Page 33 - 1954-08

Nr. 6B DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3

*
Adunarea festivă pentru sărbătorirea Adunări festive închinate celei de a 10-a aniversări

Duminică 22 august ac., in sala cine­
Vorbitorul şi-a încheiat cuvântarea ară­
celei de a 10-a aniversări a eliberării Romîniei matografului „Filimon Sîrbu” din Deva, tând recunoştinţa fierbinte pe care o poar­
a avut toc o şedinţă festivă închinată ce­ tă oamenii muncii din regiunea noastră,
Dragi tovarăşi, Iar, prietenia seculară dintre popoarele lei de a 10-a aniversări a eliberării patriei glorioaselor Armate Sovietice eliberatoa­
Permiteţi-mi ca, in numele Guvernului Cuvîntarea tovarăşului M. Şvernik Rominiei şi U.R.S.S. s-a ridicat pe o treap­ noastre, la care au participat numeroşi oa­ re, şl Partidului Muncitoresc Romîn. In­
Savietic şi al Comitatului Central al Par­ eliberare, poporul romin a obţinut succese lui romîn. Sub conducerea partidului tă nouă, a căpătat un nou conţinut. La meni ai muncii, fruntaşi tn întrecerea so­ spiratorul şl conducătorul tuturor victo­
tidului Comunist al Uniunii Sovietice, în baza acestei prietenii se află principiul e- cialistă. activişti de partid şi de stat La * riilor noastre
cu adevărat remarcabile. Eforturile parti­ muncitoresc, clasa muncitoare, ţărănimea masa prezidiului, au luat loc tovarăşii Şedinţa festivă s-a încheiat cu un fru­
numele întregului popor sovietic, să vă gahtăţii depline şi respectării reciproce a
dului comunist şi ale poporului romin au şl Intelectualitatea repurtează victorie loan Cotoţ, prim-secretar al comitetului mos program artistic dat de echipe de
salut şi să vă felicit, şi prin Dvs. să felicit fost încununate cu mari succese in dome­ după victorie în construirea bazelor so­ suveranităţii de stat. Această prie­ regional de partid, Dejeu Dumitru preşe­
intreg poporul romin, cu prilejul celei tenie este luminată de steagul internaţio­ amatori din oralul Deva si de ansamblul
niul întăririi statului democrat-popuiar. cialismului. dintele comitetului executiv al sfatului artistic al Combinatului metalurgic „Gh.
de-a zecea aniversări a eliberării Rominiei al refacerii şi dezvoltării economiei na­ Un rd important în viaţa statului de­ nalismului proletar şl, atita timp cit sintem
de sub jugul cotropitorilor germani fascişti credincioşi acestui lagăr, nici un fel de popular regional. Dumitrescu Petre se­ Gheorghiu-Dej” din Hunedoara.
ţionale şi al ridicării nivelului material şî mocrat-popuiar romîn îl au sindicatele. In cretar al comitetului regional de partid.
şi al dictaturii fasciste trădătoare a lui An- culturale al oamenilor muncii din Romînia ultimii zece ani sindicalele au crescut a- uneltiri mirşave ale duşmanilor n/u vor fi *
tonescu. (Aplauze furtunoase şi ovaţii). In aceşti/ani, în ţară s-au înfăptuit pioipe de cinci ori şi numără în rinduri- in stare să slăbească prietenia noastră. Birţan Iuliu preşedintele sfatului popular
Acum 10 ani, în urma zdrobirii trupe­ (Aplauze furtunoase, aclamaţii). al oraşului Deva, numeroşi fruntaşi în în­ Cu prilejui sărbătoririi zilei de 23 Au­
transformări socia-le fundamentale: re­ Ic lor peste 2 milioane 500.000 membri. trecerea socialistă şl alţii. gust, în sala Teatrului de Stat din Petro­
lor germane fasciste de către eroica Ar­ forma agrară şi împroprietărirea ţărani­ Sub conducerea Partidului Muncitoresc Tratatul de prietenie, colaborare şi asis­
mată Sovietici in august 1944, în ţara tenţă mutuală, încheiat în februarie 1943 Cu acest prilej a luat cuvintul tova­ şani a avut loc în seara zilei de 22 Au­
lor, naţionalizarea principalelor mijloace Romîn, sindicatele mobilizează pe munci­ răşul Ioen Cotoţ prim-secretar al comi­ gust adunarea festivă Închinată celei de
voastră au fost create condiţtuni favora­ de producţie industrială, a transportului, tori la îndeplinirea şi depăşirea planurilor între Romînia şi Uniunea Sovietică, este
bile pentru lichidarea regimului fascist. o vie manifestare a prieteniei şi frăţiei tetului regional de partid, care a vorbit a 10-a aniversări a eliberării patriei noas­
a societăţilor de asigurare şi a băncilor. economice, organizează întrecerea socia­ despre însemnătatea Istorică a zilei de 23 tre.
Sub conducerea hotirită şi curajoasă dintre popoarele noastre. Pe zi ce trece
In urma acestor transformări, toate prin­ listă a muncitorilor şi funcţionarilor, spo­ August şl despre realizările uriaşe înfăp­ In faţa unul numeros public, tovarăşul
a Partidului Comunist Romîn, detaşamen­ cresc şi se întăresc legăturile politice,
cipalele poziţii de comandă politice şi eco­ resc rindurile inovatorilor în producţie, tuite de poporul nostru în cei 10 ani de Petru Furdui, prim-secretar al comitetu­
tele înarmate de muncitori romîni au are­ nomice au trecut în mîinile oamenilor dau dovadă de grijă pentru satisfacerea economice şi culturale ale Rominiei cu
stat la 23 August 1944 căpeteniile guver­ Uniunea Sovietică, cu ţările de democra­ viaţă liberă pe tărîm economic şi politic, lui raional de partid, a arătat în cuvintul
muncii şi s-a creat baza economică a sta­ nevoilor de zi cu zl ale muncitorilor şj cît. şi pe tărim social-cultural. său adinoîle prefaceri ce au avut loc în
nului fascist a4 lui Antonescu, au dezar­ tului popular, s-a creat posibilitatea de a funcţionarilor. Oamenii sovietici se mîn- ţie populară. (Vii aplauze).
mat trupele fasciste germane aflate în O deosebită importanţă pentru dezvol­ De asemeni, vorbitorul a mai scos în ţara noastră cu ajutorul neprecupeţit al
realiza dezvoltarea economică a ţârii pe dresc cu realizările prietenilor lor romîni evidenţă ajutorul de nepreţuit pe care l-a Uniunii Sovietice, prefaceri care au schim­
Bucureşti şi au scos Rcmînia din crimi­ tarea economiei naţionale a ţărilor noas­
nala coaliţie hitleristă. Poporul rcmîn iu­ tre au acordurile economice încheiate primit poporul nostru din partea Uniunii bat şi schimbă pe zi oe trece şi faţa Văd
Jiului.
bitor de libertate, însufleţit de partidul între ele, acorduri care ţin seama de in­ Sovietice şi însemnatele realizări din re­
comune st. a pornit cu arma în mină la teresele ambelor ţări. Uniunea Sovietică giunea noastră S-a subliniat în mod deo­ In lungi şi entuziaste aplauze cel pre­
luptă împotriva Germaniei fasciste. nu se limitează la a livra Romîniei, ca şl sebit creşterea producţiei agricole, alimen­ zenţi şi-au manifestat dragostea fierbinte
celorlalte ţări de democraţie populară, cel tare şi a bunurilor de larg consum, ca un faţă de marea Uniune Sovietică, ataşa­
Moşierii şi burghezii din Romînia n-au
mai perfecţionat utilaj tehnic. Ea mani­ rezultat al măsurilor economice adoptate mentul faţă de partidul şl guvernul nos­
vrut să cedeze oamenilor muncii puterea de plenara C.C. al P.M R. din 19-20 au­ tru care conduc poporul pe calea înflo­
Folosind monarhia, care s-a menţinut în festă o grijă frăţească pentru a ajuta a-
ceste ţări să-şi însuşească această teh­ gust 1953. ririi patriei noastre libere
ţară. şi sprijinindu-se pe ajutorul cercu­
rilor guvernante din Anglia şi S.U.A., ei nică. (Vii aplauze).
Prietenia şi relaţiile frăţeşti dintre ţările
au încercat să păstreze puterea politică in 1 Solemnitatea de ta cimitir ut eroilor sovietici
miinile lor. Dar toate aceste încercări au noastre se inspiră din măreţele ţeluri ale a-
suferit un eşec total. In acea perioadă, în părârii păcii şi securităţii intemaţonale. In dimineaţa zilei de 22 august, in ora­ In fata monumentului din cimitirul
Promovînd o politică externă de pace,
Romînia se crease o situaţie, în care for­ şul Deva a avut loc solemnitatea depu­ eroilor sovietici, a fost rostit, un cuvânt
ţele claselor dominante fuseseră deja noi pornim de la posibilitatea unei coexis­ nerii coroanelor de flori la cimitirul e- de omagiu în memoria eroicilor ostaşi so­
tenţe paşnice îndelungate a celor două sis­
zdruncinate şi nu mai puteau să-şi men­ roilor sovietici, căzuţi în litotă pentru eli­ vietici care şi-au vărsat sîngele pentru li­
ţină în aceeaşi formă dominaţia iar po­ teme — socialismul şl capitalismul. Aceas­ berarea patriei noastre de sub jugul fas­ bertatea poporului nostru
tă politică externă corespunde în între­
porul nu mai voia să trăiască ca în trecui cist. Au depus apoi coroane, reprezentanţi
In aceste condiţii, Partidul Comunlsl gime intereselor, năzuinţelor şi aspiraţiilor
fcv ... ... dsW La solemnitate au asistat tovarăşii Şoi-
a reuşit să mobilizeze eroica clasă 1 oamenilor muncii spre pace şi prietenie moşi Ştefan membru al Comitetului re­ ai regiunii de partid Hunedoara, al sfa­
muncitoare şi ţărănimea muncitoare din •'li celeia/1 te popoare. gional de partid Hunedoara. Enăşescu Oc- tului popular regional şl orăşenesc, ai
Rominia_ la acţiuni revoluţionare de masă. Zadarnice sint afirmaţiile inspiratorilor tavian. Arieşan losif membri ai comite­ gării C F R.. ai întreprinderii looale „1
în urma cărora guvernul generalului reac­ m politicii de scindare a Europei şi ai creării tului executiv al sfatului popular regio­ Mai”, ai P.T.T.R. şi al altor instituţii şl
ţionar Rădeşcu a fost răsturnat iar la fi m de blocuri militare că, din cauza deosebi- organizaţii de masă.
martie 1945 pentru prima oară in istoria r.lor de orinduire socială, nu este cu pu­ nal precum şi numeroşi alţi reprezentant'
Romîniei. a fost instaurat un guvern tinţă o colaborare paşnică între state. al organelor de partid de stat, ai organ!* 6 Asistenta a păstrat un moment de recu­
Asemenea afirmaţii au ca scop să men­
popular, in care rolul conducător îl deţi­ zaţiilor de masă. întreprinderilor şi insti­ legere în memoria eroilor sovietici care s-au
nea clasa muncitoare. ţină şi să agraveze încordarea în relaţiile tuţiilor, muncitori, pionieri, funcţionari şi .jertfit pentru eliberarea patriei noastre de
internaţionale. Noi însă sintem pentru
în opera de orga nizare şi înfăptuire a gospodine. sub jugul fiarei fasciste.
acestei răsturnări istorice,, care a exercitat men/ţinerea şl consolidarea păcii în lumea
întreagă.
o influenţă hotărîtoare asupra dezvoltării
ulterioare a Rominiei. un merit uriaş au In ultimul timp, datorită acţiunilor per­
partidul comunist şi tovarăşul Gheorghe severente şi hotarîte ale statelor iubitoare Inminarea unor distincţiuni acordate cu
Gheorghiu-Dej — luptător încercat pentru d? pace. s-au făcut paşi serioşi pe calea
interesele oamenilor muncii din Romînia slăbirii încordării în relaţiile internaţio­ prilejul aniversării eliberării patriei noastre
(Vii aplauze). nale Am în vedere în primul rînd victo­
Crearea statului democrat-popul ar roroîn ria obţinută de forţele păcii -la conferinţa La Prezidiul Marii Adunări Naţionale, a de „Erou al Muncii Socialiste” : minerul
a însemnat nu numai o încununare vioto- di la Geneva. Conferinţa de la Geneva avut loc dumin;că solemnitatea înmînării Iuliu Haidu. mecanicul de locomotivă Şte­
riasă a luptei îndelungate pe care a dus-o a arătat că drumul tratativelor între state unor distincţiuni acordate unor tovarăşi cu fan N Lungu, şeful de brigadă de trac­
poporul romin pentru eliberarea sa naţio­ poa/te în anumite condiţii, să ducă la re­ prilejul celei de a 10-a aniversări a elibe toare Vasile Voichiţa, ^maestrul crescător
k
nală şi socială; ea a demonstrat totodată zultate care să corespundă intereselor vi­ rării patriei noastre. 1e vaci Constantin Adochiţei. strungarul
că din 9istemul capitalist s-a desprins încă tale ale tuturor popoarelor şl statelor iu- Au participat tovarăşii : Dr Petru ; n fier Constantin B. Vasdlache.
un stat european Important şi este do­ b.tcare de pace. In ciuda diferitelor mane­ Groza. preşedintele Prezidiului Marii Adu­ De asemenea s-au conferit diferite or-
vada unei victorii strălucite a mişcării vre ale partizanilor de dincolo de Atlan­ nări Naţionale. Chivu Stoica şi Al Mo- line unor gene<rali şi ofiţeri, unor aca-
muncitoreşti internaţionale. Această victo­ tic ai faimosului „război rece” şî a-i poli­ ghioroş, primi vicepreşedinţi ai Consiliului lemicjeni şi oameni de ştiinţă şi artă şl
rie istorică a poporului romin a fost salu­ ticii „de pe poziţii de forţă”, conferinţa de de de Miniştri. M Mujic, vicepreşedinte ai unor activişti din aparatul de stat şi de
tată ou multă bucurie de toţi prietenii săi fi untaşi ai producţiei, ca‘ Ntcalae Vasu şi la Geneva » a rezolvat cu succes sarcina Prezidiului Marii Adunări Naţionale, A partid, pentru merite deosebite în prospe-
adevăraţi şi, în primul rînd, de popoarele ciâl-iste. Dumitru Arjan, Eroi ai Muncii Socialiste. restabilirii păcii in îndoctrina. La această Bunaaiu, secretar al Prezidiului Mari area Republicii Populare Romîne.
1
Uniunii Sovietice. în prezent, oamenii muncii din Romi-' - Toate realizările poporului muncitor ro­ conferinţă s-a vădit cu maximă claritate Adunări Naţionale, Gh Marussi. locţiito» După înmînanea ordinelor celor deco­
Stiplnirea seculară a moşierilor şi ca­ ndâ înfăptuiesc cu succes primul plan cin­ min, cucerite in luptă grea în ultimii zece falimentul încercărilor diplomaţiei ame­ al secretarului Prezidiului Marii Adu­ raţi, tovarăşul dr. Petru Groza l-a felicitat
pitaliştilor şi urmările grele ale războiului cinal de dezvoltare a economiei naţionale. arii împotriva reacţiunii dinafară şi dină­ ricane de a împiedica marele popor chi­ nări Naţionale. urîndu-le noi succese în munca pentru
şi ale ocupaţiei fasciste germane au adus Pentru a na face o idoe despre ritmul untru, ‘ sint condiţionate, “in primul -rînd, nez să ocupe locul ce-i revine de drept Cu acest prilej au fost distinşi cu titlul binele patriei.
România în pragul catastrofei. Cotropitorii nemaiîntâlnit de dezvoltare â industriei ro­ de existenţa statului domocrat^popular — printre marile puteri. Conferinţa de la Ge­
hitlerişti şi agentura lor din Romînia, care mâneşti, ajunge să cităm un singur exem­ puternic instrument al oamenilor muncii neva constituie de asemenea o dovadă a
timp de mai mulţi ani au jefuit şt scăld.it plu. Daca în Romîrria burghezo-moşie- in lupta pentru construirea socialismului în întăririi prestigiului ţărilor din lagărul Sărbători rea în Uniunea Sovietică a
în sînge oraşele şi satele din Romînia, au rească producţia industrială a crescut în Romînia. Tăria şi forţa statului democrat- păcii şi democraţiei, care luptă consec­
lăsat în urma lor distrugerii uriaşe. Multe decurs de zece and, între 1928. şi 1933, cu popuilar sint asigurate de unitatea de nez­ vent pentru cauza păcii şi a colaborării in­ celei de a 10-a aniversări a eliberării Romîniei
oraşe şi sate au fost transformate în ruinl mai puţin* de 50%,- în Romînia democrat- druncinat dintre partid şi popor, de exis­ ternaţionale pe baza respectării reciproce a
La aceasta mai trebuie adăugată lupta fu­ populară volumul producţiei industriale a tenţa in ţară a alianţei de; luptă dintre cla­ independenţei şi suveranităţii popoarelor MOSCOVA (Agerpres). - TASS nate prieteniei intre popoarele romîn şi
ribundă a reacţiunii externe şi interne, crescut, în decurs de numai cinei ani, între sa muncitoare şi ţărănimea muncitoare — mari şi mîcl. In Uniunea Sovietici se sărbătoreşte pe sovietic.
care urmărea distrugerea tînărului stat de- 1948—1953, de mai bine de trei ori şi ju­ bazia vitală a regimului de democraţie Ar fi însă greşit să se creadă că toa.te larg cea de a 10-a aniversare a eliberării In cadrul adunării festive au rostit cu-
mecral-popular şi restaurarea capitalis­ mătate. Trebuie în “mod deosebit relevai populară. greutăţile care stau în calea reglementării Romîniei de sub jugul fascist. vintări ambasadorul Rominiei, Ion Rab
mului în Romînia. faptul că în anii îndeplinirii planului cin­ La întărirea Republicii Populare Ro- problemelor internaţionale litigioase au La 21 august a avut loc la Moscova o şi academicianul Ion Gheorghtu.
Dar, in ciuda imenselor dificultăţi eco­ cinal, în Romînia au fost create o serie mine contribuie politica externă a guver­ fost biruite, că cercurile agresive ale unor adunare festivă consacrată acestei date re­ La Shalingrad, in Palatul Culturii al
nomice şi a încercărilor disperate ale bur­ întreagă de ramuri industriale inexistente nului romîn, politică de pace, prietenie şi state se vor împăca cu eşecul planurilor marcabile din viata poporului romin uzinei de tractoare, s-a deschis o expozi­
gheziei romîne de a răsturna puterea înainte in ţară, printre care producţia de colaborare frăţească cu Uniunea Sovietică lor criminale de dezlănţuire a unui nou Adunarea a fost deschisă de Vladimir ţie consacrată R.P.R.
populară, oamenii muncii din Romînia au utilaj petrolifer şi minier, producţia de şl cu celelalte ţări din lagărul democratic război mondial Lucrurile stau tocmai Iakovlev, prim vicepreşedinte al consiliu­ O bogată expoziţie a fost organizată la
• >pins cu succes şi au zădărnicit toate utilaj electrotehnic, o industrie de trac­ Numai ca urmare a Instaurării puterii dimpotrivă. Propagandiştii războinici ai lui de conducere al V.O.K.S.-ului. Alma-Ata, capitala Republicii TCazahe.
uneltirile reacţiunii, sprijinite de statelr toare şi alte ramuri. populare, Romînia, penbru prima oară în politicii .,de pe poziţii de forţă”, care au Leonid Solovlev. vicepreşedinte al Con­ După cum se anunţă din Kiev. Asocia­
imperialiste agresive. Eroismul poporului Plenara C.C. al Partidului Muncitoresc istoria ei, a devenit un stat cu adevărat suferit o înfringere la Geneva, depun a- siliului Central al Sindicatelor din U.R.S.S.. ţia locală pentru răspîndirea cunoştinţe­
şi. în primul rind. al clasei muncitoare din Romîn din august anul trecut a arătat că independent şi suveran, ;ar poporul romîn cum toate eforturile pentru a micşora în­ a prezentat raportul „Republica Populară lor politice şi ştiinţifice organizează In o-
Romînia, al ţărănimii muncitoare, al inte­ rezultatele obţinute în domeniul indus­ a devenit adevăratul stăpin al ţării sale. semnătatea hotăririlor adoptate la Geneva. Romînă pe calea păcii, democraţiei şi so­ raşele şi saitele din Uoraîna conferinţe şl
lectualităţii progresite, şi nezdruncinat 3 trializării ţării permit ca. în următorii doi- ui bogăţiilor ei, constructorul unei vieţi Ei caută în fel şi chip să înjghebeze blo­ ci alismuluiT, convorbiri despre realizările industriei şl
încredere în Parbidul Comunist Romîn au Lrel ani, să fie realizată importanta sar­ noi, socialiste. Relaţiile de colaborare fră­ curi militare agresive în Europa şi în A- Participanţii la adunare au răspuns cu agrlcuflturid Romîniei. despre dezvoltarea
asigurat biruirea tuturor acestor greutăţi cină a dezvoltării rapide a producţiei a- ţească şi de ajutor reciproc cu Uniunea sla de sud-est, după modelul faimoasei aplauze îndelungate la cuvintele închi­ artei şi literaturii romîneşti.
şi au făcut cu putinţă construirea bazelor ţricole şi o îmbunătăţirii simţitoare a ni­ Sovietică, Republica Populară Chineză şi uniuni nord-atlantice.
socialismului în Romînia. velului material şi cultural al celor ce celelalte ţări de democraţie populară, re­ In aceste condiţii, datoria noastră s'fintă
Exemplul victoriei poporului romin a muncesc. Partidul Muncitoresc Romîn îm­ prezintă chezăşia independenţei naţionale este să întărim prin toate mijloacele la­ Un articol al tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej în ziarul „Fravda"
confirmat încă cdatâ in mod strălucit cu­ bină in mod just problema creşterii bunei şl suveranităţii statului romin, chezăşia gărul nostru socialist al păcii, oare se o- MOSCOVA (Agerpres). - TASS şedintele Consiliului de Miniştri al Repu­
vintele marelui Lemn că niciodată nu va stări a oamenilor muncii, cu dezvoltarea tuturor succeselor oamenilor muncii din pune forţelor agresive ce caută să dezlăn­ Ziarul „Pravda” a publicat în numărul
putea fi învins un popor în care munci­ agriculturii, căci cu cît mai ridicat va fi ţara voastră în opera de construire a unei ţuie un nou război mondial. O măreaţă cu­ blicii Populare Romîne. intitulat „Lagărul
torii şi ţăranii in majoritate*! lor au aflat nivelul producţiei agricole, cu atît popu­ vieţi noi şl ferioite. (Aplauze, aclamaţii cerire a popoarelor iubitoare de libertate său din 22 august un amplu articol sem­ democraţiei şi socialismului — o maro
au simţit şi au văzut că ei apără puterea laţia va căpăta mai multă pîine, carne, puternice). este crearea şi consolidarea acestui mare nat ' î tovarăşul Gh Gheorghiu-Dej, pre­ forţă”.
lor — puterea oamenilor muncii, că apără lapte, grăsimi şl alte produse. Tovarăşi i lagăr al democraţiei şi socialismului, pu­
cauza a cărei izbindă le asigură lor şi co­ In domeniul agriculturii ţării s-au ob­ Prietenia dintre oamenii muncii din ternic bastion al părif şl securităţii popoa­
piilor lor posibilitatea de a se folosi de ţinut succese in decursul ultimilor zece ani ţările noastre există de multe veacuri. Po­ relor. Nu încape îndoială că, dacă impe­ Un deputat din parlamentul de la Bonn
toate binefacerile culturii, da tot ceea ce Dar, după cum a subliniat just plenara porul romîn a luptat în repetate rînduri rialiştii americani vor încerca să-şi reali­ a trecut în R. D. Germană
a creat munca omenească. C.C. al Partidului Muncitoresc Romîn. alături de poporul rus, pentru eliberarea zeze planurile nebuneşti de dezlănţuire a
După instaurarea regimului de damo producţia agricolă rămîne în urma ritmu­ sa naţională. unui nou război mondial, ţările lagărului BERLIN (Agerpres). — Ziarele publică azil în R.D. Germană, luj Schnudi-Wit-
craţie populară, poporul romîn şi-a în­ lui de dezvoltare a industriei şi, deocam­ Toate încercările guvernelor burgheze socialist vor şti să-şi apere interesele şi un comunicat al Ministerului Afacerilor mack i s-a acordat dreptul de activitate
dreptat toate eforturile spre reface dată, nu satisface încă pe deplin nevoii? reacţionare şi ale cercurilor guvernante să dezmeticească pe aventurierii deşănţaţi Interne al Republicii Democrate Germane politică.
rea şi dezvoltarea industriei, spre trans mereu crescînde ale populaţiei şi ale in­ ole Romîniei boiereşti de a determina în (Aplauze, aclamaţii puternice). cu privire la trecerea in R. D. Germană ? După cum se subliniază in comunicat
formarea socia-listă a agriculturii. In pre­ dustriei. Plenara a trasat un vast program rindurile poporului romîn sentimente de Tovarăşi ! lui Schmidt-Witmack, deputat în Bundes- jJchmidt-Witmack este deputat In Bundes­
zent. în ziua marii sărbători naţionale a de dezvoltare a agriculturii şi de sporire animozitate faţă de popoarele Uniunii So­ In cei zece ani care au trecut, oamenii tagul de la Boiun. tag din partea partidului lui .idenauer —
poporului romîn, putem constata cu mare a producţiei mărfurilor de consum popu­ vietice, n-au avuit nici un succes Nicio­ muncii din ţara voastră au obţinut suc­ In comunicat se spune că deputatul din Uniunea creştin-democrată (U C.D.), mem­
buourie că poporul muncitor din Romî­ lar. Noi, oamenii sovietici, urăm din to!. dată între oamenii muncii din ţările noa­ cese minunate în opera de transformare a bru în Comisia Bundestagului pentru pro­
nia face cu succes fată aceslor sarcini Is­ sufletul poporului romi.i succese mari in stre n-au existat nici un fel de contra­ Rominiei dintr-o ţară înapoiată şi semi­ Bundestag, Karl-Franz Schmidt-Witmack blemei^ „comunităţii defensive europene”
torice această cauză a întregului popar şi ne dicţii, ba, dimpotrivă, întotdeauna au exis­ colonială într-o ţară industrială înaintată a solicitat guvernului Republicii Democrate în Comisia Bundestagului pentru „proble­
Au dispărut pentru loldsauna jugul, exprimăm deplina convingere că oamenii tat relaţii bune şi de prietenie. şi cu o agricultură mecanizată In faţa po­ Germane să le acorde lui, soţiei şi fiice: mele privind întreaga Gefmanie”. De ase­
exploatarea oamenilor muncii, tirnpurile muncii din ţara voastră, sub conducerea Această prietenie, care are rădăcini isto­ porului' romîn s-au deschis minunatele sale, dreptul de azil în R.D Germană. In menea, el a deţinut o serie de alte funcţi­
cind soarta muncitorilor şi ţăranilor era partidului şi a Comitetului său Central rice adinei, s-a manifestat cu o nouă tărie perspective ale construcţiei socialiste Nu comunicat se arată că, pe lingă dreptul de uni în U.C.D.
hotirită fără participarea poporului In vor fac? faţă şi acestei sarcini. (Aplauze în lupta comună împotriva cotropitorilor încape îndoială că harnicul popor romîn,
suşi, cînri dezvblitarea politică şi econo­ prelungite) fasbişti cînd, ca urmare a eliberării Romî- sub conducerea partidului său, va rezolva
mică a Romîniei se hotăra la Paris, Romînia democrat^populaTă a obţinui nied şi a răsturnării dlcta-burii fasciste, po­ cu succes sarcinile istorice care stau în Eşecul conferinţei de la Bruxelles
Londra. Berlin şi Washington, cînd Romî­ succese remarcabile şl în domeniul ştiin­ porul romîn a luptat ou arma în mină faţa luj. (Vii aplauze).
nia era o semicolonie şi o anexă agrară ţei, literaturii şi artei. umăr la umăr cu Armata Sovietică, împo­ Astăzi. în ziua sărbătorii voastre naţio­ BRUXELLES (Agerpres) — .Conferinţa de insuccesul conferinţei. încă In diminea­
de materii prime a statelor imperialiste Poporul romîn pe bună dreptate se mîn- triva trupelor fasciste germane. Prima di­ nale, în numele întregului popor sovietic de la Bruxelles a celor şase miniştri de ţa zilei de duminică, corespondentul din
Pentru a justifica jaful neruşinat şi vio­ dreşte cu asemenea scriitori din secolul vizie de voluntari romîni, formată pe te­ urez fierbinte poporului romîn noi suc­ Afaceri Externe ai ţănlor semnatare ale Washington al agenţiei France Presse.
lentele. economiştii burghezi au născocit XIX, ca Mihail Eminescu şi Ion Luca Ca- ritoriul sovietic ş! care a luptat pentru a-şi cese în marea sa luptă pentru construirea tratatului CDE a luat sfirşit. După cum George Wolff, referindu-se la primele e-
o „teorie” originali care nega posibilita­ ragiaJe. în anii puterii populare, talentele elibera patria de fascism, a purtat numele societăţii noi, socialiste, în lupte pentru transmite agenţia France Presse, în co­ courl pe care le-a produs la Washington
tea industrializării! Rominiei. osîndite, chi­ populare au cunoscut o înflorire deplină marelui patriot romîn, conducătorul răs­ cauza păcii şi securităţii popoarelor. municatul final al conferinţei se spune vestea despre eşecul Inevitabil aJ conferin­
purile. să rămină pentru totdeauna o Poporul sovietic manifestă mult interes coalei populare din Ţara Romînească - (Aplauze puternice). câ „în ciuda discuţiilor îndelungate pur­ ţei de la Bruxelles, relata că „cercurile
..ţară eminamente agricolă”. Această aşa- pentru realizărie oamenilor de artă şi de Tudor Vladimirescu. Trăiască Republica Populară Romînă. tate asupra modificărilor oare, potrivit gu­ guvernamentale americane Consideră a-
numită „teorie” a fost în întregime infir­ ştiinţă din Romînia şi le urează succes? Guvernul Sovietic a dat o înaltă preţu­ liberă şi independentă! (Aplauze puternice). vernului francez, trebuiau să fie aduse ceasta ca un eveniment grav”.
mată de întreaga dezvoltare a statului de- şi mai mari în activitatea lor, spre binele ire operaţiunilor militare ale acestei divi­ Trăiască Partidul Muncitoresc Romîn tratatului de la Paris, nu s-a putut realiza Funcţionarii superiori americani între­
mocrat-popular romin *Astăzi soarta po­ oamenilor muncii. zii. Pentru merite militare şi eroismul — organizatorul şi inspiratorul tuturor un acord” baţi asupra rezultatelor conferinţei, nu-şj
porului romin este hotărîtâ chiar de po­ Forţa conducătoare şi îndrumătoare a manifestat în luptele împotriva trupelor victoriilor poporului romîn ! (Aplauze pu­ In primele ore după redactarea comu­ ascundeau profunda lor decepţie Ei adau­
por, in interesele minunatei sale ţări şi, oamenilor muncii din Romînia în lupta fasciste germane, divizia Tudor Vladitni- ternici nicatului final. în cadrul unei conferinţe gă cu nelinişte, subliniază corespondentul,
cum dovedeşte experienţa ultimului dece­ pentru construirea socialismului este Par­ rescu a fost decorată cu ordinul sovietic Trăiască prietenia veşnică şi de nezdrun­
niu, se hotăreşte bine. (Aplauze puternice). tidul Muncitoresc Romin — organizatorul „Drapelul F oşu". cinat dintre popoarele romîn şi sovietic ! de presă, ministrul de Externe belgian, că „întreaga politică europeană a S.U.A,
In cei zece ani dare s-au scurs de la şi inspiratorul tuturor victoriilor poporu­ In condiţiile regimului democrat-popu- (Aplauze puternice şi aclamaţii prelungite). Spaak, şi-a recunoscut „deprimarea” faţă este în joc",