Page 30 - 1954-08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 67
m 11 ■ ——
Ţările de democraţie populară spre noi succese Preşedintele Adunării Generale Din faptele de eroism ale comsomoMilor sovietici
a 0. N. U. Tn favoarea in regiunea lacului Baikal a dăinuit varre si să schimbe direcţia devieri» A*
An de an, (Arde de democraţie populară gTiOLdtura nouă a luat o largă dezvoltare medicală gratuită, odihnă gratuită In sta­ mull timp o vreme călduroasă şl uscată început o lupta dlrzâ împotriva viratului.
obţtn noi succese, ceea ce face oa aceste 51 tn celelalte tăn de democraţie parpnLiri ţiunile balneo-cUmatence unde altădată restabilirii drepturilor S a îngălbenii şi s a uscat Iarba In lunci Paraşutîşlii tneercau să evite aterizarea oe
târî să capete o nouă înfăţişară cum sînl do exemplu in Bulgaria, Rominia nu mergeau debit cei care aparţineau şi pe cîmpii, In poienile pădurilor şi pe line api. totuşi violul continua sa-• poarte şpro
Tăn, oaie mai iert erau supuse eicploa Cfr dLasei conducătoare exploatatoare conce­ R. P. Chineze la 0. N. U. lac Peste vreo două mmule paraşutîştii
(uri <s au uscat şi pajiştile bogate In ierburi
ţârii nemiloase arit dm partea capitaliştilor RoaJizărite obţinute de ţările do demo­ dii de boală plătite, .învăţâmînt gratuit, de sub puternicele coroane ale copacilor dm s-au pomenit In apa rece a Balkalutuî. Re*
PEKIN
inlerm cit şi a capitaliştilor de peste ho- craţie populară In industrie cit $1 in agn ele In Cehoslovacia in cursul primului transmite: (Agerşmcs) - China Nouă masivele parfumase. rezovskl s« Mahacikeev au reuşit să a-
*tce. eliberate fund de glorioasa Armată cultură contribuie din plin la creşterea plan cincinal ocrotirea sănătăţii s-a îm­ Potrivit relatărilor ziarelor, preşedintele Un avion condus de pilotul Nemaiev jungâ pe uscat dar Ohaphin se flfte telr o
Sovietici, au devenit ţări in care oamenii nivelului de trai, material şi cultural, al bunătăţit simţitor Numărul medicilor a Adunări: Generale a ONU., Vljaya LaU efectua obişnuitul zbor de patrulare dea situaţie grea In momentul aterizării, el
muncii muncesc cu mult eUn, conştienţi oamenilor muncii din aceste ţ£n. care crescut revenind un medic La 760 de oa­ supra desişurilor păduroase ale regiunii la s a încurcat In curelele paraşutei si era t<i
că muncesc parvtrvi ei. pentru asigurarea eaie o preocupare permanentă a partidelor meni pa etnd in 1937 un medic revenea la shmi Pandit, lutnd cuvtntul la o nonlennţă cului Baikal Avionul purta pe bord pe pericol de înec
uned vJeţ) libere şi Iertate comuniste si muncitoreşti 1218 oameni In Ungaria creşte an de an de presă la Singapore, a declarat c6 re experimentatul pilot — cercetător silvic Pe neaşteptate pe mal a apărui comso-
Republicii
stabilirea
Populare
drepturilor
Dacă pînâ La eliberarea lor de către O dovadă grăitoare a acestei măreţe numârui ceflor cure merg La odihnă Nu­ molistn Elisaveta Tuplhova. Fără o ste re
gaonmso Armată Sovietică aceete ţări e- preocx^aăr» einl reducerile de preţun la mai in anul acesta au fast trimişi să-şi Chineze la O N U ar contribui la elâbl- Lenntd Abramov jl un grup de paraşu gloduri Oa- a 6O0S un cuţit, Şi dev.ălţtn-
lişti pompieri După ctieva ore de zbor ei
internaţionale
relaţiile
rea
încordării
tn
rau înapoiate din punot de vedere econo mărfurile de larg consum popular caro petreacă concediu în condîţiunl bune, asi­ du se repede s-a aruncat tn ap a rece ca
mic, astăzi s-au tmanafoTmal Ui ţări cu o sporesc considerabd salariul real al oame­ gurate de către stat paste 200 000 oameni Vijaya Lakshmi Pandit s a pronunţat cu au observat o dlră subţire de Iun Era te ghla-ţa Fata era o înotătoare admirabilă
cepului unul incendiu fn pădure.
hotârlre împotriva încercărilor unor anu
industrie dezvoltată şl cu o ngeiculturâ nilor mumou In R D Germană prin redu­ ai muncni CercellfVJ cu atenţie de la o tnâlţime de Deşi îmbrăcată, ea a parcurs rapid dis­
înojnbată Cotitura pe oare a făcut-o eco­ cerea de preţuri din octombrie 1953 a In ţările de democrat ie populară unde mite cercuri de a modilic* C.uta ONU tanţa de 200 m de la mal unde se alia
penlru a submina principiul unanimităţii
nomia ţărilor de democraţie populară se crescut puterea de cumpăna re a populaţiei altădată ervdfiabehanul era în floare, 660 m locul, unde izbucnise incendiul. Abra
Ohapkin şj s a cufundat tn apă pentru a
datoreşte ejutnrutui multilateral şi dean- anual, cu 3 3 miliarde mAroj germane In unde cei mai mulţi oamena ai muncii nu marilor puteri ■ — mov a hotăill să paraşuteze grupul de elibera pe paraşutiyt de curele La înce­
teresat primi't dm, partea Marii Ţâri a Polonia cete tre» reduceri de preţun din ştiau nl« măcar să ne iscălească oreşto pompieri
BerezovsVt.
Vasill
Comsomollştii
Social ismiri ui, U R S S Astfel, primele u- ultimele 6 luna eu adus populaţiei o eco­ neîncetat nivelul cultural a] maselor As­ In legătura cu repatrierea Vissarion Mahaakeev, Alexel Konelanlinov, put Tupikova a tăiat curelele, iar apoi. -*•
fundlndu se din nou a tăiat şi sistemul de
zine şi fabrici dvn R P. Polonă au putiut nomie de 10 rml)a.rde zloţi pe ari Cele tren tăzi copiu oamenilor muncii pot să tnve- suspendare al paraşutei
să înceapă să liroceze după război numai radureri do preţuri In ultimul an in Ceho­ ţe In şcoli de diferite grade, bucurlndu-se prizonierilor de război Analoli Ohapkln şi Mar* Isidorov, instruc
Elisavelei Tupikova îi veneo foarte greu
cu utniiaj industrial. precum şl cu materii pr» slovacia au ad.ua populaţiei o economie de un mulţiiatenal ajutor dm partea sta­ francezi şi vietnamezi tor al serviciului de paraşulişti pompleii. să tncxate purttnd paraşutistul careşl pier­
me şi materiale auxiliare primite din UWSS anuali9 de 10,7 milioane coroane Aseme­ lului In aceste ţări mimând şcolilor, al se pregăteau pentru salt.
Numai cu ajutorul U.R SS. s-au putut con­ nea reducarl de preţuri au avut loc şi In faoulltâţtflor preoum şi al elevilor şi stu­ HANOI (Agerpres) — După eum a La comanda pilotului. primul se des duse cunoştinţa Totuşi ex continua să
strui obiective industriale importante cum celelalte ţâri de democraţie populară denţilor este din ce In ce mal mare In anunţat agenţia France Pzesse 18 august a prinde Isidorov E) aterizează exact In oen Inaroteze metru cu metru spre ţărm Cu-
slnt Combinatul chimic „I V SlaJin" din Ceea ce a contribuit la creşterea nivelului Cehoslovacia sini 39 şcoli superioare, 105 lost fixată ca data începerii operaţiunilor trul unei lunci Lo al doilea lur se des itnd i a venit tn ajutor pădurarul Leonid
R P Bulgară. Centrala oîeclrlcă „v j da repatriere a prizonierilor de război Iran prind din avion unul după altul Ohaptrin. Saikov de te oootul silvic Kabansk Astfel
Lemn" din R P Albania. Combinatul me­ W' cezi Şi vietnamc-ri Potrivii acordului în­ Mahacikeev şi Be/ezovschi. Ei şi-au deschis te Analoli Ohapliin a losl salvat
tal urgie de pe Dunăre în RP Ungară, ele hv A cheiat. In fiecare zi vor fi schimbaţi h limp paraşutele şî coborau lin spre pămlnl Pentru eroismul lor. Tupikova şi Saikov
Intr-o parrioadă istorici destul de scurtă, 8 Vietri 400 de prizonieri ai Armatei Popu Dar dinlr o dată ve ştlrni un vini puter au lost distinşi cu diplome ate bazei avia­
ţăride de democraţie populară au reuşit să V lare contra 500 de prizonieri ai corpului nic care purtă pe parnşulişti spre tacul tice penlru paza pădurilor din Irkutsk şl
albă o p>iduc*ie industrială dezvoltată r expediţionar irancez Baikal Eî au încercat să Folosească lunc premiaţi cu daruri preţioase.
care intrare ou mult pe cea a ţărilor ea- Se anunţă de asemenea că numărul pri-
pahaii&te. AsfUeJ. R P Chineză a terminat i" vi ' ■ \ zonlerilor schimbaţi zilnic tn al doilea cen
eu succes refacerea economiei naţionale t "kl *. t'llS tru. Sanison, v.i li aproape egal Patriotismul tinerei eroine Khampleng din Pale* Lao
şt a pus bazele industrializării Astăzi în
Khampteng s-a născut inlr un eătuleţ de Un an după eliberare, duşmanul a invadat
R P. Chineză lnduatru greş a crescut cu pe malul lluviulul Mckong. tn provincia din nou aatui; săvfrşind noi crime, jafuri,
oproape o treime în comparaţie cu cea Protestul generalului LI San Bassak din sudul statului Pate) Lao violuri ele
din 1952 O dezvritiare a luai-o şl produc­ m Spre slîrşitul anului 1950, Armata Atrocităţile colonialiştilor francezi au as-
ţia industrială tn R D Germană, unde dm Cio la şedinţa Comisiei militare Populară de Eliberam a stalului Palei Lao ruţil şi mai muti ura tinerel Khampleng
1956 şi plnă îh I9S2 producţia industriei a distius toate posturile Inamicului din e împotriva duşmanului Pentru un timp ex
metulunrice s-a dublc-t rrescînd în acelaşi de armistiţiu din Coreea cest sat s< a eliberat «atu! natal al tine şl a continuat activitatea clandestină De­
timp 51 producţia industriei constructoare rei lele Khampleng Apoi a lost înlăturată ghizata în neguslor ambulant, Khampleng
KAISUNG (Agerpres) — Chtna Nouă
de maşini O creştere deosebită a produc administraţia locală a colonialiştilor Şi s a pătrundea în fiecare v In zona ocupată de
ţlei industriale a avut loc şi in cdalalte m transmite : instaura' puterea populară însufleţiţi rte trupele inamicului ponlru a cunoaşte elec­
ţări de democraţie populară Oamerel Lo şedinţa din 17 august a Comisiei .ml aeeaslă victorie, locuitorii dm satul Iul tivul acestora şi Întreaga situaţie înfrun­
mincii dm Cehoslovacia ou îndeplinit ou hlaire de armistiţiu generalul locotenent LI Khampleng $ au tnnolat cu entuziasm tn
San Cio, principalul delegat al părţii oo ţi nd pericolele şi greutăţile, ea se ducea
succes prumul plsn cincinal, *n domeniul rlndurile armatei, au devenit membri al apoi să-şi tettlncască compatrioţii pen­
neeano chineze io comisie, a înfierai noile
industriali prcducţla orescind de două ori Frontului Naţional Unit d'n Pate! Lao ş\
„demonstraţii” organizate de partea amerl tru a i inlorma asupra acţiunilor inami­
In comparaţie cu anul 1937, dtplşmd ast­ ai altor organizaţii patriotice
cană (n regiunile aflate sub controlul ei cului Datorită activităţii sale pline de o-
fel cu mult producţia industrială a ţirilor Khompfcng. care In timpul cruntei ncu roism detaşamentele de partizani au reu­
capitaliste In Ungaria orcdueţia industei împotriva Comisiei, neutre de supraveghere păţii a colonialiştilor Irancezi activase în şit să lichideze două plutoane întregi ale
5-1 â a orescut intre anii 1951—I9S3 cu 73% Generalul LI San Cio a arătat că la 9 i'egalltete. a devenit una dm cele mai colonialiştilor. -1 râncezi.
O deosebită preocupare pentru creşterea lin şantier de construcţii de poduri de cale krată pe unul din nurlie R.P. Chlnete. şl 10 august, partea americană a organizat vajnice membre ale Asociaţiei mameloi Aeeaslă nouă victorie a întărit şl mat
produoţiei industriale există şi in RP „demonstraţii'' la Kangnunk, Kunsan şi luplâloane. Ea a urma» cu rtvnâ cursurile mult patriotismul 6ătcnilor Khampleng şi a
Al borna unde se prevede ca în anul 1955 Seul si tn alte localităţi dm Coreea de populare locale.
de trai în ţârele unde a fost 1 Mit urată facultăţi ce cuprind 47 000 de studenţi, în intensificat activitatea şl a contribuit in-
produoţie industrială să depăşească de 12 eud. ameninţind Făţiş Comisia neutră de Soţul el a fosl silit de cotropitorii Iran
pentru totdeauna exploatarea omului de Albomia în 1953 numărul şcolilor sa ri­ ti o măsură însemnată la eroarea bazei se
ori nivetiul dinainte de război supraveghere El a subliniat că partea amc cezi sa muncească ca sr.lav. ţar mai Urzit crete din sat
Imediat după inrheueran armistiţiul! ui câ/tme om şi unde la conducerea ţării se dicat 1a 2720 ur al elevilor ia cifra de ileana nu ştia ţinut promisiunile lăcule la a tos' torturai de către aceştia pină ce a Astăzi tlnâra Khampleng esîe . iubită de
şi oamenii muncn dm RPD Coreeană cu afli ataşa muncitoare în a-Vtanţă ou ţără­ 205 969 şedinţele din 3 şi 6 august ale Comisiei murit Uciderea sntijlu: el a Intensificat şl întregul popor din Paiet Lao pentru stră­
ajutorul URSS şi a celorialte (Vn de de nimea muncitoare, este şi creşiare» sala­ ChelUuedule pentru nevoile social-cul- militare de armistiţiu şl tn scrisoarea adre mai mult ura tinerei împotriva inamicului. lucitul său exemplu do patriotism
mocnaţie poputera au trecui? la refacerea riului real al oamenilor muncii In Ungă turarte au crescut în ţările de democraţie safă la 4 august Comisiei neutre de su
ecnnomiei distruse de rAztiol ri« în prima jumătate a anului 1954 sa­ populară Io RP Chmozâ unde pînâ la praveghere Partea americană no a luat
9
In anii pute/ti populare In ţâtde dc de­ riul real al muncitorilor din fabrici a fost eliberare 80<>/ o din populaţie era analfa­ măsuri elective pentru pedepsirea vlnova Strunaărita ungară R6za Nânâsi îndeplineşte norma eu 2OO /
mocraţie populară noi transformări au mai mare cu 57% decil in 1938 iar veni­ betă, în 1953 cheltuMIde soda)-culturale ţilor de Incidentul In cursul căruia au fost 0
avut loc şi în ceea ce priveşte preducea tul real al familuloc ţărăneşti a fo^ în au crescut ou 360% faţă de 1950 aruncate bombe împotriva membrilor echi Tlnâra muncitoare Roza Nânâsi de la Intiv cele două strungănţe a pornii o
agriooiă. 0 dezvoltare d ©osebit â a kiat-o pruna jumătate a acestui an cu 50% mai Pentru acţiuni social-cui turale cheltu­ pelor neutre de inspecţie de la Pusan şi atelierul de maşini al fabricii de motoci puternică întrecere La sArşitul anului tre
in uiKimufl timp în aceate ţări formate so- marţ decit in 1938 In Bulgaria se preve ieli iresevmnate a făcut şi statul polonez Kunsan dote din cadrul uzinelor metalurgice cuf eJe au obţinut succese însemnate, de
ete-ietie ale agriculturii. In Cehoslovaci» de m in cursul celui dc al doilea cinci­ Numai anul acesta cheltuielile au „Mătyâs Râkoşi” din Budapesta este ori păşind norma cu 20— 30 la sută. iar ime
coopenatlvele agricole şi fermele de stat nal, salariul real al muncitorilor şi fume- atins Eiona de 25,3 miliarde zloţi 4.000 de docheri englezi ginară din localitatea Kunbegyes Ea se ofi chiar cu 50 la sută.
cuprund 43% din snuorafaţa totală agricolă, tionatâlor şt veniturile ţărănimii munci­ Succesele obţinute de ţânile de demo­ allâ la Budapesta din anul 1951 La tn La tnceputul acestui an. Rota se afla în
crcscund în aceflaşi timp şi număirul SM T- toare să crească cu peste 35—40% In craţie populară în toate domeniile de ac­ au declarat grevă cepul ea învăţase croitoria şl avea de fruntea întrecerii îndrăgise munca, lucra
urator pînâ la cifra de 260 In Polonia îr> Polonie se prevede de as eman aa ca in ur­ tivitate se datoresc colaborării pe lărlm LONDRA (Agerpres). — După cum glnd să inl/e la fabrica de confecţii din r.u rapiditate şt avea mişcări sigure
momentul de faţă sini înfiinţate 800 com­ mătorii don ani salariul reail al muncito­ ecanomic, poditne şl cultural între ele KispesJ Realizările sale ajunseseră te (60 la suit
parative de producţie şi 400 S MT -uri In rilor şi funcţionarilor precum şi ventiiu- precum şl eu U R S S transmite postul de radio Londra, ta 17 Ulterior Insă. ea s a rărgîndit şi a in­ şî asta tn condiţiile grele ate iernii In
R.P Chineză numărul cooperativ «for a- rMe ţărănimii să crească CU 15—20% în Aceste succese arată întregit lumi supe­ august aproximativ 4 000 de docheri dm trai ca muncitoare La uzinele metalurgice l/ei luni Roza Şi a sporii randamentul d
grioole a «tins oiira de 40 000, jar coope­ comparaţie eu anul 1953. rioritatea orlndulrii socialiste, unde oame­ Huli (coasta de est a Angliei) au încetat „Aîalyăs Râkosj'' la |60 la sută la 183 la sută. iar în „Sap
rativele sgrjcdle de producţie în Ungana La ridicarea nivcluhu de trai al oame­ nii muncesc' pentru fericirea lor şl a copi­ lucrul in se.-nn de prolesl împotriva con La început zgomotul puternic al maşl lamina Păcii", care a avut loc după Con
tn care s-au unit peste 200 000 familii nilor muncii din ţările lagărului demo ilor lor. faţă de orîndmrea capitaîdstă diţnlnr grnle de muncă nilor un.aşe o cam speriase şl cttăva vreme greşul Partidului celor co muncesc din Un
dispun de 18% dm pomînlut arabil »ar era tic mai contribuie şi o serie de inles- unde ol a sa muncitoare este crud exploa­ lucra In mod mecanic garia, ea a reuşit să şi îndeplinească norm.i
g09podâri-ule de stat dispun în prezent de nri» acondiate de către stat Oamenii mun­ tată de dasele stâpîniloarc avide de cil Nu se mai încarcă nici un tel de mir In atelier s-a împrietenit cu tinJra mim fn proporţie dc 200 la 6Ulă
12,5% din întreaga suprafaţă arabilă A- cii doi aceste ţări se bucură de asistenţă mai mult profit (uri Activitatea in port este paralizată ci'oare Ana Palaljnnş. care muncea bine Odată cu randamentul muncit a crescut
Şi clşliga un frumos salariu lunar. şi câştigul Alunea ei este apreciată. iar
Raza şi-a propus să ctştige şi ea mal numole Rozei a lost trecut de multe ori p»
Economia mondlslS cunoaşte două lirii Criza din ţările capitaliste care (Şl tn b>ne A început să şi organizeze mal bine panoul de onoare al fabricii.
de dezvoltare Una esl« linia de detvolla Viaţa de mizerie a oamenilor muncii tinde lonlariilele lot mai mult. face ca şo timpul rte muncă, si lucreze mal sistema Roza Nânâsi este o tînăra şlrungăriţi
re a economiei din ţările lagărului domo majul să <•« In continuă creştere Numnî tic şi cu mai multă precizie îşi alegea nu­ care a ajuns la un randament fo^fle fu
cutiei şi socialismului, iar aha este lima din ţările capitaliste şi coloniale Intro anii 19-18—1953 şomajul a crescut cu mai 6Cule bune. îngrijea bine cuţitul strun dicat Dovadă sini grămezile de piese de lîngA
de dezvoltare a economiei ţarilor capih 7S la suU m S.U.A., cu 155 la sută în gutui la rare lucra ca sg nu trebuiască &ă strung, lucrate de ea pentru motociclete
lisle şi coloniale mai cu ridicarea preţurilor la mărfurile le !i se plăleşle mut! mal puţin De exemplu Franţa, cu 245 la sulă în Germania ocei fie ascuţit prea des. In scurt timp Rota Ea se străduieşte si şi ridice neconte
Spre deosebire de economia ţărilor Ugâ larg consum Ci reduc Inlr o proporţie în St.ilcJc Unile o lemeie pentru o muncă denlală. ele a ajuns din urmă. Sa chiar a întrecu! pe nit nivelul profesional şi cultural In lim
ruliu socialist in continui ascendenţă, eco deslul de marc salariul real al muncitori egală eu a bărbatiiliii primeşte numai GO Da p? urma crizei economice tn tări'c prietena ei Ana, fndeplinmdu şi norma cu pul libev vizitează teatre, onematograle •(
nomia ţărilor capitaliste «*Oe In phn declin capitaliste n au de sulent numai munci peste 100 Iu sulă. muzee, Iar sportul ei preferat este tnotuti
lor. mleuisiliclnd In acelaşi timp nlmul dc la sută din oalariul acestuia, fn Anglia 51
ca o consecinţă a crizelor ‘economice specî lord dm industrie cl şi muncitori agricoli,
producţie. La uzinele „Ford" de exemplu, la sulă. In Dulia 40—50 la sulă Copiii oa
ice Aislemului de producţie ca pi la li st In deoarece datorită acestei crize producţia
sau instalai nişte a parale automate „c/o
perioada iulie )9S1 — inarlie lOâi, produc menl.lor muncii dm ţările capii Misie nu se agricolă este tn continuă scădere Din da­ TŢnăra muncitoare forestieră coreeană Tian Bon Sun
|!a Industrială a S.U A sa redus cu II nolog" care socotesc liccarc secundă din bucură de o copilărie lipsită dc griji. Ei lele nlioalc. je poate vedea că 9? la xutâ
la sută. scâztnd in acelaşi limp în măsură ziua de muncă a muncitorilor Datordl ţi­ sînl nevoiţi Să Inc/cze alaiuri de părinţii din Jiranu italieni nu ctştigă nici minimul Primele raze dc soare nu pătrunseseră perienţa celor mai buni muncitori foresti­
însesryială şi producţia agricolă nui film r.ipjJ do mimcâ. dl şi dalorilă lor pentru o bucală dc piine Crunta c* necesar Vuta de mizerie a ţăranilor muo încă tn desiş, cind un grup de oameni tm eri Ea a învăţat metoda „doborilului In
brăcaţi In pufoaice, cu topoare şl lierâs
Orientarea monopol işti lor. nu este In «Hori este mull mai accenluată tn ţările linie" a Ini Kim Ba Ren, Erou al Muncii
coloniale şi dependente dalonlâ alt! ex Iraic pe umeri, intrau in pădurea dm Tiak Socialtsle Acest lucru l a ajutat mult să şl
dneplatâ tn investirea de capital penbu mukvon
ploaMri, marilor moşieri cil şl caracteru sporească productivitatea muncii
lărgirea producţiei civile, ci ci işi pun Printre muncilorii forestieri se afla Şi tl Tian Bon Sun a îndeplinit planul anu­
lui semifeudal al agriculturii dm aceste
ţoale speranţele In induslru de armament nâta Tian Bon Sun Firavă şi mică de lui 1952 fn proporţie de 137 la sută
ţări
ta,re le asigură profiluri mult mai mari statură, s ar părea că ceasta munci r Prezidiul Adunării Populare Supreme a
Dară facem o privire de ansamblu asu este pe puterile ci Totuşi, ea ciopleşte cu
nădăjduind s-l scaţv1 pe aeeaslă calc dc RPD Coieene a distins pe tînăra Tian Bon
pra situai ie* culturale dm ţările capita toporul Şt laîe CU fierăstrăul arborii din
criza care ti ameninţă din ce In ce mai pădure tot alîî de bine oa Şi bărbaţi» Sun pentru faptele «le de eroism tn
tis le şi dependente, constatăm că analfa muncă c» medalia „Pentru merite In
muM Dacă nc referim la proiectul dc bu Tian Bon Sun are 22 de ani. Ea a avut
betismul este In Doare Dc exemplu tn Su muncă"
gel al S U.A pe anul 1954—1955 vedem o copilărie grea Rămaaă d« timpuriu fără
dan 99.S la sulă din populaţie nu ştie car­ ttrmtnd exemplul acesteia, multe temei
că piste 44 660 milioane de do'ari sînl pre părinţi, ca a losl nevoite si lucreze din
te fragedă copilărie la străini După ce Ar­ — căriuşe su devenit muncitoare 'orest»
văzuţi pentru clioltuioli mllilare (n limp ere
Oamnnn muncn din ţările capitaliste şi mate Sovietică a eliberat Coreea de sub
ce alocaţiile penlru nevoile sociale sîf>l jugul impc/'aliştilor japonezi, tinira co­ Devotată patriei. Tian Bon Sun x Intrat
depcndeale avind exemplu viu viaţa I!
eonsideiabi! reduse reeana te cunoscut bucuria muncii libere şi la Incoputul anului trecui tn rlndurile
beri a oamenilor muncii din ţările lagl
In ţările capitaliste pc măsură ce crete fericite: elorîoase ale Partidului Muncii din Co­
rute, socialist, se ridică la luptă toi mar reea Ca membru de partid, ea » lucrat ac­
profilurile capitalifdilor, datorită investirii încă din iunie 1951 Tian Bo^ Sun a în­
liotărilă pentru asigurarea unul trai mai ceput să lucreze ca muncitoare forestieră tiv la perfecţionarea mclodelor da lucru
de sume enorme tn ,produc|ia de armament,
bun. penlru înlăturarea exploatării. Grevele La fnceput ea îndeplinea greu norma zii $1 la c/eşlarca productivităţii muncii sşle
scade nivelul de trai al oamenilor muncii, nică de muncă Dar ttnJra fală înţelegea Planul sporit pe trimestrul II -îl anului
şi demonstraţiile din ultimul timp au luat
ridieirtdu sc zi de Zi costul vieţii |n corn că pricina greutăţilor nu provjne din cons ' -• tndeolinjt în proporţie de
o mare amploare In aceste ţâri In S U A
piraţic cu anul 1950 costul vieţii In cca de tiluţia el tizică mal slabă Ea se străduia I39 tx sulă
in 1953 au avui loc 5100 greve la care
a doua jumătate a am.%1 1953 a crescut si şi ridice nivelul tehnic De aceea ex In august 1953. prinţi un decret Al
au participat 2000000 muncitori, iaz tn frecvente cu strguinţă cursurile pentru ri­ Prezidiului Adunării Populare Supreme a
după cum urmează: In Anglia cu 23 Ia
Anglia grevele au cuprins un număr mult dicarea calificării, adunările unde se dis RPD Coreene. Tian Bon Sun a fost de
sulă In S U A eu 21 la sulă. tn Austria
mai mare de muncitori ca oete din 1926 rulau realizările unora şi lipsurile altora corată cu ordinul „Drapelul de Stei" cla-
cu 44 )a sută. fn Brazilia cu 167 la sută. Tian .Bon Sun căuta să şi însuşească ex- s.a III a
-Alături de grevele muncitorilor, tn ţările
(n Arţjent’nj cu 196 la sulă, «Ic
capitaliste penlru un trai mai bun au loc şl
Condiţiile dc trai ale celor ce muncesc
grevele desfăşurate de ţărănime, cane nu Un medicament folosii fa trafarea cancerului
se înrăutăţesc pe zl ce (rece In ţările un faptului ca nu sînl asigurate nici cele mal ploalare a copiilor se vede mai mult In mji vrea să trăiască In mizerie Dc re
de la conducere se allâ o clică dc expfoa elementare măsuri do proiecţia muncii, tn lănte coloniale şi dependente In Iran de marcat este mişcarea naţională din 10 an Ultimul număr al publicaţiei „Săpteml- prima oară pe om. amestecurile di Şi trl-
talori In Franţa In ultimii 6 ani preţu ţărltc capiUlijle numărul accidentelor su exemplu, tn l/ei dm principalele centre dc gust ac care a avut loc In Italia la - are nalul medical’', care apare tn R P Ungara, polyoxymefhylenglykolice. pe care te a denu
rile la mărfurile industriale au -crescul de le/itc dc oamenii muncn Tn procesul rf« ţesătorii de covoare. 60 la sută dintre au participat peste 2 000000 de dijmaşi face cunoscute o interesantă descoperire mit „Merapid”
In 1953, un colectiv de medici, nompnş
ştiinţifică cu privire ta terapia (umorilor
4.5 ori iar la produsele agricole de 2,5 ori producţie sini în continuă creştere In muncitori sint copn. In ţinte dependente Clasa muncitoare şi ţărănimea mun-t canceroase din dr Islvân Vajda, dr Sândor Braun şi
Dc asemonâa, In Anglia, din octombrie Franţa la fiecare oră de lucru dm cauza Şi ceilalţi muncitori cunosc condiţii Ingro toare din (irite capitaliste Şi dependente Doctorul Islvân Vajda, care din 1937 se dr Gyorgy Aăatăk. » început să studieze
1951 preţurile la carne/ oicz. brinz2. olc accidente’or moare un muncitor iar în G« ziloare de muncă In Sudan muncitorii clnl ÎŞi intensifică necontenit lupta împotriva ocupă cu cercetări ştiinţifice In domeniul sistematic eficacitatea acestui medicament
au croscut cu pesle 50 la sulă. iar la pline mania occidentală numărul accidentelor a forţaţi să lucreze mai mult de 13 ore pe zi clasei exploatatoare, conştienţi tiind că nu oncologici, a descoperii un medicament ca ş\ «o ronslat că „Merapîd ui" are un efect
eu pesle 25 Io sută crescut in ultimii Ire. ara ţ a 353 000 pentru un salanu de nim e. tar salariul a mai piin' Inplă vor reuşi a şi ctştige o via ie distruge celulele con ceroase Şi care nu electiv, adică distruge numai -celv-lele can
ceroase lâii să dăuneze celorlalte celuie
are "n elecî vitămilor osupr» ţesuturilor
In go.ina după asigurarea de profituri dl In ţările capitaliste, cu ţoale că femeile tricaralor din Kenya este de 50 de ou m» ?
|â liberă şi independentă. fără tumori După experienţe Îndelungate, din organism Cercetările continua tn ve­
mai mari. monopolişlii nu se mulţumesc nu prestează o muncă egală cu a bărbaţilor. mic dcctt al unui muncitor alb P V doctorul Vajda * tncorcat tn 1951 pentru derea periccîionarii acestui medicament
.Redacţia şt Adm. ziarului Slr, 6 Martje» Nr. 9, Telefon: 198-189. Taxa plătită In numerar conT aprobării Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136 320 dlo tt Nov. ^ Tiparul Jotrepr Poligrafică d© Stal DEVA