Page 28 - 1954-08

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 67

Spusese ecesl lucru plin de înfumurare
— Inel allta vreme <11 miţe o mlnfi şt
un ptclor, eu poruncesc tn casa asta Să P R I C I N A şt tocmai ac pregătea să d«a drumul unul
rfs gălăgios. Acesta I se opri Insă In glb
Ostaşul se ştie. De dnd s-a făcut oul mal mare de- La unul din geamuri. I se păru că mişcase
oll găina ? Am spus o vorbă, apoi vorbi ră-
*tne şl nu îngădui el mă noonlreze un — Aid nuH lucru curai) glndl el mal de­ fb ceva şl parcă auzise o InjurJturB Toţi se
Cind sub eâleiie de dufmfcnl, Ci eu o cum n-aşi fi pe lume mucos ca tine, căruţa Inc] nici nu I s a parte. ciulind să-şl dea răspuns frămtnfărî- Clnd porni de la sediul organizaţiei spre ridica/. In ptdoare. Iar («eforul lui Găl-
Gcmeo frumoasa noastră ţară, De nu venea şi n-ar li fost uscat bine caşul de la gură 1 lor Aid fl lucrături Sfi-şi fî vlrlt din nou casă, era pe lâ orele 11 din noapte O luă bolu se repezi afa/â aă vadă c»-l Se întoar­
Abia-iM^'inisem tE^te snl. OaGoşul neştiut pe nume. De mlnios oe era. Mlhal Plrvu izbi cu nasul Gălboiu? Tatăl eău II credea drept un om prin grădină deoarece era mal aproape. se după ci leva clipe liniştit, aduclnd vestee
Şl viaţa era grea şi-^ară- Cînd bombardau înnebuniţi pumnul Iul bulucanos In vatră. Apo' llnlş- (are chibzuit şi lua drept bune toate sfalu- Clnd ajunse la ptrleszul Iu*' Gălboiu, auzi Că o-a IobI nimic şl că zgomolul a vanii
Atunci ps lalM mau cel drag Fasciştii osândiţi să piară, Iindu se, oarecum, se scormoni In punga diD rlle Iul. De buri seamă ceva e la mijloc. vorbtndu-se fr şoaptă Ciuli urechea şl des­ din grajd unde una din vaci s-a încurcat
L-au dus jandarmh Va armată, Os laşii ruşi nebiruiţi bîjlca d« porc, pe<are o purta atlrnată la glt Cum eB faefi Insă, cum sS şi convingă pă- luşi : tn lanţ
Să moară cică pentru steag înaintau prin fum şl pară «oase lotţă şl futun ş' începu a şi răsud rinteJe că GBIbolu e pur şl simplu un boţ, un — Ciobu, ca-a zis, vine? întrebă unul Chiaburit se aşezară din nou la sfat. pu-
§1 pentru patina bogaţi Di spun e-atuncl s-a prăbuşit o ţigară. şarlatan îmbogăţit pe spinarea celor sar ici, — Vine, răspunse altul. nlnd la cale planurile lor pentru a doua
Iar trata momi, lot mereu Căsuţa noasbri-n chlotoare Feciorul său lonuţ, rezemal de un colţ că vorbele lui mieroase sini numai olravS ? Se auziră apoi paşi care se îndepărtau. zl.
Gmd 11 ceream plîogind mîncare, Un singur ţkpSl ««cuţit al palului, (şl urmărea lălăi alenl, clntă- Işi aduse aminte 'cum' tnlr-un rlnd, tatăl 6ău Ciobu era un alt chiabur din sat şt ■ au­ d’
Vedasm că-ţi înghiţea cu greu Din ea lăstad să se strecoare. rîndu-1 din prlvlr* lleeare mişcare. Glndul n ascultase îndelung clnd el II .erălă cum zind roslll numele Iul; lonuţ bănui că se NevjsLs Iul Pîrvu deslăeu palul Şl aş­
A lacrimuloT revărsare. Iar sovieticul vuteaz II Irâmlnla un răspuns aspru, dar se re­ ajunsese Gălboiu aţa de avui Şl eum îl spu­ pune oeva la cale. Se luă la lugă după teptă să vină bărbatul de afară ca să se
CI ni cv Ioana bombardând Intrfnd pe sub dărâmătură, * ţinu. Simţi că dacă ar mai continua dis­ nea că aflta vreme cit vor fl'luaţi tn seama cel oare vorbiseră .>1-1 văzu dlspărlnd In culoe Despre lonuţ ştia ci-f dus la o adu­
Voiau oraşul sfi-1 Îngroape, ■Joşi ţmtad Ungă obraz oameni ca acesla, cei săraci nu vor pu­ casa lui Gălboiu. Se elrecurâ cu grijă Ungă nare, şl dcoblcel, de acolo nu vine rleclt
cuţia începută, lucrurile se vor termina spre miezul nopţlli Spre mirarea ei Insă,
Sărmana mamă tremuKnd, Însângerata mea făptură. proet FVea se aprinseseră amlndol. Tfleu tea scăpa de lipsuri geam şl de aoolo privi In încăpere. Erau
La plerotu-i mă strdogea aproape. ■Si-a spus c-un tremur viu tn glas un Ump, apoi, Indiferent, ridică din umeri Tatăl său zlmfcise neîncrezător şl g/Sue adunaţi aproape'toţi chiaburii din sat. văzu că şl Mihef înltrzle pe-afară. „Ce-o fl
Oiar.ă ştiu. că g>iln da fum Celor dm Jiuu-I, pasămite. rostind : dlnd din cap: — Aha. lş! zise lonuţ, apoî se Uri din cu el”, glndl ea ? Abia mal Uuiu (I auzi
UrLa văzduhul ca furtuna, Că mama-l moartă, şl-e rămas — In definitiv, dacă rw vrei, nu ţl-a da — Apoi. rtriduiala lumii n-o so poală nou spre capătul grădinii, de unde porni Intrtad pe portiţa ce dă fn grădină sl ieşi
Si biata mamă nu ştiu cum, Sub grinda casei prăbuşite. nimeni binele cu forţa. nimeni slrka. Aşa-I împărţit, unii sB aibă In fugă spre casa In uşi să I strige Văzu Insă că era cu
M-a stoîoa mal mult ca -rrtotdeauna Aşa mămica mea s-a 6tins şl alţii nu Că dacă ar avea toţi, atunci * lonuţ şi auzi «puntndu-l acestuia:
Dar caa mai fost e greu de spus Sub grinda grea a casei noastre, Spunlnd aşa, lonuţ socoti că a împăcat cine ar ma| munci ? Gălboiu e om (are Noaptea se odihnea leneşă pe umerii sa­ — Eu merg, dar de n-o fi cum zid lu,
C-am adormit un somn de piatră... Iar tata-n luptă, neînvins lucrurile Dar mare II Iu mirarea văzlnd In sal, cu el nu-l bine să Le al râu. lului adormit. Cerul ora senin, Împodobii ru mine al gălat-o.
Clnd m-cm ueril), osîeşui rus, Sub cine şbe ce zări albastre. eă mtn'a Iul taică său s-e încins şi mai Şl apoi doar ne este naş Şl nu-l bine să cu o puzderie de «trie. Unde şi unde, se Femeia voi să întrebe încotro se duc, dar
Irol Înfăşa un braţ, cu vată. 0 f-l căzut şl-ccal ostaş rău. Io joi la sfadă cu neamurile. auzea clte un lătrat de dine sau dta un rru mal avu vreme, deoarece aceştia dis­
Iar Împrejur pământ scornit Cu ochi ca zările senine întunecat şl crunt, acesta «« ridică de pc — Dar la clţi nu i ed naş ? II rSapunse ţipăt strident de cucuvale. „Carul mare", părură tn întunecimea grădinii. Rldicg
Şl numai oase răsturnate LAipUnd cu monstrul ucigaş, ecâimeJul pe care şezuse, păşi către lonuţ alunei flăcăul. Toţi din sat f? sini fini şt aşezat drept la mijlocul cerului, se râ din umeri; şl se întoarse In casă.
51 rusul care ml-a zimbvt Ţinând fascistele. Jivine. şl pumnul vlrtos i se ridică pentru o clipă neamuri, dar asia numai dnd e vorba de sucea domol, vestind apropierea miezului — Ce or fi urzind împreună?
Prlvtadu-mâ cu bunătate Şl câte mbi şi raiâ oa el In sus. zile de daci. de noapte Începu să picotească şi se bâlu aşa cu
Simţeam in braţ, ca un cîrilg Nu şi-au Jertfit In luptă viaţa — UI şlecg eu năravul de a mă-noontrfl, — Asta i cam aşa, confirmase bătrlnul O singură lumină mat străjuia trează la aornmil aproape o oră. Deodată, sări fn pi­
Cum te-ningea durerea crudă. Zdrobind pe oei re-au vrut măcel. lingura care le-o hrănit pe tine.. tar după ce rămăsese elteva clipe pe gin neeaslă oră tîrzie Era geamul casei Iul cioare sper lată. Uşa se Izbi eu putere In lă­
De groază mi-a venit tA strig Urzind In ţina-ml dimineaţa Cine şt'e cum 6-Ar li terminat lucrurllo, duri. întrebă: Gălboiu. turi. şl In cosâ Intră Mlhal Horbtnd de fu­
Mămica €c'umfpa să m->auda Oâti sovietici dirzl eroi . de nu se găsea 1n apropiere Sinefta, ne­ — Dar de unde şlil tu toate astea ? In casă. erau adunaţi mat loţf chiaburii rie, Iar In urma hil 2imb|nd lonuţ
Dar, cm rcSţrart doar un suspin Căliţi in focul răzvrătirii. vastă sa Aceasta, IrSmlnla nişte aluat pen­ Din organizaţie. din sat. -Gălboiu, rezemat cu coatele de — Iară frâu certat glndl ea. II urmări
şi-o taortmă r-c scurs fierbinte Si-ou dat viaţa pentru noi tru pline şl din cînd tn cînd arunca Şl ea masă. vorbea uiţindu se la flecare pe rtnj d|n ochi gale si sară «ă l despartă In caz
Pe mina (rusului, blaj ta, Şi pentru visul omenirii. ctte o vorbă. Văzlnd că tatăl şl fiul nu se Auzind acest răspuns, bălrtnul se întu­ pe &ub sprlncenele-l ţepoase că lucrurile s ar complice
Ce mă-ngrtjea ca un părtate. Ou sânge cald. plătit-au bir pol împăca, I! lăsă In voia lor. Nu oe gin necă, apoi spuse : — Asta e Se organizează el, de ce ei Bă/balul se aşeză pe laviţa de lingă
Cu graiul stins şi tremurai, Şl vamă multă morţii grele, I. dea că vor ajunge plnă alei. Clnd Işl văzu — Te-al înscris acolo fără să mă fnrtrebl nu ne organizăm şi noi El întrebuinţează masă. Ier feciorul pe dunga patului Sia-
Îndurerat $1 bea» de frică, Oa eu azi slobod să reşpkr, Insă bărbatu că e gala să şl lovească fiul, Nu prea au o faimă bună cei care fac acest aşa zisa „muncă de lămurire'’, de la om lură aşa o vreme, apoi Mlhal Plrvu izbuc­
Printre suspine-am Întrebat Pe mtadrul plai al ţării mele nici nu-şl dădu btne seama cum se aruncă lucru Oamenii „de vază" a! salului zic că-s la om, alunei s-o întrebuinţăm şt noi. ni :
Că unde-! buna mea mămică Şi-mtregUl oropsit popor tn (aţa |«î. nişte neisprăviţi care vor sl judece rlnduie Stătu puţin să se socotească, apoi con­ — Care va să zică aşa mâl lonuţ, sini un
EL ml-o răspuns c-o fl fugdit Să nu mal goamă-n lanţuri crunte — Mlhal I eşll nebun 2 Iile bălrîne, moştenite din moşi strămoşi. tinuă. prosl de dau In gropi, hai ?
01 ho tării şl-ncrezător lonuţ vru să i «ipliee lucrurile, sâ i a- — Fiecare trebuie să luăm pe cile im — Asia a spus-o prietenul dumltaţe, grăi
Şl m-<a-<ntrebat ci ce mă doare. Bărbatu şi reţinu pumnul greu ce era
Ou hamicud partid în frunte. rale că ţoale s zvonuri, că dimpotrivă, col sârtnloc. Vor să Iacă întovărăşire.- ŞHţi voi flăcău! păslrtndu şl acelaşi zîmbet.
Apoi cu zahăr m-a cinsti» pe cale să lovească şi încercă să-şi împingă
Să^nfăpUilnecâ cu temei cărora „oamenii de vază" le spun neispră­ ce-l aia? E vaca cea mică de la care cel — Prietenul Iul dracul scrîşni Mihai.
rUaolnd la drum spre-apus de soare nevasta la o parte. încercare Inutilă. Fe­
Un vis măreţ şl-a luptei cale viţi stol tin«i Inimoşi care au lăcul multe care ne au slujii pini acum, vor suge $1 se Din nou tăcură Apoi oe) care rupie lăcerea
Şl nu l-am mal văzut de-oVund Ce 3-a udai prun anii grei meia se tnoleşta puternic de braţul luî şl lucruri bune. Numai carte pe clţi i-au învă­ vor hrăni Nu mult după ea, va veni vaca fu lonuţ.
De cînd s-a dus ou-a lui armate. Ou stago-n greve şl-n răscoale. ochii cl mari, rugători, II învăluiri tnlr-o ţa! ei Şl pe Mihai au vrut să-l înveţe, dar cea mare. colectiva, şi atonct t a zis cu — Iacă, aşa fac ei lală. Acum oe zici ?
privire adinei, speriaU.
Oa să mal scaipe şi alţi prunci. Garpaţii ghintuiţi ou stânci n a voii el nici In ruplul capului- puterea noastră... Bătr/nul se socoti o v/eme. Işl trecu pe’-
înconjurul de bărâgane — Hai, dă In mine alunei I Acum, la îndemnul partidului vor să La vorbele şceslea, printre cei adunaţi ma aspră peste faţă, apoi. adunindu şi-o
Din glilarva morţii blestemate
Şl marile, comori adinei, Omul se opri, Işi mal ţinu o clipă pumnul Iacă fn sal o Întovărăşire, Bă zmulgă pă- .oe produse mişcare, iar Clohu, muşetnd ner pumn o izbi din nou In sdndura de ste­
Dar start blajiiu>-l ch(j> rămas amenlnţălor, neşliind parcă ce holărlre si
Ar fi acum pe mini duşmane mtnîulul roade mai mari. Bălrtnul Insă, vos din sflrcul mustăţilor, întrebă: jar a mesei
In inimă mai vhi ca viul, De nu venea-n şuvoi ne-fltfrint la, apoi se răsuci şi porni spre uşă. Fe- dădu morocănos din mtnâ, ca şi cînd er f« — Şl alunei ce facem ? — Ce zici? Uite oe zic. Pe el. lonuţ
Audu-d părintescul glas Acele oşti răsăritene me J a se întoarse şi ea din nou la aluatul vrut si apună „las c-am mai au2it eu de a- Gălboiu ee foi pe laviţă mtndru de fep lală, pe «II Să vedem care pe cărei Mlinc
Şt-i văd irubaşca şl chipiul Oa să zdrobească pe pămint părăsit şi tncepu sB bocească staa" şi plecă apoi fără să-l mai asculte ful că era socotii cel mol capabil sl ia mă ne-om tnfllnl tot şalul şl atunci vom ve­
Iar In semnele cuflorl Irweb unitei a hiene. — Doamne, ce ml e da» să ajung, sB-mi De atunci, nu mal prinseră vorbă despre sur-l, apoi rosti apăsând pe fiecare cuvin! : dea De cînd mă fel cheamă vecinul Ate*e
Eu umil n-ciş mal fl acum aceslea pînB azi lonuţ ştia că ialăl său are — Trebuie să ne luăm lleeare dle un
Şl^a cerului nemărginire văd bărbatu cum se prinde de piept cu si merg la adunările Iot, dar ptnl acum
Să simt acaastă viaţă toată fecîoru-slu... ceva nelămurit, dar nu crezu că vo; ajun­ sărfnloc-ln primire. Să i lămurim Eu am nu am vnil. Zioea Gălboiu că ăl ce merg îa
Cam ochii-1 oalri, sclntetetori,
De nu 8-ar fi tării prin scrum In tot timpul acestei scurle învălmăşeli, ge plnă aici. şi făcui aoesl lucru to unul, cu Mlhal asemenea adunări vor să strice rlnduielile
Revăd albastra iul privire. Din ghiara morţii şă mâ ecoatSu lonuţ nu tăcuse nici o mişcare. Vă&tndu- Nemulţumit de cum ieşiseră lucrurile, Plrvu satului. Acum am văzut însă clne-l vor răul
Bu n-aş pielea să povestesc pomi şl el pe uliţă Se îndreptă încet spre — Şl cum al reuşit? Inlrebă fclneva Mtine mB duc şl eu la adunare, că | vorba
Acel ostaş necunoscut şl (atât că c pe cale de a l lovi. II \tni
De unde-a fost şl cum 11 cheamă, Ce-zş vrea eă-S thtBnesc pe stradă. tn ^nd bB se ferească, dar o torţă ireziall- sediul organizaţiei de bază, holătl! să spu­ Ca să-l legi la gard pe un om prost, să se pună temelia întovărăşirii ide care
Dar ştiu oă viaţa oe-o trăiesc bilă II (intui locului. Aştepta lovitura, tn nă acolo foaie Să spună despre bănuiala mj-1 lucru mare şi Plrvu ăsta e un prost mi-al lot spus.
Să-l strilng la piept şi să-l sărut. Iul cu Gălboiu şi să ceară ajutor
Mi-a dat-o ol de bună teamă Întreaga lume să mă vadă. minte I s: Invtrtea ca uo bondar 6upăr3 de dă tn gropi Vru eă mai continue, dar 11 înecă o tuta
Îmi spun vecinii mol C-un rost tor, un singur glnd „n-am procedat bine" nervoasă După ce ee lînişll, urmă rar, a-
T BUCIUM Plrvu deschise uşa şl înainte de a pară păsaT, cJnrfărlodu şi fiecare cuvfnt.
st încăperea mat rosti odalB peste umăr, — Om vedea noi cum vor râmtnc lucru
rar şi apăsat: rlle domnule Gălboiu...
— Eu te-am tăcui, eu te oanor I De tc lonuţ se apropie de (alcg-sâu şl asezln-
mai prind odată cu 6ărtntocil la adunare. du-se pe lingă el, grâ! domol, punfndu-l o
Ostaşului maietie, Ser io fa 1(1 pun crucea. SB ştiu că merg şi la ocnă.. mină pe umăr
Ieşi fierbtnd de năduf, Iar In casă râmase — Vezi fală, aşa (I şade bine...
Strălucea pe cerul azuriu, Şl-o dlpă iar aş vrea acum, 0 linişte grea, apăsătoare, turburată doar Mihai ‘se Întoarse către el şl-l învălui
Soarele — arunclnd In zări văpaie Flora să strâng. si-ţl Ies cu ele n cale de văicărarlle femeii.' lonuţ se rtdkă Şi a- lotr-o privire largi, plină de dragoste şl
Ţine eram Serioja, dor iţi şl iu Multe (lori din suflefu-ml adun propllndu-se de un geam. privi In lungul mfndrie. II mingile pc cap. şi-l zise:
Ztmbetul şl steagul purpuriu Şl apoi pe al înfrăţirii drum. uliţei strimte ce se desfăşura plnS departe —Dragul tofei, şi eu care le năpâsluî-
Pe maşlna-n zumzofe greoaie. Le trimit spre slepeJe-ţi natale — Holărtl c5 am greşit, glndl el Prea . sem aOl de amar I
Vllejeşteat alungai, zdrobind. Nu pot spune acum. cile de-atunci 1 am luat direct, ţâră judecaţi. Totuşi nu MARIANA BUCUR |
De pe plaiu-ml scump, asupritorii Am durat In noua noastră cale înţeleg de oe 6-a Inlurlat aşa? Doai am
Şl -astăzi peste ţara n plin avtnl, Doar In jur privirea de-ţl arunci, mal vorbii noi deipre lucruri oa aceslea. Lucrările literare „Ostaşul Soţieiu:
Steaua ţării (ale strălucind Vezi brăzdlnd 1/eotoare ntlnse lunci, dar niciodată n a losl alM de pornit. Ba „Ostaşului Sovietic Serioja" şi „Pricina"
Luminează calea spre victorii. Becuri ard, se nalţă mari furnale.
uneorj tml dădea chiar dreptate fac parte din lucrările premiate la
Sălciile a zecea oa/â-n rind Gfngureşle pruncul Ungă sin. Pesle glndurlle tnctlcile 11 răsări figura concursul organiza» de ziarul „Dru­
Frunzele şi presară pesle ape August In 'umlnă I scaldă faţa lui Galiţa. secretarul organizaţiei U T M mul Socialismului" (n cinstea calei
£ştl departe de al meu pâmlrrt N o aă 1 înrobească vre un hapsln. Simţi o moleşealo tn picioare şi o slrin- de a 10-a aniversari a eliberdrtl pa­
Dar bălaia Inimii oriefod Pe desthul său va (I etăpln, iri ef.
Cu-a mea pulstnd, |i o simt aproape. II aşleepli însorită viaţă. gere de Inimi. Ce va zice? Si-a luat tn Rezultatele completa ale concursului
I CH1RAŞ gajamenlul la adunare, cj va proceda cu vor fl publicate ta numărul viilor al
cap. Şl cînd colo uite ce Islorle a teşii. ziarului,
cu un fluviu uriaş, care ba acum işi um­ tanc: mai muU ca oricând grija partidu­ au Simţit primai© bucurii ala vieţi!. Am
flă apele, gala, gala sS-şI spargă matca, lui pentru cel ce munceac. Astăzi familia vizitat pe renumitul oţeiLar Forţu Pehru,
Oraşe noi pe harta regiunii noastre ba se ret rege devine mic, mic de lot plnă Iul Suriu Dumitru locuieşte lntr-un apar­ care se afli a tocmai ta concediu. Lj Intra­
re m-a întâmpinat un om volnic, domol la
cind apele Iul omeneşti nu se mai văd a-
tament compuf dta 3 camere, bucătărie,
proape de loc. Atuncz sunetele stridente bale. Suriu Dumitru omul oare ani de-a- vorbă, aşa cum pe bună dreptate spunea
---- * * — ale sirenelor umplu văzduhul cu chemă­ rlndul a slujit la chiaburii din Peştişul mal dăunuzi un scriitor de al nostru des­
rile lor la muncă. In combinat începe o Mare, a ajuns în rtad cu lumea. Cei patru pre Forţu: domol ca ap<a Prutului pe unde
Drumul ce duce de la Lupeni epre Uri- oMpoottul valurBor Jhdul alb care mur­ mea cea nouă făurită prin munca noas­ nouă zi de muncă Oraşul rămine in slăpl- se născuse. Am stat de vorbă vre-o citava
canl, şerpuieşte printre dealurile acoperite mură mereu cuvinte neînţelese aminteşte tră StirăzUe oraşului nou slrvt mari şl deşi niree deplină a gospodinelor $1 a copiilor oopfl el săi nu vor maJ sta îngrămădiţi ceasuri Le rind vorbind despre cita ţoale.
într-o singură cameră.
cu p&durl de stejar presărate din loc in de o aşezare omenească. Abia către orele neosiaătate parcă le veai cum ml ine vor La ora acea&îa „dute vino" neîncetat al In oei patru ani de cînd au început lu­
loc cu grupuri de brazi înalţi, care dau pă­ 0, animaţia dreşte. Din blocurMe Înalte ele fi locul de circulaţie al troleibuzelor în­ maşinilor încărcate cu nisip, piatră sau crările oraşului s-au construit peste 1127 — Ştiţi, mă uit de aUtea ori ta casa
durii aroma zpccLLeă pidunJor de brad. La oraşului nou, minerii grăbiţi se îndreaptă cărcate cu mineri tndrepttndu-se spre diferite materiale de construcţii se În­ apartamente pe o suprafaţă de met htae noastră, la lucrurile pe care le-am făcut,
margtnlle pădurilor din jur se întind pă­ spre mină initlmp ce alţii fac cunoştinţă abia mină. Stranie n-au încă rtume şl oraşul nu dreaptă Bpre oraşul muncitoresc. Poate tu de 98 000 mp Oraşul muncitoresc ara privesc In urmă drumul parcurs si uneori
şuni bogate de un verde asemănător cu acum cu patul cald şi odihnitor Povestea este trecu» încă pe nici o hartă. Oa- cititorule ie vel Întreba mirat despre ce aslfiri IreJ şcoli, o creşă. un cămin de zl. nu-mJ vine să cred că le-am făcui eu
cel al şoplriei de etavple. Drumui aces­ oraşului nou nu este de loc uşoară. Ea menM l-au trenul Insă cu lMore de foc In oraş e vorba. Numele a casta nu l-ai tmtilnit un local de poştă şi telefoane, farmacie, Dacă partidul nu ne-ar ti scos dta m:-
ta, Înainta vreme, cînd bogăţiile locului a început să fie scrisă abia tn 9 Iunie 1932 conştiinţa lor. pe nod o hartă. Tu sti c5 există un singur zeim ta Mre am trăit ta Lrecub şl astăzi
aparţineau capitaliptoâor, era cunoscut doar cînd primele cărAmiz! au fost puse oa te­ oraş, bătrâna Hunednarft, Şl totuşi a-ei numeroase magazine, o librărie şt o ele­ m-aşi fi acoiperit cu ţoii cel ele cele vechi,
de băştinaşi. Cu desaga cumpănită pe melie. Primele lucrări erau mal mult de DUMINICA IN ORAŞUL NOU dreptate. Oraşul acesta cum ii spun mun­ gantă cofetărie pe care ar fl Invidios al Sl de pe Jo* Forţu a ridicat un „covor”
spinarea calului de munte, ţăran Li de pe ordin tehnic : o remiză pentru pompieri, E dimineaţă. Soarele urcă grăbit pe cer citorii „oraşul muncitoresc” pentru că el cel mai pretenţios locuitor al Bucureş- rămas de pe clnd era ţăran ea val de ca­
aicu Împrăştiat) pe toate dealurile coborau un atelier mecanic, o clădire pentru com­ aparţine ceflor ce cu braţele lor făuresc o tiuluL pul lui, robotind de dimineaţa plnă seara
la vale duotad spre vânzare bruma de presorul minei, o bale, o danbtnă cu o ca­ trimiţLnd asupra pAmtntuluJ razele Iul MAGAZINUL UNIVERSAL la casele boierilor pentru o coajă de pîine
produse obţinută cu mtdtă trudă de la pacitate de 1000 locuri, un bloc pentru fleTblnţl Prin cosele minarMor e forfotă lume nouă. exJstă Dâ-ml mina cititorule — 20 de ani am muncit ea slugă pe la
şl împreună să ou treierăm vestitul oraş
(puţinele ol. Rareori oîte un cSăălor atras conducerea minei 10 blocuri în roşu şl un mare. Se fac pregătiri de plecare. In fie ce se Inaăţi falnic pe dealul Chlzlchilu! Cum cobori din dealul Chizidulul. aproa­ stăipml şl n-«m putut sâ-ml string nlm c.
de frumuseţile natural, in zUe de sărbă­ cămin muncitoresc pentru „buriacl" cu care duminică flamllhie de mdnerl urcă pe pe de blocuri, ol să dat de magazinul u- Clnd am venit In Hunedoara nu 8v»am
culm iile dealurilor imde-şl petrec toată
toare ee abătea prin partea locului pentru 270 de locuri Erau primele lucrări — mo­ ziua in oînteee şl voie bună. Unii, pasionaţi ORAŞUL MUNCITORESC - MINDRIA oiversal In cele 7 raioane ale magazinu­ da rit un borcan de brlnră şi o farfurie
a anznoa undiţa după păstrăvi sau lipani, dest început — al vlHanului oraş ed mi­ al pescuitului stau ore intrregi tupilaţl HUNEDOAREI NOI lui vei întâlni Întotdeauna tot felul de de tablă ce-o mal păstrez încă şl acum tn
renumiţi prin ro&rinup lor neobişnuită ri ard ar. Odată cu ale Insă s-au Ivit şl gre­ după vreo stirveâ de pe marginea Jiului mărfuri, de 1a aţă de cusut pină la cel semn de amintire a trecutelor vremi apose
Oamenii stăplnirtl nu se sinchiseau să cu­ utăţile Era atlt de greu ca în locurile a- oăb, ctoor, doar va Înşela argintiul păs­ Odinioară, pe dealul aceste al Chtzldu- mal elegant Costum de haine. Un mare In­ pentru totdeauna. De pe scaunul ei. Tin-
noască sărăcia lude a acestor ţăran! ce cestea inctanJurate pretutindeni de dealuri . trăv sau neastâmpăratul lipan. Alţii, aşe­ lui nu erau declt pâmînt brăzdat şl pfloun teres, tml spune vtazătoarea de la raio­ cuţa flka lui Forţu, a oprii maşina de cu ­
trăiau ca nişte fiare sălbatice In văgăuni să aduci de La o distanţă de aproape 12 zaţi In Jurul focului de cetină, lingă vva- de porni Pe alocuri creşteau buruieni nul de aparate electrice. O manifestă mun­ sut 1a care lucra, rimînlnd o olipă cu
de munţi. Pentru ei orice loc era socotit km ntalp, poelră şl oîte altele Dar mun­ Lra pe oara ef-lrile păstrăvii, povestesc în tnefl/te Şl spini. Acolo sus, unde astăzi se citorii pentru fiarele electrice de călcat ochii pironiţi la taică-său căutând par;*
după clştigul oe-fl aducea Toate erau so­ citorii întreprinderii 704 eansLruoţil nu hohote de rts lntirr>plărl hazlii de ale mi­ află .«nLupereuţa". creşteau brusturii şi pă­ să Înţeleagă taina acertor cuvinte. „să
cotita in funcţie de clştlg, şt locurile, şl s-eu dat bătuţi- Aid, Intre dealuri, el au nerilor. pădiile. EheL poveste mane şi cu chipereu- reşourl şl mal ales aparate de radio. - In munceşti 20 de ani şi si nu strinsl n'mlc"
afacerile, şt oamenii. reuşit să deschidă o carieră de nisip, una VU tu, căJătomile, asculţi spusele oame­ ţa asia Ciuparouţa este restaurantul—be- stingă magazinul universal se aUfi maga Oare cum vine asia? Ş\ cu toţi cel 18 ani
Vremea tasă nu stă pe toc. Aici In Url- de piatră, iar la Cimpul luâ Neag au con­ răne Bl oraşului muncitoresc, numită aşa rinul alimentar asortat ou tot ce e nece­ pe rare 11 avea nu putea să găsească răs­
canL considerat da burghezie doar ca struit un gater ou o capacitate de 50 m c nilor, te minunez! şl parcă nu-ţt vme a pentru forma s-a asemănătoare unal ciu­ sar unei bune gospodine Cetatea aceasta puns la această întrebare simplă
,£>unnt întomnai de plecare spre masivul La 0 ore. care e soluţionat problema ma­ crede Dar numai un miner ca Hurii Şte­ perci cocoţată tocmai tn virful dealului a magazinelor, In formă de U. se ter­ %
Retezatul" au venii oameni noi care au terialului lemnlns. Ou flecare 2! ce a tre­ fan, Tudoran Mlhal sau Pavd Ştefan, lo­ De ale! de bus veri oraşul muncitoresc mină cu cofetăria oca modernă a oraşirfut.
început să schimbe geogratfla ţinutului cut, oraşul s-a mărit cu nod şt noi aparta­ cuitorii de astăzi ai oraşului pot pricepe ca-n palmă. Uite străzile acestea de la Hunedoara şi Urleam — două oraşe ri­
TVxmîu aid el au Început sS dureze un mente, magazine, ateliere, okib, cinemato­ cu adevărat uriaşele reriizArl obţuvute In coaiele dealului cunoscuta sub denumirile Toata strălucesc înăuntru de curăţenie. Iar dicate tn anii regimului de democraţie
ocnaş de toată frumuseţea Bogăţiile as­ graf. ele Peste 691 de apartamente au fort numai doi anL Da, numai doi... Ce poate de străzile A. Şi B. stat primele construite prăjiturile din rafturi şl tot felul de dul­ populară, vin să sctombe gaugrafiu re­
fi mai nou, mai înălţător decît un adevă­
cunse în adincuri de pămint urile acestea terminate In această perioadă şi multe rat oraş ridicai în aceri nemai auzit timp in acest omaş Clnd au fost terminate şi ciuri le ademenesc cu mirosul lor plăcut. giunii noastre. Miile de muncitori care lo­
oăibatice au începui să fie scoase pentru oh ele vor fl gata plnă Îs sfirşltul anului primii muncitori au devenit oaspeţii case­ cuiesc astăzi ta casele lumlnoass ale ora­
binale celui mai asuprit pe vremea capi- BLOCUL VI
La Intrarea tn oraş, parcă menţinută HUNEDOARA lor, pe străzile acestea a fost sărbătoare şului nou, mu ale oraşului munci­
talsştdnr — omul slmiplu.
tnbr-adlns ecoio pentru generaţia tînărâ mare Prunele famlUi de muncitori Înce­ In hloouJ acesta locuiesc cel mal buni toresc ştiu el toate acestea nu er
născută in nmU oraş, este păstrată o veche E ora şase La ceasurile aceslea ale dl- — tatre cel mai buni — muncitori ai fl fost pasibile fără lupta de zl eu zl
ORAŞUL NOSTRU peau să se muie devenind gazdele unor
locuinţă dm lemn aşa cum erau de adtfe 1 . mlnaţil, Hunedoara pare un furnicar de combinatului: Ftrrţu Petru şt Oostache a partidului, care se străduieşte oa viaţa
Dlounaaţa, cmd tacă aerul este rece şl teete casele ţăran Hor din jur. Rămasă a- oameni Pe străzile bâtrinei cetăţi a fie­ case cum numai Jn vis şi ar U putut în­ VasiJe Viaţa acestor doi o ţel ari se asea­ omului asuprit de ieri, s» fie demnă de
nazele soarelui ivite de după deal par ne- colo ca o rămăşiţi a altor vremuri, acea­ rului se îndreaptă grăbiţi spre combina! chipui ei vor primi vreodată FamdlOe mănă ca două piclfturi de apă. Veniţi de a fl trăită. Si cind I? gîndeştl cl toate e-
pufinrnoasa, dinspre pădure pluteşte Iz de stă casă marchează o barieră Intre două mii de oameni. Iureşul acesta n-estăviilit lui Suoiu Dumitru. Culds Avram. Torga prin părţile Moldovei oamenii aceştia şi-au cestea nu stat declt începutul
brad 0 c&rbnce. E linişte profundă. Doar lumi: lumea trecutului, a mizeriei şl lu­ de oameni U poţi asemăna mai degrabă Nicolae, Pelrovtol Alexandru au Simţit a- făurit aici visurile lor oele mai frumoase, I. SALIŞTEANU