Page 32 - 1954-08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 68

unarea estivă pentru sărbătorirea
f

ceiei de a 10-a aniversări a eliberării

C U V l N T A R E A T O V A R Ă Ş U L U I G H . U - D E J

Tovarăşi. Dar oomploVul imperialist a fost zădăr­ producţiei bunurilor de consum depăşeşte 5 ori mal mare ce la 1038, a piritei de 3 ducţiel agricole şl transformând «ociaLste lîficate vor mări capacJUtoa tehnică ş!
nicit de masele populare organizate şl ritmul de creştere al producţiei mijloa­ ort, a minereurilor de marvgan de 3 or), a aatuâuâ. organizatorică a S MT.-urilor, pentru, o
Sărbătorim astăr/i zece ani de la elibe­ a minereurilor cuprifere dc 15 ori Numărul tractoarelor şl maşinilor agri­ cit mal largă mecanizare a proceselor de
rarea patriei noastre de către glorioasele conduse da partid celor de producţie, conform hotărini ple­ In Lnduî/trLs chimică aflată tn pQmă cole a fost sponţ considerabil : faţă de producţie din gospodăriile agricole colec­
narei C C 1 al P.M R. din august 1053
&jmzte ale Uniunii Sovietice, zece ani de Perioada de după 23 august 18*4 a fost Apelaşi linie ae va urma. şl, în, 1958- dezvoltară, producţia de eeid sulfuric, circa 4 900 tractoare convenţionale în tive. întovărăşirile agricola şi pentru cu­
cind forţele populare patriotice, conduse o perioadă istorică clocotitoare, ln cursul sodă. oauşticâ şi soda oalcuială este a- 1950 avem In prezent peste 25 000 trac­ prinderea unul volum cit mai mare dm
şi organizate de ParUdul Comunist Ro- căreia clasa muncitoare. însufleţită de un Tn această perioadă, pe lingă dezvolta­ proape dublă faţa de 1038, iar cea de ne­ toare convenţionale Numai ln anu 1040 lucrinie agricole de bază ale sectorului
uriaş avint revoluţionar, s-a afirmat ca rea puternică a ramuxUor industriale
mîn, au doborît dictatura fasoistă, d«- gru de fum de peste 13 ori mai mare 1054 agricultura a fost dotată cu pesie particulax
forţa conducătoare a poporului Sub stea­ existente, in ţara noastră au fost croate
chlzind o perioadă noul in dezvoltarea is­ Industria bunurilor de consum produce 13 COC pluguzt de tractor, cu peste 5 000 Pentru îmbunătăţirea activităţii gospo­
gul partidului alesei muncitoare au fast noi ramuri Industriale: construcţia de
torici a Rominiei. (Aptauzej de peste 2,5 ori mal multe fire de bion- semănători cu tracţiune mecanică, cu dăriilor agricole de stat şa prevăd mă­
atraşi in luptă milioane de oameni al moşim electrice, construcţie de maşini «i
Veacuri de-a rîndul, pământul ţării a im Ol te agricole construcţia de utliLaJ pe­ bac, de peste 2 ori mai multe ţesături de 6000 cultivatoare, cu 3.000 seceratori-le- suri pentru Juata folosite a terenului şl
fost stropit cu sângele vărsat de pcporul muncii de la oraşe şl &ite. trolifer şl minier, construcţia de maşlnl- lini, de peste 2 ori ma! multă încălţă­ gători Combinele, care în trecut nu se pentru mărirea producţiei vegetale şi ani­
nostru in lupta sa pentru libertate. De Uneltirile reacţiunD burghez©-moşie - unelte pentru prelucrarea metalelor, In­ minte de piele, de 2.5 ori mai multe ar­ foloseau în agricultura noastră, sînt astăzi male
mutte ori vitejia poporului a infrmt pe reştl, pentru a Izola ţărănimea de closo dustria de coloranţi, Industria chlmloo- ticole de sticlărie In număr de pesto 1 000. Suprafaţa arabilă la GA9 va creşte In
muncitoare, au fost dejucate şi tnirtnte
cotroprtonl care vpnoau să subjuge Ro­ A început fabricarea in sene a blciole- Numărul staţiunilor de maşini şi trac­ t956 la 100.000 ha faţă de 660 000 hectare,
Partidul a mobilizat clasa muncitoare in farmacoutlcă. şa Baza tehnică a indus­
mânia $1 s-o jefuiască. Diac, de flecare triei noastre s-a întărit şi lărgit, ea fiind tejor şi ■ a aparatelor de radio romlneştl. toare a crescut la 220, fund astăzi în mă­ cit este astăzi
dată. ţara Încăpea dun nou in mi ini stră­ sprijinul ţărănimii. 081,0 a trecut La ex­ In stare să producă o marc part© din Industria alimentară produce de peste 6 sură să meoarmzcze o bună pa/te dtn Datorită mecanizării proceselor de pro­
ine. deoarece nlaeele exploatatoare erau proprierea pămînturtlor moşierştl pe cale maşinile. uneltele şl bunurile de consum ori mal. multe paste făinoase, de aproape muncile agricole de bază în sectorul 60- ducţia pe lingă faptul că va creşte pro­
gatia ordoind să negocieze independenţa revoluţionară şi împărţirea lor la ţăranii metalice necesare ţării noastre Ln pre­ 3.5 ori mal multa uleiuri comestibile cialist şj să dea un sprijin din ce în ce ducţia cantitativ şl calitativ, se va dimi­
ţârii Jugului otoman l-a unmaf jugul fără pâmînt şl ou pămint puţin. Făurirea zent, Industria noastră metalurgică este da 1,2 ori mai mult zahăr, de aproape 4 mal puternic ţărănimii muncitoare cu nua in mod simţitor necesarul de forţe de
lm/periaibş Iilor occidentali. olvanţcl dintre clasa romcWoaro şl ţără­ gospodării Individuale muncă, oara astăzi constituie una din greu­
nimea muncitoare a decis soarta bătăliei tăţile celo mal mari ale sectorului agricol
Cit de adine era înfeudată Romînla La obţinerea unei producţii cresctnde
pentru putere şi la 6 marMe 1045 a fost de stat.
burghezo-moşierxNiseă monopolurilor im­ la he tar a contribuit extinderea aplică­
instaurat guvernul democratic, ln care Directivele cuprind recomandări pentru
perialiste o arată faptul că în Industria clasa muncitoare avea rolul conducător. rii a rotohmeii, a folosirii îngrăşăminte­
petrolului oapltalufl străin . stapinea lor n itunale şi minerale a sominţelor de consolidarea economică, organizatorică şl
81,0%, în industria metalurgică 74«/e, in (Aplauze/, sol. polvtică a gospodăriilor rgricol© colective
industria gazului şi electricităţii 95%, Ln Partidele reacţionare burghezo-moşl- fn .truolura culturilor agricole au avut ?i întovărăşirilor agricole
industria churucă 72»/o. In industTÎa lem­ reşti. la ordinul stâpîndor lor Imperia­ loc î semnate schimbări calitative s-a De asemenea se prevede mărirea Inves­
nului 70% şamd Cîrdăşia burgheziei şl lişti, s-au coalizat, lntens4ficîndu-şî acti­ dezvt ,tat . producţia de plante textil® şl tiţiilor la coa 3 miliarde lei tn anul 1055
mOyienirTViJ rom ine cu Imperialiştii ger­ vitatea de sabotare a efortului mlLtar ln de p ante uleioase Bumbacul -se cultivă sl cca 4 miliarde lei In anul 1956 oentru
mano-f as el ?ll a aservit şl mai mult ţara spatele uneia din principalele fronturi astâa ln mal multe regiuni ale ţării, dezvoltarea agriculturii şl creşterii ani­
ale Armatei Sovietice, cit şl de provo­ con st luind tot mai mult o bază proprio malelor.
şi bogăţiile el şi a împins Romînia in am-
care a haosului economic şi financiar şl trraini :fi de materie prima pentru indus­ La baza Întregului program de măsuri
mmalul război antlaovletlc,
do agravare a sjtuaţlel materiale a ma­ privitor la dezvoltarea aftnculturn şl creş­
Cu 10 ani in urmă economia româ­ tria oasbră textilă
nească te caracteriza pinintr-o dezvoltare selor muncitoare, ou nădejdea da a slăbi Cu zece ani tn urmă «eptelul s© afla terii animatelor a stat principiul cointere­
în acest feti avântul de luptă al maselor şl
reJotiv alabă a Industriei, pom starea Îna­ consl crabii redus In ultimii ani efecti­ sării materiala a producătorilor in scosul
sprijinul entuziast pe care îl acordau vele e arvnrxilo au crescut făolndu-se c- măiuni producţiei agricole pentru ca după
poiată a agriculturii, tn oare dAlniutau
partid tal ui fortu I pentru sporirea numărului lor predarea cotelor obligatorii către stat sl
puternice rămăşiţa feudale. Mizeria ma­
Partidul e chemat masele populare sS-şl ca să poală fi îmbunătăţită aprovizionarea livrarea cantităţilor contractate producă­
selor largi de oameni al muzicii era o
încordare forţele în vederea asigurării popu itiel cu corne sl alte produse ani­ torii să poată pune în vânzare in pieţe,
caracteristici esenţl'ailâ a ac«ctol econo­
aportului Rom în lei la înfrângerea Germa­ mate lirguri şi oboare surplusul de produse
mii Cnitia economică din 1029—1933 cu peste nevoile lor gospodăreşti.
scăderea producţiei tn industria grea şl niei hi-Mercste, 5n vederea zădărnicirii sa­ Ro' d cadrelor calificate, do ingineri,
botajului capitalist şi pentru refacerea agror îmi, tehmcienl agricoli, tractorlrti
ln industria uşoară a ascuţit la maximum Tovarăşi,
exploatarea clasei muncitoare ConcedDe- economiei distruse de răi-bol Datorită e- zoort© uilcienL este hotărîtor pentru dez­ încă In 1947 au apărut 1n ţara noastră,
rilo ln masă, curbele de sacrificiu, spori- f ortului eroic al ol ase 1 muncitoare si al volta ca agriculturii şi a creştem! onimi- primele forme ale comerţului socialist,
rea masivi a şomajului erau mijloacele Întregului popor muncitor, programul e- ledor. Numărul cadrelor de speolalişti pen­ care a obţinut succese mportante Uupâ
ou ajutorul cărora burghezia romanească, labomat de partid pentru redresarea eco­ tru , grieu'tură a crescut considerabil 1948, comerţul de stat şl cooperatist a luat
Împreună ou capitaliştii străini, aruncau nomică şl lichidarea Inflaţie» a fost apll- Faţă de 1938. clnd exista un Inginer e- n mare amploare Volumul circulaţiei măr­
urmările crizad pe spinarea oLasa) munci­ oat cu succes. Economia ţării a fnst groni m la 12 500 astăzi revine un furilor, prin reţeaua socialistă e depăşit în
toare. Criza industrială s-a împletit cu o scoasă dîn haosul in oare tindeau să o tf- ingim r agronom La 2 000 hectare 1951 — 15 miliarde lei, in 1953 - 10 mi­
criză agrară, care a aruncat în mizerie raseâ duşmanii poporului Ropotoieie în­ Pa lidul şl guvernul îndreaptă prlnci- liarde led. iar ln 1954 se prevede realiza­
cercări ale reacţiunil de a submina re­ paleL eforturi spre lichidarea rămânerii in
paturi largi »le ţărănimii muncitoare. rea a cca 22 miliarde tel.
gimul democrat şl de a recuceri poziţiile urmă a agriculturii şi sporirea produc­
Monorpolunule imiperUJisle rezervaseră Odată cu dezvoltarea comerţului socia­
pierdute au fost zdrobite pnm lupla mo- ţiei 1 j nur ii or de consum in vederea ridi­
Romimel rolul de anexă agrară şl de list s^a initensifioat schimbul dintre oraş
s^or. Procesul de demise are, izolare şi căm nivelului de Irul al oamenilor
sumă de materii primo a ţârilor capita­ şl sat, mal alea pe calea cooperaţiei de
zdrobire a partidelor reacţionare bur­ muni II
liste dezvoltate ghezo-moşiereşti a fost dus pînă La oa- consum în 1053 volumul mârfurdor «re­
Acestor stări de luor-ui 11 ea pus ca­ Su cosele dobindile In domeniul indus­ făcute de cooperaţia de consum a depăşit
păt odată pentru totdeauna păt, şl La 30 Decembrie 1947 a fost lichi­ triei erele — care va fi dezvoltată ma: ) mULardo tei O Însemnătate deosebită a
dată
monarhia
«1
proclamată
Republica
23 August este pentru poporul rom in depa te In mod raţional, neforţat — au luat comerţul de Intlmpinire. prin care se
cea mal mare sărbătoare naţională, de­ Popul ară Română creai r* temelie trainică pentru ca. InGr-un schimbă mărfuri agricole alimentare cu
oarece ea a însemnat cotitura spre o Victoria Istorică, dobândită de Uniunea timp relativ scurt, sS sc realizeze în inte­ produşe industriale, la preţuri convena-
schimbare ~«© »',1 iu viap i resul maselor muncitoare, o creşţere ro- bţje<i£ a urmare a mSsurilot-de-colntero-
pldă a pitiri f/frteo^ , .
regimul by , k- • “ 'de­ • sare g.jtărârrirmVl 1 '‘iei ‘ niâflr^â M proHuctiol
nii:,! ru - ■> in nrcxnrldile >'■: ii» /( car;-
t âu.^ ■ 1 —■- cî)ttTf!ff? ^tefiîdrPli^ntare
' »bhlmbare!'¥adlci>ia*4n r ''v^îfa n siî' —"'de“ld Mea jv ... roon- M. • w
'regimul burghezo -moşieresc do asuprire di*V. a oreif condiţiile' pentru ca pnt bilş. Ca urmare a mlşurilpr.' de cointere­
şi exploatare sălbatică a maselor munci­ nestru sS s' poată lua icarla in proprid-'e pidă a producţiei agricole şl a producţie' sare a ţărănimii ta mărirea producţiei
toare, de in robire politică Şl economică miinl şl sl-şl făurească o orîndulre so­ obiectelor de c'onium agricole şl ajutorului da( de eLat, apar ps
a ţării de cătiro puterile imperialiste, la cială şi de stat conform cu voinţa sa ProleotuJ pentru Directivele Congresu­ oiaţo ţărănească cantităţi mal mari de
regimul democrat-popular, in care po De aceea, astăzi când sărbătorim zece Ln măsură să utilizeze industria petroli­ lui aâ II-le« ai P.M R. cu privire la dez­ mărfuri agro-alimenta re. Lar In ultimul
porul eliberat şl-a luat soarta în pro­ ani de viaţă liberă a pstriei, poporul ro­ feră ţl minieră cu cea mai mare parte ori mal mult săpun decît în 1938 voltarea agriculturii în următoniâ 2-3 am timp te Înregistrează tervdtnta dc scidero
Planul cincinal de dezvoltare a econo­
priile miini şi a deverul singurul şl ade­ mîn iei e.xprm3 recunoştinţa cm mai din In&taLatllile şi agregatele necesare a- miei naţionale a R P.R prevede Ineesica- prevede măsuri pontru Identificarea şl va a preţurilor pe această piaţă
văratul stâpîn Al tării (Aploute prelun- profundă faţă de marele porpor sovietic cestora. torlficarea tuturor rezervelor de pâmtnt. In cadrul cantităţii totale de măriurl
rea industriei noastre cu un o) te de pro­
pilcj. eliberator faţă de gloriosul Partid Oo- ducţie moderne şi mecanizarea procesu­ astfel ca ln 1956 suprafaţa arabilă a ţări» desfăcute prin reţeaua comerţvjJui socia­
Astăzi, ne amintim cu un sentiment do munîsl a) Uniunii Soviete Şl faţă de O deosebită însemnătate ara faptul cS sâ crească pînă la 10 milioane hectare list a crescut greutate* apecilică a mărfu­
lui de muncă ln aceşti aproape patru ani
emoţie şl îndreptăţită bucurie de măre­ guvernul sovietic (Aplauze lurtunoase). industria noastră metalurgică este» in fia­ au fost create puternice întreprinderi noi Aceasta ne va da posibilitatea să ex- rilor alimentare, ceea ce Influenţează îr,
ţele evenimente din august 1944. Ofen­ re să utileze agricultura cu o mare în toata ramurile ds producţie, Iar între­ tindam suprafeţele culturilor principale sens favorabil şi pceţurde produselor ali­
siva victorioasă a Armatei Sovietice cM- Tovarăşi, parte dm maşinde şi uneltele agricole cum 6Înt griul şl în special porumbul, pre­
necesare. Producem astăzi în Romîn Iu prinderile vechi au fos: înzestrate cu u- mentare p« piaţa ţărănească.
b ara toane, lovitura zdrobitoare pe care a Dypă răsturnarea monarhie! şl prool-a- trectoaro cu şamle, batoze de cereale, tdaje perfecţionate cum şi a plantelor tehnice şi alimentare In scopul măririi producţiei agricole se
dat-o trupelor germano-fasciste din zona nvarca Republic 1( Populare Romîno, par­ de asemenea să mărim în mod corespun­ prevede pentru anul 1954 şl următorii zni
Jaşl-Chişlnăiu, « creat condiţii')© tevoro- tidul şi guvernul nostru au trecut La în­ cultivatoare, dtscuiboare, semănători, se- Ajutorul tehme aâ Uniunii Sovietice zător suprafeţele păşunilor şi flnetelor na­ o sporvre însemnată a vîncăniJor de unaltc
biQe pentru punerea în aijfilcrrre a pilonu­ făptuirea actului revoluţionar al naţiona­ cerâtorl-lcgălori, care nu s-au produs colaborarea cu ţănle do democraţie turale şl artificiale la nivelul nevoilor do agricole manuale şl a maşinilor agricole
lui de acţiune elaborat de Partidul Co­ lizăm princ’jpailalor mijloace de produc­ niciodată în vechea Romînle burghezo- populară au permis dotarea Industriei furajaro a znlmaJolor cu tracţiune animală către ţărani, prin re­
munist Romîn tn vederea răslurnânl dic­ ţie ln industrie şl transport, rit şl al sls- moşleresscă Fste in curs de însuşire pro­ noastre cu maşini de înaltă tehnicitate Penbu dezvoltarea arrJoulturtf socia­ ţeaua comerţului socialist.
taturi) fasciste târrrulul bancar, lul-nd asLfo) fivn/ţă uri pu­ ducţia tnaotoruiuj pe roţi MT2 (Bielorus) Acoastva a penmia creşterea productivităţii list© sînt necesare importante investiţii
i $1 a camionului „Zis”. In ocoLaşi timp muncii, astfel incit în anul 1933 produc­ O însemnătate deosebită in dezvoltarea
In condiţiile strvgeroasei terori fasciste ternic sector fiooioAlst In economia noas- Pînă În anul I9SS Investiţiile acorda/te economiei noastre a avut-o Introducerea
industria noastră produce in oantltate din tivitatea muncii ln Industrie a crescut cu
partidul a unit In jurul sau forţei© pa­ Lră. In acest sector, redaţlMe de produc agriculturii au fost Insuficiente, ceea ce monopolului de stat al comerţului exte­
ce in ce mal mare piesete de schimb ne­ 29% faţă de anul 1950.
triotice popul are, a organizat şl înarmat ţie noi, soovallste, se află în concord an explică Intr-o măsură rămîneraa In urmă rior. Volumul schimburilor externe a cres­
cesara maşlndor agricole. întărirea continuă a clasei muncitoare,
gărzi patriotic*, ln primăvara anului J044 ţă cu caracterul forţelor de preduope In a acestei ramuri a economiei. încapind din cut considerabil in cursul ultim 1 tor ani,
a fost făurit Frontul Unic Muncitoresa loouJ legilor economiei capitaliste, care Oa urmare a dezvoltării întreprinderi­ ridicarea nivelului său de cultură gene­ anul trecut volumul investiţiilor în agri­ îndeosebi cu Uniunea Sovietică şi ţările
lor existente şi a creării de întreprinderi rală şl cunoştinţe tehnice au o însem­ cultură a crescut simţitor, tar pentru anul
ceea ce a avut drept rezultat întărirea şl-au pierdut puterea. In sectorul socl’aiist de democraţie populară Au fost înche'ato
frontailui pa t ridic amtifiisclst- In noaptea au încăput să acţionez© legj noi, specifice no), atit ln ramurile industriei grele cil nătate hotâritoare pentru dezvoltarea ao- acrata se prevede realizarea unul volum acorduri comerciale şl convenţii de nchimh
de 23 august, executând directivele par­ orinduu-u socialiste, ca legea economică şi în ramurUe industriilor uşoară şl ali­ eial-polltlci a ţării noastre, pentru con­ de Investiţii şi construcţii cu peste 7<)0/ 0 cu peste 40 de ţări capitaliste RRR este
tidului comunist. gVrrlle patriotico înar­ fundamentată a socialismului şl legea mentară există mar: rezerve de capaci­ struirea sooiaUsmuiul. mal mare decit în 1953 Creşterea din an dispusă să dezvolte schimburile externe
mate au arestat căpeteniile guvernului dezvoltării planice, proporponiale, a eco­ tate pentmi o însemnată creştere a pro­ Din toate succesele obpnute in această in an s Investiţiilor din agricultură tre­ cu oricare ţară tn condiţiile egalităţii de­
fascist trădător $i au breout, împreună cu nomiei naţionale. ducţiei bunurilor do consum. Ftolosireo perioadă unul din cele mal de se3mâ este buie să servească creşterii productivităţii pline $i avantajelor reciproce.
unltâţde armatei, la dezarmarea trupelor începe astfel perioada construiau bazei acestor rezorve constituie una din sarci­ faptul ci am reuşit să formăm mii de In agricultură, obţinerii unor recolte bo­ După actul naţionalaânJ din 1940 ve­
germ ano-fasciste. La apărarea fabricilor ccanomicB a socialismului în ţara noastră nile imediat© în vederea sporirii produc­ noi conducători al industriei, ?.ed de mii gate, sporirii şeptelutul şi măririi produc­ nitul nostru naţional a crescut an de an,
sf uzinelor, la ocuparea instit/u.1 iilor pu­ In această perioadă, dezvoltarea econo­ ţiei bunurilor de consum, ln scopul îm­ de oadre tinere, de muncitori oaldlca.ţl şi ţiei animate. fiind în 1953 de peste 2 ori mal mare de­
blice care se odllau în mlinUe fasclstUor mică are loc tn condiţiile coexistenţei a bunătăţirii nivelului de trai al oamenilor de tehnicieni care alături de muncitorii Proiectul de Directive prevede creşterea cit ln 1943
în Bucureşti şi în aUe localităţi. trei scotoare economice : sectorul socia­ muncii din ţara noasdră Relaţiile de pro­ şl tehnicienii vechi, şi-au Însuşit tehnica în aipropiaţii 2-3 ani a producţiilor globale Partea venitului naţional provenită din
ducţie socialiste permit an dc an îmbu­
La 23 au.gug,|, poporul romim. in sinul list, sectorul prlveit-PApitialist şl sectorul tvouă şi au făcut să progreseze industria la culturile de bază : sectorul socialist a crescut şi mai mult.
nătăţirea folosirii oapicltîţilor de pro­
căruia olocMea ura tmipotirtvia crimina­ micii produoţu de mărfuri Intre sectorul noastră socialistă. La cereale plnfi la in 5<w 000 tone faţa In felul acesta, participarea sectorului so­
ducţie,
îmbunătăţirea
lului război antlsovietlc. împotriva sân­ soeizilist şi cel capitalist so duce o luptă zare a acestora. indicilor de utrl^ In agricultura noastră există astăzi de 4 530.000 tone obţinute în medie pe an cialist în crearea venitului naţional a
geroasei dictaturi fasolste, împotriva care are drept rezultat creşterea şi întă­ trei sectoare: socialist, al micii producţii în perioada 1949/1953 şi faţă dc 0.080 00d ajuns in 1953 la aproape trei sferturi din
înrobitorilor hitilerişli, a (dărâmat eătu- rirea continuă a sectorului socialist din Planul de electrificări) sc realizează cu de mărfuri şi capitalist Sectorul socialist fone planificata pc 1954 ; totalul venitului naţional
şeJe aUorvţei ou Oermania fascistă, pe economie pa coHea industrializării socia­ succes Construirea centralelor termo şi in agricultLorâ este în continuă creştere, La plantele leguminoase pină la 206 000 S-a schimbat fundamental distribuirea
oare burghezia şi moşieTunea romînă l-o liste şi a transformării socialiste a agri­ hidroelectrice, oonstruirea şl extinderea oL/iprtnuind peste 20% din suprafaţa ara­ tone faţă de 97 000 tone in porioada 1949/ venitului naţional Astăzi partea covlrşi-
Impusese Armata română S-» ai'ăturat culturii, prin atragerea micii producţii de reţelelor de transport a energiei oloctri- bilă a ţării In aceşti ani s-au creat, pe 1953 şj 172.003 tone planificate pc 1954 : loare a venitului naţional se repartizează
cu eiLan Armatei Snv.iertico in marea lup­ mărfuni pa fâgasuil soclalismul/uL Con- ce asigură nevoite cresolnde de energie baza liberului consimţământ aâ ţăranlllor La plante tehnice pină la 3:020.000 tone in interesul relor ce muncesc, atit direct
tă eliberatoare de zdrobire a fascismu­ stuiiirea bazei economica a socialismului elcotriei ele Industriei noastre Este In muncitori, 2I14R gospodării agricole colec­ faţă de I 700 000 tont» in perioada 1940/ sub formo veniturilor personale, cit si in­
lui Patrusprezece dlvlzu ramine, în frun­ ore Loc prin lărgirea continuă a formelor curs elootrLficorea satelor, energia elec­ tive cu o suprafaţă toâilâ de 850 000 ba 1053 şi Caţă de 2 640 000 tone planificata pe direct pe calea finanţării dezvoltării eco­
te ou divizia de voluntari Tudor Vladi- socialiste în toate ramurifle economiei trică este rolosită pentru electrllicarevi şl 2384 întovărăşim pe o suprafaţă de 1954 ; nomiei naţionale şl a cheltuielilor socla!-
mlrescu-Debr xţln, formată pe teritoriul naţionale. Obiectivul poJâtlcli economice ariilor ş) pentru alte nevoi afe e^ncul­ pest© 270 000 ha Gospodăriile de stat, La cartofi şi legume pînă la 5SW1000 cul turale
Uniunii Sovietice, divizii încadrate In o partidului şl guvernului, politică înte­ turii Toate acestea confirmă justeţea po­ gospodăriile colective şl întovărăşirile ob­ tone faţă de 3 190.000 tone medie pe anii Datorită creşteru) continue 9 venitului
Frontul II Ucrainean, au acoperit cu meiată pe cerinţele legii economice fun­ liticii partidului nostru, caro a Întocmit ţin recolte superioare gospodăriilor Indi­ 1949/1933 şi 4 940000 tone planificata do naţional şl a lichidării consumului para­
giLonie steaguri® lor în luptele duse îm­ damentale a soclailamul/ul, este ridicarea La timp planul deoenal de electrificare a viduale ale ţăranilor muncitori 1954 ; zitar al fabricanţilor şi moşierilor, s-au pu­
potriva armatelor hlllensle. continuă a nivelului de trai meterial şl ţârii şl a urmărit în mod stăruitor înde­ Faţă dc acum zece enJ, dnd eproa^y? Furajele cutt'vate pînă la 0 340 003 tone tut aloca sn de en fonduri dm ce (n cx
Faptele de aa'me ale divizidor romi.ne cazi tu ral al oamenilor munci' dm ţâre plinirea lui Puterea ©leotncâ Instalată şl 7«/d dtn numărul proprietarelor agricoli faţă de 2 100000 tone medie în perioada mai mari pentru lucrări capitale Vr.lu-
eu fost ln repetate rlnduxi citate tn or­ noastră. (VH aplauze). ln curs de instalare permite dezvoltarea — moşieri şl chiaburi — stâplneau aproa­ 1949/1053 şi faţă de 4.870.000 tone planifi­ mul lucrărilor capitale economice s> sn-
dinale de jJ ale înaltului Comandament Dezvoltarea industriei soctellste a luat celorlalte ramuri ale economiei naţionala, pe 3S0/ 0 din totalul suprafeţei agricole e cat© pe 1954. clal-eulturale a fost in 1953 de trei or'
Sovietic. MII de soldaţi şl ollţerl romînl un mare avânt în anii puterii populare (iind cu un pai inajntea lor. ţării, astăzi, pământul sa află tn etâpl- Suprafaţa viilor va ajunge la : 237.300 mal mare decit tn 1949 Fondurile inves
»u ftost decoraţi cu ordine şl medaHM to­ Producţia Industrială, care in 1049 atin­ Noile relaţii de producţie din Industrie nlrea celor ce-1 muncesc In urma refor­ hectare faţă de 227 000 cit avem astăzi : tlte In aceşti ani In industrie au început
rn Ine şi sovietice sese nivel ui de producţie antebeUd, a de­ s-au dovedit a li motorul unei dwvaltări mei agrare şi a celorlalte schimbări ce au iar la plantaţi'lo de pomi se prevăd să dea roade prin creşterea producţiei ut
Zeci de mii de ostaşi nomlnl şi-au văr­ păşit simţitor acest n,lv«! îr» anii urmă­ furtunoase a forţelor de producţie. La avut loc tn agricultori, pninctpaJa canti­ 90 000 000 pomi fruot»Jerl. faţă de 53 000 000 lustri o te. datorllă*" ISrgirU şi reconstruirii
sat sângele, alături de ostaşii sovietici, tor) ; astfel, ln 1053, producţia Industria­ sfînşltul anului 1053, Industria socialistă tate do producţie marfă nu mal este pro­ cit avem aslâzl întreprinderilor vechi, cît şi intrării in
pen/Lru zdrobirea Jugului fascist. lă a depăşit dc 2'/j ori nivelul produc producea peste 9 milioane tone ţiţei pc dusă de moşieri şi chiaburi, ci de ţăra­ Măsurile prevăzute pentru dezvoltarea funcţie a numeroase no! întreprinderi
Niaiodată nu se vor ştepge din aminti­ ţiei din 1039 In acelaşi timp e oro-=cut an, aproape odată şl Jumătate mai mult nii muncitori Aceasta constituie n Im­ continuă a creşterii animatelor vor asi­ modeme, dintre caro numai în Industria
rea poporului noshnj glorioosale faţpte de continuu ponderea sectorului socialist ln ca In 1933, cca 0 milioane tone cărbuni, portantă victorie obţinută de ţărănimea gura: crearea bazei furajere corzspunzâ rep»ubbcană peste eo.
arm© el© ostaşilor sovietici ş> romîni oare industrie, astfel că efl (reprezintă astăzi a- de 2 on mal mult ca ln J 938, 720 00(1 tone muncitoare, cu sprijinul frăţeisc al clasei (oare, apilicarea metodeJor superioare de Trebuie menţionat totodată că, aşa cum
şt-au dat viaţa pentru ebbererea Ro- proape 99%, se atonii capitalist fn Indus­ oţeâ, de 2*/? ori *»xai m ult ca In 1930, muncitoare, al statului democrat-popuâar. creştere, asistenţă şl îndrumare zootehnică a constatat plenara din august 1953. rit
minlel. panlru doblndlrea îndeipendenţei trie fiind redus la 1%. Aceasta înseamnă 450000 tone fontă, aproaps de 3>/s ori victorie caro stă la baza îmbunătăţirii permanentă şi callfieatâ şl part!<?i.pacre’ mul de investiţii a fost forţat. Plenara a
Rominiei. pentru fericirea popcmiluil nos­ că în industrie, problema „oare po care” faţă de 1038 peste 3 400 milioane kilo- simţitoare a craiului ţărănimii munci­ efectivă a staţiunilor de maşini şi trac­ stabilit o reducere a părţii din veniui.] no-»
tru muncitor. (Aplauze puiernicej. a fost rezolvată In mod definitiv şi Ire­ ivatt-ora de energie electrică, de 3 or» toare toare pentru meoaniaoroa muncilor gre'e ţionai destinată Investiţiilor şl n ni,îl ra­
In timp ce ostaşii oomini luptau vite­ vocabil In favoarea social ternului (Apla­ mal mult ca în 1930, 3 500 milioane me- Principalul factor care a contribuit la din zootehrue. oare vor duce la sporirea ţională împărţire a Investiţiilor pc rumu­
jeşte pe front, forţaile reacţionare din uze puternice) brl-oubi gaz metan, de peste 10 ori mai cbţinerea acestor rezultate ÎI constituie numerică a şeptelului şî mărirea produc rile economiei naţionale, îndreptând mij­
ţari, cu oprijtnuî cereurUor imperialiste,, ln primii ani de economie pilonlfioaitâ rmAt ca ln 1938. înzestrarea agricultorii cu un număr tîei de came, lapte, lină şi alic produse loace importante pentru dezvoltarea cri-
puneau ia cale un complo* în vederea (1049—1953) a oreseut considerabil greu­ S-o dezvoltat puternic baza de materii erescînd do tractoare şi maşuvi agricole animale -.Otoril.
manţina-a Rominiei sub jugul dmperio- tatea specifică n producţiei mijloacelor de prime a industriei. Producţia minereuri in vedem creării unei puternic:» baze înzestrarea staţiunilor de maşini şl trac
Ust producţie. Din 1954, ritmul de creştere al lor de fier a fost Ln anul 1953 de aproape tehnico-matenate, necesare creşterii pro- toare şi inoadrrrea lor cu cadre bine ca- (Cont’hiuare In pag 4-aj