Page 22 - 1954-08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 65
W
( ările de democratic populară D e c l a r a f i a d r . O H o J o h n
pe drumul eoeutruirii loeialUmului
'■ * * =: c o n f e r i n f a d e p r e s ă d e l a B e r l i n

Avîntul industriei grele în ţările prietene BERLfN (Agerpres). — TA£S trans­ Pretutindeni : In aparatul administrativ, de Adenauer, ce se sprijină in primul rlnd fuza să îndeplinim pLanurile americane»
mite : în economia, în mdus&nâ. în universităţi, pe oerourlte oare împreună cu Hitier au Dar pentru pretaUmpinarea războiului
La 11 august ta Casa Presei din Berlin, oriunde te-ai uita vezi din nou nazişti iar vrut să nimicească bolşevismul Această este necesar de asemenaa să fie demas­
R. P. Chineză
Comitetul pentru problemele unităţii Ger­ odată cu ei a r&invtet spdritui care a dus pătrundere nu are tocă loc sub forma cate adevăratele cauze ale politicii de re-
Industria grea & Chman, caj e Înainte 4/3 din cantitatea de motoare eleotnce ne­ maniei a organizat o conferinţă de presă poporul gorntoo ta o catastrofă totală Da­ canstnulrti imul partid după model»») înarmaire urmate de Bonn Adenauer şl
de eliberarea ţarii era slab dezvoltata, se cesare industriei miniere Toate maşinile Ou acest prilej, dr. Otto John, fostul con­ torită amnistia), acum s-a dat pomWhta- NSDA? oi, potrivit directiv el or tui Nau- mLUtariştli care operează de după culise
afia acum In plan avdnt Aceasta ramuri vor fi prevăzute ou di^ptrzttlve de control ducător al „departamentului pentru apă­ lea de reabflatere chiar şi acelor nazişti nvann, sub forma uned Infiltrări sistematice văd îo „comunitatea defensivă europeană'*
a ocxyrwarvjSi m/ţianale a Chinei conatiteuc automate. rarea constituiţi ei" din Gemtanoa occiden­ care în 1945 5.au eschivat de La pedeapsa a naziştilor in partidele de coaliţie, ea fi­ doar un mijloc pentru crearea unor puter­
baza fendusârisAlzăren ţipd qx a mecatviză- Un mare număr de maşini miniere, cm- tală, a făcut declaraţii presei. La confe­ meritată Este pur şi stopdu o bătaie de ind In primul nind o consecinţă a faptu­ nice forţe armate germane care, mal de­
rU agriouJ turul şlnl de conâtruoţie, laminate de otel, ş*ne rinţa au participat numeroşi reprezentanţi Joc ăaptui) că m Repubkoa Fedenaiâ, In lui că guvernul doctorului Adenauer, In vreme ©au mai Urzi»!, datorită preponde­
De la proclamarea Rejpuribcu Populare pentru linii forale înguste şi dtspozttwe ei presei germane şi strâtne. fruntea organizaţiei „Uniunea Europeană” nsttihtatea Lui obtuză faţă de pace. a adop­ renţei lor, vor Înghiţi celelalte contingente
Oh mere au fost oanatmvte numeroase fa­ pentru prevenirea accidental or. slnt fabri­ Dr John a tăcut o dedaraţie In care a care trebide să fie In slujba înţelegerii re­ tat şi continuă de fapt politica agresivă inclusiv armata franceză, fapt in urma că.
bric» s> uavne, au losl create ncrl ramuri cate ante acesta la întreprind era le lodui- spus : ciproce Irvtre Gormamia şl Franţa se află a lui Hitier împotriva vednllor noştri ruia Franţa şi Europa occidentală vor ti
de producţie Pe întreg ouprxnsul ţării se treale din gonhai Anul trecut au fost fa­ Domnilor ! La 0 august ac., dl Adenaueir astăzi un oarecare dr. LowerkOch, fost In timp oe nenumăratele victime ale predate din nou puterii militarismului ger­
construiesc noi clădiri pentru fabrici şi bricate în uariele din Şanhod, pentru mi­ a făcut o dectaraţie radiodifuzaţi despre ministru in guvernul nazist, oare In cartea regimului nazist — văduve şi orfani — man Atunci cînd acest scop va fi alint,
uzine Pe insula Hainan de pădi, a fost nele carbonifere din ţară. peste 130 000 „cazul John” şl a făcut o legătură directă sa „Sântmala veşnic ta post” care glorifică duc o existenţă jalnică, neprimlnd nic un acordul cu privire la „comunitatea defen­
terminată de curind construirea a cinci noi metri de cabluri şi peote 300 transforma­ între „cazul John” şl problemele „comu­ pe unul dân „martorii 9ingeroşi” ai putch- fel de ajutor, alţii ca de pildă domnul sivă europeană" va fi rupt după exem­
tabrxi de unelte agricole pentru ţăranii toare şi efeertromotoare. Printre acestea se nităţii defensive europane". In principiu uini hntimst din 1923. dezvăluie chipul Sauer, consilier ministerial, deşi in al plul cunoscut Ofiţerii din atatu) major ca,
de naţionalităţile li şi mlao. Ncile fia brici afiLă un nou tip de motor asigurat împo­ acest lucru nu trebuie socotit greşit, deoa­ aău nazist Nu este o bătaie de joc faptul 3-laa Reâch nimeni nu l-a atins nici mă­ de pilda, colonelul von Borving, nu fac din
vor , satisface nevoia creioîndă de unelte triva expierilor ş» un motor de tip rpe- rece iau aici cuvântul pentru că politica că un asemenea om „contribuie” acum car ou un deget a primit mii de mărci şl aceasta nici un secret.
agncotle perieeporuate a ţăranilor de pe a- „comunităţii defensive europene" dusă de ia Înţelegerea reciprocă zermano-fnanceză. s a bucurat de alte avantaje sub formă Nu vreau să ascund ci, dimpotrivă, ţin
cial oare se Moşeşte la canvenierele ou
ceastl Insulă, oare Înainte de eliberare fo­ lanţ şl care contribuie într-o însemnată Bonn şi consecinţele el m-au determinat eu toate că Ln oeâ de ol 3-lea Reich el a de compensaţii să dedlar absolut limpede că o serie de
loseau ca unealtă agricolă principală plu­ măsură la mecanizarea transportului căr­ să fac acest lucru. Di dr. Adenauer a de- introdu^ şi a făcut propagandă «mor Idei RemiLiterizorea Republicii Federale este generali germani care n-au tras nici un
gul de lemn bunelui In mUHe mine din {ară Minele de ol aret că luciul cel mai important pe care au adus poporului francez atâtea su­ personificată prin departamentul kil fel de învăţăminte din trecut pot să folo­
Anul acosta La Ttanţaln s-ou extins con­ cărbune au fost de asemenea ubiete ou oare l-aş fi spus pînă acum este faptul că ferinţe ? De e<tei puteţi trage concluzia ce Blank 91 organizaţia lui Gehlen Tn depar­ sească ou abilitate acordul cu privire la
siderabil ţr treprouJenie industriei grele, r.umeroase ventilatoare. am cunoştinţă despre acordurile supli­ se Înţelege de faipt la Bonn prin înţele­ tamentul Iul Blank şi în organizaţia" lui „comunitatea defensivi europeană" pentru
care produc fabricate de otel, plase de mentare secrete la tratatul cu privire la gere reciprocă germono-franceză. Gehlen lucrează foşti membri al „SA" şl a transfera pe o cale mat simplă unităţile
Toate succesele obţinute In industria grea
achamb pentru automobile, motoare elec­ această comunalaie Această afirmaţie m-a Ştăutotaşa de bine că domnii Naumaon al „SS", cane la timpul lor au prigonit germane pe teritoriul ţărilor participanta
se datorase în primul rlnd muncii pline
trice 51 maşini penînu Industria textilă. In mirat toarte mult deoarece pini In pre­ şl Achenbach, cărora acum 11 s-a alăturat De luptătorii din rezistenţă sau pur şi Sim­ La această comunitate : in aceasta ei sint
de abnegaţie a muncitorilor chLneri. Z| de
unele sectoare producea s-a dublai zent nu am spus nici un cuvlnt despre a- ambasadorul A bote eliberat din Inchlroa plu l-au omortt In departamentul Im ajutaţi de taptul că, potrivit acordului cu
z» ri îşi îndeplinesc şl depăşesc eu suc­
Producţia de flyere şl mapnl de răsucit cordurifle suplimentare secrete la trata­ rea franceză, continuă să lucreze foarte Blank. In organizaţia Iul Gehlen şt-au gă­ privire Ia „comunitatea defensivă euro­
ces sarouwte de producţie, aduc inovaţii
pentru industria textilă se va dubto, iar tul ou privire la „comunitatea defensivă intens pentru îndeplinirea planurilor lor sit azil toţi aed care au luptat împreună peană”. între ţlnle pârtii oipante la acest
pentru îmbunătăţirea rmmekl ş! produc­
producţia de profiluri de oţed şi betoniere europeană”. Pot tnsă presupune ce anume de renaziticare Persistent şl tn număr tot cu Hitier pk»3 ta sfirşlbul lipsit da glorie acord nu trebuie construite nid un fel de
ţiei, reaiMzoază tot mai multe economul
va fi cil mai mare deolt anuJ trecut l-a determinat pe dL dr Adenauer să dez. mai mare el strecoară în poziţii ohe«e pe şi rare încă nu pot aă las! pe primul plan lioH de apărare In această privinţă, un
pentru rtat
In genarad vor W fabricate maşini textile Astfel, de pildă, muncitorii de la oţelă- mintă cu atâta insistenţi existenţa acor­ ceî cere bnpărlăşesc ideHe lor sau nu vor să facă acest lucru plnă eind rol pregătitor II are activitatea tot mal
oare var fi suficiente pentru utilarea a ria din Dale, din apropiere de Uhan, durilor suplimentare secrete La tratatul Oind in ianuarie anul trecut, Naumann' nu vor avea dreptul că poarte decoraţiile intensă in Franţa a organizaţiei lut
opt noi (fabrici textile avtod ci te 50 000 de eu privire La această comunitate. La acea­ a fost arestat de către englez», guvernul lor militare. Gehlen.
şi^su depăşit sarcimfle de producţie pe luna
fu£€ fteasre. iulie ia cinei articole principale ou 23,07%; sta voi reveni mal ttrzlu federal s-a străduit In fel şl chip să di­ In aceste cercuri, luptătorii din rezis­ Toate acestea înseamnă că aici se face o
Multe dintre ode 86 de tipuri principale La început aşi vrea să spun că eu sin­ minueze primejdia na ţi anal-socialismului tenţă sint înfioraţi ca trădători Generalu­ nouă încercare de a se realiza planul stra­
de anticele fabricate amd trecut la TSanţ- printre acestea se aifflă lingouri de oţel gur om dor* această conferinţă de presă care renăştea Nici pînă astăzi procesul lui Var» Hersdorf. cunoscut cn partldkpaeu tegic «1 lin Httler: a duce războiul Împo­
pentru cuptoare electrice, oţel forjat şl
un aa, de pildă, motoare cu benzină, mo­ oţel Laminat. şl am convocat-o pentru că pentru mine în cazul Nasimann n-a avut Ioc, deoarece la mişcarea de rezistenţă, I s-a refuzat o triva RăsSrttuLuJ, bazsndu-se pa Occiden­
toare Diesel şl campresoare cu aer, nu se este foarte important si ml adresez opi­ guvernul fedaral n-ore nlo! un interes să slujbă la departamentul lui BLank cu ur­ tul deja înrobit
întreprinderile metalurgice din Anşan
produceau Înainte in fabricile din acest niei publice mondiale Vreau să precizez stlrpească cu adevărat dm rădăcini naţlo- mătoarea motivare: „face parte din acei Deoarece am cunoscut foarte bine toata
şi-au lndeptorlt sarcinile de producţie pe
oraş. de la Încăput că astăzi nu Intenţionez să nal-socialismuil, dat fiind că acum naziştii care au participat la evenimentele din acealea, n-am mal pubut rirnine In Ger­
Toate fabricile de armături metalice pen­ lima Iulie la 12 produse principale, prin­ polemizez cu acel care plnă In prezent care nu se căiesc s?r>t fotofllţl din nou 20 iulie" mania occidentală, fără să particip şl fără
tre care la fontă, lingouri de oţet. plici
tru poduri de oale ferată din China au m-au calomniat pe ascuns, iar acum mi pentru cruciada împotriva Răsăritului Sint departe de ideea de a persecuta pe a mă ftace vinovat tn faţa poporului ger­
şi brame de oţel. laminate de oţel, ţevi
fost recuri le anul trecut in trei mari urine dadomniază fiţi? Acest lucru ii voi face Chiar şi In partidul kberet democrat, foşMi soldaţi to ceea ce priveşte pe na­ man. deoarece acest joc este periculos pen­
tără cusătură. Sirmă de oţel şi cocs
— La Peadal. In aiproplere de Pekin, la Şan- mai tirzâu Oricare ar fl născocirile în­ de ale cărui forţe cu adevărat liberale mă zişti aint de părere ca cei oare au tras tru viaţa Germaniei şl se poate termina
hailcuan, tn Ohuva de nord, şl l<a Mukden, Muncitorii de 4a bhrnung au reahzat un dreptate împotriva mea, hotămâle şi ac­ simt strîns legat, ou pătruns naalştl Lo­ Învăţăminte din catastrofă şl s-au schim­ cu o nouă catastrofe Pentru a prelntlm-
in China de nord-ast nivel record Ja producţia de ţagte de oţel ţiunile mele slnt determinate exclusiv de zinca lor de astări este: „a veni încă odată bat ou adevîrot pot şl trebuie să-şl aducă plna aceasta, eu om discutat eu dl de
Anul trecut, producţia globală a acestor aţfltcind in colectiv metoda de laminare convingerile mele, care s-au format pe in mod legal la putere I”. contribuţia la restabilirea unei Germanii Noblet — un francez care doreşte o sin­
trei uzine a depăşit ou 43% producţia rapidă dhaborată de 60 rrrunorton de la baza experienţei şi a cunoştinţelor mele Acolo unde se consolidează naziştii, stol paşnice Dar întreaga atmosferă din Ger­ ceră Înţelegere reciprocă cu o Germanie
amilul precedent, ea lnduntnd numeroase atelierul pentru laminarea «ţeftulul Bi şl- Continui să rămln liber dJn punct de ve­ deschise uşile pentru mUltarivti îndată ce mania Federal! contribuie la învierea na- cu adevărat Iubitoare de pace, pentru a
noi produsa ce de pfldâ oţal pentru poduri ■iu depăşit cu 10,0% sarcimte de producţie dere spiritual şl Independent din punct de fostul feâdmareşal von Manstein a fost ţJonaJ-socialismului şl o militarismului preîntâmpina primejdia Care se apropie
si arcuri de 73 şi 75 de metri, macarale pe Luna iulie vedere politic. eliberat dm fortăreaţa Worl, dr. Adenauer Acest lucru a devenit posibil numai dato­ Am intenţionat de asemenea să discut
cu o capacitate de 15—63 tone etc Muncdtont de ta fabrica automatizată de Acela care mă cunoaşte sau are cel puţin l-a oferit în mod demonstrativ o recepţie rit! faptului că americanii, cuprinşi de o aceasta 5» ou dJ Mendea-Franoe Acum nu
In vederea mecanizării pe scară cit mai plăci de oH din An^an. care a început să o părere justă despre mine, ştie că nu sînt oficială Generalii care exterioară împreună frică isterică ta teta comunismului, nu v&d pot dedt ai sper ci francezii vor înţelege
largă a industrii extractive a RP. Chine­ dea produope la 20 iulie, eu fabricat reci comunist Poveştile dă aşi fi colaborai timp cu Hitier au împins poporul nostru intr-o o altă ieşire deoît pregătirea unei cruciade adevăratele cauze ascunse ale apariţiei
za a fost necesari creşterea continuă a de vagoane de pflâol de oţel de mulţi ani cu Răsăritul, care se Inven­ catastrofă totală, nu numai că se află de împotriva Răsăritului „comunităţii defensiva europene" şl că, In-
producţiei de maşini şi utilaj minier. S-s început de asemenea producţia de tează şl se răspîndesc tn prezent, slnt cu rmdt in libertate, dar şi primesc pensii de Războaiele nu se dezlănţuie singure tn aftrşlt, se va realiza totuşi o slnceră'lnţe-
Industria de maşaro electrice va product probă a unui nou bp de tuburi fără ou- totul absurde şl consider mal prejos de Invidiat. Ctnd generali de teapa d-lul furtuna Ele stat dezlănţuite numai de legere reciprocă germano-frenceză.
aguti acesta oantitato totali de cabluri şi eăturf de maro oatibiu demnitatea mea să mă ocup de ele Am Aamke, care primeşte o pensie ce depă­ oameni Or, aceasta Înseamnă că războa­ Poporul german are în prunul rînd drep­
venit aţei minat de grija pentru soarta şeşte retribuţia unui director ministerial iele pot fi şl prelnltmplnate de oamenii tul să fie Just şl complect Informat de
R. P. Polonă popoiaUui german şl de motivul că nicăieri ce funcţionează efectiv, otrăvesc neconte­ înşişi Not. germanii, sin tem interesaţi In guvernul federal despre Kopunle urmărite
in occident şl tn nucn un caz 1n Republica nit democraţia in discursuri şl to pre9ă şi mod vital tn preîntâmpinarea unul nou de „comunitatea defensivă european!" Or,
In anii de după război, Industria meta­ mal mult deolt producea toate oele 23 Federală nu ni se poate pune la dispoziţie se pronunţă intr-o foivnă batjocoritoare La rizbol din o aura Germ .ml el sau In Ger­ acest luani nu a-a făcut pînă acum. In
lurgică a Poloniei a realizat mari sucoeso întreprinderi metaduxgk» aile Poloniei In o asemenea tribună In RapubUca Federală adresa Franţei, împotriva acestui fapt tre­ mania. discursul său radiodifuzat, dr Adenauer
Crsşte necontenit producţia de fontă, o {al perioada dinainte do război s-a ajuna prea departe eu reînvierea ace­ buie luptat şl tn această privinţă eu am Sarcina noastră principală este să facem a afirmat în modul cel mai categoric ci
şi laminate, uzinele metalurgice existente Se desfăşoară pe socri largă lucrările lor forţe care la timpul lor au adus la atras atenţia organelor competent© în re­ torid pentru a exdtude posibilitatea ca po­ nu exist! nici un fel de acorduri supli­
se reconstruiesc şl extind, se Înfăptuieşte de constirufers a uzinei „Varşovia", care putere naţional-socLaHsmuL petate tirxîuri. Ele n-au luat nici un feJ porul german aâ fie folosit încă odall pen­ mentare secrete la tratatul privitor la a-
un vast program pentru construcţia de noi va produce oţel de calitate superioară Qind în decembrie 1950 am reluat con­ de măsuri. tru noi aventura mflitare. ceastă Comunitate. Contrar acestor afir­
întreprinderi metalurgice precum şi lucrările de reconstrucţie a uzi­ ducerea departamentului meu în Republica Voi cita un alt exemplu. Dl Kesselrcvg. Politica de orientare muiat erai! a Ger­ maţii, declar în bana faptelor pe care le
Traducmd In viaţă prevederile planului nelor „Pokoj" „Bartory", „BeiUdon” şi al­ Federală, mam consolat cu Uuzto că voi In calitate de „expert", apără as lari dm maniei o caid eu tale spre „politica de pa po­ cunosc oa conducător al departamentului
de şase ani, meialurglşt»! polonezi au ob­ tele mumei pentru construirea noii GormanU nou în ţaţa opuvJed public* a tribunalului ziţii de forţă" americană, dusă de dr Ade­ federal pentru apărarea constituţiei că a-
ţinut o creştere considerabilă a producţiei In anii de după război, in Polonia a luat care rorâtată fond de naţioral-sockailsm pe ofiţerii care, fond fanatici ei politicii nauer, duce ta mod inevitabil la răebol pe coridurile secrete la tratatul cu privire )a
Industriei metalurgice Anul trecut, de dezvoltare metalurgia neferoasă Au fost va da tuturor germanilor posibilitatea dez­ httlerîste de Jupti plnă la capăt", dădeau tentomd german După război, din Ger­ „comunitatea defensivă europeană" exis­
pildă. în Fcflorua e-au obţinut peste construite o serie de mine de cupru şl voltării paşnice a vieţii lor. Şl In loc d? rrdine de condamnare ta moarte a unor mania nu poate rămîne dedt un elmp tă, tnsă dr Adenauer încearcă să le ţmă
3 600 000 tone de oţel — de 2,5 ori mai uzine de topire e cuprului, precum şi uzina aceasta, noi vedem astăzi o Germanie îm­ oamex»! nevinovaţi, pentru că aceştia se mort, contaminat <ru demente radioac­ în secret
mult dectt înainte de rluboa. de aluminiu „Skavtna*’ In voevodatul părţită, oare in urma divergenţelor dintre opuneau ordinelor lor demente. tive întreaga lume ocaident&lă este Mipî- Cer d-lul Adenauer să facă cunoscute
In cri 20 de ani da regim burghez o-mo- Cracovia Răsărit şi Apus este ameninţată de a de­ Von Manteufel. fost general, care a fost nltă de psihoza fricii. Înainte, acest lucru aceole aoordurt secrete BividesLagulul şl
şieresc. în Pakmia n-a fost construită nici Statul popular alocă mijloace Impor­ veni teatrul unul nou război care nu nu­ ales deputat al Bumdeslagului din parte» II făcea Hitier. Acum ti fac S U A înainte poporului german Dacă vrem lă supravie­
tante pentru îmbunătăţirea condiţiilor so­ de a acapaira puterea, Hitier a intimidat ţuim, sarcina noastră este să restabilim pe
o întreprindere metalurgici. In ani» puterii mai că ne va aduce noi suferinţe de neîn­ partidului liberal democrat, după cum slls
ciale şl de trai ale metolursişttlor Pen­ şl ©! poporul german cu prime]dJa comu­ cale paşnică o Germanie unită şi iubitoare
populare au fost reconstruite eau construi­ chipuit dar. mal mult decît atit. va dis­ |lne unul din prietenii Iul intimi, este un
tru lucrătorii din industria metalurgică se nismului şl In felul acesta a înşelat po­ de pace La drept vorbind, este de necon­
te dm nou 13 furnale şi aproximativ 3C truge Însăşi baza existenţei poporului nos­ nazist sută în sută Acest prieten al lu:
construiesc pe scară largă case de locuit porul Tn 1941, folosind spectrul comunis­ ceput ca to decursul celor nouă ani care
cuptoare Martin, au tnfcrat In funcţiune In apropiere de Cracovia se construieşte tru ea naţiune Manteufel, bancher din Koln, l-a aran­ mului el justifica atacul împotriva Ru­ au trecut de La război, poporul german
nouă secţii de laminat La urina „Bobrek" oraşul metalurgistelor — Nowa Hula — Comunismul — indiferent dacă ne place jat Intr-un post bun, dar l-a pus si pro­ siei declarlnd că abia a apucat ©ă respin­ aă nu se fl găsit pe el însuşi şl să fi a-
a fost instalat un puternic bluming de care pînă în prezent numără 40 000 lo­ sau nu — este o realitate care reuneşte mită că de »cum inainto nu se va mal gă la timp ataciil Armatei Ro-şii, care se vut © atitudine Indiferent» faţă de dez­
fabricaţie sovietică, care permite să se spo­ aproape Jumătate dm totalul oamenilor ocupa de politici niciodată $1 sub nici o
cuitori. In acest oraş s-au ridicat peste 'apropia No» suferim pînă şl astăzi conse­ membrarea Germaniei
rească considerabil producţia de laminate 300 case de loriilt, precum şi şcoli, insti­ care populează aceasta planetă A vnaa cS formă. Dl vtm Manteufel şl-a dat cuvîn- cinţele acestor „teple de eroism" şl „de Faptul că Conferinţa de la Berlin n-a
Numai anul trecut. la uzina „Boleslaw tuţii cultemale-educative şi instituţii pen­ „el poate ti din nou nlmicrt” este tot alU tul — şl ş»-a călcat cirvîntid. vitejie” aia feld mareşalii or Iul. Dar legen­ du9 La uruficare trebuie aâ-1 punem pe
B le rut” chn Czenstochowa au fost pusa în tru copil; aici a început să funcţioneze de absvzrd pe cit a fo&l de absurdă dorin­ Fostul general Treliner, care mal acti­ dele hltierlste şl goebelsist* despre pri­ seama fapbului că guvernul de la Bonn nu
fumoţiuite două fumate. teatrul orăşenesc In prezent la Nowa Huţa ţe lui Hitier de a dezrăalolna creştinis­ vează in culisele „unrumior soldăţeşti" mejdia bolşevică ormlă asllzl In Germa­ a făcut niraJc pentru aceasta. Dacă ger­
mul. Acest lucru l-au înţeles In mod Jusi este unul din acei ofiţeri care n-au as­
In prezent. In R P PoJonft se desfăşoară se construiesc aproximativ 130 case de lo­ nia occidentală întocmai ca şl în 1933 şi manii din Republica Federală vor conti­
construcţia unei serii de mari obiective cuit La Czerwtochowa a fost constniKă englezii deştepţi, care pentru acest motiv cuns niciodată cS în convingerile lor ei 1941. Pentru Adenauer şl pentru naziştii nua să refuze să-şl le soarta în propriile
se străduiesc să găsească un modus vj- râmin acelaşi care ou fest totdeauna —
ale Industriei metalurgice. Ce) mai impor­ o nouă aşezare muncitorească pentru mun­ vendl cu jumătate» comunistă a globului reabilitaţi eJe constituie un mijloc tane lor mlinl. împreună cu germanii din R.D
tant din acestea este combinatul metalur­ citorii de la uzina „Bolesâaw Bierut". Au continuatori fanatici a! fOhrerulul lor A- venit pentru a intimida ş» a tnşela poporul Germană, să nu ne mire dacă marile pu­
gic Nowa Huţa — „V. f Lenln”, situat In lost construite de asemenea numeroase Acest lucru însă nu vor să-l înţeleagă cest lucru mi l-a spus 1ntp-o convorbire nostru ca şl In 1933. Pentru a dezminţi a- leri vor continua să se ocupe numai In
apropiere de Cracovia, care va intra anul locuinţe pentru metîkirgiştai din Silezia americanii — el cred că mai devreme despre „uniunile soldăţeşti" el despre apl- * ceate legende ş» pentru a mă pronunţa mod teoretic de problema unificării Ger­
acesta parţial in funcţiune şl va da eco­ In centrale industriei metriurgice a RP. sau mai tlrriu vor putea cu ajutorul unei ritul lor un bătrîn general cunoscut ca deschis Împotriva psihozei isterice a fricii, maniei.
nomiei, naţionala prima sa producţie Corn- Polone creşte de asemenea reţeaua de noi cruciade împotriva Răsăritului să mă­ antifascist de nădejde. eu singur am Intrat acum in adîncul aces­ Eu ştiu ca şt voi toţi că Tn Republica
bio&lAil metalurgic de La Nowa Huita vs oluburi, oase de cultură, şcoli, instituţii ture comunismul si pregătesc un război Este o adevărată catastrofă ca un om, tei lumi comuniste „Inspăimlntitoare" de Federală, tn rtndwrlje tuturor păturilor
preduoe anual 1 500000 tone de oţel — sanitare ele In urma tratatelor de la Bonn si Paris. ca Zerer. unul din principalii precursori oare se tem atîţi» populaţiei şl tn toate partidele politice
Republica Federala s-a transformai intr-o spirituali al naţional-îooralismului. ara as­ Nu mi s-a clintit şl nu mj se va clinti există bărbaţi şl femei pe care li frâmîntă
unealtă e polctiort americane în Europa. tăzi din nou in miinile sale unul din cele nici un fir de păr In această privinţă pol intr-adevăr îndeaproape problema unifi­
R. Cehoslovacă
Pentru războiul împotriva Răsăritiilui. mai mari stare eotichane Oamenii pe cere să ml croadă liniştiţi toţi cei car* mai cării patriei noastre Ştiu că economia
In R Cehoslovacă producţia de maşini de Praga, unde se construieşte o puternică americanii au nevoie, de soldaţi germani i-a unrt în Jurul său revista „Tat”, şl fiind intimidaţi sau fund din nou Intimi­ noastră, dacă vrea să existe, are nevoie de
a crescut de 3,3 ori in comparaţie cu anul hidrocentrală. Totodată, pe ei ii Interesează in mod deo­ unde Zerer a fost una din figurile princi­ daţi, văd numai spectrul Inepâimtatător al schimburi cu Răsăritul. Nu este oare ab­
1948 Cota-parte a Industriei constructoare Indu&trLa constructoare de maşini a R sebit ace» care n-au tras nici im fel de În­ pale, ridică artăzd din nou capul comunismului şi afirmă că Hitier a avut surd că In timp ce alte ţări vesi-europene
de maşini în producţia globală a industriei Cehoslovace produce locomotive cu o văţăminte din catastrofa dm 1913 $1 oare Kilaus Menest, adopt al aceleia«I orien­ dreptate. fac comerţ cu Răsăritul noi, ca urmare a
cehoslovace a crescut in acelaşi timp de te greutate de 60 tone şl o viteză maramă din acel moment nu fac dectt să aştepte tări Ideologic*, a participat ta (ntocmsrea In timpul cit am vizitat America tn embargo-ului, să avem mttnde legate?
16% la 26%. de 120 km pe oră. alimentate cu praf de momentul în care să poată „să se răzbune rsgwrtului de poktică externă la congre­ iunie ac mi-a devenit absolut dar ci Acum chestiunea se pune In felul urmă­
Aceste succese ffint rezultatul muncii cărbune şi âtt combustibili de caLItote in­ pentru înfrlngerea din 1945". De aceea, în sul Uniunii creştm-demoarate. Acest lu­ nouă, germanilor, ni se rezerv! în cadru) tor: noi toţi — cel.din Apus şl din Răsă­
pUme de abnegaţie a miilor de muncitori, ferioară Republica Federaflă stnt din nou „admişi cru tfustreazâ spiritul care domneşte In politicii americane o singură soartă — rit — trebuie să acţionăm Împreună şl sa
tehnicienii şl tngtaeri care au produs cu Pentru prima dată au fost fabricate In La curie” naziştii şt mllltoriştii inveteraţl Uniunea areşt in-democraţi oare dealtfel, aceea de a furniza soldaţi germani pentru punem capăt sltua|1el Insuportabile de
De exemplu, dun guvernul federal face la ultimul său congres de la Koetn, a re­ războiul Împotriva comunismului în Eu­ dezmembrare a Germaniei.
succes nu numai o mare varietate de ar­ R. Cehoslovaci vapoare de pasageri acţio­
ticole in cadrul primului plan cincinal, ci nate de motoare electrice Diesel de 600 parte un oarecare rmnta&ru Oberlaender. nunţat In mod practic la unificarea Ger- ropa. Aceasta este sarcina căreia m3 consacru
cere tr Polonia Infăptura „politica hi tre­ manieL „German»! — pe front I" — lată care in pne2«nt
şl-au însuşit producţia a numeroase ti­ c p Remorchere puternice de 490 tone si nată a germaniiărh”. adică acela care e Pătrunderea permanentă a elementelor este lozlnoa americană In ceea ce ne pri­
puri noi de maşini care nu au fost fabri­ drage refulante au fost fabricate pentru apfccat acolo măsuri barbare ce au pătat veşte pe no!, germanii Acest război mai După declaraţie, dr John a răspuns Ia
cate înainte în Cehoslovacia Ele oglindesc marile construcţii hidraulice. naziste In posturile cherfe din Republica numeroase întrebări puse de reprezen­
de asemenea preţiosul ajutor tehnic şl ma­ S-au făcui Încercări de probă cu primo in faţa întregii lumi şl pe germenii cinstiţi Federală este o consecinţă a politicii dufa poate fi Insă preJntimpinat dacă vom re­ tanţii presei
terial acordat de Uniunea Sovietică locomotivă electrică Diesel, Înzestrată cu
un motor de 700 c p şl cu substaţii eke-
In lAtimJi ani au fost elaborate cu suc­ PE S C U R T
ces proiectele a aproximativ 100 de r.01 fcrtre mobile pentru aşa zisele trenuri elec­ Situaţie încordată în Maroc
tipuri de maşini pentru diferite ramuri in- trice A fost de asemenea pus In funcţiune • Potrivit relatărilor agenţiei France neralu) Gusbavo Rojas PinîLa a Post in­
durbrlale şi aproximativ 200 de tipuri de un turbo generator cu o capacitate de PARIS (Agerpres). — După cum rela­ prinderi Industriale, şofer» de autobuse şi
62 500 kwh Prease. generalul John Huli, comandantul vestit de către Adunarea Naţională Con­
maşini speciale, multe din acestea fiind tează presa pariziană, ituaţia din Maroc alţii. şef al forţelor ONU din Extremul Orient
Noile fabried construite tn anii pulerii stituantă a Columbiei ca prim mmistru
maşina grele S-au luat toate masurile populare, ale căror ateliere se întind pe o continuă să râmină încordată. Ziarul Importante unităţi mdftare şi poliţie­ a făcut o declaraţie In rare susţine ata­ al guvernului columbian Din noul guvern
pregătitoare In vederea construirii de noi suprafaţă de 7 milioane m 7 . au fost în­ „Franc Tireur” ©arie cl populaţia locală a neşti fraceîe au efeel/uat la Port-Lyautey curile calomnioase ale '.IsînmaAişlilor îm­ columbian tac parte Evaristo Soundis, -
maşini 51 s-au elaborat proiectele pantru zestrate cu utilaj modern. Iar fabricile răspuns la chemarea partidelor antn-colo- aşa-numlta operaţiune de „curăţire” După potriva Comisiei neutre de supraveghere ministru al Afacerilor Externe. Csrlos Vi-
prototapul altor maşini din Coreea
existente au fost completate st înzestrate ntallste de a declara o grevă generală cu cum menţionează ziarele, aceasta a fost llaveces — ministru de Interne, generalul
La secţia de forjă a uzinei „Klemenl • După cum anunţa agenţia France Gabriel Paris — ministru de război, Luis
cu noi maşini şl aparate de sudură, proiec­
GofctwakT din Vitkovlre a fost montată prtiejut aniversării detronării fostului sul- cea mal mare operaţiune de acest fel din Prease. la New Delhî ou reînceput trate- Caro Esoallon — ministru de Justiţie
tate şi executate în R. Cehoslovacă
o presă hldraukcă cu o presiune de 12.000 ar Sidi Mohammed Ben Vou&sef. La 10 au­ întreaga istorie a Marocului Din 10000 de tivele intre IVanţa şi'India In problem-' • Agenţia France Presse anunţă că gu­
Numeroase ramuri noi ale industriei)
de tone. având o greutate de 3 000 tone gust la Caseblanca, Fez. Rabat, Port-Lyeu- arabi care au fost verificaţi, au fost re­ posesiunilor franceze de pe teritoriul U- vernul Indian a adresat o notă guvernului
constructoare de rro^m din R Cehcr’.ovacS
Presa are o InMIIme de 13 melri şi este au luat o puleri 4 » dezvoltare Printre tey, Marrakech şi în alte oraşe. »u fost în­ ţinuţi 3 000 dintre oare aproape 2.000 se niunli Indiene Reluarea tratativelor a fosl brazilian cerindu-i să intervină pe lingă
folosită pentru lingouri în greutate de 250 ele se numără fabricile constructoare de hotSrttă In urma întrevederii Intre primul autorităţile portugheze pentru a permite
tone. O turbină uriaşii a fost livnlă no­ chise toate magazinele aparţtoînd maroca­ tflă încă la poliţie. Oraşul se găseşte de ministru indlarv Nehru şl ambasadorul
motoare eleotnce de Joos3 frecvenţă, apa­ nilor. La grevă au participat funcţionari începerea unor tratative între India şl
dului hidraulic de la SUpy, tn copiere fapt in stere de alarma. Franţei In India, contele Ostrorog Portugalia in problema reunirii posesiuni­
rate optice, maşini textile ele
pubttci, oameni at muncii dm multe între­
•Agenţia France Presse anunţă că ce- lor portugheze la India
Jledacţla şl Adm. 2laruluJ Str, 6
Martie, Nr. 9, Telefoo: 188-189, Taxa plItlU în numerar conf. aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136,320 din 6 Nov. - Tiparul mtrepr. Poligrafică de Stat DEVA