Page 25 - 1954-08

Nr. 65 DRUMUL SOCIALISMULUI P»» 3

M u n c a c u a c t i v u l d e p a r t i d Minerii discuta despre realizările regimului nostru
Vulcan. Cea roai veche aşezare a ratoert- tinuat agitatorul — şl din aceştia 12 ani ca In 1950. Magazin a sţpecdale ne deser­
veai, e-au construit şcoli nod pentru copil
î n r e g i u n e a H u n e d o a r a Jnrcfiin Valea Jlulud-Im gorâ ?1 peatxăzl flor- am muncit la AninoaAa, pentru că mina noştri, biblioteca sindicatului nostru ere
noastră au inchls-o capitaliştii tn 1928
fotfi mare Grupuri de minări se tn dreaptă
spre mtoâ In lurvp ce Alţii vin de la lucru De la Vulcan la AJll-noasa slut 8 ton perste mU de volume ce no aşteaptă să le citim.
” Renana CC «1 Partidului Mumci/toresc * oare ea oanfacţtoneazĂ tufuri şl alte pro. ou lămpile Ineâ aprinse E ora schimbului deal In ploaie, fu/u/nă şl zăpadă Acordtad/u-ne marea crtaste de e sărbători
ftamîn oare a avut loc la august IMS a IOAN COTOŢ dure metalice pentru agricultură Pe santiemalo de construcţii munoa do ase­ am umblat noi ced de la Vulcan pe Jos. Ziua Minerului, tl ctad întregul popor
arătat c4 una dintre sarcinile Importante Dar încă nu toate comitetele raionale de menea e tn toi Magazinele sînt plme oare La Lupani, care la Anlnoasa. sâ pu­ muncitor din ţara noastră ne sărbătoreşte
ale organelor conducătoare de partid dta prim secretar partid antrenează activul de partid la stu­ Oarnem grăbiţi şi voioşi se salută. tem ciştlga olte o buoată de pline pentru pe noi minerii, partidul şl guvernul ne-a
Întreaga ţară este de a etiringe In Jurul al Comitetului regional Hunedoara dierea şt controlul muncU organizaţiilor Un gru© de tineri mineri aste crjTnt în familia ooastrâ. ;l de multe ori. foar­ pus ta fruntea clasei muncitoare.
Iar un Urg aotev de partid cu ajutorul oâ- al Ftartaritaui Muncitoresc Romta de partid. Unelte comitete raionale de par­ drum de un rmnor mii tn vîrstĂ. te de multe ori am fost trimişi După ce a terminat tovarăşul Ripolţca-
nda să tatârecscâ şl mai mult legătura ♦ * tid folosesc tn eoest scop numai pe acti­ — Ei, cum v-a mere ? acasă : „azi n-avem nevoie de mineri" nu, minerii au Stat un timp lâcuţl Nici
«Unire partid şl marele muncitoare. Plena­ dlşti au fost repartizaţi pe lingă cercurile viştii aparatului de partid Acest luaru — Bine. — răspunse unul dintre al Am Ani de-a rin du 1 am muncit numai unul nu vota să pleoe- Le-a mers la Inimă
re CC o subflimeat efi un rol important In Invăţămintulul de partid El au aţutet m rlsfrlTige nega/tiv asupra mucaU orga­ terminat cu suitorul, avem 90% d arpă sire cUe 12—14 zile intr-o lună Străzile Pe­ cele spuse de agitator
munca cu activul de partid eu adunările nizaţiilor da partid Experienţa ne învaţă Paste tot simp ritmul puternic al mun­ troşanilor, a Lupeniului şi Vulcanului, o — Bina al zis tovarăşe Rapolţeinu, — a
propagandiştilor să ridice nivelul Ideoto-
regulate ale «ntovului de partid, care dau că numai acele comitete de partid care sa cU. ol vieţi» Vulcan, mină cu st naturi ceflorialte oraşe miruere enau pline cu şo­ început tovarăşul Petro schi Pe vel t'u am
ftec&rta comunist, tadiflareiD/t da «Kamaniul gic al cursurilor. Comitetul raional a or­ sprijină pa un larg activ, careul pleacă groase de cărbuni, multe din ale Mnd meri ; mulp pu apucai drumul pribegiei fost slugă La stâpio Lnilnte de a deveni
ta dare lucrează, posl-bJlifteteB de e Înţelege ganizat oanafâtiilrl metodice, a ajutat bi­ atent urechea la cratlcUe acestuia, la su­ aproape La suproiflaţĂ sd U50T de extras Apoi mai timu, pa vremea cLnd pregă­ miner. Viaţa noastră nu se deosebea mult
m«l bine saroinlle trasate de partid şi ro­ rourile organizaţiilor de bază să Instituie gestiile şi sfaturile Iul pot să oondueă amuţită de capitalişti timp da 22 de ani. teau războiul Iar murdar, capitalişti) au de e voastră Era val de ea O zl bună ş»
lul său tn lupte pentru Înfăptuirea tor. un oantrol permanent tn ceea oe priveşte munca in mod just şi pot sâ-^t îmbimitâ- redeschisă în nnll regimului democrat- avut nevoie dc cărbunele nortru. Atunci zece rele, o zi minram şl doua nu Astăzi
calitatea Învăţământului.
Caiăuzlndu-«e tn activitatea sa de hotă- teascâ activitatea lor de zi cu zl Comite­ popular, trâiort® dm ţ»Lio. se dezvoltă ne­ dacă noi minerii nu socoteam norma soco­ cîştig bine Am şl o vacă. am lot ce-mJ
t+rea plenarei C C al P.M R, Comitetul Pozitiv în munca Comitetului Di tonal de tele de partid Care subapreciaz.5 rolul şl contenit tită de ei in metri cubl. Si nu prea aveam trebuie tn casă. Stat mulţumit.
regional de partid Hunedoara se strădu­ partid Petro^uii este ajutorul concret dai importanţa activului şi nu sb sprijină pe * chef s-o scoatem, eram băgaţi la arest şi — Oa un urs âm lucrat In pădure la
ieşte să siringă tn Jurul fiecărui comitet organiza pil or de bază Sprljlnlndu-se ps al se r>up de masa recurg la metode âd- Io una dtn sălxle sindic atolul s-ou adu­ trimişi inapo» nemincaţl tn mină.
de parttd raional şl orăşenesc un Larg ac­ activ, comitetul raional a ajutat comitetu­ rrrlnlstnatl/ve. birocratice de conducere, oare nat 14 mineri Este gi-upa sindicală for­ Po bitnlnul Mlhau Ştefan, de multe ori Bumb eşti, Ddranţos şl prăpădit ea val de
tiv; să ae constate cu el, s4-l folosească In lui de partid al minei Aninoosa să învio­ stat extrem d« periculoase şl dăunătoare l-au escortat pe Jos plnă la Petroşani şl mine. — a spus tovarăşul Karâcsonyi Ru-
reanlvarea problemelor oare etan In faţa rez» viaţa Internă de partid, »Ă ac ti vize se în mumei. mată din echipele tovarăşilor Koiâcaonyl Înapoi numai pontau că lăces parte din doll Banii ce-l cîştlgam nu-ml ajun­
regiunii pa membrii de partid la discutarea tuturor LApsurl de acest gen «-au manifestat Rudolf şl Ria<pa3ţBanu lozn Toamal acum comitetul sindical. Daz lupta noastră tot geau nici pentru mine unul sin­
au leişit din mină Pe faţa ileciiizia înflo­
De un real ajutor pentru caroltertta re­ problemelor. Membrii de partid aint In deseori tn munca Comitetiflul raional de n-eu puiul-o stăvili. Am Luptat ş» mai dîrz gur de mtaoare. Azi am ctad copii şl sa­
gional de partid au tost propunerii* tăcute fruntea luptei pentru ImbunătĂţtrea In­ partid Birad Inexistenţa munco cu acti­ reşte zlmbetuL, tn ochjl fiecăreia sa poate pantru drepturile noastre, Iar cînd oe-a
da aotivufl de partid la discutarea rezulte - diciilor de producţie. vul a Îngreunat îndeplinirea la timp a citi volayia Şl au tot dreptul eă fie voioşi eliberat marea şi glorioasa Uniune Sovie­ larul pc care U odştig tml asigura exis­
taior luerărttor congresului frunteşilor din Comitetul do partid al mmed Jieţ Lon<?a sarcinilor şt « tăcut ca munca politică să Au rmiticut bine. FtespecrtSndu-^i angaja­ tică, ne-am scuturat de el paniru tot­ tenţa fără grija nllel de [nîtoe Azi trăiesc
gnspodĂriffle egTlrole cscĂeabrve ale repu­ fie înlocuită uneori ,prân metode birocra­ mentele luate tn cinstea «dai de 23 Au­ deauna De atunci viaţa noastră s-a schim­ ca un om
a fost ajutat să înlăture o serie de lipsuri gust I-r» primo decadă a acestei luni, e-
blicii. ReaMnarm acestor propuneri a COBI tice do conducere, prin dearete şl circu­ bat. — Avem multa reaLlzărl, — a luat cu-
existente tn organizarea procesului de pro­ ohlpa condusă de tovarăşul Karâcso-nyl
trfbuit la îmbunbiăţtaea murvcll politice Ita lari Aceste lipsuri se explică şi prin fap­ — Aţi văzut înainte muncitori la băl ? vlntul şl tovarăşul Gundei Eugen. Nu as­
ducţie, s& elaboreze o serie de măsura con Rudolf a realizat o dopăşine de 43%, Lsr A tntaobat tovarăşul Rapolţcanu Afcolo
rtndurUa ţărănimii muncitoare, ceea ae a tul că comitetul regional de partid şl mal cundem însă că mal avem tacă şl greu­
crete pentru îmbunătăţirea activităţii mi­ eohipa tovarăşului Rapolţeanu Ioan o de- mergea numit maiorul comandant al jan­
ajutat sâ fie create numai în idtimVI timp ales Instructorii comltebului regional con­ tăţi. mal avem multe de realizat, efid
nei. Aceste măsuri sin!: mărirea circu­ ply»re de 80% pe aceeaşi decadă, lucru ce darmilor şl directorii acţionari aJ mino-
peste rece gospodării agricole colective şl trolau slab minea comitetelor raionale de lor In arm regimului democrat-popclar totul tn zece ani nu am putut înfăptui Dar
laţiei vagonetalor, inventarierea sculelor pe Le va aduce oLştigiiri brumoase, aproape
întovirâ^tn pentru lucrarea ta comun a partid Tocmai de aceea lipsurRe din mun­ tot mai mulţi mineri îşi pebrec concediul noi 3 ta tem hotăriţt, tă Le tafrtagem şl
sectoare^ îmbunătăţirea îngrijirii lor şl de două ori cit salariul de bozi.
pămSntulul ca Comitetului naional Rrad au fort des­ in oase de odihnă şi la băi Anul aceasta suo conducera de zl cu tl a partidului, să
predarea lor pe schimburi, organizarea 5« La «oslnea a Iacii doi mineri tovarăşul
Discutarea ou activul de partid a mar­ coperite cu întârziere o parte dintre noi om fost la Tuşnad, alţii obţinem realizări şl mal mari pe drumul
mod regulat şi pregătirea temeinică a Rapolţo^nu loan, agitatorul gnu pe! aindt-
şului IndepflindrU Indicaţiilor Karvaral C-C. Munca rtabă a arganakr de partid cu la mane ne-am petrecut concediul, mr construirii vieţii noi tn patria noastră
''crznsfituinloT de product 1 ® P® sectoare şl oala, Începu convorbirea:
din ausust (1953) ou privire la ridicarea activul- are efecte negative asupra muncii copii ne stat ta tabere pîonereştl dragă.
pe întreprindere. Tovarăşi. In artele acestea muncitoru de
continuă a nLvefl/uăuil de tml joatertes 9i poiitica de partid şl asupra muncii econo­ Mina noartrră e dc ncreeunoicut. E uti­ *
Rezultate bune tn munca cu activul de pe întreg cuprinsul patriei noastre fac
cuteimal al oamenilor mundl a ajutat co­ mica Astfel se explĂcĂ şl faptul că In u- lată complet ou masml sovletce înainte, In toate locaLLtăţUe Vădi Jiului, afteâc
partid e obţinut de asemenea Comitetul bilanţul realizArdor regimului nostru "de-
rpului regional de partid Bă îmbunătăţi av­ nalo organizaţii de bezĂ munoa în ceea ce unealta de bază in nună era roaba şi tir - acestea au loc numarojse a&esnnea con­
ei folomraa rezerveiar interne in întreprin­ raional de partid Hunedoara. Iată un priveşte prtrăirea dc candidaţi este negli­ mocrat-pop\xar E bine oa noi ocj care nâoopul. astăzi nu exiiti loc de muncă vorbiri. Agitatorii, folosesc variate exem­
deri In sooprufl lărgirii producţiei bunuri­ oxamiplu La Combinatul siderurgic „Cli. jată. ea nafllnd Considerată oa sardinfi a Etotem mal tn virată, si ne reamintim pu­ fAră porto rotor sau ciocan do abataj. Avem ple din realizările regimului nostru demo-
lor de larg consum. Drept urmare, sorti- Gheorghlu-Dej" au existat serioase lipsuri Întregului comitet şl a activului de partid, ţin de vraţa de mizerie pe oare ara dus-o de 4 şi jumătate ori mai multe craţere ta crat-popuL&r, ceea ce ff tace pe mineri fă
meniul mărfurilor de larg consum In re­ în organizarea luptei pentru îndeplinirea a toitovgll organizaţii de partid, ci numai tnzlnto de 23 August 1914, şl e btoa ca şi Valea Jiului decât fn 1944, de 5 ori mal fie mal legaţi da mină sâ Iubească mal
giunea noastră a faet Ukrgtt ou 30 de planului de producţie Comitetta nai anal o a una! secţii a comitetului. hinanJ 3fi afle de ceea ce am scăpat noi multe locomotive şi de £ ori mai mult petru şi partidul nostru, face oa În­
trecerea in cinstea măreţei aniversări să
articole hatărttaă se Consulte ou activul asupra cau­ Este important ca toate organele de ca sâ preţui ase 4 mai mult viaţa de astăzi muie ventilatoare. Pentru protecţia mun­ se desfăşoare cu elan sporii
în şedinţele plenare şl in şedinţele bi­ zelor acestor lipsuri din întreprind ore şi asu­ pnrtid să şe sfătuiască zl de zi cu activul, — L-uarez de 23 de and tn mină, a con­ cii a-o cheltuit In 1654 ou 300% mai multe L K AJ4DA
roului comitetului regional e fort discutată pra căilor pentru înlăturarea tor. La con­ să se sprijine pe eL s5 se preocupe de
In mod * pecia! problema Cum comitete! a sfătuire s-a constatat că lipsurile provin creşterea şi educarea lui atât pe linie poli­
raionale şl ojăşenecjU de partid folosesc In dtn alaba organizare e muncii politice de tică, ri!t şi profesională, să ţtnă adunări In oraşul Deva a început pregătirea propagandiştilor
munca lor aotlvul de parţari Comitetul re­ ma&Ă In rîndurille muncitorilor eu privire regulate cu aotlvul. căci numai astfel vom pentru noul an şcolar în învăţammtul de partid
gional o adoptat o serie de bot&ittrl menite la in trecerea socialistă şl mişcarea inova- putea traduce In viaţă cu succes hotărâ­
aâ îmbunătăţească munca cu aotlvul de tartLor. Fiind ajutat tn această privinţă de rile partidului şl guvemu&uJ. Comitetul orăşenesc da partid Deva, ctad La pregătirea propagandiştilor, a di­ pe care au concretizat-o cu exemple dta
parlid activ, comitatul raional a luat o hotărâre Folosind efectiv activul de partid la UTTntmd IndicaţUlle primite dta partea co­ fuzat ztidla trecute broşurile ou lecţia t-a munoa tor practică.
Cu ajutorol activului de partid comitetul prin care obligă toate organizaţiile de par controlul tndaplimirll hotArinilor adoptate, rni totului regional de partid e trecut la se­ tatltuiJatfl „întărirea alianţei alasel mun­ La sflrşitul discuţiilor 3-8 tăcut o scurtă
regional de partid a obţinut oarecare re Ud şl sindicala să la măsurile neoeaare organizaţiile do partid au posibilitatea de lecţionarea propagandiştilor pantiru oercu. citoare ou ţărănimea muncitoare, sarcină apreciere asu/pro felului tn care 90 des­
zeitate in îmbunătăţirea metodelor sale de pentru desfăşurarea largă a întrecerii so­ a aiytirwva pe toţi comtmirtil la o muncă rile 91 cursurile oe vor funcţiona In noul an centmailă a partidului”. * făşurat seminarul de pregătire a propa­
muncă, in elaborarea unor hotăiin con­ ciabile. Cercul asooaţtei ştiinţifice e In­ aotivâ, să facă don el luptători hotărîţl, şcolar al tavăţAmtatiuita de partid Prima şedinţă de pregătire a avut toc in gandiştilor şi s-a cerut să se tacă propu­
crete şi exarc.tarea unul control maţ ginerilor şl tehnicienilor din combinat a oare să mobilizeze mase largi de oameni al Tuturor propagandtştdor LI s-au făcut mua de 6 august a. c la oare au luat parte neri pentru ca serata ariile ce urmează să
efioace in ceea ce priveşte tadasxUnirea lor. fost îndrumat să studieze mal atent toate muncii In lupte pentru construirea soct-a- ruîioscute cercurile şi cursurile care vor 38 de propagandişti. Aceştia au discutat se deşiăşoare la un nivel şl mal înalt
Conferinţele raionale de paruri ţinute propunerile de inovaţii făcute de munci­ Usrmflul tn ţara noastră lua fiinţă In oraşul Deva şl metodele de problemele: „învăţătura morx in-lcn trai­ Printre altele s-o propus completarea
de curlrad au axă/tot că comitetele raionale tori Oa urmare a îmbunătăţirii muncii Problemele lărgirii naoontenite e rfn- pregătire — sâpt&mtnală — fără scoaterea stă despre ţărănime", „Importanţa alian­ cunoştinţelor referitoare la problemele
de partid au început să fofloseascâ mal larg politice de masă, întrecerea socialistă 5-o durilor activului de partid, atragerii In tor din producţie ţei 'dintre clasa munoltoare şl ţărănimea dato prtatr un documentat studiu Individu­
activul in lupta pentru aplicarea In viaţă lărgit considerabil la acest combinat. Pla­ munca de zl cu lă a unor noi şl noi cadre Pentru oa să se asigure o temeinică pre­ muncitoare şl asigurarea rolului de con­ al ţi prin partialDarea activă La discuţii a
a bolirtrUor part'-dtaul şl guvernului. A- nul de producţie pe trimestrul I * fort de­ din aparatul economic p din aparatul de gătire a propagamdWtillar, pa lingă secţia ducător el clasai muncitoare", „Trljila Lo­ fiecărui propagandist.
ccisla a contribuit la creşterea nivelului păşit de combinat cu 4,3%. In trimestrul I xtat trebuie să stea In Centrul atenţiei tu­ de propagandă şl agitaţie a comitetului o- zinca leninistă”, etc Le sfîrşLtu'l seminarului s-a difuzai bro­
mu noii polltlco-organlzatoriee a comitete- au fost aplicate mai multe invenţii şl ino­ turor organelor de partid şi organizaţiilor răşonesc de partid, 3-a forma/t un colectiv Da discuţi! au parMclipot tovarăşii Rtpao şura cu cea de a doua lecţl* intitulată :
lrrr raionale şl la îndeplinirea cu mal mult vaţii deoît Ir» tot cursul anului 1053 Ele de partid. dintre coi mai buni propagandişti, oare au P,, Tatu Gh., Badiu N., Nelega F., Pieaairu „Marxlsm-Lqitaismul despre roîul mase­
succes a sarcini dor economice şi politice au dat economii de pesta 2 milioane do lei Educarea necontenită a activului de par­ oa sarcină să pregătească lecţiile pentru N., Asandd T. şl alţii, caro dezbâbind a- lor populare ta Istorie . pe care propa­
Drept exemplu poate îl citat Comitetul La o consfătuire oare a avut loc la co­ tid, grija permanentă pentru ridicarea ni­ Kamiinerliite săptămânale. oeste prohleme la un nivel înalt, au dat gandiştii urmează s-o studiete 9-0 dis­
raional de partid Petrejand, care se ocupă mitetul raional de partid în problema des­ velului lud politic şl Ideologic constituie un Comitetul orăşenesc de partid Deva, tire- dovadă de mult Interes ta Însuşirea lecţiei, cute ta seminarul viitor.
permanent de creşterea şi educarea aoti- coperirii resurselor locale şl a rezervelor mijloc sigur pentru ImbunAtăţirea întregii
vului de partid, sa consultă cu al la re­ interne, activul de partid a făcut o serie munci, sporirea eapacd/tăţil de luptă a or­ R e z u l t a t u l u n e i
zolvarea celor mal importante probleme de propuneri preţioase, ca. de plidâ. ex­ ganizaţiilor de partid. Ou cit organele da m u n c i f r u m o a s e
Cu ajutorul activului, comitetul raional d? ploatarea calcarului şl a varului, punerea partid şl organizaţiile de partid vor munci In întrecerea socialistă oo se desfăşoară locul i pe întreaga regiune RaalLrind pla­ ţeg, se duoe o muncă susţinută pentru
pirmd a luat mIzuri eficace pentru oa in funcţiune a fumatului de vor de la G«- mal bine cu activul, cu abft ele var înde­ In cinstea celei de a 10-a aniversări a ell- nta global Iw vSnzârl cu 135% la vtaaarea menţinerea drapelului da fruntaşi pe re­
membru şl nemambril de partid Încadraţi văjdla, Colectarea fierului vechi pentru o- plini ou mai mult succes rolul lor de con­ berărti paibriei noastre între cale 25 de uni­ cărţilor romîneşti cu 148%, Ier La vînzaraa giune şl pentru a obţine re oul la te cît mal
tn reţeaua invĂţimlntului de partid aă-şi ţal&rie In cadrul realizării acestor propu­ ducător politic al oamenilor munau. tăţi ale Cantrulita de librării şi difuzare a cărţilor sovietice ou 283%, această libră­ bune la vîrazarea cărţilor ta timpul des-
poată însuşi temeinic bazele marxlsm-'e- neri, la combinatul siderurgie a fost /js Articol apărut In ziarul .J’cntru pace cărţii din regaiunaa noa-riră, oale mai bune rie a primit drapelul roşu de unltaţ©.frun­ făşurărti Decadei CuJlturtJ
nin ia mulul. Membrii comitetului raional în funcţiune laminorul mic pentru valo­ trainică pentru democraţie populară rerultate eu fost obţinute de „Librăria taşă în întrecerea soolaliStâ . p fAfca^tu
de partid $1 tel mal pregătiţi propag An- rificarea deşeurilor de la laminoare, din nr. 33. Noastră” din Haţeg, oare 6-a olaaat po In prezent la „Librăria Noastră" din Ha- corespondent voluntar
Unitatea în acţiune şi o coordonare timpu'lui de muncă, pentru îngrijirea
elicace a muncii de fiecare zi a (ost ma>şiniilor şi utilajelor, etc. Cooperativă
Ce a adus întreprinderii noastre deasemenea o preocupare a noasLrS. putinţă obţinerea unor realizări în­ fruntaşa
Un faotor hertăritor oare -a făcut cu
Pentru aceasta am iniţiat şedinţele
operative zilnic. în acesfe şedinţe la semnate şi oare se daloreşte In pri­ ’ *
măsurile tehnico-organizatorice oare pamtici-pâ comducâtorii lehnlci mul rind organizaţiei de partid Şi sin* EncJ de la intrarea tn magartnw] nr. J
caire intră în proce'ul de fabricaţie din
dioalc, este mobilizarea şi antrenarea
acea zi. conducătorii organizaţiilor po a cîţi mai mulţi muncitori in întrecerea mixt din comunii Vinerea, te IraprasJone.
liiice din întreprindere, se analizează socîaiKsti Noi ne putem pe bună drep­ axă ordinea dcsăvlrjită, rafturile tiadte cu
Uzina de reparai utilaj minier din şezăm maşinile fn secţii, alft ce roţilor de vagoneţi, apoi modificarea pe scurt munoa din ziua precedentă şi tate mîndri cu faptul că in momentul toi foita de mărfuri Ş» mal alea com/porta-
Petroşani esle o întreprindere oa'bî le vechi cît şi cele noi primite, cuptorului electric de la turnătoria se propun măsurile ce trebuie luafe de faţă avom antrenaţi în întrecere pc rea personalului care deserveşte aceasta
joacă un ro>) deosebii de important In pe operaţii în sistemul rulant, de oţel mirundu i se capacitatea, re- pentru ziua respectivă, punîndu se pe bază de contracte 96% din totalul
buna desfăşurare a procesului de pro fâcînd totodată şi o repartizare ra­ condiţionarea a numeroase scule după primul plan: organizarea şi aprovi­ muncitorilor, cifră care a depăşit în­ cooperativă. Atft reaponsab-Ăta magarl-
duc(ie în minele din Valea Jiuilui Ea ţională a maşinilor pentru executarea metoda Kuzneţov oare ne a adus e zionarea locurilor de munci, calitatea săşi angajamentul pe care ni l-am luat ntaud tovarăşul Orăolvm Simian, dt şl vta-
are saroina de a lărgi şi îmbunată[i pieselor, ceea ce a dus la inlătuirarec conomii lunare de cca. 10.500 lei şi produselor, disciplina în muncă, re­ în cinstea zilei de 23 August zătoarea Cl or an Raveaa, se străduiesc eă
condîtii'le de echipare cu utilaj a mine timpilor morţi, mărind în felul acesta multe altele Pc Ungă aceslei, pentru ducerea rebuturilor, etc. — Care au fost rezultatele concrete deservească ctt mal HvilUat ourrvpărSteni.
lo>r. problema de-a cărei justă re2ol product-ivilatea muncii. îmbunătăţirea condiţiilor de protecţia Acest fapt a făout ca să putem in- pe care le-aţi obţinut ? A întrebat în Orgontatadu-şi munca duoâ metoda so­
vare depinde în mare măsură Îndepli­ Un alt inconvenient, care îngreuna mu noii, am instalat cu resurse proprii stiitiui un control a>l muncii mai sever, încheiere corespondentul nostru.
nirea planului la extracţia cărbunelui producţia, era acela ci la secţia a- o maşină de fabricat apă ca-rba-ga­ mai eficace, să întărim disciplina în vietica Korovleta el au reuşit «a obţLaA
Ţinî.nd seama de sarcinile ce-i revin, justare şi montaj precum şi la turnă- zoasă pentru muncitorii uzinei. muncă şi să imprimăm o unitate *de — Prin a-plicarea măsurMor lehnico- tn munca lor succexe frumoase. Locul de
conducerea uzinei a căutat merou să lorie, deservirea cu materie primă, — Pînă acum ne-aţi vorbit de o se­ acţiune în procesul de producţie. organizatorice arătate mjî sus. am muncă fiind bine organizai tn timpul li­
reuşîf ca în prezent să obţinem o pro­
pună In aplicare măsurile cele min piese şi alte materiale era insuficientă rie de măsuri tehnice pe care le-aţl lu­ — Am vrea să ne spuneţi — a în­ ductivitate a munolî pe întreaga în­ ber cele 48C de minute stat folosite din
efioace menite a descoperi şi valori­ şi producea goluri în producţie Acest at, am vrea să ne spuneţi ceva şi des­ trebat în continuare corespondentul plin. Vtazăton! xtau de vorbi cu cumpără­
fica 1? maximum rezarvele interne şi inconvenient l<a-m înlăturat însă, prin pre măsurile organizatorice. nostru — care a fost ajutorul organi­ treprindere ou peste 45% mai mare torii stfâttnnd'j-l asupra materialelor şl
ia{ă de productivitatea aceleiaşi pori
a organiza activitatea creatoare a confecţionarea şi instailaroa a cîle în­ — Experienţa sovietică şi cea clş- zaţiei de partid şl sindicat pe care oade a anului treout. Iar In anul tre­
Întregului coleottv. că un pod rulant la aceste secţii, apro­ tîgată de noi înşine ne învaţă că 1-ajl primit tn această privinţă ?. cut, faţă de 1952, productivitatea era ajutîndu-i la ales Oamenii muncii dta co­
Rezultatele frumoase obţinute de vizionarea Şl deservirea locurilor de o condiţie principală în mărirea pro­ — Ajutorul organizaţiei de partid muna Vinerea şl celelalte sate din Jur
colectivul acestei uzine, ne-a făcui să muncă devenind în .acest fel satisfă ducţiei şi productivităţii muncii, a îm şi siaidioat din întreprinderea noastră întrecută de aproape trei ori. In felul merg cu drag La această cooperativi.
cerem tovarăşului Farcaş Emenic. să cătoare. De asemenei, pentru mărirea bunătăt,î.r.n calităţii produselor, etc.o este de necontestat. Trebuie să măr acesta am reuşit să aducem planul la Cooperativa din Vinerea este o coopera­
ne împărtăşească ctteva din măsurile •randamantului )a secţia turnătorie am constituie ridicarea calificării munci­ turisesc că ori cile eforturi am li de zi. ba chiar sâ-l depăşim De aseme­ tiva fruntaşa pe raion Drapelul roşu de
nea am reuşit să reducem rebuturile
tehnico organizai orice ce au dus la luat măsuri de a mă-ri parcul de şa.si torilor Pentru aceasta am căutat sâ
succesele obţinute uri la formare, pînă atunci insuficient pus noi conducerea lehnico-aidmini- de la 12% cît aveam înainte, la mai fruntaşi decernat în urmă cu cttva timp.
4 faţă de cerinţele producţiei, fair pentru activizăm pe cît pasibil cabinetul nos­ straţivă, nu am fi ajuns la nici un re­ puţin de 4%, iar c\aillta<tea producţiei a este un puternic Imbold în munoa celor ce
lichidarea aglomerării pieselor turnate tru tehnic, să-l înzestrăm cu tot mai zultat fără acest preţios ajutor. Nu crescut ş! ea simţitor. desarvesc cooperativa El muncesc cu
La întrebarea pusă dc corespon­ la secţia de curăţire, am mărit capa multe materiale de specialitate, cărţi a existat nici o acţiune în cadrul uzi Cu toile succesele obţinute pini în
dentul nostru : „care au fost primele citalea acesteia. telmice etc Aceasta a dus la creşterea neî, de orice natură ar (i fost ea. oare prezent de oolectîvul nostru nu pot perseverări ţi pentru a păstra şl pn mal de­
măsuri ce au necesitat a li luate?’’ Dar pentru îmbunătăţirea procesu simţitoare a numărului inovaţiilor să nu fie simţit sprijinul politic al or spune însă că nu mai avem şi parte drapelul ctştigat Niciodată coope­
tovarăşul director Farcaş a declarat; luî tehnic in uzina noastră, nu ne-am propuse de muncitori şi care aduc un ganizaţiei de pairtid, sindicit şi al lipsuri, că toate ce s-a.u putut face, rativa dta Vinerea n-a rămans să nu-şl
— înainte. In uzina noastră produc oprit aci ci am căutat ca mereu să gă •rea) folos proc-v-jilui de producţie organizaţiilor de masă s au făcut de acum Dacă am afirma realizeze planul In luna trecu» de pildă
ţia suiarea muJt prin faptul că maşi­ sim noi căi caire să ducă fi mărirea Numai In anul acesta au fost înregis Rolul mobilizator a.1 acestora In e acest tuoru am greşi. Colectivul nos­ planta a fost realizat şl depăşit cu 9 %.
nile din secţii enau alezate la în (tripla­ productivităţii muncii, la creşterea trate peste 80 propuneri dintre care 15 îaborarea şl realizarea măsurilor teh- tru este conştient de aceasta şi de i- Conduoarea cooperativei din Vinerea ta
re. piesele în fabricaţie necesitînd a fi producţiei. In această acţiune trebuie sînt de acum aplicate. De asemenea, nico-organizatorice a avut o impor­ cee? nu va înceta lupi a pentru ca şt
transportate la distinje mari. apoi să remarc ajuitorul preţios al inova­ pentru ridicarea calificării cadrelor tanţi deosebită Din arest rol al orga de acum înainte să meargă pe oa.lea frunte cu preşedintele ol Herleo Simian,
readuse, ceea ce făceau ca în special torilor din întreprinderea noastră. Cu tinere an iniţiat un corp de instrua- nizaţiilor de purtid şi sindicale, s a descoperirii şi folotiriî de noi rezerve se străduieşte pentru a face faţă cu cta®te
la piesele mari. sase piardă foarte ajutorul lor şi al bogatei experienţe a lori predici, dintre muncitorii specia născut controlul de masă, prin care interne în scopul ridicării continue r saroimlo:- ce le-au fost taOredir.taîe, aiigu-
mult timp, Ingreunind totodată şi oamenilor sovietici am 'reuşit sa facem lişti, menit să se ocupe îndeaproape s-a ajuns la cunoaşterea concretă a. producţiei şi productivităţii muncii, rind în mod permanent o buni aprnvirio-
munca. Ex'.mînfnd temeinic această multe, ca de pildă mărirea vitezei la dc aceştia b locul dc muncă, măsură multor rezerve interne, la educarea devenind astfel un sprijin şî mai îctiv nsre a ţăranilor muncitori cu mărfurile
situaţie, am reuşii, cu efortul co­ strungul revolver, care a lidicat sim care a dat şi dă rezultate din cele muncitorilor pentru roaMzarea dc eco­ în producţia minelor din Valea Jiului
mun al întregului colectiv, să a­ ţitor productivitatea la confecţionarea miai bune. nomii, pentru folosirea raţională a şî din întreaga ţară. , neceaare. /