Page 26 - 1954-08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 65
PEKIN (Agerjjnes) — China NVrai nului nostru, dacă ©I va îndrăzni să sa
traivwnoite textul rapor kill/ui cu privxre la Raportul lui Ciu amestec© ln treburile noastre Interne, va Declaraţia Biroului Politic
situaţia mtemaţianaJă prezentat, ta 11 au­ trebui să-şi atom© răspunderea pentru al Partidului Comunist
gust, la caa de a 23-a yedmţi a Consiliului toate urmările grave decurgînd dm acesta
Ouvann amanta! Pqpular Central, da CLu cu prinire la situaţia internaţionala aot© agresiv©. Francez
Eti-Jai, premierul Consiliului. Administra­ Ţlrlla care au participat La oonfennţa PARJS (Agerpres) — Ziarul „L'Hu-
tiv de Stot 51 mcruslrru Alocări tnr Extei - nala. promovată necontenit de Uniunea blemei coreene nu a fost totuşi nicidecum în Aaa şi in întreaga lume d© La Geneva şi^au luat obligaţia să res­ manite“ a publicai declaraţia Biroului Po­
' ne a) H. P. Chineze Sovietică, a judii un rol important la «roasă de pe ondinea de n Noi sinlem După ce a vlzatart Republica Demoarrtă pecte, în relaţiile lor cu cele trei stat© litic ©I Partidului Comunist Francez in
L« îmcoputui reportului său, Ciu En-lal conferinţa de la Geneva. Spiritul de com­ ferma in convingerea noastră că ests ab­ Germani, delegaţia Republicai Populare ale Indochlnej, suveranitatea, indepen­ legături cu discutarea in Adunarea Na­
q subliniat că de la crearea ei, Rapublica promis, manifestat de Franţa Şi An­ solut necesar să se reglementeze oît mat Chine re a vizitai RapaibUca Populară Po­ denţa, unitatea şl integritatea teritorială a ţională Franceză a tratatului cu privire la
Populară Chineză a declarat tn repetate glia la conferinţa de la Geneva. preoum curind problema unificării paşnocs a Co­ lonă, Uniunea Ropubbcnlar Sovietic© So- acestor ©tal© şi să s© abţină de la once „comunitatea defensivă europeană 1 , caro
rindunl că este gata bă stabilească şl să şl efortunJe depuse de ţările de La Co­ reea. în condiţii prielnica pentru urutetea cusJUste şi Republica Populară Mongolă. In fefl de intervenţie in treburile interne ale a fost fixată pentru 28 august. După cum
dezvolte rulaţii diplomatice cu orice {ară. lombo (India Indonezia, PaUlstan, Birma- naţională a Coreei şi penrtru asigurarea timpul vizitei noastre in acest© palm ţări acestor state. Considerăm că aceste prvi- se subhmazâ în declaraţie, „cercurile gu­
pe baza prmopulor de egalitate, avantaje nia şi Ceylon, care au Luat parte La con­ păcii in Asta şl în întreaga lume frăţeşti ne-am pătruns d© canştiimţa tm- ciţpnt trebuie să LI apdje&te in reda {Iile vernante american© car ca acest tratat si
reciproce si respectarea reciprocă a Inte ferinţa de la Colombo — N R) In special Cerrcrile agreaive din Statei© Unita nu buourMoare a forţei cresrf-nrl© a toitraror dintir© loaite ţănle. China nu ore toci un (ie ratificat de către Franţa înainte'da
gritâţn terltnruafle ţi a suveranităţii, lor in de India, in vedarea încheierii ormletn- numii ci subminează pacea şi priomuiasc ;Ari]ar frăţeşti Ln tniibt© cu Umuinea So- fel d© intenţii d© a atenta La teritoriul al­ vacanta parlamentară".
problemele Internaţionale s-a pronunţat ţhilul în Inbochina, au contribuit, de ase­ dezbinare io problema Coreei şi Lndochl- vQeticâ, şi a put©msoci lor solidarităţi. tor state şi nu va admite, în nl<d o îm­ Biroul Politic al partidului comunist
caniscvHTbt pontau scopuriUe nobde ale menea, La succesul caniarinţei de la Ge­ rel, dar msligă. de asemenea, la crearei Partea ftmală a raportuhid său. Ou Bn- prejurare, nici un fel de atentat la terito­ consideră declaraţia preşedintelui Consi­
păcii In lumea inUreasă şi ale progresului neva Roţul pe care U juoat Republica uner blozuri militare o9tile ln Extremul Lal a consacrat-© polabcia cercurilor agre­ riul său din partea altar state Chma nu
omenirii Dar cercurile agresive din Sta­ Papul ară Chineză la conferinţa de ia Ge­ Orient, în Asia de sud-est, in Orientul sive din S.U A faţă de Rotniblica Popu­ are toci o Intenţie do a viola suveranita­ liului de Maniştn câ Io »fir şl tul apropia­
telor dezbateri va pun© chestiune© de În­
tale Unde, care nu se pot împăca cu fap­ neva a fost unanim recunoscut şl el nu Mijlociu şi neeăz% o nouă încordare In lară Chznezâ tea altor ţâm şi nu va îngădui, to nici o
tul câ domunţia reacţionară a olicii eisn poile fl ui nici un fel ignorat de cerourile Asia Popoarele Asiei doresc insă psce şi Caro uni© agresive din Statele Unite, a împrejurare, nici un fel de violare a su­ credere. ca un Indiciu al tendinţei guver­
nului „de a obţine rataîicarea tratatului"
kaişiste trădătoare, spnjmdă de Statele ■agresive ale Statelor Unite. colaborare, 'ar nu râabni şi vrajba Dele­ daoilarat Ciu En-A*, încearcă în .Tiod sis­ veranităţii «ale de către alt© ţări China şi prl© urmare „de a aproba reînvierea
Unite, a Cost înlăturată de poporul chicez, Realizarea aoordurdor in problema res­ gaţia Refubfcriil Popula re Chineze a pre- tematic să sâvirţească o zntervenpe ar- nu are ruca o Intenţie de a s© amesteca
au adoptat o poaiţie duşmănoasă faţă de tabilirii pioh In In.dochin2, obţmută la >.entst La conferlriţa de la Geneva propu- mstă. amsnmţind China ou război de pe în afacerile Infenne ale altor state si nu Wehnmachbuluj şl înarmarea revanşarzi­
lor germani". După ca arată urmărWe ne­
pqporul de 6C0 COO 000 al Chinei, carp a conferinţa de la Geneva, nu ţn«v»mnâ narea ca ţările Asiei să se consulta intre irel ânc/nturi şi anume t de pe IXaivan, dan va ingâduf, Iti nici o împrejurare, mo un faste pe care Le implică „comunitatea de-
fost eliberat, punLnd la cale o intervenţie încă traducerea in fapt a acestor acor­ ele în ©copul de o dspune etortun co­ Coreea şi din Indochina. fn prezent, o- fel de amestec în treburile interne ale fansavâ europeană". Biroul Politic subli­
izmată imrprjtnva lui şi ameninţând cu duri Chiar In momentul cind aceste acor­ mune, as\mnindu->şl oblig'iţlile realproce oo- dată cu inchaieroa acmistiţiu'lu» In Co­ Chmei dm partea.altor stat© Chiria nu va
războiul. Subîtrulnd că politica de agre­ duri eu fast realizate la coniarmţa de la îespunzătoar© în vederea menţinerii păru reea şi restabrllrea păcii in Indochina, în­ ameninţa niciodată securitatea altor ţăn niază câ potnvit declaraţiilor adepţilor
siune, promovată de cercurile agresive Geneva, guvernul Sta toi or Unite a decla­ ş! securităţii In Asie. Acas&tă propunare cordarea m Asaa -alăbeşte treptat şi toc­ şi, în oicb o împrejurare, nu va admite înarmării Germanie) occidentale, ea ar fl
„inevitobdă", „Adevărul est© insă altul —
din Statele Unite, constituie izvorul unei rat că raf\iz8 să participa, aflători de ce­ a noastră nu arre in vedere intâtorarea mai din această cauză oeretmile agresive n»i un fel do smeranţare a securităţii s© spuno în declaraţie. Dacă Franţa
am enunţări permanente pentru nace In lelalte ţâri care au partiarpat la con­ vreunei ţări din Statlee Unite, in străduinţa Iov ds © Chinei din partea altor state. va
Asia şl In lumea întreabă, Ciu En-lal a ferinţă, la sarcina comună de asigurare Refermdu-se la vizsta tăcută in India orea din nou Încordare, incxsoccă să ex­ Este necesar să arătăm că continuînd spune „Nu" — reinarmarea revanşarzilor
afmas atenţia asupra Capiului că SU.A a restabilirii pinii in Indochina. ' Este şi Birmaraa şt la deolariţiile comuna chi- tindă mtnrvenpa armată prin folosirea sâ ooupe Taivunul, să asigure apărarea germani va fi cu oeputiraţă. Afară d©
şl-c'j Intensificat în ultimul) timp, activi­ dar ca careurile agresive din Statele no-lndiană şt chano-birmanâ, Ciu En-lai mei Intensă a grupului trădător aJ lui grupului trădător al lui Cian Kal-şt şt aceasta, propunerile sovietice cu privire
tatea de subminare împotriva păcr în Unite nu vor permite înfăptuirea nestin- Cian Kas^şt, adăposti în Toivam. pentru a să săvîrşeastră intervsnţla armată, cercu­ Ia convocarea unei noi conferinţe deschid
a spus: In aceste decimaţii comune, cele posibilitatea luării unor hotărîrl paşnice
Asta jemtâ Ş) deplină a aoordurHoc reali - duce un război prrateresc înspotriva Chi­ rile agresive dm Statele Unite nu numai
trei guverna au căzut de acord tn unani­ care să excludă înarmarea Germaniei, si
De aceea, a declarat Ciu Eu-lat, pentru zate 1a conferinţa de U Geneva. In ul- nei continentale şi a regiunilor de litoral cl violează in4egritat©a noastră tenton-
mitate să r.dapte ede cjicl principU ele asigure respectarea intereselor naţional©
a as'gura picea şi securitatea In Asia sl timpul rirmp, ceicunlle agresive din Sta­ coexistenţei paţyvics — ca prlnoipfî că­ Din momentuJ ocupăm Taivanului, gu- ală şi suveranitatea noastră şi se amestecă ©le Franţei, sâ creeze condiţii pentru o
tn întreaga lume este necesar de a zădăr­ tele Urate îndeamnă intans AustraLa Noua v armii St ai îJ or Unfle a supus corvtrolului ln treburile noastre interne, dar şi sporece,
lăuzitoare de bază In raporturile dintre apropiere trainică intra popoarele francez
nici uneltirile cenzurilor agresive din Sta­ ZeetaiKfâ, Tailanda şi Faipdnele la crearea China şi India şi dintre Chma şi Birmanlo său treburile mdi/tare, poiituce şi econo­ de asemenea, primejdia unui râzbot In
tele Unite, cure au drept scop creares un oi aşa-numitulul bloc defensiv al Asiei da -Smtcrn de părere că aceste ckicî princip,i mice ale Taivamidui, ftransformîndu-l in­ ExtremuJ Orient şi intensifici încordarea şt german şi să corespundă cerinţeior se­
Încordări, şi de a lovi in mod sistematic Eud-esH, înceroind să atragă la crearea Iul pot fi apilidate, de asemenea, în relaţiile tr-o colonie a S U.A., precum şi intr-o bază internaţională, impiedioind în ©cest fel curităţii tuturor ţârilor europene".
în politica lor agresivă SanciniJe ce ne Anglia şl Franţa, ba chiar incercirsd să drntre diforitele ţâri şi in relaţnls rnler- miiitarâ in vederea unui atac asupra ţârii Chma şl alte ţări să se bucure de bine-; In deoLaraţie se vorbeşte despre nece­
stau astăzi in faţă constau In a asigura determine ţărde de la Colombo să par- nr.ţicmale în general Qmd am discutat pra- noastre Ui Organizaţia Naţiunilor Urate, tacerde p&cii In acesta împrejurimi, cind sitatea unităţii de acţiune a clasei munci-
împreună ou alte ţări cointeresate. deplina Uoi(pe Ls acest bloc Nu este greu de în­ guvernul Statelor Urat© impune cu forţa cercurile agresive din Statele Urat© creea­ toara, a tuturor patrioţilor şl partizanilor
Mema restabnJbru păou în îndnoh±na cu păoio, in lupta împotriva creăriJ „arma­
traducere In viaţă a ocordurdor cu pri­ ţeles că acest bloc se orgarazează, îndeo­ pe reprezentanţii gnipaUn Lrădâtor aJ iui ză în mod sistematic o încordare în Ex­
Mo Şl Muv proşediTilcfle Republidi Demo­ tei europene" pentru a „îndepărta peri­
vire la raotabi/Lrea păcii In Lndcvhim. sebi. împotriva Chinei şi ou scopul de a dan KaJ-ş», dngpi aşa-rişl reprezantaaţi tremul Orient şi apără grupul trădător al
crate Vtartarvn, în tirrvpid VrCLkarti noastre colul ce ameninţă patria şl Lumea".
reali rate la conferinţa de la Geneva, si a submina calabcmor&a eolaotlvă Ln prob) om a el Chinei Racant au avui loc, comc©mit©u/t Iul Oion Kai-şl in războiul dus de el im-
la tronAdera dentre China şi Vietnam, pre­
depune toate eforturile, ca şi pmă acum. Indochineză a ţărdor participante la con- la Washington şi Tfeipeh, tratatove între poUxv© repunJilor noastre de Litoral şi a
şedintele Ho ŞJ Mân şi-a exjprimart părerea
pantei e obţine reglementarea paşnică a fenwiţa de La Geneva Dacă vnauina din cerourll© agresave dan Statele Urai© şi gru­ insulelor noastre. 9-a produs recent un
câ aceste cina principii sint aplicsbzla în­
prohlemei coreene ; tn s lua măsuri hotă­ aceste ţări se va aJăVura ooroundor agre­ pul tirâdărtar al lui 'CXan Koi-ş) ou privire Incident regretabil, constând din faptul câ, PE S C U R T
tru totul pentru Întărirea şl deevctttarea
râte pentru eliberarea Taivamzlui in sco­ sive din Statele Unite în ooasta aoţiuni la încheierea aş a-minutului tratat bilate­ din greşeală, a fost doborit un avion oivLl
relaţiilor do prietenie dioflre Vaotnam, Lacrs
pul asigurării suveranităţii $1 integrităţii de dezbinare, cauza cormată a restabzliru ?i Oim/bodgia Considerăm ci dsacă aceste ral de securitate mubuală In aceiaşi timp, erelez.' N© exprimăm intrciga simpatie 8 După ouro transmite agenţia Kando
lerctoroaJe a Chined ; In a Iritării şl dez­ păcii în Indochina va fi pclmejdua/tă, iar omci prioio^ari vor f» sprijinit© şi de alt© cencuriile agresive din Statale Unâte în- faţă de vnotranele acestui nefericit inci­ Ţuşm, secreterid general al Cabinetului
volta ocrtabararea paşnică a Chinei ou cs- QfpbtVTrea acordurilor cu privire la Armis­ ţăjv, teama şi ingrtjanarea, «fire există In­ ceancă aă înjghebez© aşa-numala uniune dent In aceiaşi trmp. considerăm că est© d© Miniştri al Japoniei. Kindzi Fulcuhaga,
lelattite ţăxl ale lumii, in confarrratate ou tiţiu în Indochma poate fi zâdămirată tre ţârde c© au atitudRu ostile una faţă defensivă dm Asia de nord-est, formată şl mat necesar «5 ne opunem provocărilor
rele omad pnmcpii : respactairea reciproca De aceea, noi oredem cu lArie câ ţănle din reaoţicvrarb japonezi, oUca lui Li Sin Statelor Urate, manifestate sub forma de a confirmat ştirea că viata în SU A a
de alta, vor ceda locui sentimentidui secu­ primului ministru Şigeru Ioşkia, oare ur­
e Uvtegniiâţii tanâUmnîe şi suveran rtăţu. cobrtoreaate trebuie să asigure în comun Man şi clica trădătoare e lui Cian Kai-şL intervetvţle armată şl ameninţări de război
rităţii şl inoreden'i reciproce ; atunci air fi
neagrere/unea reaiprocă, neintervenţia unui apliraneo deplină a acordurilor ou priwf Oeroorde agiresuve din Statal© Uruite au şi ln Extremul Orient deoarece pohhaa de ma sâ aibă loc in septembrie, va l< din
cu putinţă să se stabilească zone noi şi
stat In frreburiăe mttame ale oiituj stat, Li restathldrei păou in Indochina şi să sa Lrimas in această regiune unităţile lor rra- agresiune dusă de Statalo Urat© este sursa nou amânată
mai largi ale păou in Aswa şl să se împie­
egalitate şt avantaje reckrroce, precum şi Opună energic planului careurilor agresive Irtare maritime şi aorione, perutru a de­ tuturor dezastrelor şl nenorocirilor
dice ca cftiwmJe agresrve di«n statele Unite 8 Dup3 cum transmit© agenţia Reuiter,
coexistenţă paşnică ; in a depune toate dun Statale Unite. monstra în permanenţă forţa lor, pentru a Este necesar sl sut>bnjem ci provoca­ in urma invitaţiei adresate de Franco,
efortumfle pentru insta'trairea unei păci Ciu En-laa a consacrat o porte conside­ să transfomie aceste zone in focare ale EârvJrşI acte de provocare I© frantuerale ţă­ rea umu război mondial este menirea ch­ primul ministru al Greciei, Pape gas, m-
adteotavo 4n Asta rabilă din raportul său problemei regle- războiului şi ale organizării de btocuri mj- rii noastre şi a sprijină blocada Litoralu­ eu trădătoare oaanlcaişisie. Acest mănunchi
Tine când la chestiunea rezultatelor con­ mantărtd ULigii'lor internaţionale pe calea litora osloJe In conformitate ou această lui nas tara, exeratntă de grupul trădător al de tiădăton aste un duşman făţiş, nu nu­ tenţmneazâ sâ facă o vizită ofidaiâ de
polditică. Guvernul Pcrpidar Oentrad vsa de- cinci alt© tn Spania-în oea de a doua Ju­
ferinţei do la Geneva. Oiu En-4ai a arătat ^fcratotiivalor paşrace lm Cian Kra-p La 26 iuJi© ar., avioane mai alt poporului chinez, cu şl al tuturor
că oanferinţa a întâmpinat numeroase ob- In timpul conferinţei de La Geneva, a puno etfortumâ neobosit© in mlereeul stabi­ militare americane au efectuai un atac re­ popoarelor iubitoare de pac© din Asia «I mătate a lunii octombrie. Un purtător de
t-Cacofle şa {froetăţi In cursul lucrărilor el. dedtarat Ciu En-Jaî. eu fost tmbunităţile lirii unei păol colective în Asta. voltător asupra avioanelor noastre de pa­ din InLreagva lume Pentru a se putea slăbi cuvintul guvernamental a declarat că s-or
lAmrcJjMliol vinovat de aceste obstacole şi rdlaţiiile d*otme Ropublioa Populara Chi­ ReferLndu-se. în cocvtinuare. Ia vizita dc- trulare deasupra insulei Hadnork doborind mai departe încordarea Internaţională, putea oa Papagos să malteze şi Portuga­
lia
,ţr©utâţi a lest guvernul Statelor Urnite neză ş> RegîtuJ Unit Această îmbună­ leguţiei chineze în Republica Democrată două din ele Toate acestea demonstraază pentru a se putea oansoluia şi lârg: pacea
In tot timpul conferinţei, atunci cind ea tăţire va permite s3 crească pa<a»bilităUle Germonă, Otu En-lai a subliniat că po­ că. suferind Lnfrrâvgerl repoUte. cerourri© asneurotă in urcna armjstiţ>u)uil din Ir.do- • In 7-nlftte de 11-14 august. La Tribuna­
dezbltea problema reglamcntânrn paşnice de stialbiilire a unor relaţii normale Intre porul cbmez ©sie in aceeaşi măsură preo­ agresive din Statele Unite nu ezită aă re­ rhina şl pentru ca cele când principii ale lul Suprem dm sectorul democrat el
în-Coreea, guvernul Statelor Urate ş\ mi- China şi ţările oooidenitiliiî In această cupat de menţinerea păcii în Europa, ca curgă in mod slstematac la rtisperale acte coexistenţe* poşotce să poclă fî aplicate pe marelui Berlin s-a judacat procesul gru­
n*cmete ea. nltoa Iul Lî Sin Man au acţio­ perioadă s-au îmbunătăţit, de asemenea. şl în Asia. in timpul tratativelor, ombole ostnie împotriva poporului de 600 milioa de-a întregul ©sie absolut necesar ca Re­ pului celor patru agenţi ai serviouilui de
nat arbutmac şi au sabotat conferinţa. In rdoţiUe tn rtomeniuJ schimburilor comer­ părţi au cămt dc aconj că reînarmarea ne al ţării noastre Toate aceste acţiuni publica Populară Chme2â să ©Libereze ApnonaJ american, oi seivKjlulm de spio­
sfirşit. guvernul Statelor Imite a obligat ciale şi cutburale dintre China şi ţările de câlre Slutele Undln a Germaniei occi- constituie provocări făţişe, cu caracter ex­ Toi va© u) p să lachîdeze grupul trădător al naj vest-german el lui Gehlen şi oi altor
unele ţări par&ioipinte la conferinţă să aiposcme denLale şi a Japoniei nu are ca scop întă­ trem de grav, îndreptate împotriva po­ lui Cian K&J-şi. organizaţii de spionaj, care au desfăşurat
prezinte o aşa-numilă „declaraţie co­ Fhptiul efi, în problema restabili rin păcii rirea autoapărării Germaniei şi Japoniei, porului chmez şi a celorlalte popoare iu- Lupte poporului chinez pentru ©libera­ o activitate subversivă împotriva R ,D
mună”. provocând astfel o tergiversare a în Indochiira, conferinţa de la Geneva a cl crearea unei ameninţări pentru pacea bdoare de pace dm Asia şi dm întreaga rea TaivanuJui este o luptă pentru apâ- Germane Tribunalul a condamnat pa a-
lucrărilor conferinţei şi reuşind să facă reuşrt să realizeze un acord prmoVpial cu in Europa şi în Asia De aceea, lupLa îm lume rareo păcii generale genţij Paul Riedel şi Rudoli Klare la 15
ca oonfennţa să nu poată rezolva sancma privire la reglementarea problemelor po­ potriva reînarmirii Germaniei occidentale Guvernul Republicii Populare Chineze Eliberară» Taivanului constituie o sar­ anj închisoare, pe Kaii Richter Ia 13 ara
reglementăm paşnice a problemei coreene litice, dă noi speranţa pentru reglementa­ şi a Japoniei o devenit o sarcină comună declară din nou că Taivanul este un te­ cini istorică de onoare a poporului chi­ închisoare şl pe HiLdegard Buettmer la 12
In probi<*/na indochinezd, la conferinţă ou rea politică a problemei coreene Dezba­ a tuturor popoarelor iubitoare de pace. In ritoriu chinez m© Lienabil, că ocuparea lui nez Numai eliberînd Taivanul de sub ora închisoare
fost realizate (n cel© din urmă acorduri terea problemei coreene a fost iohreruplă ceea ce priveşte situaţia din Europa, uni­ de către Statele Unii© este cu lotul de dominaţia grupului trădător at lui Can
cu privire \a restabilirea păcii in Indo- nu pentru că n-ar fi existat posubiAltatea ficarea paşnică a Gormaniei cansîutuie o nelngăduit p că este de nelngâdud, tn a- ICai-şl. numai todeptovnd această sarcină • Agenţie France Press© anunţă câ gu­
chinn, lucru ce a devenit posibil datorită de a se raailâza o uraiate de păreri la con- problemă vitală Ciu En-ilai a declarat în ceeaşi măsixră, ca acesl leritoruu să fie pus de onoare, vom realiza unificarea depli­ vernul reacţionar din Nicaragua a pus in
eforturilor comune ale majorităţii con&ide- termţe de la Gecteva tn ceea ce priveşte continuare că guvernul Republicii Popu­ sub tutela Organizaţiei Naţiuniior Urate E- nă a moru noastre patra şi vom obţine afara legW partidul comunist din această
Nicaragua
est©
republiah
ţară.
Guvernul
rabaile a ţăPulor participante la conferinţă, reglementarea paşnică a problemei co­ lare Chineze sprijină întru lotul propune Libecarea Taivamdui constituie un drepl victoria deplină în măreaţa cauză a eli­ complect înfeudat ml eres al or monopoluri­
eforturi îndreptate spre birui rea tuturor reene oi, p^ 1 ^ că, guvernul Statelor rile guvernului sovietic, cuprinse tn nola suveran al Chinei şi o chestiune internă berăm poporului chmez, vom întări şi lor dm S.U A şi a jucat un rol activ în
piedicilor puse de Stilete Unde Cu toata Unite şi maivUmolu sa — clica lisinmanistă din 24 iul>e şi în declaraţia din 4 augast a Chmei : nu vom îngădui raci un fel de mai mult pacea şi seourihatea în Asia şi
ea unele puncte ele acestcr acordări nu — au reJ-jzol să ducă 1 ratat ive. temto- Poh/tica de agresiune, promovată de cec ameslec străin. Once acorttori încheiale în întreaga tnme recenta agresiune imperialistă împotriva
Guatemalot.
sint pe daplm satisfăcătoare, succesul con­ du-se de realizarea vreunui acord In ulti­ cnnle agresive din fîlctele Unite şi în­ intre guvernul Statelor Urate şi grupul Poporul chinez şl armata populară de
ferinţei de le Geneva în problema resta- mul timp, ele cer făţiş desfiinţarea comi­ dreptată spre eroarea unor blocuri mili­ trădător al lui Cian Kal-şi, care s-a sta- eliberare trebuie sâ-şi duble»» eforturile • Departamentul de stat ol S U A a
bîKni păcii in Indochina este colosal Făp­ siei neuUe pentru supravegherea amvisbi- tare osiile in Europa, o subliniat Ciu En- tomuoBl în Taivw.n, vor fj neJegale şl bp- ÎT» ţoale donientutle. tirebuie S3-şi ridico vi­ anunţat semnarea La 13 august a unul a-
tui că nu s-a putut realiza un acord tn (iuhj«, cu scopul de a submina acordul de lai, este în loială contradicţie cu intere­ sife de orice putere Dacă vreun agresor gilenţa, sl nu admiră aulolimşHreo. să in- cord cu guvernul Olandei cu pnvire la
problem» coreeană nu trebuie să dimi­ armieltţi'j în Coreea Aceasta arată şi mai sele securităţii colective in Europa Dac A din at^ră va indrâmi să împiedice poporul • vingâ toate greutăţile şi să lupte pini la dislocarea unei escadrile de avioane de vt-
nueze importanta acestui succes. dar că Statele UnWe nu intenţionează să în Europa se va crea sistemul de securi­ chinez să ehbenp;e Talvamd. dacă el va capăt pentru îndeplinirea Sâi'cmti de onoa­ nătoare ale forţelor mulitaie aeriene ame­
Pblitioa de menţinere a păcii generate reiîlpmanitoze pe oaJe paşnică problema tate colectivă, aceasta va contribui la men­ indrSzm ©ă atenteze la suvera nUatea re a ©Liberăm Taivanului şi a apărării pă­ ricane pe baza aeriană olandeză de la
&i de sprijinire a colaborării intornaţio- coreeană Reglementarea paşnică a pro­ ţinerea păcii nu numai in Europa, dar şi noastră şi să violeze inf-egntofea tor do­ cii In întreaga lume Susterberg
—Bif—B—am—
munoîi Exemplul tipic a) Poloniei nc va Polonia, npro deosebire de cel »1 namendor oilor muncii altădată ţinuţi tn erunlâ mi­
documente asupra vieţii fericite a oame­ muncii din Franţa, este 1ti contanuă creş­ zerie Spre deosebire de această măreaţă
ouă l u m i l a f ă - n f a f ă lară tere Numai în umiătoru doi anî in R P preocupare cercurile conducătoare din
nilor muncit dm ţările de democrape popu­
Franţa
caută sâ-şl umple buzunarele cu
Polonă
salariul real al
na
se prevede
în cei 10 om care s-au scurs de la eli­ muncitorilor şi funcţionarilor precum $1 milioane pentru a putea sâ se lăfăiasc* in
berarea Polonic! de către Armata Sovie­ veniturile ţărănimii sa cieescâ cu ÎS—20% voie. fiind nepăsători faţă de mizeria io
Au trecut aproape 10 ani d: când in populară nu este alte decit ridioaiea nive­ ebia jumătate din cel duiauit© de război tică în această ţara a avut loc transfor­ tn comptoaţe cu anul 1953. care trăiesc oamenii muncii
Europa a încetai bubuiţul tunului încă lului de trai material şi cultural al oa­ Ca urmare a creşterii ztlei de muncă creş­ mări «dinei care sînt o dovadă grăitoare a $i situaţia outlurală a oamenilor mun­ In întreaga Franţă oamenii muncii na
dm 1944—1945, ani in care princiipailul pe­ menilor muncii. te şl numărul accidentelor, neexistind in superiorrtăţii sistemului sooiolist faţă de cii din R P Polonă ee deosebeşte _ fun­ mai puţind Indura viaţa d© mizerie, avind
ricol al omonlrii — pericolid fascist — a In Franţa unde pentru prin\3 dată a această privinţă nici o preocupare din par­ cel capitalist Polonia are «rtăzi o produc damental de cea a oamenilor muncii dm ln ţaţă exemplul măreţ al U R S S s‘ al
ftot dirtrus In propriul lui birtog, o parle răsunat sub zidurile Bastdliei versurile tea marilor monopcJipti Dacă La Franţa ţie Industrială dezvoltată, ajungmr! câ în­ Franţa Statul demncrat-popular polonez, ţârilor de democraţi© populară unde nu
dm ţările Europei cu ajutorul glorioasei „MarseLUeiei", astăzi poporul muncilor în 1930 numărul accidonlelor otmg9Q cifra treacă chiar unele ţări capitaliste Dacă spre deosebire de careurile diriguitoare mal există exploatare. Intensifică pe zi ca
Armate Sovielice s-ou decţuvns dm lan francez Lrăieşle o viaţă de mizeme în timp de 021 000 anual, acum Lntrece cifra de ne i-oferim la extracţia de cărbune conrto- dl© FVsnţa. asigură tuturor celor dornici trece mişcarea luptei pentru o viaţă mai
tul impertâlasmului întărind lagărul păcii ce monopolistei încasează profrhirî din ce I.H34.000 azvua) lâm câ în 1953 Io R P Polonă s-ây ex­ de oarte posibilitatea de a învăţa Ln şcoli bună, pentru pace Oamenii muncii d*n
şi democraţiei în ca mu fabuloase de pe urma muncii In Franţa oa şi in celelaHe ţări capita­ tras im 30 milioane tone de cărbune mai superioare, aeondînd burse elevilor şi stu­ Franţa sprijină propunerii© sovietice cu
Oom=rui muocii din aoezte ţări n-au e- lui liste nici situaţia oamenilor muncii din muU oa în Franţa ln R P Polonă se dă denţilor merituoşi Astfel numărul elevi­ privire la reglementarea problemelor in­
zitat in bunpul celui de a! doilea război Alături de palatele măreţe de pe malul cgrieultură nu e9te mai bună. ei fund ex­ o mare atenţie dezvoltării industriei grele lor din şcotlile medii şi profesionale pre­ ternaţionale litigioase pe calea tratativelor
mond-il să-şi manilesle dorinţa lor una­ Senei poţi vedea cocioabe dărăpănate in ploataţi de marii proprietari de pămînt care siâ La* baza întregii economii naţio­ cum şl numărul studenţilor a crescut de sl nu prin forţa acmatâ Ei nu mal vor
nimă : irdâ/tajraraa orîndurrii czpitalDia ei re (amilii întregi de munortori n-au ce nale Astfel, producţia fe oţel a fost în trei ori în comparaţie cu perioada ante­ război nu mai vor înrobire nu vor reîn­
Numai Intre anii 19*7—1951 arenzile au
crtnduire care cogură o bogata sursă de minoa s-ou sînt roşi de diforite boli, ne- 1953 de 3 604 000 tone faţă de 1 441 000 tone belică. Grija statului faţă de ridicarea vierea militarismul ui german car© este 'in
crescut de peste 4 ori
venituri pecAru capitalişti, şi înlocuirea «- eviotînd ntod un fel de asistenţă medicală. cit ©ra in 193», producţia de enorgie elec­ nivelului cultural al oamenilor muncii nu nou pericol pentru întreg globul pâmintesc
Dacă ne referim şi la situaţia culturală trică a fost în 1953 de 13,6 mfliarde se reduce numai la atU In vederea aces­
czstei nrinduiri cu alta nouă in car© mun­ ln Franţa ca de altfel în toate celelal­ Dorinţa |nr de pace, de rezolvare a proble­
citorul *ivnd slipin pe toarta ta pc-ate can- te ţin oipito'.vfe numărul şomerilor este a oamenilor muncii din Franţa caraitatăm kilowaţi — ore faţă de 3,9» ki'lowaţi-ore tui scop numărul bibliotecilor publice a melor litigioase pe calea trAtatrvelor se im­
s-lrui pentru el şi ponTu viitorul fxricit ln continui creştere ln fieoare zi mii de câ este tet atit de^gravă ca şi situaţu ma­ cîţl ©nau tn 1938 crescut la 4507, jir al celor sindicale la pune tot mai mult avind în faţă rezulta­
terială Oameni care nu ştiu să sene şi să
a! coipitlor săi. oameni ai muncii aşteaptă la porţile fa­ Spre deosebire de Franţa unde clica S280, casele de citit de la aate ajungind la tele Conferinţe! de la Geneva care au adus
Astăzi in Un^cria, în PaLoma, în Ceho­ bricilor pentru a putea eslgura m5- citească tntflneşti la tot pasul Copiii oa­ conducătoare se &riăduieşte să-şi Augure peri© 33.000 In Polonia funcţionează peste încetarea vărsării de tînge în Indorhma.
slovacă. Buigon'ua, Albania, Rcrruntj unde car pcnDru o singură zi pîinea fa- menilor muncii învaţă numai oi leva claae c»t m»i mult profit, în R P Polonă sta­ 1000 de laatre şi 2 200 de cinematografe
pnmare şi apoi slut nevoiţi 6Ă muncească Muncitorii din Franţa ca şi cel din cele­
caipitzliştil şi moşierii conduceau dupA mătelor lor Un fapt oare Contribu­ tul democrat-popular sa Îngrijeşte sâ ri­ Iată doar cîteva exemple care oglmdese lalte ţăn capitaliste nu mai vor să fio
bunul ior plac. Deşte tot în aceste ţâri ie ba agravarea situaţiei df mizene a dm greu pentru sporirea profilurilor ca­ dice necontenit nivelul de trai al oame­ situaţia prosperă a unei ţâri de democra­ exploataţi, nu mai vor să trăiască tn bez­
puîîea2â o viaţă rouă. liberă, crealoeire o ani': roilor muncn dîn Franţa este în aşa pitaliştilor. Să înveţe în şceli superioare nilor muncii Datorvlă acestei imite preo­ ţie populară SI această situaţie este co­ na neştUnţei de carte, ei vor înlăturarea
Cu ajutorul ©©precupeţit >1 Uniunii So­ numitul plxn Szhumann, Consecinţele ne­ nici nu s© msi pune problema Aici n-au cupări In 1939 producţii mărfurilor de mună tuturor celorlalte ţări cu democra­ exploatării triumful unei culturi adevă­
vietice. aceviţe ţăn s-au transformat dm faste ale acestui pito se resimt mai mult posibil itateu să urmeze decit fiii marilor larg consum a crescut in F P Polonă de ţie populară rate. el ver triumful cauzei ccAcr mulţi,
ţân unde exploatarea, foametea şi mizeria in industria carboniferi franceză. Astilel, caipi'ialîştz Astfel, din masa lotvlă a stu- 2 ori în oompAraţie cu cea di© 1938 Omul liber, înfăptuitorul măreţelor triumful păcii între toate popoarele
erau in floare, în ţări libare, indrt>en- în cale lr©i bazine carbonifere principale danţutor francezii, numii 1,5% sînt copn ln anii putem populare. în Polonia au conctrucţlj socialiste, şi ca el omul muncii
Pentru această cauza luptă atit munci­
den'e. unda camp.oii muncii sînt îtăprlm pe ale Franţei — Loara. Pas de Colais şi Nord ai oimsoilor muncn. ^ avut Inc noi tranriormln şi in ceea ca exploatat din ţările capitaliste şi coloniale torii din Franţa cît şi ce) dm R P Polonă
munca lor - numărul minerilor csle io continuă Pnn eveniplu) Franţei este oglindită în­ priveşte producţia agricolă In urma re­ vede marea deosebire ce exută intre cel©
Libertatea acestor ţâri se datoreşte eli­ tcâdere. itumai în departamentul Loara treaga situape existentă în ţările unde formei agrare care a avut loc în aceşti două feluri d© viaţă, intre cele doua lumj alături de ceilalţi oameni cinstiţi din lu­
berării şi ajutorului dezvotererat al U R S S numărul mmenJor a scăzut de la 25 000 la conducerea se află în miuvile unui grup 6rvi, 5000P0 familii ţărăneşti au primit pî- care se deosebesc pr»n orinduirea lor so­ mea întreagă, indiferent de rasă sau reli­
Acc.artă vh-jţi liberă se datoreşte condu­ 15 COO Din iunie 1953 şi pinâ în iunie 1954 de exploatatori mHit Tn R. P. Poloni o dezvoltare de© cială. Şi unul şt altul îşi dau seama de gie, tndiferan: dacă sînt din lumea capita­
listă sau din lumea celor cire construiesc
cerii juste a partidelor comunisîe şi mun­ au fost concediaţi pa-îe Î800 muncitori Ou totul alba este situaţia ţănlor de de­ cebitâ au lu>t-o ln ultimul timp formele scopurile deosebit© pe care le urmăresc 0 viaţB libera ţi fericită
citoreşti care s-au călăuzit in mod stră­ Situaţia mizeră a oamenilor muncii mocraţie populaxâ care au fost eliberate soetaHisto ale agriculturii ln momentul de cercurile diriguitoare din Franţa şi con­
lucit şi se călăuzesc după experienţa în- francezi ss explică şi prin aceea că pe de glorioasa Armată Sovietică In aceste faţă in Polonia sînt 8 000 cooperative a- ducerea statului popular polonez. Ln Cauza păcii va triumfa, ca fiind cauza
csroît-’iluj Partid Comunist al Unurm So­ măsuri ce ziu-o de muncă creşte ajungind ţâri cea mai mare parte a venitului na­ gricote de producţie y 409 SMT-uri R P Polonă partidul şi guvemu) sint in milioanelor de or.mem îl muncii de po
vietice Preocuparea pzrtidelcr . comunîîte pînă la 14—16 ore, salsriut real este in ţional este destinată pentru creşterea ni­ care cu fosl inze&trale cu 16090 tractoare permanenţă preocupaţi de ridicarea nive­ întreg cuprinsul globului
şi mizneitoroşii din ţările de demeoraţie continuă scădere, ajungînd să reprezinte velului material şi cultural al oamenilor Salariul real tl oamenilor muncii dm lului de trat material şi cultural al osmt. N CAZAN
Redacţia şl Adm ziarului Str. 6 Martie, Nr 9. Telefon: 180-189 Taxa plâbtâ ln numerar ooot aprobării Direcţiunii General© PT.T, Nr. 136 320 dio 6 Nov.— Tiparul imrepr Poligrafică de Stat DEVA