Page 24 - 1954-08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI

„Aplicăm în practică cele învăţate După cinci ani Decada culturii
la gospodăria colectivă
de la fraţii mai mari sovietici 44 Frumoasă este viaţa noastră acum cind Regimul de democraţi 0 populară acordă durt permanente, 70 de vitrine, 406 pa­
dm an în an obţinem rezultate tot mal o deosebită grijă, atât tipăririi oit şl di­ nouri etc De asemeni au mal fost orga­
mari. cind ştim că mimam pentru noi şl fuzării cărţii Lucrifl aresta este dovedit
Cu prilejul apropiatei zile da 23 Augvst, oameni al ■muncii care au avut fericita ocazie să studieze fn Uniunea Souletică şi prin faptul că acum in oadrul „Decadei nizate La oraşe şl sate un număr de su.ple
l$l exprimA recunoştinţa lor nemărginită faţa de marele }i puternicul popor «ouietic, al cărui umăr frăţese o constituit şi pon/tmi damiWUe noastre, cind începem să tntflnlri Intre scriitori şl cititori, 35 de
simţim din pfldti btnefacerrle muncii in co­ Oultuni" a fost organizată o Largă ac­
constituie tntodeauna un sprijin al poporului nostru muncitor. mun ţiune de tipărire ei difuzare a cărţii fn recenzii şl 75 de standuri permamnte la
In cei 10 ani de la eliberarea de sub jugul fascist, poporul român condus de Partidul clasei muncitoare a pornit hotd-
Ne aducem aminte cu obidă ş» ură ce-a fost rândurile maselor de oameni al muncii diferite arii.
rît sd muncească şl ză construiască liber, mărejele edificii ale socialismului.
Publicăm mal Joa ctteua scrisori ale unor slderurgrîjft hunedorenl care au studiat In Uniunea Sovietică. satul nostru înainte de 33 Augusl 1344 Fie­ Numai Ln regiunea noastră dc pildă, prin Oa urmare a acestei largi acţiuni de
care dintre Colectivişti îl cunoaşte oa pe popularizare a cSrţiL numai ln primeio
grija C-LkD C regional, au fost orgasdzate
un sat unde cel puţini erau stăpfnl tn el. trei zile ale „Dedadel Oulturii' 1 s-au vân­
Oameni da care tenl nedespărţiţi, care ne-au ajutat şl ne produetlvllalea muncii a crescut cu 39.96 iar noi cel mulţi eram servitorii. ca pe un până acum un număr de 21 de bazare ale
ajută ca ţl patria noostri să crească ţl să le sulă ţi aceasta pentru faptul că In sec­ eat unda domnea neştlLtvta de carte, mi­ cărţii ln diferite oraşe şl sate, 26 de ex­ dut, ou o reducere de 10 La suta, un număr
îmi voi aminti mereu înflorească, torul laminoare au fosl puse tn practică zeria neagră şi foametea poziţii. 83 de echipe de difuzare de La om de peste 1500 de cărţi de literatură, poU-
NICULESCU STF.FAN SI de inovafll raţionalizări ţl perfecţionări
Am avut fericirea sB studiez şl eu — Nu rareori unii din colectivişti ca : Radu la om, 30 de standuri ocazionale 10 sten- tlcv, ideologice, tehnico, ştiinţifice, etc
alaiuri de mulţi stvden|l din patria noas­ Inginer oţelar tehnice, care aduc combinatului economii Gheorghe şi alţii spun : — Eu am copii
anuale de S 000 000 Ici
tră In marea ţari e socialismului victorios. tn breout n-aveam ce să lo pun pe masă
Eu. fiu) unul lăcătuş mecanic am devenii Exemplul oamenilor sovietici lată aşa dar. cum noi lamlnatoril pu­ — plinea o vedeam rareori Acum pâine
Inginer in urma celor S ari de studiu In nem în practici ceea ce arr. vărul la oa­ albă găseşti cind vrei în casa mea. eopu
tară prietena de la Răsărit, a cSrel oşti dă roaţie şi la noi menii aovlellel. Cit de preţioasă este a- mei slnt îmbrăcaţi cum ao cuvine şl în­
ceastă experienţă t Ce mlndrl sintem noi vaţă oarte gratuit. Fiecare dirWre colec­
victorioase au Izgonit acum 10 ani de pe Un an de zile am lost elev înlr-un mar»
oamenii muncit din Republica noastră tivişti ie bucură azi de roadele muncii în
pămlntul târli noastre. hoardele cotropi­ combinat din oraşul Sfallno (U. R. S. S.).
populară, că avem prieten un aşa mare şl
toare e Iul Mltter. Im| voi amlnll totdeau­ Poale efl n-ar tl prea nimerit să zic elev. comun. îndirept<ndu-şl recunoştinţa către
glorios popor, ea poporul sovietic elibe­
na de oamenii sovletiel ţl In mod special, Illndcă am destule lire argintii prin păr morale popor sovietic eliberatorul patriei
rator I In veci această prietenie nu se va
de Hgurlle adine sBpale In memoria mea. Şl totuşi am losl elev )l nu mi pare rău noastre dragi si către partidul nostou care
alo acelor oameni ai ajutorul cărora am Am învăţat multe lucruri Irumoase acnlo djslacc ] ne-a călăuzit po un drum nou
devenit Inginer. Era mare de lot acel combinat, mult ANDRASESCU IOAN Ou patru luni ln urmă 3-au împLinit
Pr.rcS II văd ţl acum pe prol. dr. Plotr mal mare ca al nostru Am lost repartizat prim laminator cincn ani de cîmd a luat fiinţă gospodăria
Vaslllevlcl Umrlhln, de la care am Invi­ la secţia laminoare. Maistrul sub tnndu noastră colectivi
tat tehnologia do elaborare a otelului ţi cerea căruia lucrom era Ivan Grlgorovlcl La început am fost-33 de famill cu 219
teoria cea mal avansaţi In lormareo zgu­ Aşa ziceau toţi. Dc cclălolf nume, adică dc Problema destupârif sllckului ha teren Lueruriila ce La orice început,
rii In perioada de topire. Sau docentul numele familiei nu m-am mal Interesai a los< rezolvată eu mera mal greu plnfl ne-om deprins aă
Dlmltrl Conitontlnovlcl Butacov, de la care să-l aliu. M-am Interesai cum este orga muncim la un loc Succesele obţinute Insă
am tnvSfat prolectorea cuptoarelor Martin nlzst munca la aceşti lamlnorlşti sovletiri. Oricine a avut ocazia să treacă mal de din an ln an de gospodăria noastră, au
Ce oameni mlnuna[l I Cu cttâ răbdare ţi Am văzut că el schimbă lucru din mer«. mult pe la furnalele Combinatului meta­ fost un exemplu ţi un indomn puternic
lurgic „Gli Gheorghlu Dej' din Hune­
tiragoslr ne mal prrdau el lecţiile. Poţi după cunoscuta metodă Anfonlna Jandaro pentru ţăranii muncitori cu gospodării
doara. ar II putut vedea cum se proce­
oart sa uiţi asemenea oameni crescuţi ţl va aşa cum procedăm şl noi acum. Am indV'iduaJe din satul nostru ţl din satele
dează Iu desluparea şttcurllor cind tre­
educaţi de marele PariId Comunist ? mai observat cS. dată cineva calcă dis­ din Jur. Dacă la început am pornit ' pe
buiau descărcate furnalele la llccare ştie
Dar oameni minunaţi »m întâlnit ţi la ciplina muncitorească, se lormează o in drumul arătat de partid abia 73 de Camelii
trebuia ca Un om să (Infl ranga, lar aljl
practică, peste lot pe uofie ara trecut treagfi opinie împotriva celui vinovat ;| îl de ţănanl muncitori, astăzi numărul fa- 1 clişeu : Un aspect din timpul d»/uzării cărjtf Ia un slarud organizat în parcul
dai să bată cu barosurlle, plnâ ce Ieşea
Atn la Institutul din Sverdlovse, elt ţl la apare Imediat la getela de perele carica­ ml'liailor din gospodăria noastră este de oraşului Deua.
lonta din lurnal. Nu rare erau cazurile de
martie combinai metalurgic din Magmto tura, care stirneşfe cilul tuturor. JmJis 128 cu S60 ha teren
accidente.
gorac, combinat care poartă numele m i cutabil ca acel tovarăş se îndreaptă şi nu Gospodăria noastră colectivă s-a dezvol­
rolul Sfalln, «au la nou! combinat, Nljnîl numai că mal lipseşte nemotivat de la lu­ Această problemă părea să nu-şl gâ tat muiltLLitenaL creLndu-şi ferme anexe Manifestări culturale
Taghll am cunoscut oameni vrednici ţl cu cru, dar nici nu mal inlirzie Me-im con­ seasefl rezolvarea. $1 totuşi ea a test re­ Le Inceiput avezm doar 84 vite mari.acum
o Inimă largă, caracteristică omului so vins de eficacitatea acestei metode, când zolvată Am lost trimis de partid in Unlu avem 82 vite mart. 16 bucăţi tineret şi 19 Ln cadrul Deoadei Cu-IUirij, In zilele ce românească şl sovietică ln (terou) oraşului.
vlellc. am apUcat-o U noi în sector, după ce nea Sovietică, si învăţ de U lurnallştli de zacd ou lapte Ne-am dezvoltat ţi ferma ds urmează vor avea Loc numeroase mani­ Teatrul de Stat din Petroşanii va da Spec
Cunojtln|e folositoare am primit ţl de m-am întors din Uniune. Tovarăşul Seculj acolo. Nu mică m|-a font mirarea cind am ot La început avem 100 de oi. Iar acum festaţii oultural-artLstice tn mal multe tacade cu piesete „Sdmten Albac", Fete
la Inginerul oţelar Dimitri Constantinovici' loan avea urltul obicei sa vină lîrriu la văzut că descărcarea furnalelor nu sc tă­ avem 830 ol da rasă ţigae.'La feiL de la oraşe şi 9ate ale regiunii noastre. frumoase’ 1 şi „Afaceriştii", ln oraşele Lu­
Llsln. De !a el om aflat tainele din do< lucru, bu uneori mal venea şl ameţit dc cea ca la noi. cl în mod mecanizat. Iar 25 flamEu de aifblne ei te aveam în 1850, De pildă, in oraşul Deva, tn zaua de 19 pani, Lonea şi VuJoan In oraşul Hune
meniul conslrucjlel de cuptoare Martin, prea multă băutură. ) am ticul o carica­ lurnallstul care executa această operaţie am ajuns oa tn prezent aă avem 56 fami­ auguat, La CJluhul Muncitoresc „23 Au doara, in fiecare seară formaţiunile ar­
precum ţl organizarea judicioasă a schim­ tură bună, au ris loji, lomlnalorll de el. nu depunea mare elorf lii de albine In cadrul gospodăriei am gunt” se va ţine o conferinţă despre reali­ tistice ale clubului combinatului „Gh
bului de o{elnri pe locul de muncă ţl pri dar S a Indrcplot omul. Acum pol spune Am vă/uf multe în patria celei mal a dezvoltat şl crescătoria do porci. De la d zările regimului de democraţie populară ln Gheorghiu-Dej" vor preuenta spectacole ln
cape rea de e ţtl să te apropii de oameni liră şl greşesc că tovarăşul Setula este vansite tehnici din lume. dar gîndul meu, scroafe fâtătoare eîte aveam La înfiinţa­ domeniul culturalizării maselor, urmată di?
In toi timpul. unul dintre cei mal harnici laminaturi timp de 6 luni cil am stal acolo, era la rea gospodăria am aluna să avem 12 scroa­ un program artistic dat dc echipa de dan­ aer liber şi pe scenă.
întors in (ară după cei 5 ani de slu Aşa am procedat şl Cu alţii şl „leacul” s a (umallştii noşln care Icneau bătlnd cu cio­ fe cu 63 de purcel toate acestea au făcut suri a cooperativei „6 Morbe” şi orchestra In zilele următoare, se vor desfăşura
dlu, am căutat ţl caul să studiez ţl să dovedit excelent. canele. ori de cile ori trebuiau descărcate ca vanitumJe gospodăriei colective să creas­ „23 August” De asemeni, in ziua de 20 şi La salo manifestări artâstleo-eulturala
pun In pracllcă — In condiţiile specifice o Lemlnitorii lovlrtkl laminează ojelul cit furnalele că don an în an. Numai anul acesta prin august va avea loc o seară literară orga­ Astfel, ia numeroase biblioteci săteşti so
ţrlărlel noastre — ceea ce am învăţat de mal cald Noi nu prea ţineam socoteala Cind m-ain intors în patrie am spus fur- valorificarea unei cantităţi de produse re­ nizată de biblioteca regională 1n colabo- vor ţine recenzii Iar la căminele culturale
la fraţii noţlrl mal mari sovietici. Cu aju­ de prescrlpjiunlle tehnologice Şl am ajuns nallşfllor ce am văaul, pe unde am lost, zultate de la fermele anexe, am realizat rzre cu babiloteca dlu oului „23 August”
torul colectivului de muncilor). Ingineri ţl uneori chiar să rupem valţurile. Invăţind şl am adus vorba |l dc descărcarea tur­ un venit de 121.612 lei din care 7000 lei se var face audiţii colective La radio a emi­
tehnicieni al sectorului am reuţlt In cea din experienţa «ovîellcă, azi nu se mal la natelor împreună cu un cnlertlv de lur- am oprii la fonduJ de bază al gospodăriei după care va urma un program de muri- siunilor 23 August De asemeni. Ia Oaselo
mal mare parle să punem in practică ceea minează llngoul care nu are temperatura na11Şl am stadial apoi şi am pus în prac­ Lar restAil l-am împărţit membrilor ca că populară rominească şl sovietica, dat de cultura raionale vor ti prezentate tn
ce ne propusesem. Trebuie să arăt că nu prescrisă. Două fete din sectorul nostru tică metoda sovietică de descărcare meca­ avanş pentru mlele-muncă efectuate Gos­ de fanfara Sfatului popular regional ln flecare seară conferinţe despre realizările
slnt singurul din ojelărle care am studiat urmăresc, cu un aparat dc măsurat, tem nizată a (uniatelor. Am încercai prima podăria şl-a oonslruit din fondul de bază seara zilei de 21 august, bot Ln oralul regimului democrat-pop u) ar pe tărim local
in Uniunea Sovietică, (I mal slnt ţl alţii peratura llngourilor — una 4 ore, cealaltă dată la lurnalul nr. 4. Rezultatele ou fost un saivan pentru ol. Datorită veniturilor Deva va avea loc o conferinţă ln oare se
ca : prim topi torul LăbuneJ Vaier, prim- la tel — şl nu dă voie si se lumineze bune. Am extins apoi perforarea automată primite după zilele muncă, zeci de colecti­ va vorbi despre realizările regtmului de­ şi programe cultural-artistice.
înnlslru homolâ loan, maistru Bagnel Ior­ llngoul de ojet, pină cc acer,ta nu arc tem a ştirului şl la celelalte turnate. vi ţtti şi-au cumpărat tn ultim! doi ani. In ziua de 22 august, în toate satele re­
dan ţl al11 Ingineri ţl tehnicieni care au peratura de 1150 dc grade, lată că aii Munca cu ranga şl ciocanul a losl înlo­ mobilă, aparate de radio. îmbrăcăminte, mocrat popular pe tărim soci al-medical şi giunii noastre, la căminele cult/urilo, se va
devenii specialişti de nădejde In labriearea nu se mal rup valjurlle. Dar nu numai cuită cu perforatorul. Furnallştll nu mal biciclete şl alte obiecte pe oare nici nu un program arlisblc. dat de formaţia clu­ ţine conferinţa „10 ani de la eilberarea pa­
oţelului. allt. Lamlnlnd cil mal cald, nu mai .laeem asudă bâtind cu ciocanele |n rangă şl le-au putut visa în anii cind La cSrma ţâ­ bului „23 August", Iar tn ziua de 22 au­ triei noastre", urmată de programe cultu­
Roadele muncii noastre continue sini nld rebulurl slnt leritc de accidente Această rojlo rii erau capitaliştii şl moşierii. gust fanfara Sfatului popular regional va
acelea că mulţi prim topilori eu elaborat Am văzul cum fin lamlnatoril sovietici nalizare a losl rfiiplălllă din plin de că­ Ţflrarrt-1 muncitori din comuna noastră, ral-artişti ce. lar seara vor avea loc serbări
numai in acest an peste SO dc ţarje ra şedlnjele organizajlel de partid loji co­ tre conducerea combinatului, dar nu acest care au păşit pe drumul gospodăriei co­ prezenta un concert de muzică populară cîmpeneştl.
plde. In înmiea ojelarllor vrednici st allB muniştii luau euvlntul, criticau lipsurile, lucru este Important, cl laphil că experien­ lective au scăpat pentru totdeauna de ex­
tovarăţll LăbuneJ Vaier, Coslaahe Vaslle, veneau Cu propuneri concrete pentru Im- ţa înaintată a oamenilor sovietici aplicată ploatare. devenind adevăraţi stăplnl pe
Ocder Gheorghe ţl alţii Am obţinui suc­ bunlfă|lrra muncii, nu rămlnea nîcl o pro la noi a dat roade Furnaliştl, intreg po roadele muncii lor.
ces» ţl In domeniul reglementării reglmu blemfl nedczbălulă sau ncrazolvali. La noi. porul nnstru muncitor îşi îndreaptă gindul — De cind mă ştiu pe lume n-am avut
■ ul termic al cuptoarelor Prin regleinţn pînă nu de mult, dare ) criticai mal „ta­ Sl recunoştinţa nemărginită lafă de po­ atltea bucate la case mea citc am astăzi — Uf? CinSTGA C<£ta DO, IOA
larea regimului lermic se înţelege urmă re" pc cile unul, nu I mai vedeai la şedinţă, porul sovietic acum la capătul unul de­ a spus ooleetavistiul Beju nie cind a pri­ ABIIieRSAltt A eiUBfJRÂRJIl
rlrea temperaturii In partea de Sur a gră aşa rum a făcui de pildă, tovarăşul Socol ceniu de muneă liberă, şl nu va ulla ni­ mit avansul din produsele realizate de Ia
tarelor, consumul de combustibil, lempera Nlcolae Am introdus şl noi metoda de a ciodată acea *1 de Augusl 23. cind dea­ fermele anexe Mare l-a fost bucuria cind tâmjui raoAsme pe cmjr
lura aburilor pentru pulverizarea păcurii. ţine şedm|e bine pregătite şl organizate, supra patriei noastre a răsărit un soare a primit 12,200 kg brlnză dc oaie. 14.265 GiLoiRiioAşene M»e
etc. ne am apropiat mal mult de oameni, l-am nou. kg lină, 9 kg miere de albine şi 800 lei ca SOTii-eiice
In vederea ridicării nivelului profesional ajutat să ţi ridice nivelul politic, cultural Purnalişlil cinstesc cea dc a 10 .i ani­ avans pentru zileJe-muncă efectuate DÎnă
al tuturor ojclarilor am mijlot ţl (Inul şl profesional Tovarăşul Socol şi mulţi ca versare a «liberării palrlci dind tot mai în prezent în gospodărie ..Acum am tot DIRECŢI/i
cursuri de minime tehnice, la care au par el, astăzi silit combativi, nu se sIîcsq i3 multă fontă elaborată după metod# sovie­ ce rni este necesar ln oasâ. Copil nu duc
tlelpat 36 de turnători. Lectori au lost a critice Şl ştiu să şi indreple greşelile cind tici A. Flllpov. Numai până la 12 august dorul de nimic — a spus colectivist ui
cel care au studiat în U R S 5 precum li sc dîî ajnlnr. Oamenii nu mal lug dc cri nu losl dote pesle plan 518 tone de Ionii, Beju". Cele spuse de colectivistul! Bcju se DIFUZĂRII
ţl conducători dc partid ţl sindicali, care Mcă şl luptă continuu pentru sporirea pro (nr productivitatea muncii a crescut la potrivesc pentru toţi colectiviştii noţ'Lrl,
au predai cursanţilor ţl lecţii cu caracter (Jucţlel de laminate. Nu e*te intîmptător turnate cu 6.12 la sută. (aţă de 3 la sută cit care păşesc cu încredere pe drumul pe FILMELOR
politico Ideologic. faplul că sectorul laminoare a terminal Se angajaseră lurnaliştil tn cinstea Iul 23 care ne conduce partidul.
Păstrez o adinei reeunoţtin|ă partidului planul lunii acesteia incă dc pc data di August. LUCA GHEORGHE
nostru care m a trimis In ţara sovietelor l| august, începind ca de la această dată ARTEAN IOAN preşedintele gosp colective Brazdă Nouă” OR6ANI2£AZA HM CICLU DE FILME
la învăţătură ţl oamenilor sovietici pric- să producă in contul lunii septembrie. Apoi, tchnicîan-lurnallst din A/poldu3 de Sus—Sebeş
SOVIETICE SI ROMINESTI
Citeva din multele înfăptuiri ale celor 10 ani de muncă liberă A apărut „Flacăra“
Popoml nostru muncilor nu va putea Hunedoara A fost lărgită capacitatea de lulia o frumoasă casă a copilului, unde Nr. 15 (40)
uita niciodată an vale vrem am sub care Internară a spitalelor noastre, numărul medici bine instruiţi ţi surori speoial pre­
Numărul IS al reviste! . Flacăra” esfe
a trAld In erupţii ani al exploatării bur­ poturilor crasctnd cu peste 300%. gătite. acordă o Îngrijire părintească mi­ Liopat In reportaje, fotoreportaje ete. Programul ciclului de filme sovietice şi romîneşti
ghezo- moşiereşti Istoria patriei va po­ Pentru pruna dală se poate vorbi de eilor ocrotiţi.
dintre care cităm : „Brigada, noastră”, o
meni întotdeauna cu ură şi obidă despre asistenţa imediată, acordată muncitorilor Aplicând tn condiţiile noastre bogata In cinstea ce'.ei de a 10-a aniversări berg", 20 august „Nepoţii gornistului"
o<rfQe vremuri in care omul muncitor em din întreprinderi îji aceasta prin faptul experienţă a medicinei sovietice in ceea re interesantă prezentare cu fotografii a eliberării patriei noastre, întreprinde (seria f), 21 august „Prieteni credin­
privii cu dirpreţ, In care .munca era des­ ci în anii puterii populare au îest înfiin­ priveşte oorotlreo copilului, rezultatele nu caricoturijfi.ee din activitatea unei bri- rea cinematografică regională de stat cioşi” (film sovietic) 22 augusl „Repu­
considerată ţl socotită ca o Irujosire. Ne­ ţate dispensare de Întreprinderi cu un au intirziat să se «râie ln regiunea noas­ păzl tifemlţte, reportajul „Prietenie’' al Hunedoara, organizează intre 23 August blica Populară RorrunA” şl „Marinlcâ",
şterse vor rămâne paginile care vorbesc mare număr de staţionare tră mortalutiatGa infantilă a scăzut cm Q- scriitorului $tefan Andrei, care aduce şl l septembrie ac. un CICLU DE 23 august „Focuri pe Fluviu” (Ulm so­
despre insţpălmîntuAoarelo cifre cane ară­ Au fost create r.poi in domeniul sanitar proape 80%, taţi de nivelul ta care s-a ellifarulul (mofTini din vlafa minerilor FTLTvrr. sovietice şl romineşfi, ln oraşele: vietic). 24 august „Mltrea Cocor" şl „Da­
tau numărul celor roţi de tuberculoză ori ţi antiepidemic, sanepidurile — untităţs caro menţinut In trecut Ump de decenu noţlrl, reportajul „Cert mai tinrtrd maea- Deva, Petroşani şl Hunedoara. ruri smulsa naturii", 25 august „Tnţr-un
Bite boli soctaJe ţl care se stingeau lip­ n-au existat în trecut şi care folosind pe Lupta Impotnvo tuberoulozei, boala care trd" fn care este prezentata evoluţia lo Tn oraşul Deva, la cinematograful ,Fl- port îndepărtat" (film rovietlc) 26 au­
siţi de asistenţa medioalâ. soară largă mp-oda de educare sanitară e a secerat mii de vieţi in trgeut, a consti­ landei Balaş şl altele Retmio conţine dc limon Sârbu”. vor rula începând cu dMa gust „O scrisoare pierdută", 27 august
Mul/te moşteniri triste ne-au rămas de csrtăţemJcrr, urmăresc preveni re\a ţi comba­ tuit de asemenea un obiectiv de seamă asemeni un bogat material literar din care de 23 August următoarele (Urne : .Şcoala bărbăţiei", 28 august „Nepoţii
la hulpavul clrmuiton ei vremurilor nen- terea bolilor Lnfeeto-eontagioase penbru regimul nostru. Cele 2 sanatorii cităm-- poeziile poeţilor maphlart din 23 August .Nepoţii Gornistului" (scris gornistului" (seria II).
tru totdeauna opuse Prin lupta încordată R P R Horvath lmrc, Horvath Islvan.
Urmtnd cu fadelitate lurmnosul exemplu TBC. care existau In regiunea noastră, ca ti 24 august „Scanderberg'" (film sovie­ In oraşul Hunedoara CICLUL DF
a poporului muncilor ele au fost însă In Hajdu Zotţan şl Arthur Bzrdos. poezia
al Uniun-U Sovietice, prima ţară din lume ţi spitalele ţi dispensarele de acest (al, tic) 25 august . Prieteni credincioşi” FILME ie va desfăşura tntre 21 }1 30
bună paiTTte lichidate, iar altele sânt pe ‘.n ceara ce priveşte ocrotirea mamei ţl sînt înzestrate eu un putamLc armament lui Tlberlu Lltan „Ala-Tău", schija tul (film sovietic) 26 august „Republica Popu­ august 21 august „Nepoţii gornistului"
cale de a fa Hrhldate acum In anii regi­ copilului, această problemă în Republica an/tt tu bercul os şi cu un personal modica] Marin Preda „îndrăzneala” etc. lară Română" şl „Mannicâ - . 23 august (seria I) 32 august . Seanderberg" (film
mului democrat ^popular, nivelul de trai Cititorilor din faro noastră care nu
Porpidară Română ss bucură de o deose­ bine pregătit Ln această dtrecţic „Furtună pa Nipru" (film sovietic) 20 sovietic!, 23 august „Prieteni credmcicşi"
material jl culturali al celor ce muncesc îndrăgit cărţile marelui scriitor sovietic
bită atenţie Organizarea sistemului de La toate aceste Însemnate realizări ale august „MJ'Lrea Cocor" şt ..Daruri smulse (film sovietic), 24 august .Republica
a ownrt. grija pentru omul muncitor fi­ MihoiI Solohov, revista „Flacăra” te a-
ocrotire a mama ţl copilului, traduce ln regimului nostrru. se mal adaugă apoi gri­ naturii” 29 august (1 lntr-un port Înde­ Populară Română" şl „Marinlcâ”, 25 au­
ind o chestiune dc pnm ordin a partidu­ duce un Interesant fragment din volumul
fapt grija regimului do democraţie popu­ la pe care acesta a avut o pentru asigu­ părtai" ffdm sovietic) 30 august „O scri­ gust „Furtună pe Nipru" (film sovietic),
lui ţl guvernului Omul a deverul cu a- 11 al romanului . Pămînt desţelenit",
lară pentru femela muncitoare şi oopilu) rarea spitalelor, daspansirelor, a circum­ soare pierdută", 31 august „Şcoala cu­ 26 august „Mibrea Cocor" şl „Damrl
devărat cel mai de preţ capital. In anii re iar pictorul M H Maxv publică un In­
el. scripţiilor etc cu un personal calificat şi rajului” (film sovistie) l septembrie „Ne­ •mulse naturii”. 2? august „Intnun port
glmului de democraţie populară au fost teresant articol despre opera marelui
In regiunea noastră, oa de altfel pe în­ corespunzător oa număr Astfel in regiu­ poţii gornistului" (seria II) îndepărtat (film sovietic), 23 augusl , : 0
ridicate o mulţime de cpitale, oase de naş­ pictor rus JUya Rcpln
treg cuprinsul patriei, au apăr/ut Institu­ nea noastră numărul medicilor a crescut La Petroşani CICLUL DE FILME va sonsoare niendută", 29 august ..Şcoala
tere, dispensare polxcWrklcl, puncte sani­ Articolul scris pentru .flacăra" de începe Ln 2iua de 19 august după OuraJulul” (film sovietic) 30 august „Ne­
tare etc. Grija pentru sănătatea oameni­ ţii necunoscute ptnâ nu de mult, cum strtl faţă de hrcout cu peste 6 ort.
matemlltâţlle. oasele de naştere, spdtaîelc Privind ln urmă peste aceşti 10 ani de scriitorul argentinian Alfredc Varela — cum urmează: 19 .august „Scander- poţii gormstulur 1 . sena II).
lor muncii e devenit o preocupare de că­
de copil, Iar In mediul rural dispensarele ieolizări minunate ln domeniul muncii despre filmul turnat după romanul sau
petenie a statului nostru. de copii ou staţionare Tar pentru ca fe­ „Apele vin tulburi”, reportajul lui Vic­
Că IntT-adevSLr acest kieru este o reali­ sanitare, păţim ou încredere înainte, con­
tor Russu „Iadul polben" despre viaţa
tate. o oonflirmA atTtaa ţt atâtea realizări meia muncitoare *â-şi poată desfăşura vinşi că munca noastră stăruitoare nu poa­ de mizerie a minerilor din Sicitla, „Co­ C I T I Ţ I ultimile cărfi noi apărute în editurile noastre
minunate, lrvf4piuite ţl in cadrul regiu­ ncsttnghcrltâ activitatea sa economică, te să ne aducă decât fericire Mergînd şi
nii noastre Ln domeniul medico-sanitar culturală şl socială, pe timjpiil cît ea se pe mal departe in acelaşi ritm de activi­ meta cu trei cori”, pamjlefut scriitorului Maria Banuş — Desipre pământ — 2.00 t. Ludo — Gură de lup — 3.50 lei ;
Aşa de pildă, dacă în anii regimului bur- găseşte In procesul de producţie, ecpllul tate rodnică, asistenţa medicală pentru *attr»c I. Ludo — cu ilustraţii de cari­ lei; Mlhal flenluc — In frunte comu­ Fianeinc Munteanu — Lenţa — 3.90 tei ;
ghezo-moş1ere«c exista un număr extrem esie ocrotit tn creşe ţl cămine care au omul muncitor va fi din ce în ce mai com­ caturistul Fugen Taru, — şi altele, aduc niştii — 3,50 tel : fon Brad — Cu sufletul <3 Oprescu — Pleterul Pop dc Saatmnry
de redus de circumscripţii sanitare, spi­ luat o largă dezvoltare De asom?nea le­ pletă. )tchidîndu-se astfel una din rele cititorului aspecte din realitatea ţărilor deschis — 4,50 Iei ; Mihai Benluc — Mă­ - 1200 te ; Ion Pas — Va veni n zi —
tale, sanatorii TBC. etc astăzi, sub conti­ gile statului nostru acordă concedii plă­ mal grele moşteniri ale trecutelor regi­ capitaliste rul de lângă drum — 4,25 Lai ; Petru Du- 3,05 lei : Cezar Petreacă — Vinn şi veîl
nua ţi înţeleaptă îndrumare a partidului ţile pentru femeiffe însărcinate, pentru te­ muri de exploatare. Ln care ocrotirea ce­ Numărtil mai cuprinde imagini cu milnu — Despre viaţă şi Cărţi — 3.65 - 6.80 Ici î 1. Poscadi - Detaşamentul 7
hui© şi pentru timou! necesar îngrijirii lor re muncesc nu prezenta nici un fel de actualităţi din (ară şi străinătate, jocuri lei; C Ignătescu — Zile învolburate — - 2,30 te ; A. Corn-.» — Student — 2 50
ţi guvernului, au fosl construite spitale
dispensare, sanatorii TBC, puncte sani­ ccpiilor bolnavi. mierea distractive, poşta redacţiei, recenzii, ele 3,10 .lei; K'ss şl Kovacs — Furtună in lei; Cezar Pettescu — Ajun.de revoluţie
tare etc. intr-un număr de 1—4 ori mii O grijii deosebită acordă statul noslni MAT.HERU HORAŢIU Bogatul mafcriol ilustrat este eopletat munţi — 1.7S lei; Emil Isae — Poezui - 5,60 le; H. Deleanu - şi Radu Qou-
mane — Au apărut spitale noi. înzestrate democrat-popular ţi copiilor fără de fa­ medic pediatru al reginuii Hunedoara de 4 planşe în culori reproducând lu­ alese — 4,00 leu ;■ Eugen Jcbeleanu — rcanu — Carul Benneî — 1,25 .lei ; -Vî-
cu orii mai modem utilaj, cum e de exem­ milie. din mediu tuberculos Pentru aceş­ distins cu insigna ,,Evidenţiat în munca crări ale unor pictori din R D Ger­ Versuri alese — 12,00 te , /. Luda — cuţd Tăria se — M-<am făcui băiat maro
plu ori dhJ Imcwrtianftul centru metalurgic tia a (oti construită nu de muR la Alba- medico-9anttarâ'* man ă, Anglia şl Australia Donmul genera) guvermeazâ — 8,60 lai: - 4,35 Ud.