Page 18 - 1954-08
P. 18
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 64
REZULTATELE UNEI MUNCI UNITE încheierea lucrărilor plenarei C. C. Agravarea crizei economice in Turcia
a Partidului Comunist din Israel ANKARA (Agerpres) — Nivelul tehnic ai agriculturii turceşti
Luna iulie a marcat noi succese In constituit în această lună şl brigada con Una din cauzele agravării onzei econo este extrem de scăzut. 85% din gospodă
munca hamletior mineri din Valea Jiului. dusă de misterul Sima Tonta care datorită TEL AVTV (Agerpres). — TASS trans dlntre Icrael 0 arabi. Dacă cele două mice din TVuoa este decăderea continuă riile ţărăneşti folosesc aşa-zisul caraaa-
Bătălia întrecerii eacLallsto oare Însufle organizări! lucrului după grafic dedic a mite : părţi nu sint pregătite să ajungă ta un a agriculturii, urmare a supravieţuirii re pan (plug de lemn). Folosirea îngrăşă
ţite «dineurile minelor o fost şi in aceas- reuşit să-şi depăşească normele, în me> Plenara C£ o Partid uhu Comunist acont, menflonează hotărî rea, tratativele laţiilor feudala 0 înrobirii ţării da către mintelor minerale este aproape necunos
ll luni deosebit da dirzA Minerii, ingine die cu 84%. aLtiutodu-se In fruntea între din larari, oara a discutat arie mol Im paşnice nu pod avea succes Politica gu Imperialişti. cută matelor largi do ţărani, tar îngră-
rii ţi tehnicienii eu tn (permanenţă vil an cerii socialiste pe «ador.
portanta evenimente tntftroaţkmalo din vernului Isradniul care este favorabilă Agricultura este baza economiei naţio şămintala naturale sint folosite rar. De
gajamentele ce şa le-au luat pentru a oursuA ultimeioc luni, 0-a Inchefat lucră aderării la un bloc agresiv, politica de nale a Turcie», dar două treimi din su asemenea, irigarea artificială se foloseşte
cinsti măreaţa sărbătoare ce se affxrcţple Nici el nu a-ou lăsat prafaţa arabilă a ţârii aparţine mnşlert-
rii*. asuprire a populaţiei arabe In Interiorul foarte puţin. De aceea recolta la hectar
Unul dtn harnicele colective din Valea kxr. Marea majoritate a gospodăriilor ţă
Vfflitoarea întrecerii pentru depăşirea Conferinţa de ta Oeneva. sa opiate In ţării — educe prejudicii eforturilor for este extrem de scăzută
Jiului este şl cel al minei Petrila. Frumoa răneşti din Turcia sint lipsita de pămînt,
plenului ]•« prins şt pe minerii din co hotarîrea plenarei, este o victoria Impor ţelor păcii In urma concurenţei americana supra
se stat angajamentele pe care şl le-au luai Prqpaganda mincinoasă care afirmă că ţăranii fiind nevoiţi să lucreze p* pftmln-
lectivele oeioriaito sectoare. Sfredelind cu tantă a forţelor oare luptă pentru pace. faţa (nsSmlnţală a scăzut considerabil in
numeroşi numeri de la această mină. Dar «Urzemie «dineurile, minerii din sectorul V Ba a dovedit In modul cel mal oonvttngă- fteaurdtatea Israelului va fi întărită de turile mo0eriior. Io multa regiuni, numă
şl mal frumoase etnt rezultatele ce le-au In fruntea cărora se află cel din brigăzile tor Că cale mal grele probleme pat fl re- baionetele americane 0 engleze, subli rul ţăranilor hpsrţi de pâmlnt cuprinde special la tutun, care este una din prin
obţinut. Planul hm» pe Întreaga mlnfl a conduse de : Boşnar Martin, V&tafu Au zcCvcto pe calea tratat tvelnr paşnice, dacă niază hotărlrea, urmăreşte $& pregătească 60—70% din populaţia rurală. cipatele culturi din Tinda.
tosl depăşit cu 1.9%. Unii mo0eri au In stăplnirae lor chiar Cre0erea vitelor, care este ramura do
rel. Damlan Gofiu şl «Iţele, au dat Căr cele două părţi interesate manifesta bu terenul pentru o invazia armată s for-
bune sau au dwa-su noi galerii ţi abataje năvoinţă. ţeăar imperialismului In Israel. pentru dte 80—40 de sote. Ţăranii turci sint su minanta In agricultura Turdei, este pu
Roadele elanului tineresc şl a unul sprijin
cu 8 ^% mai mult decrtt aveau In sarcină. Conferinţa de Ia Geneva, menţionează crearea de baze militare străine pe teri puşi unei crunte exploatări Jumătate, tar ţin productivă Din lipsă de adăposturi
preţios Strâdumdu-se să-şl îndeplinească el plenara, a dovedit încă odată popoarelor toriul Israelului 0 pentru aderarea Isra uneori chiar două tocim! din reodlta ob 0 hrană vitele pier cu sutele de mu mal
«Kia^ să-ţi depăşească angajamentele luate, că Uniunea Sovietică este un bastion 0 elului la un bloc agresiv. ţinută da aceştia este luată de moşieri ales in lunile de iarnă.
Sectorul de tineret al minei Fetriîa 8-a păcii 0 cel mal sigur 0 credincios apără Comitetul Centra! cheamă ta lărgirea
i&out deseori cunoscut prin realizările colectivul sectorului III ei-e întrecut 0 ai
planul de producţie pe luna Iulie eu 61 %, tor ai Independenţei popoarelor Rnferin- 0 edlndrea legăturilor Partidului Comu
sole $1 latfi cft ţl In această lună. avin-
ori ed sectorului IV eu 6 ,3 %, tar cel al du-se ta Invăţămlntafta pe care trebuie eă nist cu masele muncitoare. 0 cu masele „Noul imperialism american"
tte tineresc, tnsuşkrea experienţei înain sectarului XI CU 8 %. La tragă Israelul dla conferinţa de la Ge- largi populare în vederea intensificării
tate de muncă şl sprijinul preţios al teh tverwa, plenara menţionează că metoda tra luptei pentru pline 0 muncă, pentru de NEW YORK (Agerpres). —
niciand ar In frunte ou inginerul Manole Muncă politică cu roade frumoase tativelor ca mijloc de soluţionare a pro mocraţie, Independenţă 0 paca, pentru Revista americană „Natlon” a publicat tu al! ştii portughezi de suta de ani Intr-o
mizerie cruntă, populaţia Angoiei este si
Nicolaa. au făcut ca o armele şi planul el blemelor Internaţionale în totaresul po stahilireâ păcii intre Israel 0 ţările arabe, un articol intitulat „Noul Imperialism a- lită tn cea mai măre majoritate a ed să
rămînfi In urmă Colectivul a cei tui sector La obţinerea acestor Însemnate succese, poarelor 0 al păcii In lumea Întreagă are pentru prietenia Intre Israel 0 Uniunea mancan", în care scrie printre altele: prestare muncă forţată, scrie revista, care
a încheiat luna cu peste 12% depăşire de un red de seamă l-au avut argantaaţme o Importanţă deosebită pentru relaţiile Sovietică
plo de partid 0 sindicale oare au deaf&şurat o „Manie imperii coloniale europene eu adaugă ou Ironie: ,Este adevărat că tn
le0t slăbite din cei de 0 doilea război Angola au fost făcute investiţii de tata
di cum sg nu obţină astfel de succese, vfle activitate pcAHacă In rfndul colectivelor
dnd ad lucrează brigăzi ca aceea a lui de muncitori 0 tehnicieni, mobfllriodu-i Manifestul Partidului Comunist din Brazilia mondial. Puterea lor de acaparare s-a ia! american pentru diferite construcţii.
Mlhai Ştefan, care lneă da mult Lucrează 0 ajutlndu-l in îndeplinirea 0 depăşirea în legâturâ cu apropiatele alegeri pentru Congres redus. Ici 0 calo ea a fort înlăturată. Dar Oficiul pentru operaţiile In străinătate a
In contul anului 1957, sau oale ale Iul aarctnbor. Comuniştii: Ctosar Eugen. Ka- NEW YORK (Agerpres) — Comunist condamnă Statale Unite pentru pretutindeni a fort pusă ta îndoială de construit un aerodrom uriaş în micul oră
şel Vllla Luso, a deschis o nouă şosea îs
Această
coJontaJe
popoarele
«iteraţie
a
Baza Petru, Nirtcreanu Cbeorghe ţi alţii, latto Otto de 1a sectorul V, Dan I. ţi Bu- Ziarul „Imprensa Popular" e dat pu încercările lor de a aservi BrasftJa 0 cri fost exploatată de Statale Unita pentru Rodezia de nord, a îmbunătăţit circulaţia
care de asemenea extrag cărbune din sar- riumaa L de la sectorul nt 0 alţii blicităţii un manifest ti PartMvfhil Comu tică guvernul brazilian pentru semnarea a-şi mări propria lor influenţă exercitată pe tinda ferată Beaguela pnn care so
clnffle anilor viitori. Un frumos exemplu l-a M MORARU nist din Brazilia, care ee află In «legali acordului militar cu Statele Unite. nu pentru a pune capăt colonialismului, transportă cuprul din Congo Belgian".
tate Partidul Gormmlsit cheamă la crearea Partidul Oomunist declari că politica al penfiru «-S prelungi intr-o formă Pentru populaţia africană însă, rvu s-a
„unei largi coaliţii a forţai or patriotice 0 nouă”. Cheltuit nici un ban. Referindu-ie la Ro
Se respecta angajamentele luate democrata" în legătură ou apropiatele a- Internă a guvernului „rata Îndreptată Îm După oe arată că pretutindeni Statele dezia de nord din care societatea ameri
legerl pentru Congres, fixate pentru luna potriva poporuloi 0 trădează interesele Unite încearcă să se substituie vechilor cană „Selectian Trust" scoate averi imen
Organizarea muncii in brigăzi complexe Brigada de specialitate el cărei paf este octombrie. In manifestul său, Partidul ţării".
0 da spectobtate a fost unul din angaja tovarăşul Roteam» Gheorghe, care lucrea puteri cnkmcale oa Anglia, Franţa, Pottu- se. revista erată că In această ţară nu
gaAsa eAc, revista „Natton" subliniază că exista nici un doctor african. Dlntr-o
mentele pa care 0 le-a luat conducerea ză la blocitl M. Lonea, bloc ce va fl dat
întreprinderii 703 construcţii FeCrtia. A- In folosinţă ptaâ la 23 August — realizea „ C A Z U L O T T O J O H N “ procentul real al profiturilor obţinute de populaţie de aproape 2 000.000 de oameni,
cest angajament se respectă. In cursul ză tencuieli de bună calitate, iar normele tul de radio Berlin la 26 iulie John a pe urma investiţiilor coloniale de către relatează revista Citată, numai 1.179 copti
MOSCOVA (Agerpres). -
lunii iunie eu fost constituite 10 brigăzi de stot depăşite zQnic cu perie 70%. 2tarul „Bravda” publică sub tdtăuă „Ca arătat ci remilltanlzarea şl reînvierea na capitaliştii americani nu a fost niciodată băştinaşi frecventează şcoli secundara.
specialitate ţi trei brigăzi complexe- Rea Fruntaşul In Întrecerea socialiriă tova tul Otto John", următoarea ştire a cores zismului promovata In Germania ocelde.o- mai mare deett In anii de după război, „Cumplita sărăcie a poporului african,
lizările ce le obţin ecelle brigăzi pe şan răşul Egri Eduard împreună cu brigada sa pondentului său din Berlin, P. Naumov tală din ordinul S UJL duc spre un nou cînd capitelul american a ocupat un loc scrie „Nation”, eeto batjocorită de divi
tierele de construcţii In cinstea zilei de 23 a obţinut pe ltma iulie o depăşire medie Au trecui două slptămlnl de clnd vîrtu- război şi ementoţă existenţa poporului important in coloniile ţârilor europene dende) astronomice pe care capitaliştii
August Întrec chiar aşteptările Iată cjleva de normă de 120%, iar calitatea tencutriU Investiţiile americane Insă nu au adus străini — mai intîi cei europeni, (ar acum
rile conducătoare de la Bonn slut In fier
exemple: brigada complexă Condusă de executate este ireproşabilă. bere In legătură cu «şa-zisul „caz al Iul John a subliniat incăodatS că ed o urmai acestor regiuni Înapoiata nici dezvoltarea cel americani — le scot dm ţară de pe
glasul conştiinţei sale şi este convins c9
economiei lor şi nici ridicarea nivelului
tovarăşul Lorenti losif eplidtad metoda Din efectivul total de salariaţi ai între Otto John”. a ales calea cea Justă. de trai ăl populaţiei căci, după cum ara urma muncii acestui popor”
Orlov, de udărie rapidă, a reuşit os nu prinderi! 703 construcţii, 92% elnt antre Tată esenţa acestui „caz”. La 20 Iulie, Aşadar, holărirea Iul Otto John nu 09te tă 0 revista „Nation”, „aproape toate Revista „Nailon" arată tn continuare
mai în decurs de 14 zile să realizeze 520 naţi în Întrecerea socialistă conducătorul „departamentului panlru a- o întâmplare. El a venit In sectorul demo investiţiile americane In străinătate din că in scopul acaparăm vechilor colonii
m.c. de zidărie. Acum, zilnic normale simt PETROVior ÎOSIF părarea constituţiei" din Republica Fede cratic al Berlinului în urma dezamăgirii ultimii 20 de ani au fost făcute In pro franceze engleze, portugheze eto- impe
depăşite ou peste 100%. corespondent voluntar rialismul american încearcă să înăbuşă
rală de la Bonn (astfel este denumit In profunde faţă de politica clicii de la Bonn, ducţia de petrol, minereuri şl zdte materii pretutindeni lupta de eliberare a popoa
Garmania occidentală organul securităţii conştient de lipsa de perspectivă şi de prime esenţiale care în orice caz nu aint relor din ţările coloniale 0 independenta.
Cu zece zile mai devreme de stat), Otto John, a plecat în sectorul caracterul nefast pentru Germania 0 a- consumate In ţările respective". apoi cîteva Imperialismul american — scrie „Nailon”
„Nation 1 *
citează
restai politld.
democratic al Berlinului 0 a rămas acolo
Revista
— susţine „bariera monstruoasă care îm
CHeva zile după aceea a) a vorbit la pos îndată os In Germania occidentală se date etmmflcalive care Ilustrează conse
Muncitorii 0 tehnicienii forestieri de la ac. au distrus o mare parte a Instalaţiilor piedică libere dezvoltare a acestor popoa
răaplndise vestea treceri! lui Otto John
sectorul de exploatare 1 F.E.T. Zlatna, ra pasagere precum 0 optusul ce deserveau tul de radio al Berlinului democratic, ex- in Republica Democrată Germană, maeş- cinţele pe care le-a avut noul colonialism re' Se pune lneă întrebarea — încheia
ionul Alba ev depăşit planul pe luna iu plutotul lemnelor plldnd motivele Care l-au determinat să -|| de la Bonn ai „războiului psihologic" emerican pentru popoarele coloniale care publicaţia americană — dacă acesta po
lie la faza de producţie lsmne pentru foc, Specialiştii In lucrări hidraulice de la rămlnă in Republica Democrată Germană au trecut de fapt de 'a un slăpln la poare care au fost atîta vreme slugile
cu 23%. In mod deosebit s-ou evidenţiat l.P E T. Sebeş Împreună cu muncitorii au In urma divergenţelor dintre răsărit şl au la cercat sS pună în circulaţie născo altul. Revista dă exemplul Angolea, colo Europei, vor fi mulţumite acum s3 fie
oorhânltorU din echipa tovarăşului VoJean hotărît ca repararea lacului de acumulare apus — a declarat John — Germania este cirea că ar fi lost „răpit*'. Ori, această nie portugheză de pe coasta de vest a sdugila Amerlcil „Oriunde conducătorii
Io an ajutaţi fiind de maistrul Scrob Si — ee are menirea să activeze piutttuA ameninţată de . primejdia de a rămlne născocire a eşuat repede Acum propagan Africii, de care oapllaîlştîi americani pu- lor. subliniază „Nation**, au avut posi
mian şl $tef Nicdlae. Această echipă apli lemnelor da foc din bazinul „Vuitori” — scindată pentru totdeauna. S-a ivit nece diştii da la Bonn caută eă Învăluie een- hlicd 0 particulari au început eă se inte
sitatea unor acţiuni pentru a mobiliza pe sii politic 0 hotaririi Iul John Intr-un reseze in ultima vreme. Ţinută de coto- bilitatea să se pronunţe el au răspuns Nu".
că avansata metodă a forestierilor sovietici să fia gata nu la sflrşitul lunii august cum
„tn bandă continuă”. Construcţiile pasa era planificat, d la 20 august toţi germanld la lupta pentru unificare De scandal senzaţional şi în Insinuări în
aceea. 1a 20 itflle am întreprins un pas jurul persoanei sale De&igur că Bonnul
gere 0 instalaţiile de scoatere a lemnului Demnă de relevat, In vederea înlesnirii se teme foarte mult că John, Oare a fă PE S C U R T
do foc stot utHtzate la maximum. aprovizionării cu lemne de foc a populaţiei, botarlt 0 am stabiăit contactul cu germa cut parte pină tn prezent din" certul con
Constniotorii de jllipurt din echipa este acţiunea patriotică a eomiteţului. e- nii din răsărit
condusă de Puşeău Sehestdan au termi xeeutlv a sfatului popular Faneş raionul John a declarat in continuare efl In ducătorilor Germaniei occidentale, posti • După curo transmite Agenţia Centrală • Arthur Dodcte-Parker, ministru] ad
viaţa politică 0 socială a Germaniei oc dezvălui multa opiniei publice Internaţio Telegrafică Coreeană, Cabinetul de Miniş junct al Afacerilor Externe 0 Marii Bri
nat construirea jOipului cu apă de la Alba, oare împreună cu deputaţii comunali cidentale au preponderenţă foştii nazişti nale despre .aotivitatea de culise a regi tri al Republicii Populare Democrate Co tanii. .va pleca luni cu avionul Intr-o mi
au reuşit să mobilizeze pe ţăranii munci
gura de explotare „Vuitori" pe data de care 10 îndreptă atacurile lor împotriva mului de 1a Bonn şi despre politica lui reene a adoptat recent o hol ar!re cu pri siune da informaţie in sud-estul asiatic.
tori 0 In decurs de două săptămim au
20 iulie, 1n loc do 30 iulie cum se angaja tuturor acelora care nu împărtăşesc Ideile antipopulară vire la îmbunătăţirea activităţii economiei In cura do o lună. Dodds-Farker va vi
aşternu» pe drumul comunal 1 500 metri
seră. Şl nu cu puţine greutăţi au avut ei cub! de piatră înlesnind circulaţia auto- lor. Ministrul Afacerilor Interne de la Dar cel mal mult Bonnul se teme de forestiere. Holărirea prevede măsuri pen zita Caracd, Delhl. Rangoon, Rangkok.
de luptat Ploile torenţiale din luna iunie camioanelor. Bonn, Sehroder a ameninţat recent tn însuşi faptul dezavuării făţişe * politicii tru refacerea masivelor forestiera oare au Slngapore, Djakarta şi Colombo. Purtăto
mod public că va restructura „departa lui Adenauer de către unul din înalţii suferit In anii războiului şl pentru ocro rul de cuvînt al Ministerului Afacerilor
mentul pentru apărarea constituţiei" 0 îl demnitari ai statului de la Bonn Din ho- tirea bogăţiilor forestiere. Externe ti Marii Britanii a declarat vi
va completa ou oameni „care nu Inspiră t ir Ir ea lui John opinie publică din Ger • După cum enunţă Biroul Indian do neri In legătură ou vizita lui Dodds-
Informaţii. Jawah ariau Nehru, primul mi
Tinerii atleţi de la Hunedoara nici o îndoială” In rlndurfle cercurilor gu mania 0 opinia pudică din Europa oc nistru 0 Indiei a dedarat că ţârfle din Farker că ca ar fl „o demonstraţie de
cidentală au tras oonaUi2ll Justa. De bună
bunăvoinţă, avlnd totodată ca scop Infor
vernante de la Bonn.
Totodată, potrivit declaraţiei Iul John.
Asia nu trebuie silite să acţioneze sub
trebuie sprijiniţi în munca numeroşi oameni poUtiel din Germania oc seamă, «ceste concluzii au fost formulate presiunea sau influenţa unei puteri stră marea la faţa locului” asupra situaţiei
In modul cel mal sugestiv de ziarul „Tag"
din Asia de sud-est
Printre numeroasele secţii ale ccdocti- puţină Importanţă, indreptându-şd atenţia cidental 3 10 dau seama că politica guver care apare la ZOrich — „Cazul John" est* ine. • Potrivit ultimelor statistici, valoarea
vului sportiv „Metalul” d« ia Combinatul doar spre secţia de fotbal Datorita fap nului de 1a Bonn a intrat in impa«. ceea „un simpton grăitor de criză" şl el „arată La 4 august, vorbind la DaJhouaie, exportului francez In luna Iulie 1934 e
metalurgie Hunedoara, se numără 0 sec tului că nu ou fost sprijiniţi 0 ajutaţi ©- ce este de natură să aibă urmări primej tuturor acelora care tocă n-au obseavat Pundjabul de est, Nehru s declarat * „Aş
ţia de eULetism. Dtn rândurile membrilor feofiv lp muzica lor, soţii Tacuri an — an dioase pentru poporul german. acest lucru că Germania occidentală... ştă vrea oa ţările Asiei să colaboreze intre ele fost cu 10.727 milioane franci inferioară
acestei secţii au crescut atleţi de valoare trenorii secţiei — şl-au văzut inutilă sfor Intr-o altă declaraţie transmisă de paa- pe un vulcan”. in vederea construirii unei Asii noi". actinia din luna precedentă
care şl-ou câştigat faima pe pistele dJvar- ţarea lor de a realiza o secţie cu o vie acti
srior stadioane 0 terenuri de spori din vitate şl astfel stlnd lucrurile părăsiră Hu
ţară. Unit dintre ei au fost chiar selecţio nedoara. Astăzi, secţia da atletism ne mal Aceasta S-a tntimpdat pe drumul os Poporul japonez intensifică lupta pentru pace vietică. R.P. Chineză şt ou celelalte ţări
naţi In Lotul celor mai buni atleţi ai ţării având antrenori, tinerii au început să pă duce spre muntele Mlyogy, dtn preteotura dm lagărul democrat
Cane n-a auzit de tlnărul 0 talentatul atlet răsească această disopUnă sportivă. Cununa Ridiolnd praf, pe drum goneau de P KRA1NOV In mod deosebit urăşte poporul Japo
Daniei Grafenştein, deţinător ei recordu Vinovaţi pervtru o astfel de stare de lu maşini americane Reprezentanţii coman dromuri şi poligoane americane. In acest de la Washington, guvernul Ioşida a re nez acordul înrobitor Impus tn luna mar
lui R P R. de juniori la aruncarea ciocanu cruri sini în primul rind vechiul colectiv damentului american nwgeau să exami scop, au (ost confiscata peste 200 000 organizat „corpul aaţionaJ de securitate’' tie ac. de Statele Unite cu privire la asa
lui 0 oare de0 ye numai 20 de ani figu de conducere, comitetul de întreprindere «i neze regiunea muntelui Miyogy. Ei Inten .hectare da pâmlnt arabi) Dacă s-ar care exista matale, tronsformfndu-1 In zisul „ajutor In contul asigurării apără
rează prin performanţele sale Intre primi direcţiunea combinatului oare nu au spri ţionau să creeze aici. pe ogoarele ţărani ţine seama de făptui că In Japonia o fa armată regulată Această mâsliră. consti rii mutuale''. Acest acord obligă Japonia
5 aruncători de ciocan din ţară, de tinerii jinit activitatea acestei secţii. Aceste or lor, un nou poligon militar. Deodată însă. ntele de ţărani posedă în medie un hec tuind o nouă violare duşmănoasă a decla să parţial pe la aventurile militare tie
Stertzmer Joan, Pasou Aurel, Cociş 1 oan. gane nu au cont rotat niciodată activitatea In drum a apărut un obstacol neaşteptat: tar de păm'mt înseamnă că aproximativ raţiei de la FoUdam, care interzice reîn SU.A. ta Extremul OrieoL Părerea tutu
Bucur Alexandru, de tinerele Ştaf Letl- secţiei 0 nics nu au sprijkfit-o în mun o mulţime mare de ţăran! din satul Sa- 200.000 de famJilH de ţărani au fost lipsiţi vierea militarismului japonez, a fost de ror Japonezdor cinstiţi a lost exprimată
kamoto, din apropiere, înarmaţi cu sape
ţsa 0 Bunţinţan Blana, care au repurtat nu că. Este adevărat că 0 comitatul raional şl da mijloacele de existenţă. zaprobată cu Indignare de opinia publică de Comitetul pentru apărarea păcii pe
odată succese remarcabile ia probele la regional de cifttură fizică 0 sport ou ne şl coase Dm timpurile cele mal vechi, a cinoeb Japoneză Referindu-se la reînvierea tor întreaga Japonie, care a cerut lichidarea
care eu concurat, reprezentând cu demni glijat această secţie Dovada sta bel acti In mijlocul drumului ere înfipt în pâ parte din populaţia Japoniei se oonpft cu ţelor armata In JapODla, ziarul burghez acordului americano-Japonez cu privire
tate pe hravH muncitori ai bătrinel eelâţ! vităţi a acestor organe, ne-o ilustrează ini nl un atîlp du o Inscripţie în limba pascultul In prezent, pescarilor le vine „Mataiţi” subliniază : „Acesta este un la „ejutor' 1 De o mare popularitate în
a fierului ? llmpade faplte că pentru campionatul engleză : „American), plecaţi înapoi 1“ din ce îq ce moi greu să-0 facă meseria început de rău augur” „Amintirea răz rtadizl japonezilor se bucură lozinca lan
Oi ani In urmă, cînd panlru prima dală R P R de poliation G.M.A au fost 'ceruţi Maşinile americane s-au oprit Oamenii Apele din apropierea coastedor sint folo boiului trecut — a fort nevoit să recu sată de cunoscutul luptător pentru pace,
atleţii hunedorenl au făcut prin realizări 2 tineri care să participe la teza regională, în uniforme militare au eillt lnscripţi® de sita de vase de război americane pontru noască postul de radio Tokio — mai este Ikuo Oyama. laureat ti Premiului Inter
le lor. prin performantele obţinute, să se abia cu două iile Înainte de desfăşurare şi pe slilp şi au privit spre tiranii adunaţi. manevre. Pescuitul nu ie poate praotica vie In memoria poporului japonez”. naţional Sta)In pentru întărirea picii la
vorbească despre el, aveam ferma încre fără ca tinerilor să le fi explicat cineva Chipurile ţăranilor exprimau sentimente nici In larg, deoarece experienţele State Tinerii japonezi nu vox ti lupta pentru tre popoare: „Să transfermăm Japonia
dere ci din cadrul colectivului sportiv rostul acestor întreceri, tehnica şl probele mal grăitoare poate deoit cuvintele de pe lor Unite ou bomba cu hidrogen, efectu interesele monopolurilor americane. Pesta dlnta-o bază militară americană, intr-o
„Metalul" — Hunedoara vor ie0 atleţi de ce se vor cere. Inscripţie Privirile duşmănoase s-au în ate In regiunea Insulelor Marshall, au 500 de persoane au refuzat să facă servi bază a păcii”.
valoare. Şi intr-adevăr începuturile aşa au Zilele trecute am stat de vorbă cu cî- crucişat. Ofiţerii americani erau gata fă provocat intoxicarea peştelui, Iar mulţi ciul militar In armata nouă, iar 7000 dc Avlntul pe care l-a luat ta Japonie miş
şl arătat Au venit antrenori pricepuţi care ţlva tineri entuziaşti, oare cu toate greu-' pună mina pe pistoale, dar ofioiai, ame pescari au căzut victime ale acestor ex soldaţi au refuzat 8ă depună jurămlntul şi carea partizanilor păcii poate fi Judecat
şi-au pus tot talentul şi priceperea în sco tăţKe ce >e stau în oale, nu au abandonat ricanii 0 japonezii alnt doar aliaţi şl nu perienţe. să devină mercenarii imperialiştilor ame după următoarele fapte: la conferinţa
pul creşterii de atleţi de valoare 0 pen atletismul — proba lor favorită, — ci din duşmani. Ofiţeriflor nu le rimînea nimic Este firesc oa poporul japonez, asupra ricani După cum e transmis corespon partizanelor păci», care a avut loc în Iu
tru antrenarea a oîl mal mulţi tineri iri contră caută să lămurească şl pe cellalt! altceva deeit să se întoarcă Înapoi. căruia comand oman tul american a ex dentul din Washington al agenţiei Reuter. nie 1954 pe insula Sikoku au sosit repre
practicarea atletismului. Cei mal mare In tineri dea rămîne pe mai departe în secţie Asemenea intimplări dintre ocupanţi) perimentat aproape de sfârşitul războiu cel de acolo stat foarte îngrijoraţi de zentanţi a 165 organizaţii diferita La con
convenient însă, pentru secţia de atletism, Tinerii atleţi de ia Hunedoara deşi încă americani şl populaţia japoneză au deve lui bomba atomică, să se pronunţe în una creşterea stării de spirit antiamerioahe In ferinţa internaţională de la StockhoHm
era lipsa unui teren de sport, a unei piste puţini ta număr, vor să practice atletis nit în ultimul timp fenomene destul de nimitate impotrrva experienţalcur, 0 fo rîndui tineretului japonez pentru destinderea încordării în relaţiile
atletice nece&are desfăşurării activităţii mul să-şi ridice măiestria sportivă. Lu frecvente In Jarpoiua. Pături din oe tn losirii arenelor atomice şi cu hidrogen Poporul Japonez nu doreşte să lupte Internaţionale eu participat reprezentanţi
sportive Colectivul sportiv „Metalul" a cru] neesta nl-d ilustrează recentul concurs ce mai Largi tie populaţiei japoneze se Ţinind seama de starea de spirit a mase împotriva popoarelor din Asia: el vrea ai tuturor partidelor dtn Japon La. Printre
trecut la înfăptuirea acestui lucru încă de atletic desfăşurat la Alba-Iulla unde at pronunţă împotriva construirii de baze lor. populare, chiar 0 parlamentul Japo să trăiască cu ele in pace 0 prietenie. In delegat! se găseau şl reprezentanţi ai par
acum 3 ani Vara aceasta lucrările au fost leţii de ta Hunedoara au cucerit victoria americane, împotriva reînarmării ţârii, nez a adoptat in unanimitate o rezoluţie ţară se desfăşoară o mare mişcare a par- tidului libera) aliat actualmente 1a putere
terminate In aceasta perioadă, atleţii hu- în 17 din cele 23 de probe atletice. Iată aşa cum vrea Wall-Street-ul, se pronunţa prin care cere interzicerea acestei arme tlzorilor păcii, sub lozincile luptai împo Autorităţile de ocupaţie şl reacţionarii
oedoreal s-au antrenat pe unde au putut cili forţă 0 voinţă de luptă pentru colec pentru pace, Libertate şl Independenţă na de exterminare in masă a oamenilor. triva reînarmării Japoniei, pentru slăbi din Japonia sint foarte îngrijoraţi de pu
în speranţa că noul stadion ce se va con tivul lor drag există în aceşti tineri ţională Zilele acestea, locuitorii oraşului In întreaga ţară au loc mitinguri de rea încordării Internaţionale, pentru sta ternicul avlnt pe care l-a luat în ţară miş
strui le va rezolva problema esenţială s Noul colectiv ales de curând, in frunte Fukuelre au protestat energic împotriva protest împotriva experienţelor cu arme bilirea relaţiilor normale ou Uniunea So carea partizanilor păcii, de creşterea stă
activităţii lor In vederea acestui eveni cu tovarăşul Zeflenaac, are datoria de a Intenţiei comandamentului american dea atomice şi cu hidrogen efectuate de ame vietică. RP. Chinezi şi cu alta ţări de rii de spirit antlamerican în rindul popu
ment deosebit, el au munat intens in tim rezolva odată pentru totdeauna cererile face exerciţii de tragere în apropierea ricani pe Insulele din Oceanul Pacific. Re mocratice laţiei. Ei încearcă să înăbuşe voinţa ma
pul Iernii, depunind toate eforturile lor ca Îndreptăţite aie atieţi!lor hunedorenl Este oraşului. Pini 0 autorităţile japoneze, centul Congres al Conatiuhii General ai . Congresul pe întreaga Japonie a parti selor populare de libertate şi Independenţă
în sezonul de vară să obţină pe noul teren inadmisibil oa Inlr-un colectiv sportiv aşa oare în mod oblşnunt se supun necondiţio Sindicatelor, cea mal mare uniune eindi- zanilor păcii, oare a avut loc In luna iu prin crunte represiuni Mulţi luptător!
de sport rezultatele cele mai bune As- de mare ca „Metalul" Hunedoara, să nu nat ocupanţilor, au fost nevoite, sub pre coli din Japonia, care numără 3.000000 nie a chemat poporul Japonez să Intensi pentru pace sint aruncaţi tn închisorile
teptărde lor au fost însă înşelata. Cel care fie o piaţă de atletism corespunzătoare, an siunea protestului popular, să răspundă de membri, a chemat pe oamenii muncii fice lupta împotriva militarizării şl fasci din care au tost eliberaţi criminalii de
au avut de construit terenul de sport «.u trenori, oare să ştie să Insufle tineretului cu un refuz la cererea trupelor americane din ţarrl să desfăşoare o luptă îndîrjllă zării Japoniei, pentru libertatea 0 Inde război Dar nici o măsură poliţienească
luorat prost şi astăzi, doar terenul de fot dragostea pentru aport care Intenţionează să facă exerciţii de împotriva planurilor americane de e fo pendenţa ţăriL Congresul a subliniat ca nu poate frlnge voinţa poporului de liber
bal este corespunzător întrecerilor sporti ' Atitudinea aceasta de nepăsare faţă de tragere in insula Katadzima losi arma atomică In ţară se st ring sem „fltngura cale spre pace şi propăşire este tate şl independenţă „Un baraj de frunze
ve Pista de atletism este lucrată numai de abtetism, faţă de dezvoltarea 0 creşterea Se ştie efl ocupanţii americani eu îm- nături pe petiţia care cere interzicerea destinderea încordării Internaţionale p* ou poete cpri torentul Impetuos”, spune
mintulală Incit nu-ţi permite să realizez: de tineri atleţi talentaţi, trebuie să dis pînsH toate insulele japoneze cu baze mi armelor atomice 0 cu hidrogen. Intr-un calea tratativelor”. Congresul a cerut gu un vechi proverb înţelept Japonez. Acest
un bun antrenament In plus, colectivul pară din practica muncii colectivului spor litare, ti căror număr a ajuns acum la termen scurt au fost strânse pesta 2.000.000 verziului japonez sl stabilească relaţii di torent popular din Japonia devine pe za
sportiv „Metalul" a neglijat munca aces tiv şl e comitetului de Întreprindere. pasta 800. Multor ţărani li s-a confiscat de semnături. plomatice 0 să efectueze schimburi cul ce trece din ce In ce mai puternic şi de
tei secţii, consWerîndu-CLca pe una ou mai I. TURCU pâmintul. pe care au fost construita aero La 1 Iulie, potrivit directivelor primita turale şi economice libere CU Uniunea So ne in vina (Ajerpres)
Redacţia 0 Adm. ziarului Str. 8 Martin, Nr. 9, Tatafoo: 168-189. Taxa plătită In numerar cont aprobării Direcţiuni) Generale P.T.T. Nr. 138 320 din 6 Nov.—Tiparul Ihtrepr Poligrafică de Stat DEVA