Page 20 - 1954-08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 65

l e m şi v

Ridicarea nivelului de trai, material $1 cultural, al oamenilor muncii, este erija supremă a stalului nostru democrat-popular.
Cîfi muncitori al patriei noastre, tn anii întunecpşi ai vechilor In cel 10 ani de viaţă şt muncă liberă, în regiunea noastră au luat fiinţă oraşe noi. care pînă nu de mult nu figurau pe harta ţării, Ca urmare a programului de măsuri economice elaborat de
regimuri, nu ascultau muzica la radio doar aşh din intîmplare, cum ar fl, de pildă, Oraşul Nou Hunedoara, Urlcanl ş) altele. plenara CC. al P.M.R. din august 1953, în regiunea noastră au
în timp ce treceau pe sub geamurile deschise ale celor bogaţi. fost puse tn funcţiune noi fabrici producătoare de bunuri de
Au fost construite de asemeni fabrici care produc bunuri de consum popular. La sate au luat fiinţă S.M.T.-urlIe, care din an In
Posibilitatea de a-şi introduce această bucurie şi in casa lor, larg consum popular.
an slnt înzestrate cu tot mal multe tractoare şl maşini agricole moderne, au fost construite cămine culturale, dispensare medicale, au
era greu a fi găsită. Zilnic, pe poarta fabricii de produse lactate din Simeria, ies
Astăzi insă, prin grija partidului şl guvernului, o targa re­ luat fiinţă cămine de zi, grădiniţe de copil, creşe şl alte Instituţii cu caracter soclal-cul tural, care In trecut nu au existat. mit de kg de unt, brînză proaspătă şt de desert, lapte pasteuri­
ţea de staţii de radioficare a luat fiinţă. Omul muncitor poate Toate acestea sînt fapte vil. sfnt fapte care oglindesc grija nemărginită a partidului şl guvernului nostru faţă de om, faţă de zat, iaurt şl lapte acidofil pentru cantinele dietetice. Aceste
astfel, in clipele sale de odihnă, să se bucure de bogăţiile artei produse sînt repartizate cantinelor muncitoreşti şi magazinelor
nevoile sale materiale şl culturale.
şi culturii noastre şi a popoarelor progresiste din întreaga lume, de desfacere O C.L.
poate să fie mereu la curent cu problemele principale ale p6li-
ticii interne şi internaţionale. Cum trăiesc astăzi faţă de trecut După un deceniu

In anii puterii populare a crescut şi s^a dezvoltat deosebit Data de 23 August a acestui an marchează împlinirea unul
deceniu de cînd ţara noastră a fost eliberată de sub Jugul fas­
de mult vechea uzină de fier a Hunedoarei, transformîndu-se
cist. In aceşti 10 ani, în satele ţării noastre ca şt în toate
lntr-un uriaş combinat metalurgic în care muncesc şi eu ală­
celaLalte sectoare de muncă s-au înfăptuit multe, s-au înfăp­
turi de miile de oameni al muncii. Pe dealurile Chizidului s-au tuit luonuri la care în trecut nu ne puteam aştepta. SLnt o fe­
construit şl se construiesc mii de looulnţe muncitoreşti în mele văduvă ou mulţi copii. Am în prezent 53 de ani. Pot să
care locuiesc şi eu ou familia. Ocupăm în Oraşul Nou 2 camere, spun însă, că în decursul vieţii mele am trecut prin două
lumi, prin lumea robiei, umilinţei şl exploatării, iar aoum tră­
bucătărie, baie şl alte dependinţe ale unul apartament con-
iesc intr-o lume nouă, în lumea liberă, în lumea în oare asu­
fortabii. Am soţie şl 3 copii: doi băieţi şl o fetiţă : să-mi tră­
pritorii de altădată au devenit neputincioşi în faţa celor mulţi
iască şi doresc acest luoru la toţi taţii şi mamele din lume. Am
pe care l-au robit şi umilit
cu ce-1 întreţine pe copilaşii me) dragi. Salariul meu de prim- Nu pot să uit acele zile necăjite când munceam al şi noşpte
topitor la Cuptoarele Martin, cane este de 1500—2300 lei lunar pe petecele mele de pămînt ca să-mi pot Întreţine copiii. Nu pot
sâ uit de asemeni niciodată acele zile clnd noi femeile eram
— după cum Ies cu planul — îmi dă posibilitatea să le proour
socotite de către stâpînirea ţării de atunci, oa nişte fiinţe oare
tot ce le trebuie.
nu au dreptul să participe la viaţa politică a ţării, nu au drep­ In clişeu: Secţia de fabricat unt a întreprinderii de pro­
Ne-am cumpărat mobilă frumoasă, aparat de radio, ne-am tul să participe la conducerea treburilor obşteşti a satelor, cînd duse lactate din Simeria. Tovarăşa Hirţa Elvira, maiştrii untar,
In clişeu: Tov. Bolea Marcu şeful staţiei de radioficare din
făcut haine multe şl frumoase mie, soţiei şi copiilor, ducem eram ţinute în înapoiere culturală şi desconsiderate. Despre care a absolvit nu de mult Şcoala medie alimentară, controlează
oraşul Haţeg suprdveghiind amplificatorul, ca emisia locală să calitatea produsului finit şi dispune ambalarea lui tn lăzi.
fie asigurată attt la claritate cit şi la putere. o vleţă fericită şl plină de bucurii. anii regimurilor apuse pentru totdeauna aş putea vorbi multe.
Dar se pot uita oare andl grei ai trecutului ? Oare tot­ Mă mărginesc însă la atît Vreau să arăt aoum. cit de mult s-a
deauna a trăit aşa familia mea şl a altor milioane de truditori schimbat viaţa familiei melle ca şi viaţa milioanelor de familii
de ţărani monod/tori dl/n ţara noastră în cel 10 ani de la eli­
din patria noastră ? Nu se pot şterge din amintirea mea anii
Regimul democrat-popular asigură copiilor de muncitori şl acela, oînd tatăl meu avea de săturat 5 guri mereu flămînde, berarea patriei. In vederea lărgirii posibilităţilor de aprovizionare a oarhenilor
ţArani muncitori o copilărie fericită, ocrotindu-i cu dragoste fiindcă pământul nostru — trei pătrimi de hectar — ena puţin. Adevărata viaţă liberă am putut s-o simt de îndaită ce m-am muncii din Petroşani, în anii regimului de democraţie populară
părintească. Printre multe, alte realizări,, se pot număra şl că­ Nu sa pot uita anii acela cînd slujeam la boieri ca Cehoschl înscris fn gospodăria colectivă. De atunci am văzut că zi de zl s-au construit aici niimeronse magazine şi alte unităţi de des­
munca devine tot mai uşoara, iar traiul tot mai plăcut şl mal facere, prin intermediul cărora miile de oameni se aprovizio­
minele de zi şi creşele de copii ce au luat fiinţă pe lingă fa­ şl Iamandl, nesătul! care ne exploatau şl ne batjoooreau cum
brici, uzine şi gospodării agricole colective. In regiunea noastră pofteau el. Apoi anii pribegiei pe meleagurile Moldovei noas­ îndestulător. In gospodăria colectivă pămînlul nu-1 mal mimdm
copiii ţăranilor colectivişti se bucură de o atenţie şi de o în­ tre sărăcite de nedreapta orîndulre a burgheziei şi moşierimii, cu acele vite Istovite de foame ca-n trecut, cl-1 lucrăm ou
grijire deosebită. anii de muncitor flotant la C.F.R., mai pe urmă şomer şl ha­ maşinile şi tractoarele S.M.T.-ulul. Acestea din urmă ne-au uşu­
mal flămînd şl zdrenţuros pe peronul gării din Iaşi... rat mult nvunoa şd ne-au ajutat să mărim producţia
agricolă. Ou ajutorul stetuluJ am dezvoltat gospodă­
Cruda soartă hărăzită celor mulţi pe vremea anilor dinaintea
ria colectivă din an în an, înfiinţând o serie de ramuri anexe
neuitatului an 1944, andl mizeriei şi foamei nu se uită nicicind !
oa : fermă de ol, fermă de wte, fermă de porci, etc. Toate aces­
Aveau să dureze încă acei ani, dacă roata istoriei ar fi stat
tea au făcut să crească bunăstarea colectiviştilor.
pe loc. Dar n-a stat. Patria noastră — eliberată acum 10 ani
Am muncit singură anul trecut în gospodărie. Munca mi-a
de armatele glorioase ale Uniunii Sovietice — a răsuflat uşu­ fost răsplătită cu peste 3500 kg cereale, ou peste 3700 kg fu­
rată de povara grea, suflul muncii libere a pornit prin ţară ca raje precum şi cu alte însemnate cantităţi de produse şi bani
un vtnt răcoritor, poporul nostru muncitor şî-a îndreptat spi­ Clnd s-a pomenit în trecut oa o singură femeie să poată dobîn-
narea şi a ridicat fruntea sus I dl înt/r-un an asemenea venituri 7
Am venit şi eu la Hunedoara, să muncesc, m-am avlntat De cînd m-am înscris în gospodăria colectivă am avut dtn
fără teamă Chiar acolo unde era mai greu. Pînă să ajung să belşug bucate pentru hrana familied. O parte din ele le-am
îndeplinesc funcţie de prlm-topitor am lucrat diferite munci vîndut. Cu banii primiţi am cumpărat haine şi încălţăminte
auxiJiare în oţeflărie, iar apoi ml s^a înoredinţat munca de pentru mine şi pentru c'opiiL Inafară de acestea am construit
al patrulea topitor — „omul patru” cum se spune în limbajul In acest an o casă nouă ou trei camere, o bucătărie şi pivniţă.
nostru al oţel arilor. Rînd pe rînd, am trecut prin toate funcţii­ Casa e în roşu dar am prinderea ca pînă la toamnă să termin
le, adică de la „onvul pat/ru" pînă la „omul unu" al echipei de complet două camere. Acurft copii mei au posibilitatea să în­ nează din belşug cu produse alimentare, tenrtlle, de tncălf*-
oţelari. veţe în orice şcoală. Fata mea Elena a urmat o şcoală tip su­ minte, bunuri de larg consum casnic, necesare unui trai tot mai
Creşa G.A.C. „Drumul Iul Lenin” din Geoagiu raionul Orâştie, Sprijinul partidului l-am simţit şl-l simt întotdeauna. De perior în Bucureşti, copilul cel mai mic Ioan urmează clasa bun. (în clişeu:) un aspect al halei din Petroşani construită de
unde, copiii colectiviştilor se bucură de o îngrijire atentă din neuitat îmi este, felul cum tov. Tom a Adam, secretarul organi­ Vll-va a şcolii de 7 ani din comună iar după aceea va studia curlnd.
partea tovarăşei Ştirbu Maria soră de ocrotire. zaţiei de bază de partid şl ceilalţi comunişti din seotor mi-au mal departe — vrea să ajungă inginer.
Nu mal sînt femela umilită din trecui Munca mea e răsplă­
făCui cunoştinţă ou oţelari vestiţi din ţara sovietelor ca Ma-
tulineţ, Macar—Mazat şi alţii. Am cunoscut aceşti oţelari vred­ tită iar eu sînt stimată. Pentru sirgudnţa cu care muncesc in
gospodăria colectivă am fost deol,arată fruntaşă. Colectiviştii Tot mai multe tractoare şi maşini agricole apar pe ctmpille
nici, din cărţi ; ml l-au făcut prieteni. Am căutat şi oaut în
Satul Intregalde raionul Alba, este unul dintre nenumăratele m-au ales delegată la Congresul fruntaşilor din gospodăriile patrie noastre Ele sînt menite să uşureze munca ţăranilor mun­
permanenţă să învăţ din bogata lor experienţă şi să pun in
sate ale patriei noastre, in care lumina culturii a pătruns, prin colective. La acest congres am fost decorată cu „Medalia Mun­ citori şi sâ contribuie la sporirea producţiei la ha. însem­
grija regimului democrat-popular. Căminul cultural din acest practică cele învăţate. Numai anul acesta am dat împreună cu cii” pentru meritele mele. In toamna trecută am fost aleasă nate fonduri sînt destinate de către statul nostru de democraţie
sat, construit tn anii regimului democrat-popular, este o mărtu­ echiipa, peste 50 de şarje rapide. deputată în sfatul popular regional. Toate acestea dovedesc cu populară construcţiilor de remize şi ateliere mecanice pentrv
rie vie a dragostei şi grijii statului nostru faţă de Ţidicarea ni­ Acum, în preajma celei de a 10-a aniversări a eliberării pa­ putere că munoa femeilor este preţuită în statul nostru demo- adăpostirea, întreţinerea şi repararea tractoarelor şl maşinilor
velului cultural a ţăranilor muncitori. triei, Cea mai mare, sărbătoare a poporului nostru muncitor, crat-popular. că ele 9înt chemate să participe aotiv la viaţa agricole.
politică a statului, la conducerea treburilor obşteşti.
împreună ou echipa de oţelari pe care o conduc, ducem bătălia
Aşa ca mine. milioane de femei au fost eliberate din lanţul
în întrecere cu echipa de oţelari a tov. Petrovici Alexandru
umilinţei şi înapoierii. Perttru oamenii munclJ din ţara noastră
pentru ca la 20 august să terminăm planul lunar. Cinstim marea a răsărit un soare nou, soarele democraţiei şl socialismului, sub
sărbătoare a eliberării patriei, dînd tot mai multe şarje rapide ale cărui raze se nasc oraşe noi, se schimbă înfăţişarea satelor
de oţel cu un coieficlent calitativ ridicat. jar viaţa devine tot mai înfloritoare.
COSTACHE VASILE MORARU PARASCMIVA
prim-topitor oţelar membră In gospodăria colectivă
„Drumul Socialismului” — Girbova

Ş C O A L A D E Ş A P T E A N I D I N B U C E Ş

Dacă-ai fi întrebat cu ani în urmă pe tului popular, ea a putut fi terminată. Clă- 5—6 copii cum învăţau înainte Anul trecut
locuitoriă comunei Buceş raionul Brad, dLre înaltă, cu un etaj, şcoala cea nouă din au frecventat cursurile şcolii peste 100
unde se află şcoala satului lor, ţl-ar fi Buceş te îndeamnă parcă spre tainele de copii de ţărani şi mineri
arătat, cu sfială o casă mică aproape slovei. Astăzi nu mai învaţă carte doar înainte vreme, nici nu se putea vorbi de
Clădirea căminului cultural din Intregalde raionul Alba con­ să se dârime, de la marginea internat, de întreţinerea în Clădirea atelierului meoamdc al S.M.T.-ultr! din ALba-Iulia,
struit în anii regimului democrat-popular. terminată în cursul acestui an.
satului. Aceasta era „şcoala” şcoală în mod gratuit a copi­
pe Care regimul burghezo-mo- ilor săraci. Şcoala de astăzi
şieresc o lăsase fiilor de tă înzestrată prin grija statului
In zece am răni din Buceş. Ce le trebuia şi a partidului cu internat a- In zece ani
„ţărănoilor” o şcoală mai sigurâ întreţinerea gratuită a
• Spre deosebire de trecut, cînd viaţa şl sănătatea mi­ mare ? Şcoala ar fl însemnat 65 de copii. Anul acesta pri­ a In anii puterii populare, au fost electrificate in re­
lioanelor de oameni ai muncii erau lăsate în voia soartei, giunea noastră 45 de sate, s-au instalat 38 staţii de radio-
astăzi in patria noastră se acordă o deosebită grijă să­ lumină Iar lumina ar fl în­ ma promoţie de elevi au pă­ ficare prin mijlocirea cărora se transmit programe centrale
nătăţii celor ce muncesc. Numai în regiunea noastră in semnat chemarea la lupta a răsit băncile şcolii din satul şi locale în 45 localităţi, dintre care 35 sînt comune şi sate
anii puterii populare s-au deschis 69 dispensare dintre celor exploataţi. „Nu, nu ne lor. Cei mai mulţi dintre el in care s-au instalat peste 22.000 difuzoare. Numai în ra­
care 6 T.B.C., apoi 60 circumscripţii medicale, 2 spitaîi trebuie o altă şcoală”, spuneau vor urma cursurile a tot felul ionul Mia, in ultimul timp au fost radioficate satele Hon-
T.B.C., 7 noi spitale, iar numărul medicilor a crescut de de şcoli superioare Elevii To- dol, Săcămaş, Bîcău şi altele.
la 82 cîţi erau în 1944 la 556. Pentru ocrotirea mamei şi oamenii burgheziei din sat.
copilului s-au deschis 41 case de naşteri şi 20 creşe şi Multe s-au schimbat în sa­ miş Nicolae, Ianc Petru, Cră­ • Ridicarea continuă a nivelului cultural al maselor
cămine de zi. tul Buceş în anii regimului de ciun Adam şl-au propus să muncitoare este o preocupare de seamă a regimului nos­
democraţie populară. Printre urmeze Şcoala medie tehnică tru democrat. In cei 10 ani, în regiunea noastră s-au
• Pentru a cuprinde cît mai mulţi fii ai oamenilor mun­
cii în învăţămintul de stat, în anii puterii populare, numeroasele înfăptuiri, lucru minieră, iar Mogoaie Maria construit ori amenajai 492 cămine culturale, 43 cine­
in regiunea noastră au luat fiinţă inafară de cu care ei se mândresc mal mult, e şcoala vrea să devină învăţătoare. In momentul matografe. 37 case de citit, 2 case de cultură raionale şi
şcolile existente in 1944 incă 398 unităţi şcolare ca: şco­ cea nouă de 7 ani. Cu ajutorul părinţilor de faţă corpul didactic se pregăteşte pentru alte instituţii de cultură. De asemeni din 1944 pînă in
li elementare, şcoli de 7 ani, şcoli medii tehnice şi teore­ care au muncit în mod voluntar şl a sfa­ deeohtderea noului an şcolar. prezent s-au deschis 6 biblioteci centrale raionale, o bi­
tice, un Institut, etc., unde învaţă cu 41.493 mai mulţi bliotecă centrală regionala, 22 biblioteci săteşti, iar nu­
elevi ca în 1944. S-au mai înfiinţat de asemeni 6 şcoli mărul cărţilor a crescut cu incă 400.000 volume, faţă de
medii serale, iar numărul cadrelor didactice a crescut cu NOI CONSTRUCŢII PENTRU OAMENII MUNCII ccl din 1944 şl odată cu aceasta s-a ridicat şi numărul
încS 1731 faţă de cadrele existente în 1944. cititorilor de la 780 in 1944 la peste 70.000 cititori în 1954.

mmm

Dealul Chizidului din partea de răsărit a bătrînei Iluncdoare binat hunedoreon s-a ridicat şi continuă să se ridice — pe lo­ Vechiul orăşel Lonea îşi schimbă pe zi ce trece înfăţişarea. In cinstea zilei de 23 August se va da în folosinţă încă 3*
nu a arătat aşa întotdeauna. Pe acest deal se întindeau cit cu­ curile stropite de sudoarea şi lacrimile robilor din vremuri In locul căsuţelor vechi şi dărăpănate, urme ale trecutului în- apartamente şi se va termina construcţia tn roşu a unui blo*
prind ochii hectarele unui mare bogătaş, pe care trudeau ţă­ pentru totdeauna apuse — măreţele edificii care marchează
ranii tnrobiţL viitorul de mîine al Hunedoarei noi (In clişeu:) un aspect al lunecos, se înalţă falnice blocuri moderne cu apartamente con- magazin, iar în lunile viitoare se vor'da alte blocuri noi <b>
In anii puterii populare, odată cu dezvoltarea marelui com­ noului oraş ce se construieşte la Hunedoara. fortabile pentru mineri. clişeu:) un aspect al noului cartier al minerilor din Lenea