe deputaţii partidului primejdia reînviem mi 1)ţarismului termen fost îndeplinit cu 98%. Staţiunile de ma-
consideră că această notS deschide o noui n4diun om cinslH nu poate afirma aceasln fi.inoez. Este necesar să ae găsească o so
Ungercta dezbaterilor este moMvală exclu M.R P,: ei se bizuie şl pe unii Lderi ol va deveni o realitate. şhti şi tractoare şl^au îndeplinit planul ta
posibilitate reală pentru intiripea securi luţie lotr-o direcţie diamalra! opusă Q-
siv de pmaunde exercitate de amerloanI. partidului socialist Irancez — In primul In9ft asemenea retlecţi) nu sint în stare muncile agricole de primăvară în pro
tăţii Franţei. cuplndu-se de nota sovlellcă din 24 lutie,
Iar cancelarul Adenauer este norfibdăior rind pe Guy Mollet şl pe adepţjl lui. O tâ inşele pe cea mai clarvăzători reprezen
In iegălură ou aceasta asie semnlifiteaUv pentxuoă vede că planurile seîe ee află In Da Ctahard subliniază faptul rf „traiatc- parte din deputaţii radicali (F&nă Msyez tanţi ai opiniei publice oare îşi dau sea porţie de 111%. în primul semestru al
un articol apărut la 29 iulie semnat df vele cu privire ta seouritatea europeană şl-alţii) precum şi aşa zişii „Independenţi", ma că ratificarea tratatului cu privire la anului agricultura a primit un număr
De Gii)ard In săpl&ml naiul „France Ob- pnagi/1 unui total eşec P© de altă parte ar putea preceda reglementării prob* am el care întreţin legături ou capitalul ^men „armata europeană" ar complica conjur-, auzit mai mare de maşini decit in perioa
aervateur” intitulat — „După nota sovie Irebohe sfi se ţinfi seama de faptul că po- germane şl cele două guvoroe germane ar ea n şi oare visează sfi se îmbogăţească de tura intemaţionaLă şl ar putea avea con da corespunzătoare e anului trecut.
tică — a sosu/t timpul oa Frwiţa să dea do slMUtalea de a re realiza un acord Intre putea participa la aceste tratative ; poaJ- pe urma unei noi curse a înarmărilor, de secinţe extrem de grave.
vadă de iniţiativă". Răsărit şl Apus, postbtLAale care există In bdllăţile lo domeniul economic acordate A crescut considerabil vlnzaroa către
prezent, ar dfcsnone, ffirt doar şl poarte, in chiar de la începui unei asemenea organi asemenea sini gata să sprijine crearea „ar „Intrarea in vigoare a tratatului cu prl- populaţie a produselor Industriale şi ali
„Programul lui Mandes-France prevede madei europene". In ciuda intereselor na vrre la armata europeană — senie săptă-
oa după reglementarea problemei Ifidochi- oaz de s-ar ratl£loa tratatul cu privire le zaţii europene ta a cărei creare ar urma ţionale ale Franţei. mtnalul francez „Tribune des Natl^w’’ — mentare, printre care ţesături — cu 30%,
crearea comunîtSţU defensive europene
neJ, o problemeJor economice şl a chestiu să parlrixpe loale statele europene şl în Insă după cum relatează presa franceză, înseamnă de fapt renunţarea la tastate şi înc&ţărmnle — ou 18%, izcrt — cu 44%,
nilor legate de Africa de Nord, să se pro De Gallard se oou<pA tn continuare de sfirşH faptul că Statele Unite nu ar li adepţii „armatei europene" nu au majori acorduri Intre ţările Apusului şi Răsări orez — de Lreî ori. zahăr — cu 20%, con
cedeze la reglecnentarea chestiunii „arma atitudinea cenouriîor guvarnamentale fran Înlăturate al dimpotrivă ar putea adera la tate in Adunarea Naţională, lată de ce tului. Ea ar distruge însăşi baza relaţiilor
ceze toţi de lrata/tu) de la Paris Mendes- acest pact de securitate europeană..." serve de carne — de două ori.
tei eurapen*”- deputaţii care încă nu au adoptat.o po dintre ţ&rde occidentale şl Rusua. Ca ur
France a propus sA se pregătească in In încheiere De Getlord pune întreba VcHumul schimburilor comerciale ex
Intr-adevăr, au trecut doi are decdnd ziţie fermă în această «problemă sini în mare ea ar face ou neputinţă nu numai
rea : „Posibilităţile deschise de ultima
şase guverne au samnat proiectul comun I- schimbul proiectului existent al comunită ootă sovietică şl succesul conferinţei de la prezent „influenţaţi” pe toate căile de că orice tratative viitoare, d chiar şl simpla terne ale Cehoslovaciei a crescut cu 4.0%
ţi» defensive europene — scrie De Gollard
tăţll defensive europene; patru parla — o „Hotârire care să-0 înlocuiască”, pu ■ Geneva nu constituie oare un fapt evi tre elementele proamericane. menţinere a actualei rtăn de lucru”. Alte in comparaţie cu primul semestru al anu
mente au şi ratiitoat acest proiect Pentru ţind fi acceptabili pentru unii adversari ai dent că in prezent tocmai Franţa trebuie Nota sovietică din 24 Iulie a determinat organe ale presei franceze ouhll»ta2ă că lui 1933.
a realiza acest proiect sau pentru a-1 res să dea dovadă de Iniţiativă şi să facă pro diplomaţia americană să recurgă la noi ratificarea de către Franţa a tratatului de
pinge moi este neceraz ca acsaslă ches Iratateiul de la Paris In actuala sa formă puneri concrete in problema europeană. manevre După cum s-a aflat, săptămina la Paris ar II intr-o totală contradicţie cu
tiune să fie pusă ia vot In parlamentele DiscuţiiUe dintre Koenlg şl Bourges-Ma- 1 tu aiurind proiectele el din trecut care nu viitoare se convoacă La Londra c confe (ratatul franco-sovietic semnat la-10 de Forţele militare franceze
francez şl italian... unoury (dod miniştri din guvernul lu! rinţă a expzrţilor S U A., Angliei «1 Fran cembrie 1944.
Mendes-France cace au pnroH sardna de mal corespund situaţiei din 1954 7 Numai au evacuat toate porturile
Conferinţa preşedinţilor fracţiunilor par ebioaiul de a ne afla tntrio stare* de ne ţei pentru elaborarea unul proiect al „răs Nclle manevre ale cercurilor conducă
lamentara a prepus ca dezbaterile din a studia tratatul de la Paris — G R) ur mişcare ne mai tace să presupunem eâ ar punsului comun” al puterilor occidentale toare americane şi ale agenturU lor din tn sectorul de la vest de Hanoi
Adunarea Naţională in problema ratLhcâ- mau să stabilească deci există această fi „tabu” un asemenea pas din parte i la propunerea U R.S.S. cu privire la se Franţa, avind ca scop obţinerea ratificăm
rll tratatului! armatei europene să albă loc posibilitate Miniştrii au desfăşurat acti noastră- Vrem ca noul guvern francez curitatea colectivă în Europa. Hotărîrea tratatului de La Paris de către Adunarea HANOI (Agerpcres).
Intre 10 şi 20 august, puţin timp după vitatea cu care au fost Însărcinaţi Insă să la in mină această problemă remjnpnd de a se convoca o asemenea conferinţă tri Naţională Franceză, tntimpină o rezistenţă In conformitate cu acordurile de armi
conferinţa de La BmxeMes a miniştrilor a- ea s-a dovedit a fi zadzmocă. Eh au con la căiila care plnă In prezent ne-au dus partită dovedeşte că diplomaţia americană cresctndfi din partea tuturor păturilor
focerilor externe al celor şase ţări. (Este statat că hotăririle de compromis nu sini Ia Insucces”. se teme ca Anglia şl Franţa să nu adop-.e populaţiei franceze Poporul francez res stiţiu. torţele milrtare ale (Jnlunil Fran
satisfăcătoare pentru nimeni ceza au evacuat toate porturile situate in
vorba de confermţa miniştrilor afacemlor Pasajele din articolul lui De GaHard, ci o poz/iţîe independentă in problemele eu pinge cu hotărire politica americană de
externe ai Eranţai, Italiei, Belgiei, Olan Unele personalităţi <fcn anturajul şefulu.' tate de noi, slnt extrem de slmptomke ropene In cercurute pariziene se subli fantaj şi ameninţări sectorul de vest de Hanoi. Demontarea
dei. Luxemburgului şl Germaniei occiden guvernului au recunoscut fi ele că esla pentru acele cercuri politice franceze care niază că S U. A vor Încerca să impună Propunerile sovietice cu privire La se podurilor militare va fi terminată plnă
tale, convocată pentru data de 10 august Irealizabil un compromis şl in- prezent caută o cale de Ieşire dk\ impasul creat Franţei şi Angliei poziţia lor O ştire tran curitatea colectivă in Europa au o populari vineri La nord de Hanoi, postul de Ia Fu
la Bruxelles pentru a discuta tratatul da caută posibili*alea de a se eschiva de la smisă din Washington de agenţia Associa tate din ce în ce mai mare Ln Franţa şi
<1 care înţeleg prea bine că o asemenea Laag a fost repliat In această zonă ou moi
la Paris — G R.) problema compromis olul precum şl de la ted Press cocstitune o mărturie a poziţiei se bucură de sprijinul cercurilor largi ale
cale de ieşire poate fi glstfă doar pe b*zn
Se pune problema dacă într-iievăr În todapîenlrea misiunii ce li s-a Încredin unei politici externe naţionale Indepen americane In această problemă. In această opiniei publice franceze care îşi dă prea r&mlna decit garnizoana postului Bac
cordarea internaţionalA, care potrivit afir ţat”. dente a Franţei. ţtire se spune cu cinism: „Guvernul o me btoe seama că ele corespund Intereselor Nlnh, iar la sud de Hanoi garnizoana pos
maţilor adepţilor comunităţii defensive europe- Autorul articolului consideră că La acesta In prezent lupta In problemele politici) ri can urmăreşte si facă să eşueze pro naţionale vilale ale Franţei tului Nungyen.
0 Miti- ziarului Slr. 6 Macftât Nr. 9, Tetefon; J 88-189. Taxa plătită tn numerar cont aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136J120 din 6 Nov.-Tiparul Inirepr. Poligrafică de f'tat DE va