Page 21 - 1954-08

Nr. 65 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

In atenţia organizaţiilor de partid Vorbitorii, propagandiştii şi agitatorii popularizează Prin întrecerea socialistă
realizările obţinute de poporul nostru muncitor spre mai multe produse de larg consuni
Pentru a veni In ajutorul vorbitorilor, eliberarea patriei, comitetele de partid şi
agitatorilor şl propagandiştilor In desfăşu­ birourile organizaţiilor dc bază vor întocmi In urma apariţiei In ziarul „Soîniteda” Participanţii La convorbiri au ară/ta/t
scurte materiale care să Ilustreze realizările Nr. 3041, a articoLuLul „A 10-a aniver­ cum a crescut şi cum s-a dezvoltat Numeroase colective de muncă din ora- pentru fructe, plapume, şepci şl multe alte
rarea unei munci politice concrete In rîndul
doblndite in întreprinderea, instituţia, comu­ sare a ©Liberării patriei noastre” (23 Au­ fabricile şi uzinele în care lucrea­ şui Sebeş desfăşoară larg întrecerea so- produse do larg consuni destinate popu-
oamenilor muncii de la oraşe şi sute, pen­ clallstfl în vederea realizării angajamente- laţlcl, aducîndu-şl în acest lei contribuţia
na sau satul respectiv. gust 1944—23 August 1954) agitatorii ză, penspeotivele Lor frumoase de
tru a ac cunoaşte cît mai temeinic şl de viitor, mauMestiindu-şi voinţa de a lupta lor luate in cinstea zilei de 23 August. Din Ia transpunerea în fapte a programului de
Aceste materiale vor f| folosite In con­ propagandiştii şi vorbitorii au organizat
către toţi oamenii muncii realizările obţi­ vorbirile organizate In cinstea zilei de 23 convorbiri pe această temă cu muncito­ şi munci pentru a contribui la Întărirea milnlle harnice ale muncitorilor acestor măsuri economice adoptat de plenara lăr-
nute de poporul nostru in cel 10 ani de la August, i rii din întreprinderile: Ţebea, Atelierele şl înflorirea patriei. colective Ies diferite tipuri de mobilă, lăzi gltă a C C. al P.M.R. din augusl 1953.
Centrale Guna^Baraa — Brad „4 Ar­ ★
dealul”, „Horea” cartier — Simeri-a, etc. Dacă în unele întreprinderi din regiu­ Roadele muncii mecanizate turii să re deplaseze dlntr-un loc în altul.
Măsurile tehnico-organlzatorice luo‘e au
Agitatoarea noastră în oare s^a arătat că, în urma eli­ nea noastră agitatori!, propagandiştii şi Maşina de deaprăfuit înghite cu nesaţ ca rezultat îmbunătăţirea aspectului şi ca­
vorbitorii, îndrumaţi de organizaţiille de
berării patried noastre de către glorioasa
Armată Sovietică, harnicul nostru po­ partid, au ţinut Consfătuiri cu oalectl- deşeurile do mă/base, bumbac, etc Şi to­ lităţii produselor şt creşterea producţiei
Era în vara anului 1943. La poarta fa­ toare. Astăzi în secţia sortare, muncitoa­ por muncitor condus de partid şi gu­ veie de muncitori, apoi o serie do organi­ tuşi acest „9ad fără fund” este întrecut de ou peste 450%.
bricii de hîrbie din Petreştl s-a oprit o fe­ rele Moraru, Seoaş şl VaUburtiher Suaana vern a înfăptuit măreţe acte revoluţiona­ zaţii de bază oa cele de la P.T.T.R, Trus­ mîLnile harnice ale muncitoarei Stoica
meie înaltă, cu obrajii palizi, eu ochii simt în fruntea celor ce dau hurtie de cea re, oare au permis ca dlmtr-o ţară ou o tul regionali de panificaţie, O.C.L. Indus­ Stela. Prin buna organizare a loouiui de Cu planul de producţie îndeplinit la zi
storşl de Lacrimi. Venea să-şi încerc© „no­ mal bună calitate. agricultură înapoiată şl o Industrie sflab triali din oraşul Deva şi alte înt/reprin»- muncă tovarăşa Stoica reuşeşte să ali­ Producţia de bază a cooperativei meşte­
rocul” în Locul bărbatului său că/miia îi Viaţa din trecut, a lăsat urme dure­ dezvoltată, să devină un stat nou şl pu­ derd şl instituţii din oraşe şl în spealal menteze Corect şl la timp maşina şugăreşti „Unirea” din Sebeş, — coope­
fusese retuziată primirea oa muncitor în roase asupra RusaLinel Radu. Ou amar ternic. cele de la soite, nu au făcut nimic în a- oare înghite zilnic zeoi şi zeoi de kg de rativă ce a luat fLlnţă acum 6 luni — este
fabrică, pentru a nu ştiu cita oară. Auzise îşi aminteşte ea cit de greu era în tre­ Vorhitorii, propagandiştii şi agitatorii, această direcţie, dînd dovadă de o to­ deşeuri. La această maşină se amestecă mobila. In aoeastă perioadă de blmp, co­
că se primesc femei Ia lucru. cut să lucrezi şi mai ales să înveţi o au mal arătat că primind ajutorul Uniu­ tală subapreciere a acestei munci. toate deşeurile necesare umpluturii pl-n- operatorii meşteşugari au reuşit s3-şl
A băitu/t sfioasă la uşa capitonată a di­ meserie De aceea, ori de oîte ori fin sec­ nii Sovietice, s-a întărit şi dezvoltat sec­ Llchldînd efu subaprecierea de care au pumelor, Lar praful ce există in aceste realizeze prevederile planului de produc­
rectorului VoLf, a aşteptat apoi nerăbdă­ ţie vin fete tinere, ea le înconjuară ou torul soaLallst al industriei, că se merge dat dovadă, organele de partid, trebuie deşeuri, este «Uimim at. ţie în proporţie de 106%.
toare pină oînd însfvrşlt directorul a bi­ dragoste, le ajută in muncă. După exem­ cu «paşi 9lguri pe calea ta nnsif armării socia­ să la toate măsurile pentru ţinerea neân- De la maşina de desprăfulb, umplutura Cu o lună în urmă, colectivul de muncă
nevoit să-i răspundă, semn că putea să plul el şl celelalte muncitoare fruntaşe liste a agriculturii!, înfloresc oraşele şi sa­ tiîrzirată a convorbirilor între agitatori, trece prin altă fază de lucru, prin maşina al cooperativei „Unirea” Şl-a luat anga­
inVre. Cufundat in fotoliul său Volf nici ca tovarăşa Blscă Mania II şi Barbu Ma- tele noastre şi dreşte neîncetat nivelul de propagandişti, vorbitori şi masele largi de depănat. In această fază de operaţie jamente sporite în intrecerea sooiaListă
n-a schimbat măcar un gest La apariţia' ria ajută pe tinerele muncitoare să-şi cu­ de oameni al muncii în toate întreprin­ deşeuirile amestecate şl desprăfulte, sunt în cinstea celei de a 10-a aniversări a eli­
femeii Minutele se scurgeau mai chinui­ noască terne in tc meseri a. trai, material şi cultural el oamenilor derile, Instituţiile şi în toate oraşele şt depănate, lar praifiul ce mal exLstâ printre berării pa/trlel noastre. Printre angaja­
muncii. saltele regLunll noastre. fire este reţinut de unele dispozitive cou-
tor oa niciodată. Zeoi de ginduri treceau Adeseori, agitatoarea Rusaiima Radu mentele luate se numără Ln primul rînd
ca Iuţeala fulgerului prin mintea Rurali- organizează convorbiri cu muncitoarele struUbe special în acest scop. depăşirea planului global şl pe sortimente
nel Radu. Oare mă va primi La lucru ? A seoţlei sortare. UUMma convorbire, cea înainte vreme umplutura depănată se în proporţie de 10% respectiv 25%. Ca
început ou o voce tremurătoare nugin- din 4 august, a avut un caracter cu to­ Pregătesc agitatorii introducea direct în plapumă. Acest sns- urmare a muncii entuziaste depuse în în­
du-sa aproape cu laorimi în ochi. tul deosebit faţă de celelalte. De astfi- teon provoca multe greutăţi muncitoarelor trecerea socialistă, cooperatorii au rea­
— Domnule director, primiţi-mă J a Lucru. dată ea trebuita să le vorbească munci­ Ln zaua de 14 august « c. la Comitetul lectivele gazetelor de perete, pentru a scoa­ care coseau plapume, deoarece umplu­ lizat prevederile planului global pe luna
Am trei copii mdol -aoasă şi bărbatul îmi toarelor despre drumul parcurs de oame­ orăşenesc de partid Deva, tovarăşuil An- te un număr specSoll cu realizările ob- tura după faza de depăna re nu primea o itrtiie în proporţie de 124%, iar La sorti­
umblă de luni de zile după lucru. Zadar­ nii muncii din ţara noastră în cel 10 ani. ghed Tralan, şeful sectorului de agitaţie ţim/u/te şi un un număr festiv pentru ziua de suprafaţă imlfonmă. Lucrtndu-se In acest mentul mobile în proporţie de 145%.
nice au fost toate încercările Lui. Primlţi- Agitatoarea a găsit de cuviinţă că pen­ al Comitetului regional de partid a pre­ 23 August. Agitatorii trebuie să ajute or- fel, se pierdea mult timp cu uniformizarea In aceste cifre sln/t oglindite multe fapte
mă vă rog. Vod «ace orice muncă, nu aleg. tru a întipări şi mau bhne în mintea oa­ lucrat teza „A 10-a aniversare a eli­ gandza/ţlille sindicale şi conducerile ad­ umpluturii pe întreaga suprafaţă a pîa- ele colectivului de muncă în sporirea ne­
Directorul, ridicindu-şl ochii de pe hîr- menilor uriaşele realizări ale regimului berării patriei noastre”' (23 August 1944— ministrative pentru a asigura o pavoazare pumel, pe Ungă faptul că deseori se în- încetată a producţiei bunurilor de larg
tidile împrăştiate pe birou, a răspuns în- nostru e bine să le vorbească chiar de 23 August 1954) în faţa a 150 de agitatori. corectă şl o agitaţie vizuală vie şl ac­ tîmpla eă se rupă acele de cusut precum consum. Aşa de pildă, în luna dulie, flec-
fcr-un tî-rzlu cu răceală şl ou o privire pli­ fabrica lor. In urma acestei prelucrări, agitatorii au tuali ă. şl aţa Im ghemurile de umplutură care ţîile de tîmplărie eu economlsd't material
nă de dispreţ: — Din fondul directoriali şi fondul de fost îndrumaţi să Lntoomească sourte ma- Pentru aceasta vor confecţiona lozinci nu erau depănate corect. Pentru a înlătura lemnos din care s-au coniecţiono-t 10 gar­
— Acum nu avem locuri. încearcă terioie pa baza tezei prelucrate şi apărute şi vor folosi fotogazete şi fotomontaje, aceste deficienţe şi a uşura munca celor nituri de bucătărie a căror valoare ee
premii reailizat de fabrloa noastră în
peste 2 luni şi voi ţine cant de cererea în ziarul „Sclntela”, Oametud agitatoru­ in dare sînt arătate realizările regimu­ de la ousiuit), a-a pus în funcţie o nrvaşl/nă de ridică la peste 10 000 lei. Tot ln acsastă
urme primirii drapelului roşu de fabrică
dumneaibale. Şi ou un gest care exprima fruntaşă pe ţară — a început agitatoarea lui nr. 11 şi a realizărilor obţinute de oa­ lui nostru, iar prin grafice şl panouri să cardat. Maşina aceasta are menirea de a perioadă de timp s-au mal confecţionat
că a terminat ceea ce avea de spus, a în­ — so va face anul acesta încă o creşă menii muncii diin oraş, întreprindere s-au înfăţişeze realizările obţinute de colecti­ uniformiza cantitatea de umplutură şi a 1200 de dopuri pentru butoaie şl albii de
ceput să răsfoiască nervos hîrtllle dLn instituţia respectivă. vele de muncitori în ced 10 ani de la scoate Im totalitate praful Ce mal există spălat rufe, 630 de minere pentru scule,
nouă, modernă, pe lîngă coa existentă,
faţa sa. Rusadlna Radu a mat încercat a- Agitatori! au datoria să sprijine co­ eliberare. în umplutura depănată. Avantajele pe 800 verigi pentru plase, mii şi mii de alte
unde 88 de copii ai noştri vor trăi liniş­
poi peste 2 luni, peste 4 luni, după 0 luni oare le aduce maşim-a sînt acelea câ, se obiecte de uz casnic conleoţîona/te din
tiţi şi fericiţi. Vă aduceţi aminte tova­
dar mereu acedaşl răspuns : Nu avem lo­ satisfac în întregime cerinţele secţiei lemn.
răşi de fabrica noastră oînd aparţinea
curi. Mal încearcă. patronilor ? Nici vorbă de creşă, te bu­ Concursul de creaţie populară în raionul Alba plapume, lar Calitatea umpluturii prin a- In/brecerea sool'Elistft La cooperativa
★ cest procedeu creşte ou oîrca 90—99%. „Unirea” este organizată minuţios pe
curai oînd venea seara şi patronul rtu-ţl Un alt avanitaj pe oare 111 mal aduce ma­
Au trecut anii. S-au schimbat multe. spunea că te dă afară de la lucru. Aşa Pină în prezent, în raionul Alba, s-au seamă de comune, frumoase expoziţii. Ase­ echipe şl seoţil. Printre secţllde oare au
La fabrică au venit la conducere oa­ trăiam noL, cu frica zUleJ de mîine. anunţat pesta 300 de participanţi la con­ menea expoziţii in oare au fost expuse şina este şl acela că pe tamburul de di­ pornit La întrecere ou mult entuziasm slnt
napoi se înfăşoară aceeaşi grosime de
meni noi. S-au schimbat artndntrile, Şl-o/poi ziua de lucru nu era ca astăzi. cursul de oreaţie populară organizat de multe din lucrările executate pentru umplutură şi că ea corespunde lungimii şi code de timplănle, nr. 1 şl 2. Ambele
s-au schimbat şl oamenii. RusaUdna Radu Consiliul General A.R LU.S. Printre aceş­ concurs, s-au organizat în comunele colective au convenit asupra următoarelor
Luonam cî-te 12 şi chiar 16 ore pentru şi lă'ţfmM feţelor de plapume croite.
a devenit acum una dintre celle mal mal nimica toată. Uite, şi difuzoarele tia, se numără mulţi muncitori, ţărani BărăJbanţ» Meteş, Oarda, Feneş, Mihalţ, criterid pe oare şl le-au propus să le rea­
bune muncitoare. Alături de ceilalţi muncitori, şl Inteleat/uaLi. Cele mal nume­ Teluş şl Ighiu. Demn de remarcat este fap­ De l-a maşină, umplutura fină, uniformă lizeze pină în ziua de 23 August : — să
din secţia noastră. E un lucru mic, poate
muncitori ea a participat activ la reor­ roase ludrărl prezentate la concurs, sin* tul că la aceste expoziţii au fost prezentate şl dimensionată este încredinţată munci­ confecţioneze 14 buf efori oare vor fl şi
neînsemnat pentru unii dar să-şl aducă toarelor TAncu iEdena, Koflllsch Mari a, Du­
ganizarea şi lărgirea fabricii. Lucrau cu aminte muncitoarele mai vechi cum era din domeniul cusăturilor şi ţesăturilor vizitatorilor între 25 şl 35 de Lucrări, iar vopsite, precum şl 7 dulapuri lustruite. De
1
muLtă însufleţire. VoMli şl Garvtfmîi ex­ sedţla noastră înainte vreme. Patronăi mitru Elena, Volna Rorica şi altora de la asemeni , colectivele au mal căzut de acord
ploatatorii nemiloşi al miuncitărilor din nLd nu voiau să se gândească la viaţa seoţla plapume. Ou cît va timp în urmă încă asupra unul punct: seoţla care va
Petreştl, fuseseră izgoniţi. Vila/ţa Rus ali­ şl în această secţie rmite operaţii se exe­ respeota întocmai aceste oble olive şl va
noastră. Eram tineri, dornici de Joourl, cutau manual, fapt oare avea reperoursl- reaUlza cea mad mare sumă de economii,
nei Radu a în-ceput să devină pentru pri­
ma oară frumoasă. Rorsailira Radu a de­ teatru, cinematograf, etc. Nu exista o unl a-tît asupra timpului de execuţie cît şi să fie declarată fruntpşă în întrecerea
asupra calităţii produselor finite. Astăzi, socialistă. Pînă în prezent în fruntea în­
venit apoi membră în partidul celor mal echipă culturală compusă din romi ni şl
bravi luptători al poporului nostru. In germani oa astăzi. Oamenii burgheziei cu ajutorul maşinilor de ousut, munci­ trecerii socialiste Intre aceste două secţii
ourimd a fost numită agitatoare. Sarcini ştiau cum să lucreze pentru a ne dez­ toarele secţiei reuşesc să-şl realizeze sar­ 60 află secţia l-a cu cele 14 bufet/url deja
grele, dar nobile l-au revenit acum Ru- cinile de plan Ln proporţie de 130—140%. confecţionate şl trei dulapuri încheiate.
bina şl a semăna ură între noi. Rnln mijloace mecanizate, cele trei margi­ La adoste rezultate o contribuţie de seamă
salinei Radu.
— Nu este uşor să luarezl du oamenii, Sţpre sfTimşLtul convorbirii agitatoarea ni ale pLapumel, după ce aiu fost croite, au adus-o tovarăşii Pltarcă Emil, Bârna
vin cusute La maşină, după care este in­ Ioan şl alţii. Pe întreaga cooperativă,
să şbli să le Înţelegi nevoile La început le-a arătat şi greutăţile oare mai slnt în
trodusă umplutura şi in celle din urmă printre fruntaşii în întrecerea soda listă
eram oam repezită. Nu ştiam cum trebuie cadru! fabricii lor. se coase şi a patra margine a pLapu­ s-au clasat tovarăşii Epure Dumitra me­
să lucrez cu eî, dar mai apoi tovarăşele — Ou efortul comun al tuturor munci­ mel. După această operaţie, plapu­ canic, Răşinar Loan fierar, Gogheş Martin
de muncă m-ou ajutat sâ-ml văd felul torilor şl tehnicienilor noştri le vom în­ ma vine Întinsă pe o ramă mare Lar vopslibor, etc., oare înregistrează depăşiri
defectuos de a munci. Md-am schimbat lătura cu timpul. două muncitoare le coase în lung şl în lat, zilnice de oîte 60—100%.
atitudinea şl lucrurile ou început să Convorbirea a avut un efect însemnat aceasta cu scopul de a nu permite umplu­ A. NAGY
meargă tot mal bine. Mult e trebuit să asupra tinerelor şi muncitoarelor vîrst-
le lămuresc pe unele muncitoare din sec­ nlce din seoţle. In zilele oare au urmat, Grija fafă de om
ţia noastră că nu este de ajuns să dai normele au fost lăsate cu mult în urmă. Oonldu cerea sectorului de exploatări şl practice făcute de maiştri de exploatai
numai cantitate, calitatea produselor tre­ Astfel, Theiss Agneta, Tutei ea Susana şi forestiere Valea Sebeşului, printre an­ cu muncitorii în problema proteoţlel mun­
buie să ne preocupe mat mult. BIscâ Măria II obţin zilnic depăşiri de gajamentele Luate în otrustea zilei de 23 cii, afişele şl Indicatoarele cu locurile pe­
Agibatoarea Rusall/na Radu le-a arătat peste 153%. Cea mai mare depăşire au populare. S-au depus pină acum multe în comuna IghLu numărul lucrărilor ex­ August şl-a prevăzut şl o serie de măsuri riculoase, au făcut oa numărul accidente­
covoare, costume naţionale bărbăteşti şi puse a întrecut cifra de 160. tehnrfcororganizatorlCe menite să îmbună­ lor să fie in total înlăturate.
tinerelor muncitoare Monaru Miaria, Se- obţinut-o în ziua de 6 august cînd au
femeieşti, feţe de masă, prosoape, oatrinţe I<n prezent, membrii comitetului raional tăţească condiţiile de muncă şl tonal ale Pentru o mal bună aprovizionare a oa­
oaş M., Va/ltuther Suoama că de multe dat cu 301% mal multa hîrtle deeît pre­
şi altele, toate lucrate La un înalt nivel A.RL.U.S., în frunte cu tovarăşul Straja muncitorilor forestieri» mă suri oare au şt menilor muncii ou cele necesare s-au con­
ori hîirtla sortată de ele nu corespunde vedeau normele. al artei populare. S-au mai prezentat de Nlcolae secretar, se ocupă de organizarea fost puse în practică. struit magazii de alimente în parchetele
normelor. Agitatoarea le-a dus pe tine­ Fabrica de hîrtle „1 Mai” Petreştl este asemeni numeroase lucrări de orestături expoziţiei raionale Această expoziţie va Pină în prezent, în toate punctele greu Orşlţa şi Mărtiola, de unde muncitorii îşi
rele muncitoare la seoţla control şl le-a una din miile de fabrici ce au drescut şi în lemn, picturi, mobilă in miniatură, fi deschisă Ln cmstea zilei de 23 August accesibile, s-au construit poteci amena­ pot cumpăra alimente şl toate cele tre­
diferite machete, lucrări de literatură şi va constitui un nou prilej de afir­ jate ou podeţe şl balustrade pe distanţe
arătat cantitatea de hîrtle necorespun- s-au dezvoltat odată cu creşterea şi dez­ buincioase la locul de muncă.
populară, etc. mare al dragostei neţărmurite pe care o de mal mulţi km uşurlndu-se în acest fel
zătoare sortată de de. Pentru tinerele fete, voltarea patriei noastre în cei 10 ani. i M. IOAN 1
Prin grija comitetului raional A R L.U.S. poartă poporul nostru, marelui popor so­ oJrouiLaţla munci/tonlilor de la Cabane la
lucrul acesta a însemnat o lecţie ustură­ I. KARDA au fost organizate pină în prezent în o vietic, eliberatorul patriei noastre. Locurile de muncă. Instructajele teoretice corespondent voluntar

fabrica de produse Lactate din Slmeria nemiaLintiiLnlrte încă în istoria satului nos­ noastră se călăuzeşte în munoa ea de zi
este utiLaJ sovietic. In atelierele Combina­ tru. Ţăranii colectivişti din Apoldui de ou zl după glorioasa experienţă a marelui
Ajutorul multilateral al Uniunii Sovietice, tului metalurgic de La Hunedoara, la Sus raionul Sebeş, se mtndresc că ogoarele partid comunist a lui Lenln şl Stallln. Nu
U.R.U.M. Petroşani, ân secţiile atelierelor lor slnt lucrate cu tractoarele sovietice este problemă poll/tLcâ la care partidul
chezăşia succeselor poporului nostru centrale C F.R. Slmeria, la Cil an, etc. se D.T. 54, că bogata recoltă dtn anul adesta nostru să nu găsească adevărata rezol-
——-- * ★ __________________________ _ lucrează ou mlnunatelo maşini sovietice. este strinisă mal repede cu ajutorul om- var©, în cartea luptei pentru construirea
Pe baza acordului de ajutor tehnic în­
binei autopropulsate S.4 primită din Uniu­
unei v-Leţl noi scrisă şl trăită de partidul
cheiat in 1952, Uniunea Sovietică trimite nea Sovietica. Tractorul „Stalmeţ” va tra­ câlăuziiitor ol partidelor comuniste şi
„Adevăratul prieten se cunoaşte la ne­ 23%, lar numărul şomerilor a crescut în marea planurilor mîrşave ale imperialişti­ pentru industria noastră proiecte de fa­ ge de acum încolo brazdă adincă în pă­
voie” spune un vechi proverb popular. 12 ţâri din ocddent de la 2.959 000 eîţi erau lor. oare sub aureola falsă de Învingători, brici noi. In baza acestui acord ne-au fo9t mântul bogat al gospodăriei de stat din immcLtoroşLi. Pe un astfel de drum greu
dar măreţi, drum ce duce spre fericire va
Semnirfloaţia deplină a acestui proverb, iz- în 1948, la 4.300 000 în 1953. voiau să răpească bunul cel moi de preţ trimise pină acum documentaţia tehnică Gaida de Jos, iar rodul colectiviştilor de duce partidul nostru pe oamenii muncii
vortt din adînoa înţelepciune a poporului, Mărturie de neuitat a sincerei prietenii al poporului nostru, libertatea şi indepen­ şi proiectele realizării mucforaMor turn. la Clstei va fl adus de la arie la sediul
îşi găseşte adevărata întruchipare în legă­ denţa naţională. Relaţiile de oa/Laborare frăţească şi res­
va rămîne în sufletul poporului român, screperdor, războaielor meoanice de ţesut. gospodăriei cu oamlonul „Molotov” primit
turile de prietenie ce există între poporul pect reciproc, între ţara noastră şl Uniu­
ajutorul pe oare poporul sovietic ni l-a Uniunea Sovietică, prin ajutorul său lamimoarolOT de bumbac, documentaţia fa­ recent. nea Sovietică se în/târoscf din an în an. La
nostru şi poporul sovietic. Veacuri de-a dat în anii de groaznică amintire ai se­ multilatenal şi dezinteresat a făcut ca bricării tractorului ou roţi de cauciuc şi Ml/minat/ul sprijin ol poporului sovietic
rîndul poporul romiîn s^a bucurat de spri­ baza acestor relaţii stă dorinţa sinceră de
cetei, cu toate că şi în ţara lor seceta îşi ţara noastră, ţara plugului de lemn, consi­ multe altele. Un exemplu grăitor ol aju­ se manifestă şl pe pLan ouLtural. Călă­ a se ajuba una pe alta, de a obţine un
jinul poporului rus, care l-a ajutat întot­ lăsa-se pecetea et nefastă. Sute şi mii dc derată de capitalişti „eminamente agri­ torului sovietic ni-1 demonstrează noua uzind u-ne după cultura sovietică, în anii
deauna în momentele cele mai grele. O avînt general, stă principiul Internaţiona­
tone de grîu, porumb, oantofi şi alHe ali­ colă” să devină o ţară puternic dezvoltată fabrică de rulmenţi dLn Moldova, unde puterii populare, s-a format în ţara noas­ lismului proletar. Ou totul alba e situaţia
conformare strălucită a acestui adevăr ne-o mente au fost trimise de U R S S. poporu­ induisbritaliceşte, a cărei produse industria­ 97% dm întreg utilajul este de provenienţă tră o cuLtură naţională în formă şl socia­
oferă războiul de independenţă din 1577 lui romîm Mial apoi, oînd ghitarele secetei le fabricate pentru prima dată la noi să sovietică. listă în conţinut. Analfabetismul — acea In lagărul Imperialist. Aici predomină re­
cînd ostaşii ruşi şi-<au vărsat sîngele lor ameninţase şi mad mult poporul înfome­ deivmă uneori mai bune deeît cele ale ca­ Folosirea metodelor sovieblce de lucru a moştenire dureroasă — rămasă de la re­ laţiile de aservire şi jefuire a popoarelor
pe oîmpomle de bătaie de îa Gri viţa» Plev- tat, poporul sovietic a răspuns cererii de­ pitali ştii or, oare au ani de experienţă în permis muncitorilor şi tehnicienilor noş­ gimurile de tristă amintire a burghezo- mai slab dezvoltate economic. RoLul prin­
na şi Smindan alaiuri de cel romîni, pen­ legaţiei rom,ine cu un imediat ajutor com­ urmă. E destul să arătăm că în 1938 anul tri să realizeze o inaLtă producţie, a dus la moşier-imi.i este aproape Lichidat Cu ochii cipal de duşman al popoarelor de jec­
A
tru a zdrobu îmffrill'atonul de secole al po- pus din 60.000 tone grîu, 20.000 tone de de „tniflonlre” a oapi'talismuiLui în ţara creşterea nemariniilnltă in ţara noastră a strălucind de bucurie ţăranii Brădeşteanu mănitor al bogăţiilor acestora şl-i asumă
^porukii nostru — turcii. ora, şi altoie. Oiţă deosebire înhre acest noastră, din întreaga industrie doar 19,4% produoti/vităiţii muncii. Datorită aplicării loan, Busitea Pâsouţa din raionul Ili a des­ astăzi SU A. Sub maroa aşa zisului „aju­
:
Dobîndi'rea Independenţei ţării! noastre fel de a ajuta o ţară tinără dornică de a-şi reprezenta Industria metalurgică iar pro­ înaintatelor metode dc muncă a renumiţi­ luşesc astăzi cu uşurinţă tainele slovei. Au tor” S.U.A. împing în ţările aservite pro­
şi apoi — edi-benaroa el de sub cizma apă­ ciobind 1 libertatea, —■ La oare a rivnit veacuri ducţia de maşini era aproape inexistentă lor stahanovişti sovietici oa : Mat/udineţ, apus pentru totdeauna vremurile neştiim- duse care de oale mal multe ori nu sînt
r
sătoare a flasoismulm sînt Indistructi/bil le­ de^a rindud pqporul rorrdn, — şt „ajutorul” Astăzi, muncitorii şi tehnicienii uzine­ Ivan Golov-im, Bicov—BortlcievlcJ, Kolesov, ţel de carte şî a în tun ere cui ui. cu nimic de folos ţârii respective. Pentru
gate dc aoeastă prietenie. Ziua de 23 Au- american. Oa întotdeauna, şl în anii de lor şi fabricilor noastre, se pot mîndri pe Ivan Buneov, s-au format numeroşi mun­ Cu dragoste părintească a înconjurat „aJutaniT adordat, S.U.A. pretinde sume
guri va rămiine încrustată cu litere de aui grele încercări, guvernul american a în­ bună dreptate cu tractoarele, combinele, citori fruntaşi oare prin realizările obţi­ poporul sovietic pe fiiii oamenilor mimdJl uriaşe de bani sau de produse industriale.
în istoria luptei pentru libertate şi drep­ cercat să ne arunce pe gît, porumb stricat sece ratările, necesare agriculturii noastre, nute şi^au oiştigat stima şi încrederea po­ din ţara noastră trimişi în Uniunea So­ Un exemplu caracteristic de „ajutor” a-
turi a poporului romiîn. Poporul nostru nu eerînd în schimbul acestuia suime uriaşe strungurile Complicate, maşinile de şl^uit. porului nostru. Cine n-a auzit de mine­ vietică pentru aşi desăvînşi 9tudlile şi a merloan erte cel acorda/t de S.U.A. Tur­
va uita niciodată că, dacă el se bucură as­ de bani şi pretinzind fără neruşinare sub­ podurile rulante, rulmenţii, escavatoarele, rul Kopetim Geza, mândria V5I1 Jiului, de învăţa din ştLiivţa şl tehnica cea mai îna­ ciei. Pentru un credit de 67.500.000 dolari
tăzi de o viaţă fericită şi luminoasă, apoi jugarea economică a ţării. De altfel, toate etc. fabrioate de el. noastră, care Viri Andrea de La Vulcan, Iovan SLlvm de intată a seeokaLui. întorşi în pa/torie el îşi Turoia a trebuit să dea ca, garanţie 3,5
aceasta se datoreşte eliberării Iul, de că­ acorduri!!e din trecui dintre guvernele ca- înainte importa întreg utilajul necesar ins­ la Uricani, Cenuşă Cornel de la PetrLla vor putea pune toată forţa lor creatoare în tone de aur. In acelaşi timp S.U.A. obligă
tre glorioasa Armată Sovietică. In ţările pilallîtfbe şi guvernele bunghezo-moşiereşti, talaţiilor petrol'i/fere, cunoaşte astăzi o ast­ de renumiţii oţeilorl de La Hunedoara, Cos- slujba creşterii continue a ţării noastre, guvernul turc ca suma do bani împrumu­
din Apus oare au primit „eliberarea” din aveau unul şi acelaşi scop : stoarcerea bo­ fel de dezvoltare 1noit a ajuns să exporte taohe Vasile şi Forţu Petre care folosind pentru bun ăst «rea întregului popor. tată să fie folosită pentru achitarea arma­
mîinJfle i'mperralişti'lor americani şi englezi, găţiilor ţării şi transformarea eî îmitr-o utilaj petrol «fer mult apreciat perie ho­ metodele de lucru sovleibice au reuşit să Urmând exemplul Uniunii Sovietice şi mentului livrat de S.U.A. Turciei.
aceasta a însemnat pentru ţările respective colonie a capitalului străin, fre că ed apar­ tare Pentru minerii dîn Valea Jiului, pen­ dea sute de tone de cărbune şi oţel peste datorită ritmului impetuos de dezvoltare, Poporul romîn este pe deplin convins
crederea şomajului, scăderea nivelului de ţinea capitalului englez, american sau tru oa el să lucreze cu maşini şi utilajul pLan Folosind regulile agrotehnice so­ ţara noastră a ferit moneda sa de infla­ dă bunăstarea sa de astăzi, viaţa nouă şl
trai al moselor muncitoare, intensificarea german. cel mai modern, a sosit dîn URSS. do­ vietice ţăranii colectivişti din comunele ţii şi a legat-o de cea mal stabilă monedă fericită ce şî-o făuresc oamenii muncii,
exploatării oamenilor muncii. E destul să După 23 August 1944 Uniunea Sovie­ cumentaţia tehnică necesară construirii Gbreja raionul Alba, Sîntandxei raionul din lume — rubla sovietică. este legală indisolubil de prietenia şi aju­
amintim cazul trist al oîtarva ţâri din aipu> tică ne-a ajutat atît pe plan economic oît perforatoarelor cu aer comprimat de Hunedoara. Prîcaz radonul Orâştie au ob­ Pentru a vedoa în mod Limpede cum a torul multilateral al Uniunii Sovietico. De
ca Franţa, Austria, Danemaroa, Itriia, şi pe pLan diplomatic pentru afirmarea si ;8—22 leg. şi 28 kg. necesare măririi pro- ţinu*. recolte bogate de grîu la ha. iar ţă­ crescut puterea leului românesc e destul aceea oamenii muncii din ţara noastră se
etc. unde ruinarea oamenilor muncii şl dezvoltarea ţârin noastre. La conferinţa de ducţiei de cărbune. In minele de la Vul­ ranii muncitori cu gospodărie individuală să arătăm că 1n decursul liltlmilor 2 ani, străduiesc să cimenteze şi moi mult aceas­
mărirea impozitelor fiscale cresc din zi la Paris din 1946, singură Uniunea Sovie­ can, Lupeni şi altele minerii noştri be­ ca Dragomir Nidolae din Vinţul de Jos, valoarea leului s-a ridicat de la 150 în 1952 tă prietenie sinceră. In veci pnotenie —
în zi. Numai în decurs de 5 ani în Fronţa tică s-a iri'd'iont pentru apărarea drepturi­ neficiază de aportul maşinilor şi utilaju­ Ghiivşoiu Vasele din Clinic, Curul loan din pentru un dolar american, la G Ici în 1954. acoastoa este dorinţa poporului romîn, che­
costul vieţii s-a ridicat cu 45% faţă de lor poporului romîn şi numai intervenţia lui sovietic ca haveze, combine, ciocane de Dobra au obţinut şi el oa urmare a folo­ Partidul Muncitoresc Romîn expresul zăşia viitorului fericit al ţârii noastre, j
1948, in Austria cu 99%, în Danemarca cu Uniunii Sovietice a făcut posibilă destră­ abataj, etc. Majoritatea utilajului de la sirii agrotehnicei sovietice recolte bogate Intereselor oamenilor munoîl din ţara I. T.URCU |