Page 29 - 1954-08

Nr. 67 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag, $

Oraşul miner Petrila Dispensarul din munţii apuseni
Ce s-a făcut lu z^oje
Cine a fo&t acum oi ţi va ani prin oralul PelraLa 91 se întoarce Eiu în anu] 1949
Soarele topise de mult pulberea argintie do rouă, dud prin­
astăzi, cu greu îl mal recunoaşte Oprîndu-te în faţa unor
blocuri impunătoare nu-ţl vine să cereai câ te arfli pe locurile In Uricanii de azi Pe drumul revoluţiei culturale Pregătim cadre tre atlrcUe înalte, pe drumeagul oe duce epro Intrregalde un
unde înainte doar cu cîţiva ani era un teren pion de mocirle pentru agricultură sat din raionul Alba, apărură în şvr căruţe pline ou nisip, «pd/tirâ,
şi gropi, teren pe care acum se ridică un cartier nou. ou blo­ Cu prilejul împlinirii a atee Politica partidului şl gu- şl amanajaroa unei bloc pentru lemn şl cărămida
curi man şl frumoase In care locuiesc numeroase familii de ani de la eliberarea patriei, vdmuilîil nostru este îndrep­ actori Apoi condiţiile de rfdl- — După cum v-om spus. Ia sat. tineri y bâtiint. femei şl copil aşteptau cu nerăbdare
mineri in apartamente conlorhabUe Iată, de pildă, blocurile am cerut tovarăşului Bartha tată cu deosebită atenţie «1 aare a mvalului poli Mc gi şcoala noastră a fost organi­ prunul transport Drumul Îngust, străjuit pe de o parte de
A, B şl C tinde locuiesc un număr de 130 familii Dincolo Lud o vile, miner la mlnia Url- spre ridicarea continuă a nl- profesional al a clarilor prin zată numai după reforma în­ st inc 1 colţuroase iar pe de altă porto de prăpastu adinei, era
valului
maselor
dlfante
In
cultural
al
corcuri
plm de primejdii Dar priceperea şl indemSnarea sătenilor a
existente
blooul D unde locuiesc' 13 de familial iar alături blocul I, de cu- evuu. sa ne arate ce a adus văţăm Intuiul dm anul 1949 —
irind terminat In care s-au mutat alte zeol de familii regimul demoarat - popular muncitoare In acest soop pen­ cadrul teatrului nostru, legă­ spunea tntr-una din rtle to­ făcut posibil transportul materialului pentru construcţia dis­
Pe lingă aceasta însă, tn oraşul Petrfla s au mal construit pentru minerii din llricand tru oamenii muncsLi din Valea tura strînsâ ou masele de la varăşul Prlca Dumitru dJrec pensarului.
tin frumos olub. o baie şt o cantona pentru mineri, o şcoală — Multe a-şi putea să apun Jiului, regimul democrat- oare învăţăm multe, proţiu- torul şoolll horticole dsn Geoa- Aşa a fost începutul Greu, dar frumos şt rodnic Oamenii
nouă, o grădiniţă de copii, un ştrand, au fost înfiinţate o ereşâ despre aceasta, atît de multe popuiar a creat pe lingi alte irea muncii eu făcut pe acto­ glu. unor vizitatori Atei In erau obosiţi Căldura le topea puterile dar el nu se dădeau bă­
tuţi. Curind pe urmele săpăbumlor fură aşezate primele piertirs
numeroase Instituţii de cultu­
şi un cămin de zl, precum şi miilte altele care exprimă puter­ Incfit ar puteo comstvtid pa­ rii noştri să muncească eu urmă cu 5 ani nu era altceva
nic faptul că regimul nostru democrat-popular ara la baza gini pentru un- întreg volum, ră, şl un teatru de stat. Dcb- dragoste şi elan nestăvilit. declt bălării şl băltoace In temelia dispensarului.
Timpul *e scurgea încet, tncet şl pe locul unde altădată creş­
pro acest/ lucru ne-a vorbit
preocupărilor sale crearea unei vieţi din oe In ce mai bune pen­ dar mâ voi mărgini să arăt pe tovarăşul Petrovlci loam di­ In cel 8 ani de existenţa looul acestora au luat fiinţă teau bălării, se LnHilţau ou repezloluno zidurile roşit &!e noului
tru poporul nostru muncitor. scurt cele mal de seamă rea­ rectorul teatrului: teatrul nostru a putut să 3 «Impuri de experienţă Pri­ lăcaş menit sâ asigure sănătatea celor ce muncesc
In clişeu : Un aspect ăl nou Iul cartier muncitoresc dtn Petrtla. lizări realizeze : 43 premiere, 38 tur­ viţi, acesta a câmpul de ex­
— La înfiinţarea teatrului Din zori şl pină noaptea tirzlu. In satul din Inima munţilor
Prima şl cea mal însemnată nee 1813 spectacole la care perienţă legumicol. Ari sint
nostru am pornit ou 40 oa­ puse in practică cele învăţata răsunau cîntecele vesele ale celor ce munceau pentru ootnsirucţt'»
realizare a puterii noastre au participat 392 390 specta­
meni ; grerutâţi au fost multe da către elevi. dispensarului OomunLşti ca Topor Iulian, Crlştea .Teodor şl
populare o consllbue însăşi tori Teatrul de păpuşi a des­ alţii, întotdeauna Ln fruntea oricărei acţiuni patriotice şl do
deschiderea minei Uri reni Am dar sprijinul partidului şl gu­ făşurat în acelaşi timp o acti­ Sub îndrumarea profesori­ astă dată prin exemplul lor personal au mobilizat zilnic 20^30
fost printre primii care am vernului s-a făcut simţit dun vitate rodnică In rindul miei­ lor, el fac felurite experienţe
plin In oe! aproape 3 ani de ţiranl din sat la muncă voluntară.
immdt le deschiderea el Po existenţă teatrul e-e dezvol­ lor speria tor L indrizneţe Se altoiesc de pil­ Asa s-a scurs timpul, zl de tA, ceas de ceas, şl pe locul gol,
siWUtăţlle erau puţine la în­ tat simţitor. Astăzi avem peste Rezultatele obţinute pe dru­ dă roşii po amdeJ, ardei pe vi­ pârăglmt do altâdîtl se înalţă azi un frumoa şl maestos dvs-
ceput. Dar sub ochii mei ea mul indicării pe o treaptă mal nele, roşu pe oartofl, se stu­
120 oameni, actori, tehnicieni pensir inzestrat cu utilaj modern
a crescut şi e-e de-zvoltat ele. — avem orchestră proprie, înaltă a activităţii artistice, diază crearea unul nou sol do In clişeu: Dispensarul sanitar de la Intrepalde
Dintr-o mină unde la Început un autobuz pentru deplăslrl, sin/t mărturii de necontestat griKl prin Încrucişarea cu
vana, se altoiesc roşii în zlr-
nu exista nloi o unealtă meca­ ni s-a creat posibilitatea con­ a sprijinului regimului nostru nâ (o buruiană)
nică, unde primă şi găurile pen­ demoorat-popalaa', pentru în­
struirii de noi cabine, ateli­
tru puşcare se făceau ou ranga ere, magazii pentru decoruri, făptuirea revoluţiei cultujala Anul acesta elevii şcolii
şi csooanul, astăzi ca a devenit amenajarea scenei etc. precum In ţara noastră. noastre se străduiesc să obţi­
o mină mecanizată Avem «- nă un hibrid nou de porumb
oare, să dea o producţie du­
cum perforatoare modeme, După zece ani blă la ha. In acest scap. s-a
locomotive electrice sau cu executat pe o suprafaţă de 2
SFîrşit de deceniu în Brănişca acumulatori, venite din Uniu­ Pe tovarăşul Barumţeanu cel 88 de analfabeţi clţt exis­ ha Inoruoişarea soiului de
tau In amil 1944 n-au mal ră­
nea Sovietici, benzi transpor­ Ion. directorul şcolii elemen­ porumb „fişier" cu soiul „por­
Străjuit de dsaluri ou păduri tainice şi umbroase. Brimşca toarei, etc., iar mina este acum tare de 7 ani din Rapoltul mas derdt vre-o 18 care sini tocaliu de Tg. Frumos"
satul durărilor de altădată şl mai apoi satul bucuriilor se afllă comori et aleotili leală. Mare. raionul Hunedora, l-am în ours de alfabetizare In
aşezat pe vechea vatră a bit rinului Mureş Vremea n-a aşter­ Pentru îmbunătăţirea tna- i găsit la sfatul popular raio­ anul acesta în scopul începe­ — Tovarăşe director, am
nut de tot vălul uitării peste amintirile de neagră durere şl iul-in minerilor dm Urinând, nal. I-am spus problema pen­ rii In bune candiţtiml a nou­ dori să ştim ce era aici tn
înăbuşită suferinţă ce au gârbovit umerii atitor femei $1 copiii este destul să amintesc despre tru oare l-am căutat, Iar o) lui an şcolar am terminat anii regimului burghezo-mo-
cititor bAtmint şl tineri. noul orăşel oare este cea mal m;-a povestit: primii pe raion reparaţiile de 5Icnesc — întreabă unul din­
zidărie şi zugrăvit la clădi­
tre vizitatori
Bătrânele ape ala MiureşuJul mal pot povesti multe despre vie expresie a grijii partidului In comuna noastră, tn cei
Lacrimile eroare şi destăuiufcnle de mintă mizerie pe care lo­ şi guvernului. Numai pină în 10 ani de viaţă liberă, s-au rea şcolii iar în timpul veni — A fost tot o şcoală agrl-
om sprijinit cu toate forţele
cuitori satului d le-au şoptii nopţi de-a rundul şi pe care le-a prezent s-au construit si dat făcut multe lucruri. Mai im­ grădiniţa sezonieră care este oolă. In <v» nu se pregătea
purtat cu al ani im şln cfl timp ţărani! n-au şliiut ce-i bu­ in folosilnţâ numeroase apar­ portante sînt: gospodăria co­ frecventată de 57 copil. altceva dectt vătafi pentru
curia ; când pe moşia baronului Jorslca Ion robea Irilreg satul tamente în blocuri modeme, lectivă, căminul cultural, echi­ moşiiita boiereşti Pentru pre­
Dar iată că veni şl zoua cînd brânlşcanJi tumzi şi neîncreză­ un frumos dlub, cinematograf, pele artistice ale căminului Am mal discutat şl altele gătirea acestora nu era nc- Pe calea mecanizării agriculturii
tori, asemeni copilaşul cu face primii (paşi au început să zâm­ staţie de radioficare, etc-, Iar cultural şt altele. Dar pen­ La despărţire, tovarăşul di­ vote de cimpun de experien­ Statul democrat -popular acordă o mare atenţie problemei ri­
bească vieţii noi ce se nistru re Am norii unei dimineţi de au­ în curind se vor da alte zeci tru că eu sint directorul şco­ rector m-a asigurat că şcoa­ ţă pe care să facă cercetări dicării nivelului politic, cultural şi social al munaitoniLor din
gust de apartamente, un local de lii, om să vorbesc mai mult la pe oare o conduce se va ştiinţifice. El nu trebuiau să gospodăriile de stat. Pentru ei. în cadrul gospodăriilor de stat,
ştie altceva declt să apere cu
★ alimentaţie publică şi altele despre asta La noi, şcoala, de strădui să fie mereu pnntro au fost construite locuinţe Iglcniee şl spaţioase, dormitoare,
Soarele nu topise încă toată zăpada, clnd baronul a fost acrim trai and, funcţionează primele şi să trimită lu şcoli servilizm lntercselo clasei ex­
Munca noastră este de ase­ superioare, elevi bine pregă­ ploatatoare oantuie, băi, au luat fiinţă cluburi, biblioteci, cinematografe
alungat de pe moşie, Iar pimintui lui a fost împărţit celor oare menea răsplaitilă din plin cu două clolurl. Nu avem nici
cu sudoarea frunţi! l-au hrănit tmrvp de decanii Vorbele au de un copil neşcolarizat, Iar din tiţi, După ce mal cugetă puţin O atenţie deosebită es(e acordată problemei mecanizării lu­
Condiţiile de muncă, salariza­ directorul îşi continuă exipîl- crărilor agricole în cadrul gospodăriilor de stati cu soopul de
venit fapte Oameni) au început să păşească du încredere pe
re şi aprovizionare sint din oaţiLle a se uşura munca manuală a muncitorilor şl a-i ajuta să zmul-
drumul trasat da partid Niciodată In Lstonle nu s-a pomenit Ce e nou în fabrica noastră
cela mal buna dindu-ţi posl- — Acea şcoală din trecut gâ pămîntulul roade tot mai mari An de an în gospodăriile de
despre o legături «şa de vie, aşa de apropiată Intre popor şi
btfibâle să trăieşti în belşug, In anii puteiu populare, crească de peste 5 ori cere de altfel nici nu poeto stat sosesc noi şl noi maşini ■agricola fabricate de tînăra noas­
partid dacă 1 munceşti bine. fabrica de hîptte „I Mal" Pe- Odată cu dezvoltarea fabri­ fl numită şcoală, şl cea de tră Industrie socialistă, sau sosite din LIRSS Gospodăria de
Brănişca a început nă>ş1 sohtmbe feţe ed de altădată Oase
Partidul şl guvernul nea treştl a luat o amplă dezvol­ cii a crescut Şl niveilul de acum, se deosebesc ura <J« stat din Calda de Jos de pildă, a fost Înzestrată in cursuil uă-
noi. arătoase, au luat locul vechilor cocioabe acoperito cu pale
răsplătit munca şl prin acor­ tare Înfiinţarea de noi secţii trai al muncitorilor. In ulti­ alta ca carul de pfimlnt. Deşi Umiior ani cu un însemnat număr dc tractoare I A R şl trac­
în care trăiau mai lan ţărani muncitori Ca Moţ Petru Gabor
darea diferitelor distincţii. cum este cea de confecţionat mul timp de exemplu, 18 fa­ e tlnâră, şcoala noastră a dai toare pe şenile K D. 35. Pentru desfundarea terenurilor, gospo­
Victor şi alţii. In vala fostului baron s-a amenajat un preven-
Astăzi la mina Uricanl slntem calele şi valorificarea deşeu­ milii ale muncitorilor s-au în timpul existenţei sa-îe pa­ dăria a prinut un tractor Stalineţ 80 şl plugurile necesare a-
teriu pentru cel ce muncesc, iar pe uliţe şj în oasele locuito­
8 tovarăşi decoraţi cu „Ordi­ rilor, precum şl modificările mutat în loouinţe noi, Iar pen­ tru promoţii de tehnicieni hor­ cestui scop. Inalară de acestea, gospodăria a mai fost înzestra­
rilor s-au instalat difuzoare O şcoală nouă şl frumoasă s-a
nul Muncii", il cu „Medalia aduse In secţiile finisaj şl tru copiii muncitorilor se con­ ticoli şl trei serii de brigadieri tă cu cete mal noi tipuri de cultivatoare, semănători da cereala
construit incă în 1940, legumicoli pentru gospodăriile
Muncii' , şl mulţi piţil; caro an sortare, atP : Mcut ea producţia struieşte n eioşfl mera şl con­ secorătqn-loşători. pluguri de fracloare batoze, etc. AjjuI s-
• £• îirsiu. Peste* ogotrelei răsîolibt de* tracilor, ‘peste diferite- citi--distincţi. fortabilă. ■ colective, c .r.ri-.v cesto i Şc^viaţică oambin^
~c\â, c • - t^b'fîci: f»ţj? r oe i sin!* ' «'
propui 1
* '*’ “ *'..................................... ’ aşezata
' ■ - ------------------------- in gSrraî- 1 uite maşini.
“ nj?c'a se Vedeluminată ca' ziua. r " -• ■ —ÎN 7i\CE AM In clişeu • Comblmi sodetlcJ autopropulsată primită anul
In cltşeti: Prcventoriul din Brănişca acesta dc gospodăria dc stal din Calda de Jos.
• La îndemnul partidului, peste 2 400 familii de ţărani mun­ crescut in primul semestru al acestui an cu fa(i de aceeaşi
citori din regiune, şi-au unit pcite 8 000 hectare de teren în 43 perioadă a anului trecut A crescut (n acelaşi timp şl producţia
de Gospodării colective. Numai anut acesta au luat fiinfiî 10 .industrială a secţiilor de producţie cu 507®/® faţă de anu! 1950
Gospodării colective in care au intrat 652 familii de ţărani mun­ Achiziţiile de produse agricole, vegetale şi animale au crescut
citor» cu pe*te JflOO ha teren de asemeni cu 16% faţă de anut 1950
Numărul întovărăşirilor agricole este de asement tn plini • Statul nostru democrat-popular acordă o grijă deosebită
creştere In prezent avem în regiune 05 întovărăşiri, tn care familiilor cu mulţi copii In regiunea noastră, de la înfiinţarea
162$ familii de ţărani muncitori şi-au unit peste 2.000 ha te­ ajutorului familiar, pină în prezent s-a plătit 6.796 073 lei la
ren pentru a-l lucra în comun Anul acesta au luat fltnţd în 3 065 familii De asemeni, se plătesc premii A F S. In valoare
regiune 7 întovărăşiri agricole dintre care S sînt întovărăşiri . dc 1000 Ici, mamelor care au născut al 10-lea copil şt clte 2000
pentru creşterea în comun a oilor. lei mamelor care au născut 2 gemeni. La noi în regiune s au
• In anii puterii populare, în regiunea noastră au luat fiinffi plătit asemenea premii în valoare de 82 000 lei la 50 de mame
trei S.M.T-urt înzestrate eu tractoare şi maşini moderne a • In acest deceniu ln regiunea noajlră numărul echipelor ar­
căror număr creşte din an în an. Numărul tractoarelor de pildă tistice dc pc lingă căminele culturale, cluburi muncitoreşti, etc
a crescut fată de anul. 1343 cu peste 150O/ o , a plugurilor d? au crescut simţitor. Astăzi, activează 250 echipe de cor, 630
tracfoorc cu peste 200#/o, a secerulorilor-legători cu pesfe 600%. echipe de dansuri, 290 echipe de teatru, 620 solişti vocali, in-
• Cooperaţia a luat o largă de2voltere în ultimii ani In re strumeniişti şl dansatori
giune funcţionează peste «00 unităţi coperatlste de desfacere. De asemeni, au fost organizate la căminele culturale 15000
La sate au fost înfiinţate S magazine universale de şezători şl peste 16 000 seri culturale, la care au participat
Volumul desfacerii mărfurilor industriale şi alimentare a mat mult de 400.000 de cetăţeni.
mod viu şt convingător preocuparea parti­ datoniă condiţiilor create de partid şl lutia. înainte vreme reparaţiile efectuate
dului nostru pentru satisfacerea nevotior guvern, color dornici de a cunoa«!c tehnica aici erau de proartâ Calitate Membrii de
Folifâea partidului — politica maselor mereu crescinde ale celor ce muncesc cea mai înaintată, do a deveni specialişti caro lucrau de mir.tulală nagcâpînd dan
paitid au criticat aspru pe aed muncitori
nevoilor
satisfacerea
Pentru
materiale
de mitne al minelor noastre.
şi cultiiroie ale oamenilor muncii din re­ Pentru ridicarea nivelului cultural al vedere că de acest lucru sînt vinovaţi şl
— -A- ★ —
giunea noastră, numai în Valea Jiului au minerilor noştri, in Petroşani s-a Snălfat tehnicienii oare au verificat lucrările
Violoria Armaitei Sovietice asupra hlt- şti sâ stringâ masele de oameni ai mun­ cut in întuneric sl mizerie au devenit as­ fost consbmile peste 2108 apartamente în am» regimului de democraţie populară lexmlnate Reparaţiile efectuate astăzi de
lerlsmiilai — duşmanul de moarte al po­ cii in jurul său tn luptia pentru zdrobirea tăzi oameni de nădejde, conduc cu price­ pentru mineri, au fost deschise pesle 140 un minunot teatru ai cânii artişti îşi pun atelierul de intre fin ere C F R Alba Iuli«a
poarelor — a adus totodată şi eliberarea olasolpr exploatatoare, pentru instaurarea pere munica pc coro partidul le-a încredin­ de magazine textile şi alimentare, de unde tot talentul şi priceperea lor în slujba po­ sînt durabile şl executata cu Conştiinciozi­
ţârvl noastre şl a deschis perspeotlva do- regimuluj de democraţie populară Toate ţat-o, se străduiesc necontenit să ridice bu­ rnmerll se pot aproviziona cu tot felul de porului muncitor. tate.
btoidtrii unei vieţi noi şl ferid-ie pentru oa transformările revoluţionare pc lâ-rTm po­ năstarea oamenilor muncii. Cine n-a au­ mărfuri. La Hunedoara, UriCanî s-au fă­ Spre deosebire de partidele burgheze Oamenii muncii dm ţara noastră s-au
menii muncii, ce» cJTe veacuri de-a rin- litic, economic şl cultural survenite in zit de minerul de ieri Coloţ Iosif, directo­ cut oraşe întregi pentru munaitori Minele cărora le aste teamă ca de moarte de convins ln nenumărate rindum câ sezl-
du! au purtat in suflet una neîmpăcată anii regimului de democraţie populară nu rul! de astăa al minei Vulcan de renumiţii care în trecut erau întreţinute de bur­ mise, partidului nostru nu-t as frică s6 sările lor sint studiate cu Interes do parUd.
împottvva exploatatorilor. ar fi fosl posibile lără participarea ne­ oţelari Korţu Potru $1 Costache Vasilo ghezie cu un utilaj necorespurtător şl care arate cu curaj maselor toate greutăţile De aceea oamo.ill muncii fie eJ din fabrici.
Sub conducerea directă a Partidului mijlocită a maselor ţărani, astăzi maiştri oţelarl, de mun­ punea la tot pasul ;n primejdie pe bietul Cunoscîndu-Ie şi ajutat de partid, poporul uzLne, de pe ogoare, se «.dresează cu
Comunist, clasa munoLtoare a reuşit să Grăitoare ne sint faptele care Ilustrea­ citorul Stanciu loan preşedinte Sfatului miner de a-şi risca viaţa, sint astăzi da­ naştrii a ştiut să Înlăture din calea sa. Îm­ orice prilej partidului, organelor de stat,
dobîndească condiţia esenţială a victoriei ză participarea maselor la Îndeplinirea po- popular al comunei Vuvţul de Jos şl mulţi torită grijii partidului şl guvernului, în­ potrivirile claselor exploatatoare dobortta presei de partid, aceasta ilustrlnd şl mat
in stat — Cucerirea putorii politice Parti­ ticii partidului Nu există om al muncii din alţi», oare au crescut odată cu creşterea zestrate cu cel mai modarn utilaj, Nu exis- de ta putere şl sâ descopere la timp nu­ mult încrederea po rare o au oamenii mun­
dul Comunist şi apoi Partidul Muncito­ fabrici, uzine, mine şl şantierele regiunii patriei noastre ? Partidul a arătat întot­ (3 mină care sâ nu posede posturi do prim meroase acţiuni duşmănoase ale celor care ci! în partid şl guvern, dorinţa lor fier­
resc Romin, a ştiut să pună la baza acti­ noastre care la locul său de muncă s& nu deauna că numai acea organizaţie de bază ajutor, instalaţii modeme de ventilaţie, şl-eu văzut pămlntul fugind de sub pi­ binte de a participa cu puterile lor ta li­
maşini de tăiat. încăroal şl transportat chidarea Lipsurilor.
vităţii sale experienţa marelud partid bol­ depună eforturi pentru Indapllnlrea pla Işl va îndeplini cu succes rolul de condu­ cioare Partidul a re rut întotdeauna mase­
cărbuni, etc Să-şi amintească minerii mal Un rol important în activitatea maselor
şevic a lui Ic?run şi Stalln care ne înva­ nulul cincinal Cu neţărmurită dragoste cător care Işl apleacă urechea la glasul virstnici oît de grea era munca In m*nâ în lor să nu miţe nici o abatere, să critico
ţă că pe-ntrj a păstra şi spon necontenit au răspuns bravii noştri mineri din Va­ maselor, se îngrijeşte de nevoile oameni­ trecut Pentru minerii care datorită con­ cu curaj toate lipsurile vieţii noastre în atragerea lor La conducerea treburilor
forţa pzrtiduliui trebuie oa ol să menţină lea Jiului chemării partidului de a da mai lor munciu sprijină propunerile şi critioa diţiilor mizeriei de trai ajungeau bolnavj Merele Stalln a arătat Ln repetate rinduri obşteşti LI au sfaturile populare. De felul
penrmenent o legătură strinsă cu masele mult cărbune Zecj şi sute de tone de căr­ maselor. da tuberculoză nu existau sanatorii, case că : „Dacă nu torn relcua şi nu tom scoa­ cum ele vor şti să antreneze masele de
oameni al muncii prin comisiile perma­
Politica partidului trebuie sâ coincidă cu bune peste plan au Ieşit diîrpă această che­ O mnre contribuţie la înţelegerea pro­ de odihnă, tratamente gratuite Asiâzl, din te la iveală în mod deschis şî drufli aş» nente, comitetele de cetăţenj. La gospo­
năzuinţele maselor, să fie astfel îndrep­ mare din mineJe de la Lupenl, Petrila, Lo- fundă 3 justeţei pelticii partidului o aduc rîndurile minanior pleacă In fiecare an le cum te stă bine bolşevicilor lipsurile şl dărirea comunei sau oraşului, la găsirea
tată Incit legăturile sale cu masele largi npa, Aninoasa. Vulcan. Ţebea, etc Tot mai 'agitatorii Acolo umde organizaţiile de odihnă tn cele mal frumoase staţiuni bal- greşelile din munca noastră ne vom închi­ rezervelor iivterne cane să ducă la îmbu­
e)e celor ce muncesc să se îmăreascâ din mulţi mineri ca : Haidu TuJiu, Maţanga partid au îndrumat ou atenţie pe agita­ neo-cHîmaterice aile ţirli, mii de mineri de drumul care duce înainte. Dar nai
zl in zl loan Kopetin Geza MihaJ Ştefan. Bartha tori i-au ajutat practic pe teren în desfă­ vrem să mergem înainte, trebuie să ne nătăţirea nivelului de traJ. depinde în
Numai in anul 1953 din rîndurile mineri­ fixăm ca o sarcină dintre cele mai Impor­ cca mai mane măsură realizarea sarcini­
Partidul nostru consideră ca o sarcină Eugon şi midi' alţii dau cărbune in con­ şurarea munci» lor, s-au obţinut realizări
lor din Valea Jiului pesfe 8000 şi-au pe­ tante, sarcina autocritici» revoluţionare şi lor pe care partidul le-a pus in faţa sfa­
de prim ordin întărirea legăturii cu ma­ tul andor viitori însemnate Agitatori ca Mihai Ştefan de turilor populare Astfel de sfaturi popu­
sele de C3re depinde chezăşia succeselor Cărui» fapt se du toceşte oaze acest lu­ la nuna Vulcan, Bonta Gheorghe de la trecut concediul în staţiunile de odihnă cinstite Altfel nu e.r»stă mişcare înainte lare sînt cele din comunele Bueureşd ra­
Altfel nu există dezvoltare Vuia a ară­
Pentru copţii oamenilor muncii — primă­
politic io sale „Tăria partidului stă in legă­ cru? De la începuturile zellvllâţil sale Lupent, Inginer BâgâJuţ Florian de la vara do aur a ţării noastre, — pentru ca tat nu odată marea însemnătate a criti­ ionul Brad. VLnţul de Jos raionul Alba,
tura sa cu marele. Partidul noîfru va pu­ partidul ?l-a axat întreaga sa politică în U RU M Petroşani şl alţii, datorită fe- viaţa lor să fie lipsită de griji, au luat Leşnlc — Tia, care avtnd o strlnsă legătu-
tea rezolva cu succes onec problemă, dacă scopul înălţării omului, a ridicării nivelu­ lukii lor de a şti să vorbească cu oamenii fiinţă în regiunea noastră In anii regi­ cii de Jos pentru înlăturarea lipsurilor tură ou masele au reuşit sâ lichideze cu
el îşi va întări şl lărgi legătura cu masele, lui său de trai De aceea orice realizare în de a Ie înţaLege nevoile şi-au cîştigat mului de democraţie populari pevte 200 greşelilor şl Îmbunătăţirea munci». Vreme uşurinţa o serie de greutăţi.
îndelungată la sreţia laminoare a Combi­
da că invofînd masete, el va învăţa de la vederea atingerii arestul scop a întărit' şi stana şi încrederea lor. de grădiniţe, peste 670 de şcoli La Pe­ natului metalurgic „Gh Gheorghiu-Dej*' Masele de oameni el muncit din ţara
ele" — a spus tovarăşul Gheorghc Gheor- mai mult Încrederea maselor in politica Partidul Muncitoresc Romln, partid care troşani s-a ridicat ln antî regimului pu­ dtn Hunedoara procesul de producţie no noastră care păşesc alături de partid pe
ghiu-Dej.
partidului a făcut *5 crească şi mal mult s-a născut în focul luptelor împotriva ex­ terii populare un Institut de Mine de unde su desfăşura aşa cum ar h trebuit Or­ cvalea construirii soolalismuluj s-au con­
Partidul nostrra cerc membrilor si» să convingerea că singura politică Justă care ploatatorilor a înncrls cu litere de aur pe vor pleca în fiecare an cadre de ingineri şi ganizaţi* de partid din această secţie a vins sl se conving pe ti ce trece că intre
se intereseze neîncetat de nevoile mere, aatisfzc'e pe deplin interesele maselor este steagul luptei sale ca sarcină principolâ tehnicieni de o înaltă calificare necesari convocat o adunare dedicată acestei pro­ cuvtntul partidului şi flaptele sale, nu exis­
crescinde ale maselor. 9ă caute să le re­ politica partidului — omul cu nevoile lui Partidul consideră minelor noastre De ctie ori n-au visat bleme unde muncitorii secţiei au arttat tă nio o deosebire .De aceea masele de
zolve cit mal repede, să lie le curent cu S'.ringind ncconlen.il legătura cu misele, c5 nu poate exista atic sarcină mal im- înainte vreme, tinerii mineri Almâ9îr». cu curaj cauzele lipsurilor. Propunerile ve­ oameni ai muncii văd tn partidul lor
toate greută{i)e pc care le mai întâmpini” partidul 3 ştiut să dezvolte şl să folo­ oortantă dara ar putea tace sâ „scape din Nuţă Stelran şi Mihai Stoioescu de la Pe- nite din masă nu constituit un mare aju­ drag exponentul şl faru» călăuzitor al nă­
sească din plin iniţiativa creatoare a nn vedere" aceasta preocupare a activiştilor tnita. Coatache Ştefan de la Lupeni. Ser- tor tn vederea lichidării lipsurilor. După zuinţelor sale Nu există sarcină de onoa­
oamenii muncii Numai în felul acesta *
se!cr In dîf-*Tîtr» rvrtvri dc răspundere de partid ^i partidul nostru nu o pierdu 1 2Îu Ivancrv de la C F R Petroşani şl mulţ» această adunare producţia a crescut sim­ re mai Inaltii, deci! aceea de a sluji
reuşit partnduj sâ obţină sprijinul mase­
din cadrul apărutului dc slat, partidul » p.io o rtip.'i din vedere scopul întregii s.'.le alţii, să do a! îi studia Inlr-un institut de ţitor, secţia laminoare devenind o secţ.ÎP partidul,, de a pune ţoale forţeHe şi
lor, să se bucure dc increăcrea lor. Nu­ pun cu Inrred-zrz oc cel mai buni o?nem £otivitr»li Plenare Comitetului Centra) al invyţîmint superior Abia astăzi, visurile frimtarâ Ls fel r.-au peffecu* lucrurile la caracîtăţile în slujba partidului. în sluj­
mai in felul acesta partidul nostru a reu- ai mifoşii Zeci de niunciioji ţ : nuţi in tre­ PMR dm august 1933 demonstrează in lor înaripate au putut sâ devină realitate atelierul de întreţinere dă 'a C F R Alba ba poporului muncilor 2. TUijCtJ.