Page 17 - 1954-08

Nr. DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
Proiectul Statutului modificat La apariţia proiectului Statutului modificat Primii la predarea
al Partidului Muncitoresc Romln cotelor
al Partidului Muncitoresc Romîn Comuniştii se pregătesc în vedorea deibateril ln perioada actuală organizaţiile de bazâ
proiectului Sfafufului modifica» al P. M. R. d© la sat© eu ca sarcină principală impul­
sionarea muncii politice pentru ca odată
(Urmare din pac J-oj X In baia mare a lamlnaarelor. la oţelâ- ctloresc Romîn şj dlacutlnd tovărăşeşti cu Irelenşuţ încă de la arie, ţăranii mun­
rle, la coAstrucţli metalice pe şantierele de despre însemnătatea cunoaşterii acestui
zervj a partidului. Organizaţiile U T M.-ului trebuie si Grupele de partid din organizaţiile construcţii din Hunedoara şt in ceăelaito document, despre sarcinile lor. citori să-şu predea cotele de cereale cu­
militeze activ pentru traducerea în lapte a directivelor lntrreprutden şl UistltuţU, se desfăşoară o La oţolirie e citit tovarăşul Bido Moue, venit© statului.
partidului în toate domeniile.construcţiei socialiste, mal fără de partid intensă muncă pentru realizarea angaja­ iar la laminoare tovarăşul lorga Nicolae ; Dar pentru oa fiecare eelăţean eă poată
ales acolo unde nu există organizaţii de bază ale pârtii* mentelor luate tn curtea zilei de 23 Au­ in celelalte grupuri eu citit alp membri aj sâ se achite cu cinste şi La Ump de acea­
dului. 69 In scopul înfăptuirii rolului conducător al porţi* gust de către zecnle de mii de oameni al birourilor organizaţiilor de bază, propa­ stă sarcină de (moare; este necesar ca
65. Organizaţiile U.TM. au dreptul de a dezbate larg dului. al asigurării conducerii de citire partid a organi* muncit de pe meleagurile Hunedoarei gandişti şl agitatori. agitatorii, gazetei© de perete şl staţiile de
şi de a pune. în fata organiz^aţtilor de partid respective za|iilor de masă. în organele alese ale puterii de stal Avintul muncii creatoare a fost şi mal După ce s-au citit pnmale două capi­ radi of ic are din comune şl sate, sâ dezbată
toate problemele muncii întreprinderii, staţiunii de ma­ — la toate congresele, consfătuirile şi în organele adese mult Înteţit de un eveniment de cea mai tole, uimind ca restul să fie citească In şl sâ Lămurească Importanţa el. Pa Lîrvgă
şini şi tractoare, gospodăriei agricole de stat, gospodă­ ale organizaţiilor sindicale, cooperatiste şî ele celorlalte mare însemnătate pentru partidul nostru zilele ce urmează, membrii de partid şl ecart&a, organele de partid trebuie sâ în­
riei agricole, colective, instituţiei etc. în vederea lichidării organizaţii de masă. unde sint cal puţin 3 membri de şl pentru Întregul popor munertar — apa­ candidaţii au tncejrut discuţii libere Sta­ drume şl si controlere activitatea sfaturi­
lipsurilor din activitatea acestor unită(i şi a acordării partid, se organizează grupe de partid. Sarcina acestor riţia Ln presă şl difuzarea La posturile de tutul Partidului nostru, — a epua inginerul lor populare, a organelor agricole şi CS C
ajutorului pentru îmbunătăţirea aolivitâlii lor. pentru grupe de partid este de a asigura oreşterea influentei radio a proiectului Statutului modificat Mariiieeou loan, recent sosit din Uniunea pentru ca acestea să asigure primirea şl
organizarea întrecerii socialiste şi a campaniilor de masă partidului 1 şi promovarea politicii Sale în rîndurile celor al Partidului Muncitoresc Romîn. Sovietică unde şl-a terminat studiile — achitarea imediată a ootelor, precum şl
Iară de partid, de a întări disciplina de parlid şi de stat. Chiar şl Li drum spre uzină, comuoiştU este cartea de aui a partidului, legea do transportul şi Inmagaxinarea lor.
IX La arl< şi la bazele de recepţie, unde
de a lupta împotriva birocratismului, de a antrena ma­ discutau cu aprindere faptul câ ou ascul­ bazâ s comuniştilor Este de datoria noa­
sele la lupta pentru realizarea sarcinilor trasate de stră sâ-i studiem cuvânt cu cuvint şl să-l organizaţie de 1 bază a' reuşit sâ faci a-
Organizaţiile de partid partid, de a controla executarea de către aceste organi­ tat le posturile noastre de radio — îr. cunoaştem ln continuare tovarăşul Ma­ cest lucru, se poate vedea că predarea
cursul zilei de duminică — vestea apari­
din Forţele Armate ale R. P. R. zaţii a hotă/rîfilor partidului şi guvernului. Pentru acti­ ţiei acestui însemnat document La sosirea rin eseu a vorbit despre munco ce trebuie cotelor se tace odată cu trelerlşvzl.
Prima la predarea cotelor de grîu este
vitatea curentă grupa alege un secretar. în uzxnă prostie preocupările lor zilnice «â o desfăşoare organizaţia de bază pen­ gospodăria colectivă dm Geoaglu — Orăş-
66 Munca de partid în Forjele Armate ale R P R este 70 Grupele de parlid se subordonează organelor de — parcă mai asiduă ca or*oind — membru tru oe toţi membrul de purtud şl candidaţii tle, care a prunit chitanţa nr. 1 pe re­
condusă de către Direcţia Superioară Politică a Armatei, partid corespunzătoare: Comitetului Central al partidu­ de partid, candidaţii şl ceilalţi muncitori, de partid să studieze 51 să-şi însuşească giune Da erte urmată de cal alai te gospo­
care lucrează ou drepturi de secţie a C.C.'al'P.M.R. lui. comitetului regional, comitelukii orăşenesc sau ra­ »i-au luat ziarele parcurglndu-Je Ln scur­ lesele proiectului Statutului modificat, tn
ional In întreaga lor activitate, grupele de partid sint tul timp din pauza de prim. La încheierea vederea dezbatem iul in adunarea gene­ dării oolective şi întovărăşiri
Organizaţiile de .partid din Forţele Armate ale R.P.R. In muncile de treleriş şl predarea cole^
activează pe baza regulamentelor aprobate de CC. al obligate să se călăuzească după hotârlrUe organelor con­ Zilei de muncă vestea apariţiei proleolului rală a organizaţiei de bază. lor au devenit fruntaşe şt o part© din sa­
pai tidului. ducătoare de partid şi să le aplice cu strictele. Grupele de Statut re rlspindtse pretutindeni. In cuvântul sâu tovarăşul Militeru Con­ tele regiunii noastre. In care comuniştii
67. Şefii direcţiilor .politice -aile legiunilor militare şi de partid din organizaţie fără de partid raportează or­ * stantin, candidat de partid a arătat că, s-au situat îri frunte şl au arres după el
aite comandamentelor de armă trebuie să aibă un stagiu ganelor conducătoare de partid asupra aotivitltii. lor. Privind chipurile comuniştilor şi a can­ comuniştilor şi candidaţilor de partid le şi restul de ţărani muncitori
de partid de ced puţin 5 ani, iar şefii secţiilor politice ale XI didaţilor de parbd din preajma cuptoare­ revine sarcina de e mobiliza pe toţi oa­ D© pildă, comunistul Grâdinam Alexan­
diviziilor şi brigăzilor de cel pu|in 3 ani lor de la crţelărie, sau a celor ce mani­ menii mundl la luptă pentru înfăptuirea dru, din Şâuleştî, primul Ln sat care a s®-
68. Organele politice din Forjele Armate sint obligate Mijloacele baoeşti ale partidului pulează mac&mlale uriaşe din halele la* politicii partidului, folosind activul de cerad a treierat şi şi-a predat cota, a ob­
să tină o legătură strînsă ou organele locale de partid mlnoareloT, a oscavatoriştilor şi montato* partid si cal firă de partid ln acest scop ţinut chltianţa nr 1 pe raionul Hunedoara.
prin participarea permanentă a conducătorilor lor la 71. Mijloacele băneşti ile partidului provin din coti­ rilor de pe -şantiere, vezi hărnicia lor spo­ Această saranâ — a spua el — poate fi Printre primii Ia predarea cotelor s©
activitatea comitetelor de partid Şefii organelor politice zaţie membrilor şi candidaţilor de partid, din veniturile rită. o creştere a răspunderii şi a mindniel înfăptuită numaJ dacă membrii de partid mai numără şt comuniştii : Nogy loslE,
sint obligaţi să prezinte sistematic comitetelor locale afle întreprinderilor partidului şi din alte încasări ci fac parte din marele şl puternicul nos­ şl candidaţii vor fl exemplu şi dacă vor Kâşdat — Hunedoara, Lorobanţu Nîcola©,
partiduflui rapoarte asupra muncii politice 'ia unităţile 72. Cotizaţie lunare pentru membrii şi candidaţii de tru partid cunoaşte $1 vof aplice în viaţă marile în­ Antimle Eie, Apoldul de Jos — Sebeş, Da-
Forjelor Armate partid se stabilesc In felul următor: însăşi rezultatele muncii lor dun ultimele datoriri ce revin unul membru de partid, heleanu Vaier. CirmâzâneşH — Hla Bu-
24 de ore confirmă pe deplin acest lucru/ ridicate la un nivel şl mal înalt de către
Cei cu un venit lunar pînă la 200 lei plătesc 0,50 lei Schimbul maistrului eomunlet Constantin proiectul Statutului modificat. nea Nicolae Mârtlneşti — Orăştle. Ciulat*
„ „ .. .. de la 201 la 1000 lei plătesc 0,50% Petre a trecut, luni 9 august pnn valţu- Tovarăşul Toma Adam secretarul orga­ Ştefan, Bărboni Zică Ajvdri^oni loan. Be­
„ de la 1001 la 2000 „ 1 \ ri'le laminorului peate 100 tone laminate nizaţiei de buză. par.icipînd la aceste dis­ lea Ladiriau. Bartheloth — Haţeg şl alţU.
„ ,> - .. de la 2001 la 3000 „ „ 2 * peste plan — rezultat al muncii IndirJMe cuţii a apreciat ca un eveniment dc cea Urmând exemplul comuniştilor, deputaţii
. , ,| „ de la 3000 lei în sus 3 \ sfaturilor populare, utemiştil deOegatel© de
deofăAifăt© de către întreg oolectivul în mal mare însemnătate ln soaţa partidului femei şi toţi ceilalţi ţărani muncitori cau­
73 La intuarea in-partid oandidaţii plătesc o cotiza|ie de Intrare de 2% din venitul lunar pe care-1 au. frunte cu comunLştli. Şi acest avint ©sta nosliu apariţia proiectului Statutului mo­ tă ca in număr tot mai mare să predea co­
genera) Munca Laminaterlşhlor din schim­ dificat IndLcînd participanţilor la convor­ tele odată eu LrenenşuL I PALURE
bul condus de maistrul comunist Andre- bire felul cum trebuie si te pregătească
5eseu Gheorghe s-a soldat cu un plus, de pentru adunarea gonereJă in care se va
Sărbătoarea talentelor populare ţagle dat peste plan de 4 vagoane şl ju­ dezbate StatutuiL tovarăşul Toma Adam a Repertorii noi şi bogate
propus sâ se studieze documentele Con­
mătate.
* ^00<XKXX>OOOCVC><X><><>><>C>OOC^CH>0<>OC<>OC><<>0<>OC><X>0 tOOOO<H>>XHX>C <x>00000<><>0<>0 * Aresle succese şl altele asemănătoare gresului al XIX-1<* al PC.U.S , de unde Io perioada d« faţă, clnd oamenu mun­
sie lamlnatorişUlor au ridicat secţie la­ partidul nostru a tnaa învăţăminte nepre­ cii din patria noartrâ lntîmplnă ziua de
Frumoasă este patrio noastră Nespus gionalâ a celui de al ÎH-Jea concurs «1 ierul Iul Strâuţ Aurel din Brad Şi Iarăşi minoare a combinatului metalurgic „Gh ţuite. Noi comuniştii — a spus el — care 23 August — măreaţa sărbătoare a elibe­
de frumoasă Munţi cu oneste ascuţit© sau echipelor artistice de amatori din regiu­ eşti purtat de melodie pe meleaguri]© pe Gheorghlu-DoJ 1 Ln fruntea tuturor sec­ ne.simţim răspunzători pe întreaga oţelâ- rării patriei noastre — cu un puternic
ocoperlţi cu păduri vii pe fundul cărora nea noastră, a putut să cunoască multe care nu le-ai cunoscut, dar care In ourînd ţiilor pe combinat Laminat©rîştii mun­ rle trebuie să raportăm partidului prin avint in munci, numeroasa echipe artistac©
şerpuiesc rîuri cu apâ cristalină, oimpuii din comoara neceoatâ a talantului popu­ le cunoşti şj 1» îndrăgeşti cesc in contul 2ilei de 35 august fapte că sîntem demni de cinstea de a de amatori din Valea Jiului, pregătesc re­
intuise p© cane cresc lanuri de cereale, lar. Da la ourtecul da jale p© care Li dn- Oe adine impresionat rămîi atunci clnd La oţelăna Siemens Martin, durata ela­ lucra ln umil dintre cele mai puternice pertorii noi şi bogate Aşa de pildă, for-
sate în oare a pătruns viaţa nouă stră­ Iau pămnpJ şl Strămoşii noştri înrobiţi solisma vocală VJad Parasohiwa din Sugag borării şarjelor a scârut Echipa primtopi- bastioane al economici noastre naţionale. maţDune© oorală a sindicatului miner din
lucind de prospeţime, oraşe vechi şi noi de regimurile burghezo-moşiereşti şi până raionul Sebeş, a terminat de cintrt „De torului comunist Costache VasUe a mai e- Asemenea dlrouţU au avut loc v Aninoasu pregăteşte, sub îndrumarea in­
deasupra ciror© se Înalţă nenumărate co­ la cintecul plin de bucurie şi încrede­ eu zori şi pinâ-n seară” şi „Jieneasce". laborat o şarjă de sourtă ttuirefă Zilele rîndul laminatorlştUor, unde s-a discutat structorilor da la cabinetul metodic artis­
şuri de fabrici, văzduhul brăzdat de avioa­ re In viaţă, care răsună astăzi In toate Dar atunci clnd cei din Peţeloa — Alba acestea el va elabora cea de a 50-a şai^ ln mod deosebii felul cum trebuie eă se tic din Petroşanâ, o 6«rle de cuntec© noi
ne ce tntrec iuţeala sunetului, subsolul tn- colţurile* patriei noastre, de la dansul lin, Joacă „HaLdăuT". sau trlo-vocal din A pol­ Jâ rapidă a anului 1934 pregătească comuntişui pentru adunarea cum sînt: „Pune-ol dorul tn cărbunede
plnDlt de galerii de unde se scoate căr­ deosebit de mlădios şi plnă lo Jocul repe­ ci ui de Sus — Saboş, a olntat alntece ger­ Pretutindeni mur.ea a căpătat o însufle­ organizaţiei de bază in cedrul cărei© se Dumitru Croltoni, „Iddâ bihoreanâ" d©
bune metale. peirolul, — hrana nenu­ de pUn de îndrăzneală şl avLnt, de la mane .. ţire deosebită. va dezbate proiectul Statutului modificat Sabin Drago 1, „Steagul partidului" dc Ma­
măratelor maşini şi agregai©. minunatele cintecul din fluier pină la formaţia de Fiecare dntec. flecare dana, costumele ir ai P.MR tei Socct. „Minerul 1 de LI viu Dan. „Cin­
locuri pitoreşti de odihnă, toate, toate la fluieraşi, de la poezie pînă la olntecul din celor care le execută, variate şi care mal Dm Iniţiativa comuniştilor aleşi Ln bi­ Comitetul de parlid al Combinatului me­ ice tineresc " do I Dunaevschl etc,, iar cel
un loc sint Patria Patria noastră, a oame­ tulnic, toate aceste minunate creaţii ale de care maj frumoase, parcă te Îmbie In rourile organizaţiilor de bază de la oţe- talurgic „Gh. Gheorghiu-Dej" din Hune­ din echipa artistică depun toate străduin­
nilor cane trăim şi muncim aici $1 a căror poporului, variate ca formă $1 pline de .satul lor, să 1© cunoşti viaţa, să trăieşti lârle şi laminoare luni du^ă terminarea doara, cunoscind Iniţiativa bună a comu­ ţele pentru © putea prezent© la serbările
suflet minunat şi inimă flarblnte sint conţinut, executate eu pasiune, din Inimă, alături de el Şl tu public spectator călă­ schimbului o mare parte a mambriilor de niştilor din secţia oţelârie şi secţie lami­ care vor avea loc frumoasele jocuri popu­
mei frumoase deefit loale celelalte frumu­ n-au Lipsit de pe scena cinematografului toreşti mereu Călătoriile acestea pe unde­ partid s-au adunat la colţul roşu al oţe- noare, a luat măsuri eă generalizeze «- lare : „Sârba, „TArina' 1 . „Ghimpele 1 ,
seţi Omul, acest element fără de care nu „Filimcm Sirbu"' din Deva unde a avut le melodiilor, iţi aduc In fa,ţă alte şi alt© liriel. pe platforma de încărcare, la col­ ceartă iniţiativă şi sâ creeze condiţiile ne­ „Alunelul” şl altele
poate exista palma, pe Ungă viaţa de loc aceasta Întrecere de frumuseţi, pro­ frumusep ale artei populare. Intr-o sin­ ţul roşu al lamlnoarelor şl ln alte locuri cesare pentru a asigura cunoaşterea te- In cinstea celeâ da a 10 aniversări ©
muncă şl luptă are şi o bogată $1 nease­ duse ale poporului. gură al. înconjuri regiunea Şl cunoşti ferite de zgomoOul puternic a* uzinei, ci­ memlcâ de către toţi membrii «1 candidaţii eliberării patriei, face pregătiri intense şt
muit de frumoasă viaţă sufletească, cve-1 Iată eGntă borul căminului cultural din atitea lucruri pe car© altfel poate că nu tind din zLar primele capitole ale proiectu­ de partud a proteotutuJ Statutului modifi­ echipe artistică de amatori din cadrul clu­
©iută să muncească să lupte, să cânte Poiana — Sebeş Cintâ o suită de melodii le-ai putea cunoaşte tn zeci de ani Cu­ lui Statutului modificai al Partidului Mun- cat al Partidului Munootorefic Romîn. bului întreprinderii 103 construcţii dn
frumuseţii® naturii, să se Înflăcărez», să ciobăneşti Intitulată ,,Pe plaiuri mărgine­ noşti şi admiri tuinhcele moţilor din Bul- petrJa. Pînă ln prezent, corul a pregătit
se bucure, să trăiască o viaţă complexă, o ni" Eşti în sadă şi cei care oirvtă sini In z©ştii de Sus naionul Brad. te mlrvunezi de cintecul „Steagul partidului", de Matei
adevărată viaţă. faţa ta. $t totuşi, al impresia că eşti un­ dansatorii din Pâucmaşti naionul Haţeg, Socor, echipa de dansuri a executat jocu­
înainte vreme, această viaţă sufletească deva prm munţi, cu oile La păscut. Că In faci cunoştinţă cu corurile din Lila ş> Mai multa preocupare rile; „Gorjanca", „C© la Breaz© . „Cirli-
a oamenilor era încătuşată de robia re­ jurul tău aint minunatele privelişti aţe Romoa, te Impresionează cin tec ele tarafu­ gul”, precum ;l o sultă de jocuri olte­
gimului burghezo-moşieresc Atunci, pe munţilor. Cită prospeţime, cită trumuseţe lui popular din Tătăreşti de Criş, aplauzi pentru carapaoia de treieriş neşti, echipa de teatru pregăteşte piesa
meleagurile patriei noastre răsunau maj şl Mmiplitate. cită viaţă ) Pnn intermediul poezia recitată de Popa Mari» din Sln- ..întrecerea". In timp ce recitatorii înva­
muil/t olotece de Jale, tristeţe şl de luptă acestei suite, cunoşti viaţa ciobanilor de tandrei. asculţi ou atenţie fanfara din O sarcină de Jnsecnnâlale deosebită zile la rînd din cauza unor anume oameni ţă poeziile „23 August”, „Cînt republica"’,
împotriva asupritorilor. Astăzi, clnd po­ P© meleagurile Poienii. te-aj împrietenii Apoldul de Sus. clarinetul Iul Tarţa Petru tare stfl în prezent in laţe organelor de superficiali, care nu I91 privesc eu toată şi altele De eurlnd tn cedrul clubului
porul est© descătuşat din lanţurile robiei, eu el ţi-© drago. din Buruiene, torogouzl lui Crâciunescu partid şi de stal este grăbirea ritmului seriozitatea sarcinile tneredlnţato lor de „Constructorul din Petrii©, a luot fiinţă
tn viaţa sufletească a oamenilor au apărut In continuare asculţi echipa de fluie­ Slmion din Lunca Camll. admiri vocea treierişulul asigurindu-ee astfel termina­ partid şi o echipă de fluieraşi care va pregăti plnă
bucuria şi înflăcărarea in muncă, recu­ raşi dm .Jina, aeelaş raion. Ce doune şi clară a crainicului Gheorghe Năchescu rea in termen a acestei lucrări Lo toate aceste lipsuri se mal adaugă la 23 August un bogat program.
noştinţa fierbinte laţi de partidul alaeed clntece locale plin© de farmec I Parcă te din Sugag şi cîte multe altele, O clipă n-ai ln acest sens sfaturile populare raionale, apoi şl atitudinea do nepăsare a unor Apropierea zilei de 23 August, eind vor
muncitoare sub conducerea căruia s-a în­ vezi In satuj JIna. Ia bnaţ cu feciorii şi putut sâ-ţj lei privirea de la scenă O orăşeneşti şi comunale, au murea datorie preşedinţi de sfaturi populare comunale, avea loc programele artistice,. 9 făcut ca
făptuit această viaţă minunată, recunoş­ fetele de acolo, cintlnd, rlzînd, glumind clipă auzul tău n-a putut fl sustras de la de a veghea ca munca lo arii să decurgă care ee ocupă de oriee, numai de proble­ şl echipele artistice de amatori din Lupe-
ti»?» faţă dc marele popor sovietic ell- Iar clnd pe scenă apare echipa de dan­ această Întrecere de cintecs populare., organizat, transportul sâ Le asigurat ln mele privind oamponla de treierlş nu nl. Vulcan şl Urlceni sâ-şl Intensifice
bctrjforul nostru. satori dtn LlpugluJ de Sus-llra, nu te mal Ajungi acasă şi nu poţi dormi Ai cu­ permanenţă ; ia general au datoria să se Semnificativă în aeeostâ privinţă este pregătirile cultural-artistice Astfel, echi­
Ca sâ cunoşti toată bogăţia talentului poţi stăpini Fără să vrei, baţi tactul cu noscut etllea lucruri noi şl frumoa­ îngrijească da asigurarea tuturor condi­ atitudinea manlfe9latâ de către preşedin­ pa artistică da 1© mina LupenL, pregăteşte
popular «I trebuie timp şi oale lungă piciorul El Joaca „briiaT". Un Joc atlt de sa. ©ti ta bogăţie din frumuseţea ar­ ţiilor pentru ca ticierişul să se desfăşoare tele Mari; de la Sfatul popular ol comu­ sceneta „Minerul" localizată de C Beiu,
Cădi fiecare meleag îşi ©re viaţa lui su­ cunoscut $i totuşi parcă nu-1 mal recu­ fei populare că nu te pop opri să fără întrerupere, pentru ca batozele sâ nei Put raionul Haţeg Acesta, in ioc sâ Lax echipa artistică de la mina Urlcanl
fletească originală, deosebită de a celor­ noşti. Are In ol ceva deosebit ceva care-ţi nu exclami : Ce mLnunată eşti tu lucreze ln continuu şl cu întreaga loc se ocupe de modul cum se desfăşoară mun­ pregăteşte soeneto „Valea Jiului de Ieri
lalte meleaguri Şl in flecare găteşti fru­ spune câ acest "brtu este numai al lor Patne mea ! Ce mulţime de talente întru­ eapaciLate Acolo unde acest lucru a Jost ca de treierlş in loc sâ se intereseze de Valea Jiului de azi", scrliă de un colectiv
museţi noi. oare-ţl povestesc trecutul, pre­ $1 nu greşeşti dacă glndejtt aşa La Lă- chipează poporul tău ! In veci fii slăvită înţeles, succesele obţinute au fost Ini­ o Justă organizare 9 lucrului la ani. de de adori de la Teatrul de Sta! din Petro­
zentul si viitorul acelui loc puglu „brlul" a căpătat ceva din fru­ patrie dragă ! In veci fie slăvit parUcul moase, ţlraiul muncitori au terminat de impulsionarea ritmului In această privkn- şani şl alte pieie şl scenete.
Statul nostru democrat popular s-e g in­ muşelele locale, ceva care-1 face mai clasei muncitoare care a dezăgăzult flu­ treierat şl au dus la bazele de recepţie tâ. se dedă la tot feluJ de alte ocupaţii
dii ri 1© lucrul acesta Organizare© de tot Inimos $1 mai atrăgător. viul artei populare I Slăvit să fll pentru cotele obligatorii oare nu-i fac deloc cinste Aburind in
toiul de concursuri, dau posibilitatea oa- Jocul s-a terminat şl tu tot mal baţi totdeauna, erou popor sovietic, frate, care Nu peste tot Insă a existat aceeaşi pre- chip nopermis de calitatea pe care o are.
menHor muncii să cunoască frumu&eţvle tactul cu piciorul Te trezeşti din această ne^ai redat bucuria si viaţa, cu cîntecele oojpare pentru buna desfăşurare a lu­ (âcind prieteşug cu elementele ce nu se bu­ Neglijenţă faţă de
artei populare din loate regiunile călători© visătoare, abia atunci clnd la şi Joeurifle noastre attt de frumoase crărilor de treieriş. Mai sint încă unele cură de simpatia masaJor, ca Pui Alexan­ adăpâtorlle din păşune
Cine a asistat duminică la fa2a ne- urechi îţi ajung brulurUe ce ies din flu­ GH PAVEL organe de partid şi de stat, cairc, manî- dru, Daju Mircea şi alţii la care face che­
fesUnd o Intolerabilă lipsâ-de răspundere In păşunea comunei Brânişca se află o
i > ♦ — faţă de campania de treieri?, au lăsat lu­ furi oautâ fel şi fel de sublerfugu prin finllnâ Această flntină este foarte necesa­
care aâ-91 scoată „favoriţii” drept frun­
crurile să se desfăşoare la voia Intlmplâ- taşi. prin care sâ le de© posibilitatea de ră pentru adăparea vitelor De aci se a-
Rezultatul celui de al lll-lea concurs al echipelor artistice de amatori rid. a se ascunde în faţa îndatoririlor către prcmztoneazâ cu apă în tlmrpul verii şi
In primul rînd tehnicienii direoţiei a- ţăranii muncitori cînd se află La muncă
------------------------------------------— (Faza regională) ______________________________ stat ln loc aâ se frăminte cum sâ admi­
gncote regionale cvt şl cel de la raioane pe cîmp.
La faza regională a eeiul de al JU-lta Premiul II. — soliştii daruatoH dtn Premiul II Calaneea Tamara—lila. nu şl-au Înţeles cu destulă adincime rolul nistreze just treburile comunal, cum să
Aproape de un an Gntina nu mai poate
concurs <jt echipelor artistice de ama­ Obreja Premiul IU Trlo-vocal Apoldul de deosebit de Important pe care-1 au ln con­ rezolve cu cinste sarcina Ureiarlşului. se fi Insă folosită din cauză că furca şl cum­
tori, car? a anul loc dumtnlcd 8 cupurt Sus—Sebeş frămîntă cum si cresze vrajbă şi discordie
FORMAŢIUNI INSTRUMENTALE trolul amenaJâru ariilor. Daplasindu-se păna sint răsturnate Ur vâlâul pentru
se. <n oraşul Deva, au fost premiate ln comună, defâunlnd şi dircreditînd clnd
ORCHESTRE POPULARE Menţiuni ; Martin şl Stdnlş, Cerbla-flla la comune, el au trecut Li fugă peste pro­ adăpatul viţelar Lipseşte De nenumărate
următoarele coruri, formcţtuni instru­ Sl Pădureanu Bujor, Topllţa—Hunedoara bleme Importante, fapt pentru car© o bună pe unul clnd pe altul căuitînd sâ inducă tn
mentale, solişti vocali şi instrumentişti, Premiul I — Echipele de fluieraşi din pante din ariile planlfioate nu au (oa a- eroare organele de partid şl de stat. prin ori celăţenll din comună au enunţat pe
tovarăşii Con ea Andrei preşedintele sfa­
dansatori, etc. Jina şl Şupcp-Sebeş. RECITATORI menajate corespunzător Acest lucru a dus minciună şl fă ţâre ide
Premiul II. Taraful popular dtn Tdlfl- E neîndoielnic că tn ©cest fel, nu pot tului popular comunal, p© tovarăşul Gin-
CORURI rejM de Crlş—Brad Premiul 1. Popa Marta, Stnland»el— la crea ros de sit/uaţll în care batozele so­ fi obţinute rezultatele aşteptate Ase­ dac Dumitru secretarul sfatului popular $1
Premiul I — Corul edmtnulut cultu­ Premiul UI. Echipele de JtuteraşI din Hunedoara. site sâ nu poată întră tn acţiune Imediat menea atitudini incompatibile cu rolul pe pe tovarăşul Tomuţa Serafim agentul a-
după sosirea lor la aru.
gricol, că Iîntina este t slr!catâ şl că ar fi
ral din Polana—vSebe.f InuH—Alba. Premiul II Slanclu Eugenia, Rihău— O lipsă serioasă au dovedlt-o şl S M T - care preşedinţii de sfaturi populara tre­
Premiul I Echipa de lulniee din Sul- Sebeş. neapărată nevoie a se lua măsuri penrru
Premiul 11 — Corurile căminelor cul­ utrlle din cadrul regiunii noastre, care nu bui© sâ-1 joace tn traducerea In viaţă a a fl reparată Aceştia însă, au făcut ure­
turale d<n Petreştl—Sebeş ;( JMa. zeşMl d© Sus—Brad. au dat batoze bine reparate, ba mai mult Hotărârilor partidului şl guvernului, nu che surdă Dind dovadă de dezinteres faţă
PREZENTATORI DE PROGRAME fac altceva declt să frine2e activitatea şi
Premiul IU. — Corul cdmlnului cui- F AJJF ARS chiar, a-au întiîmplat cazuri ln care acei- de muncă, nu au luat ln considerare ce-
turot dtn /tomoz—OrăşHe. Premiul I Fanfara căminului cultural bej. Premiul I. Năchescu Gh. Juoag—Sa- tea au fost trimise La comune f&râ de oin- să descurajeze munca cinstită a elemente­ rlnţal© îndreptăţite ale ţăranilor munci­
lor harnice.
Apoldul de Sus—Sebeş to re. ceea ce a determinat nelnceperea tre- tori.
DANSURI Premiul II. Sima loan—Brad, larişulul la timp Sfaturile populare raionale; prm In­ Vâlâul necesar adăpării vîtelor sa află
SOLIŞTI INSTRUMENTIŞTI Premiul III. prezentatoarea căminului De asemenea comisiile de recepţionare structorii p© care-i trimit Jos le comune confecţlooaL Trebuie doar transportat la
Premiul I Echipele de dansuri din
Ldpupiul de Sus — /l»a. Pefelca-Alba. Premiul I Solo-flular, Srrduţ Aurel — cultural din Jina—Sebeş nu au acordat atenţia cuvenită reoepţionâril şi sate, trebuie sâ aibă In vedere situa­ fintinl Pantru repararea cumpenei nu sa
ţiile de acest fel, şl sâ oeute © le extrirpa
Cllntc-Sebeş. fdansurl permena) Brad. '■ Comisia regionala de concurs şl Juriul batozelor. In loc ca această operaţiune să din rădăcină. cere de asemeni lucru mult. Toate s-ar
Premiul H Echipele de dansuri din Premiul II. Solo-clarlnet, Tarfa Petru de selecţionare o propus penlru faza pe fi© făcută ln mod amănunţit şi cu grijă, putea face de către 4—5 oameni Intr-o |u-
Păucineşfi—Haţeg, Ţebea—Brad. So- — Buruiene—lila. ţară următoarele formaţiuni artistice din ln multe locuri d fost făcută ln mod for­ Organizaţiile de parlid de Îs sate. la mătate de n dacă ©r oxlsta spirit gos­
regiune i mal prlntr-o simplă aruncătură de ochi. rîndul lor, trebuie să considere ca oe una podăresc şi preocupare dl-n partea tovară­
hodot—Hunedoara Premiul HI. Solo-lorogot, Crăciunescu acolo la arie. din partea vreunul tehni­ din sarcinile cele mal importante ale pe­ şilor din comitetul executiv «J sfatului
Premiul IU Echipa de dansuri dm Simion — Lunca Cernu—Haţeg. 1 Corul cdmlnulul cultural din Poiana cian. Semnificativ t\ acest sens este cazul rioadei aeluale, Impulsionarea trelerlşutui, popular comuna]
Mdrtineştt—0»dşt1e. Menţiuni: Solo-fluler, Nas ta Petru, — Sebeş. din SîrvtâmJrla Orlea raionul Haţeg, sau organizarea pe om a fiecărui loc de mun­ Oomltetul executiv al sfatului popular al
Menţiuni; Echipele de dansuri din Cosleşfl—Ordşlie; îolo-foropof. Pdrdu 2 Echipa de fluierayi din Jina — Sebeş cel din Luduş raionul Sebeş unde tehni­ că de.la arii Numai acundind o atenţie per­
Muncelul AMc—/lia, StremJ—Alba, Rd- Aurel, Mada—OrAslit; solo-trtşcâ, Ce- 3 Echipa de dansuri din Lăpuglut de cianul secţiei agricole, de-abla la arie a manentă acestei probleme se va putea e- comunei Brântşca. trebui© sâ ţlnO seama
pe viitor de cerinţele îndreptăţite ale ţă­
chitota—Haţeg. nujeru Ilie, Vlngord—Sebeş Sus—lila descoperit că batozele nu sint bine repa­ junge I© rezultate satisfăcătoare, numai ranilor muncitori şi să 1© măsuri pentru
4. Solistul din fluier Strduţ Aurel— rate, că acestea nu po* pomi la lucru
SOUSTl DANSATORI SOLrSTf VOCALI aşa va (l mereu consolid-uâ alianţa clasei a repara ln cel mal scurt timp fîntîna din
Brad Se ştie că o operaţiune de reparare sau muncitoare cu ţărănime© muncitoare si pîşunea comunală .şl pentru n întrebi -.e»
Premiul I — soliştii dansatori din Premiul 1 Vlad Paroschîva, Şuoag~ 5 Solista voeatd Vlad Paraschiua $u- de înlocuire a unei batoze durează Iată asigurată tot mal mult creşlerea bună­ toate adlpăborile dm păşuni în bunâstare
Cut—Sebeş şi Vaid©»—Oroştie. Sebeş şl Prodan Mane. Poiana—Sebeş gog—Sebeş. dar cum ţăranii muncitori sînt puşi in stării celor ce,muncesc de funcţionare
iltuatie de a sta lingă stoguri şl a aştepta v D OPREANU M1RON