Page 34 - 1954-08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 68

A d u n a r e a f e s t i v ă p e n t r u s ă r b ă t o r i r e a Situaţia înfloritoare
a Albaniei In anii
c e l e i d e a 1 0 - a a n i v e r s ă r i a e l i b e r ă r i i R o m i n i e i puterii populare
întrecerea socialistă în cinstea celei
Cuoîntarea tovarăşului Gheorghiu-Dej de a 10-a aniversări a eliberării
Albaniei
(Urmare din pao 2-a) cii . şl fljJor lor; numărul şcolilor şi isti- noastră o forţă şl ma) activă a construiri! Orientarea principalelor eforturi ale ţâ­ aceste lanţuri de dragul rDOnopoliştilar Întrecerea socialistă care se desfăşoară
tutrfor de tot felul, al elevilor $i studen- soctolismuhjl La oraşe şl la sale rilor lagărului democrat spre ridicarea americani şl al protejaţilor lor de felul ta R.P. Aibanla în olnstea celei de a 10-a
Prin stabilirea amplasamentelor noilor
ţIilor a crescut considerabil Unui din izvoarele tăriei statalul demo- agriculturii şl sporirea producţiei obiecte­ Hohenzallemilor aniversari â eliberării ţării esle ta plin
întreprinderi Industriale a (ost ImbunSto-
Cultura, aria. sportul au devenit un bun orat-popular □ constituie prietenia fră­ lor de consum este vădit deosebită de o*3 ‘In cel zece ani de elnd Romfnaa e-a avînt Numeroase colective de muncă dta
ţttâ vechea repartizare teritoriala, moşte­
al oamenilor muncii. Peste 6 000 de cluburi ţească dintre poponA romin şt minorită­ a economiei ţărilor capitaliste, orientată diferite întreprinderi industriale ale ţării
nită de la real mul burghezo-moşiaresc ci colţuri roşii munciloreştt şi peste 12 000 ţi Ue naţiGnade Aplictod poWtica naţională eliberat dm jugul imperialist, poporul ro­
apropiind industria de suraele de materii spre război, spre intensificarea cursei ta ar­ min a muncit necontenit pantru a conso­ înregistrează succese remarcabile In înde­
prime si de centrele de comum şi dînd un cămine culturale săteşti, mii de biblioteci, lenta ist -abaltmată să întărim legăturile mării or, ceea ce are ca urmare scăderea lida noua sa orânduire soaajă şl de stat, plinirea sarcinilor prevăzute ln planul de
suflu de viaţa nouă regiunilor rămas* numeroase săli de spectacol şl bare spor­ frăţeşti dintre toţi osmani! munatt din Re­ producţiei obiectelor de consum, scumpirea pentru a o face puternică şl de neclintit stat
econom Ic aş to tn urmă tive stau la dispoziţie oamenilor muncrl publica Populară Romlnă, indiferent de vieţii, împovărarea populaţiei cu Impozite Superioritatea lagărului democrat pe Astfel, de pildă, fabrica de Ciment d!n
Zliand. cartea, radlo-ul, filmul, cluburile şl naţionalitate! să combatem cu toată hotă- insuportabile, restrângerea tot maj mare a ?rena mondloll este un fapt evident şl Şkoder sl-a îndeplinit sarcinile de produc­
Astfel, in Moldova se dezvoltă un mare
echipate artvrtfee au Intrat In viaţa de zi rlrea mantlestfiriis de şovinism şl naţio­ utilii zării capacnrtlţtloT industriile, creşte­ Incontestabfl. Politica de pace a Uniunii ţie pe luna Iulie dtad 780 chintale de ci­
ftaziln petrobter, se construieşte puternic»
cu zi a oamenilor muncii. nalism burg ha 2 să educăm masele de oa­ rea şomajului. Sovietice, a R P. Chineze şl a celorlalte ment paste plan In cursul primelor şapte
hidrocentrală de la Blcaz. Au (ost con­
Au dispărut vremurile elnd cărturarii meni al rouncti In spiritul frăţiea oameni­ Tovarăşi, ţâri ale lagărului democrat se bucură de luni ale anului curent, muncitorii da la
struite şi puse In funcţiune întreprinderi
ru/ştnl erau trataţi cu nepăsare şi dispreţ şl lor muncit de toate naţlonaflităţUe, In spi- U R S S şl ţările democrat-populare pro­ un sprâ>ln tot rival larg printre oara ©nil această fabrici au produs 4 331 chintele
noi î termocentrala de la Comfineşti. uzinele
lipsiţi adesea de cele mal eta/nentare con­ ritall internaţi anali«mulul proletar, să în­ movează o politică de pace şl eoiaborare iutwtori de pace dta lumea întreagă. de oiment peste centttatoa prevăzută tn
textile „Moldova", o fabrici de oment ou o diţii de tarei şi activitate creatoare. Re­ tărim unitatea oamenilor muncii dto internaţională, depuntad eforturi neobosite Bărbăţia şl forţa luptătorilor pentru plan. •
aaipacWate de producţie egală cu Intreagv gimul democnat-g>otntiar a creat condiţii
In afară de faptul că şi-au depăşit sar­
producţie de cimant a {Brii noastre cbn deosebdft de favorabile activităţii ştiinţifice R P R în lupta pantru înflorirea patrie! — aşa cum au dovedit-o şl conferinţele de pace din lumea intreagl* îşi are izvora] in cinile de producţie pe primele şase luni
Chezăşia realizării cu succes a marilor
la Beritn şl Geneva — în vederea rezolvă­
faptul că după al doilea război mondial
anul 1938, o fabrică modernă de rulmenţi şi Irterar-arâirtlce. Niciodată oamenii de sarooi dare ne stau în faţă este tatlriren rii chertiurvAor litigioase pe calea tmatati r mişcarea pentru pace a găsit un sprijin ale anului, muncitorii de la mina de cu­
$1 altele In cursul anului vuitor, ţara va îi
Silinţa, sorii torit şl artişti! nu s-au bucurat continuă a partidului, conducătorul luptai velotr, ta vederea slăbirii continue a Încor­ In cea mal puternică forţă organizată pe pru dta Rublk au reuşit să reducă pre­
aprovizionată cu penicilină fabricară in
de asemenea pasdblMlţl de viaţă şl de poporului pentru soolallam şi bunăstare dării! ta relaţiile tatamaţIonalle care a ounoacut-o istorie — lagărul p&cil, ţul de cost al producţiei' Astfel, preţul de
noua întreprindere care se construieşte in
muncă, de atâta cinstire şl dragoste ca Tyate realizările doblndlte ta aceşti 10 democraţiei şl socraltenrolul. cost. a fort redus respectiv cu 20.5% la
regiunea Iaşi Republica Populară Romlnă oa şi cele­
astăzi, in condiţiile regimului democrat- ani de popond muncitor se datorează lalte ţări ele lagărului democrat porneşte De aceea. Întărirea continua a Lagărului extracţia de minereu, cu fi.3î% la săpături
In toate domenlHe construcţiei econo­ popular, interesat vital In progresul crea­ faptului că în fruntea poparuku se află demoaraţtei şl socialismului este Ln zilele şl cu 2,87% la prospectări. Au fost reali­
principiul
la
coexistenţei
posibilităţii
de
mice, «ol. am primit din partea Uniunii ţiei ştiinţifice şl artistice. partidul, călăuzit de învăţătura marxlst- paşnica ale celor două sisteme La baza aces­ noastre sarcina primordială; a apSfSrlt zate de asemenea economii ln valoare de
Sovietice un nepreţuit ajutor in utilaje, 1 Premiile de Stat decernate anual demon­ lenintstă şi de experienţa Istorici a con­ tui principiu se află profundul Interes zi oăoli ta lume (Aplauze puternice). peste 3 600000 lekl.
materni prime, semifabricate, în specia­ strează contribuţia tot mal Însemnată » struirii socaaLsmuJuQ io U RS.S., un par­ Pentru poporul român conştiinţa că face Muncitorii da la fabrica de alcool din
lişti de înaltă calificare Frăţescul ajutor oamenilor de ştiinţă la dezvoltarea forţe­ tid puternic prin unitatea de nezdruncinat popoarelor tuturor statelor, indiferent de parte integrantă dta marele lagăr a] de­ Drenova, regiunea Korcea. şl-au îndepli­
sistemul lor social, pantru menţinerea une-
eoondat de URSS. poporului nostru (o
lor de producţie în industrie şi agricul­ a rândurilor sale, prm legătura Indisolu­ păci Îndelungata şl trainice, pentru lega­ mocraţiei şt socialismului, ta frunte cu nit planul aiurai de producţie încă din pri­
opera de construire a socialismului este bilă cu m&srie populare — un partid a
tură. rezultatele rodnice a)e colaborării turi economice şl cui tu oale între popoare Uniunea Sovietică, constituie un izvor de mele zile ale lunii Iulie şl de atunci lu­
o pildă Înaltă da Internaţionalism. un
creatoare dintre savanţi şl practicieni rea- cărui politică este expresia Intereselor vi­ (Aclamaţii puternice). lorţâ, de siguranţă şi încredere tn viitor. crează In contul anului 1955.
exemplu aQ relaţiilor de tip nou stator-
luărrie rema.'oabde ale oamenilor de ctd- tale şi a năzuinţelor celor ma! scumpe ele Colaborarea In apărarea păcii, intensUl (Aploure îndelungate; Rezultate tot atH de remarcabile au fort
nkriite între ţările lagărului socialist poporul ui muncitor. (Aplauze prelungita,
lură vtrstnld şl tineri — scnbton. muzi­ carea legăturilor economice şî a schimbu­ Poporul rarndn vede In prietenia de obţinute şl de muncitorii dta alte centre
(Aplauze furtunoase). cieni, artişti plastici, cinematograf Işti. ouaţti). rilor culturale constituie acea bază reală nezdruncinat cu marea Uniune Sovietică de producţie ale ţări).
• Tovarăşi, autori $1 artişti dramatici Partidul nostru a dat dovadă de o mare pe oare poete şl trebuie să fie organlzo* 4 chezăşia succesului în lupta pantru vic­ Dervollanea Industriei petrolifere In
Preţuind munca nobvlă a Intelectualită­ cajpaofctafce de mobilizare, fiind urmat tn sistemul relaţiilor Internaţionale ta zilele toria socioLiimului. chezăşia Independenţei
întreaga producţie sooâahslă din' tara ţi! noastre creatoace, poporul Cere oameni­ loţj aceşti 10 ara, cu hotărâre şl devota­ R. P. Albania
noaste* este subordonată scopului prin­ lor ştiinţei şi cuitucii să ţină pasul ou ment de cele mai largi mase ale poporu­ noastre. şl libertăţii patriei noastre Poporul nos­ Combinatul petrolifer dm oraşul Stalta,
tru va întări şl pe viitor pnetenia de
cipal al regimului democrat-popular: Propunerle URSS. cu privire la orga­
viaţa. si răspundă problemelor noi. arză­ lui. îndatorirea organizaţiilor noastre de nizarea securităţii colective în Europa con­ nezdnmataat dJmtne R.PR. şl UR.SS.. dta centrul R P. Albania, cuprinde mal
crearea buneistărl a poporului. toare. ridicate de viaţă, de cariniţeie con­ partid este de a îndrepta toate elorturile frăţia între poporul romin şl poporul so­ mult* întreprinderi fruntaşe Cea mal im­
In cel zece ani de la eliberare a avut stituie întruchiparea concretă a principiu­
strucţiei socialiste, flfi creeze noi opere şl toată forţa creatoare e maselor mun­ lui coexistenţei paşnice Intre cele două vietic eliberator şl prieten (Aplauze pu­ portantă dintre acestea este întreprinde­
lOC o îmbunătăţire simţitoare a nivelului citoare de la oraşe şl sate în vederea apli­
şltisvţi^ice şl srthtice de valoare, capabile sisteme. ternice. oraţii) FriporuJ nostru va ittiSri rea pentru prelucrarea petooduUil care. ln
de< trai materia* şi cultural al oamenilor cării mtisuo’nlor elaborata de par Ud şl gu­
să-1 ajute şi si-l însufleţească in lupta Viaţa demonstrează cl principiul coexis­ relaţii de prietenie şl frăţie du China cursul primului semestru al anului cu­
muncii de la oraşe Şi sate pentru dezvoltarea eoottauâ a economiei vern pentru dezvoltarea continuă a econo­ tenţei paşnice oa şl principiile egalităţii şl poputarL ou toata ţările de democraţie rent a dat 1.800 tone de bitumen peste
Clasa muncitoare a îmcetet să maf fir naţionale, pentru un avînt puternic al sn- miei naţlanele şi ridloarea niveOuIta! de reciprociitâţli de Interese care stau la baza popuiL&rS (Aclamaţii, aplauze) plan. Radinârlâ de petrol nr. 1, oara apar­
o clasă exploatată, devenind' clasa condu­ duptrlei şl agriculturii, pentru creşterea trai a celor ce muncesc polrttori externe a statelor lagâruiui demo­ Politica guvernului romin de pace şi de ţine acestei Întreprinderi, îşi depăşeşte tn
cătoare tn stat, stă/ptaă pe m Ijloccole de continuă a nivelului de viaţă material şl Pregătirea celui de-al IIAea Congres al cratic slnt pe deplta apUcabUe şl in reLa- colaborare cu toate ţările. Indiferent de fiecare lună plănui de producţie Astiol.
producţie din industrie, pe bănci, trona' cultura] al masrâor muncitoare.. Partidului Murcitoneisc Romin trebuie să .ţiAe cu state aapltafltste Asemenea prta- sistemul’lor politic, este expresia firească Sn perioada april le-hra le, planul de rafi­
porturi ete determine îmbunătăţirea şl intensificarea olpu ou fost recunoscute şl aşezate la te- şl continuarea logică a polii leii de cons­ narea petrolului a fost depăşit la acer,sta
A fost lichidat şomajul şi crizole eco­ Tovarăşi, activităţii organizai iilor de partid, ridica­ maha rotaţiilor dintre R. P Chineză şi In­ trucţie paşnică şi de făurire a bunelstări .rafinărie cu 31%, Var planuJ pe luna Iu­
nomice a dispărut teama de ziua de mtlne. Succesele obţinute pe toate t&hunurlllc de rea nivelului de conştiinţă şl a spiritului dia. dintre R P Chinezi şl Birmenâa a' poporului, pe care o duce ta interiorul nie — cu 9%. Murvcitoral 'de la rafinăria
Numărul muncitorilor aflaţi In producţie poporul nostru >n aceşti 10 ană slnt rodul de .răspundere al comuniştilor, întărirea Carouri tot moi larffi din ţării* capita­ ţării. (Vii aplauze;. de petrol nr. 1, oare se află in întrecere ta
areşte an de an Bl este astăzi de aproape muncii eroice a clasei noastre muncitoare, rolului de avangardă al organiza prior de liste se dentară pentru coexistenţa paşnică Roadele acestei politici externe sint cinstea oele! de a 10-a aniversări a el be­
2 ori mai mar® decit tn 1049 — anul pri­ a ţărănimii noastre muncitoare, a mteâec- partid şi a legăturii or partidului cu masele Intre cota două sisteme şl milltaară activ astăzi dare ln ţara noastră tuturor celor rării ţării, şl-au luat angajamentul să în­
tuatitâţll ţării noastre, rodul uriaşului
mului nostru plan de stol cele mei largi ale poporului pentru rezolvarea litigiilor dintre state pe care-ş! tabese patria şl doresc pacea, în­ deplinească Înainte de termen prevederile
avint al forţelor creatoare ale poporului
AvintuJ întrecerii socialiste, creşterea Tovarăşi calea tratativelor, pentru destinderea în­ florirea şi fericirea d Niciodată Romînia planului pe luna august
• mişcării Inovatorilor, desfăşurarea largă a ’ devenit stăipta pa soarta sa. Perioade de-care ne ocupăm ee caracte­ cordării internaţionale, penbru Intensifica­ nu a avut atâţia prieteni. La a zecea ani­ ln R.P. Albania, Industria p?LroMo-B
Iniţiativei creatoare în producţie exprimă Făcând bilanţul marilor realizări dobln- rizează prin schimbări profunde pe arena rea schimburilor comerciale versare a eliberării patriei, asigurăm pe constituie una dta principalele ramuri
- noua atitudine faţă de muncă a clasei mun­ dite de poporul romin şl minorităţile na­ Internaţională, schimbări care au o Im­ Aceasta Insă nu aste pe ptaoul cercuri­ toţi prietenii pocorului romta şi tn .prâmufl economiei naţionale Producţia sa creşte *n
ţionale, noi sin tem conştienţi de sarcinile portanţă Istorică.
citoare" eliberate de % exploatare lor agresive dm Statale Unite, oara nu se rlnd poporul sovietic eliberator şl po­ de an datorită grijii deosebite acordata da
invariante exre ne stau In faţă Uniunea Sovietică a devenit şi mal pu­
în prima jumătate a acestui cn, venitul Mareâe Lenta ne învaţă că pnncupcul împacă cu destinderea Încordării ta târna- poarele ţârdor derooeral-populare cl vom către guvennri RP Albania In cursul
mediu al muncitorilor a crescut cu 15«/ C fundamentai al construirii socialismului ternică, Influenţa ei in lume şl mal consi­ ţfonale. care stat furioase ca forţele păcii sta neclintiţi la postul nostru de răspun­ primelor şase luni ale anului ourent. in­
In comparaţie ou aceeaşi perioadă a anu­ este alianţa dintre clasa muncitoare şl ţă­ dera bdă Alături de Uniunea Sovietica, eu reuşit să atingă cele două loCare do dere şl vom contribui acjjv şl pKnJ de dustria petroliferi a RP Albcnîa a produs
lui trecut Statul cheltuieşte In flecare an rănimea muncitoare şl asigurarea rolului ţara ta Care s-a construit sooiatetea sooKa- război aprins© de Imperialişti in Coreea hotărâre la lupta mondială pentru pace şl cu 27,6% mai mult petrol, cu 18.4% mai
Lertă şi se sftvlrşaşte trecerea treptată de
sume importante pentru asigurări sociale şi lodochina demoQraţJe, pentru triumful principiilor midtâ ban zână. cu 39.70/,, ma l multo ei-
conducător ai clasei muncitoare în acea- la sodalişm lâ comunism, au apărut ţărte
penliu sănătatea şl Invâţămintull munci­ Cercurile agresive din Statele DnLte des­ colaborării frăţeşti Intre popoare. (Aplauze zoUnâ rafinată şl cu 27.9«/„ mai mult
ctă alianţă. de democraţie populară, care construiesc cu
torilor şl funcţiorvardor. Astfel, asistenţa făşoară tot fohzl de acţiuni provocatoare prelungite, ot)a(it) bitumen decit in perioada corespunzătoa­
întâlnirea continuă • alianţei muncito­ succes sooLad/LflrmzL, a apărut o nouă mare
medicală pentru muncitori şl funcţionari ImpoîBTj.vs Uniunii Sovietice, a Chinei Trâ.ascL 23 August, ziua eliberării pa­ re a anului 1633.
reşti ţărăneşti a fost «I râmlne sarcina putere mondială — Republica Populară
este gratuită, sute de mii de oameni ai primordială a partidului şl guvernului Chineză. Statele lagărului democratic cu­ populara şl a republicilor democrat-popii- triei noastre I (Aplauze puternice). Uzina „Enver Hodja*' din Tirana
rmmoll se odihnesc anual In oasele de Trebuie să mobilizăm toate forţele pen­ prind o suprafaţă uriaşă a globului pâmta- lare. alocă în flecare an sume conside­ Trăiască şl înflorească Republica Popu­
odihnă fn locaRtăţi climaterice, oamenii tru a înfăptui programul de mişuni In rabile tn vederea finanţări! activităţii de lară Romlnă I (Aplauze puternice). Ulăsa de construcţii de maşini „Enver
muncii au asigurate penali plătite de Stat vederea unei simţitoare ridicări a produc­ tasc. ţările lagăruihil democratic s-au subminare In aceste ţâri, se dedau La ac­ Trăiască Partidul Muncitoresc Romin, Hodja*', creată 1a Tirana In anii regimului
Intre
la bătrâneţe sau In caz de pierdere a ca­ ţiuni care contravin celor mai elementare conducătorul şl organizatorul tuturor vic­ de" democraţie populară, este una dintre
ţiei agricole ta următorii 2-3 ani, statornicit relaţii frăţeşti de prietenie încă
pacităţii . de muncă. StatuJ asiguri spita­ norme Lntewnaţianale. acţiuni fără prece­ toriilor poporului muncitor. (Aplauze pu­ întreprinderile fruntaşe din ţară atll în
program expus ta proiectul de Directive recunoscuta ta istorie — relaţii oare se
lizare gratuită femeii muncitoare în dent In relaţitfle dintre stata suverane şl ternice). Trăiască guvernul Republicii ceea ce priveşte îndeplinirea sarcinilor de
ale celui de-al Il-Jea Congres el P M R. Kaz^azâ pe comunitatea câOor de dezvol­
caz de naştere, concediu cu plată înainte Independente. în ceea ce priveşte Romî- Populare Romîne I (Aplauze puternice). plan Cit şl ta aplicarea în practică a no­
Trebuie să esagurâm un belşug de pro­ tare social-economică, pe caracterul co­
şi după naştere ; acordă ajutoare mamelor duse agrioole vegetale şi animale pentru nia. lucrurile eu ajuns ptnâ acolo Incît Trăiască marea UnJune Sovietică, ©iibo- ilor metode de muncă
cu mulţi copii şi mamelor singure, asigură o din ce în ce mal bună aprovizionare a mun al ideologiei, pe unitatea scopului li- guvernanţii americani, oare-şl zic pasă- rsioarea şi prietena ţării noastre 1 Trăiască Tlnînd seama de aceste succese, la Pa­
naJ. 900 milioane de oameni s-au um*
iuvăţămlniul gratuit în şcoala elementară rvmenflor muncii cu alimente şl a Indus­ sub acelaşi steag, Iuti-un singur lagăr mi-te „republicani M , şl-au făcut obiceiul de in veci prietenia romţno-sovleticâ ! (Aplau­ latul de cultură -Aii Kelmendl" dta Tira­
pentru copiii oamenilor muncii, acordă a publice ta fiecare an o declaraţie ta care na a fost organizată recent o expoziţie Ilu­
tries cu motorii prime. Trabuc si acor­ lagărul democraţiei şl soriali&mudud, cea
burse tineretului studios se aduc amare reproşuri pop orei ui romin ze îndelungate, ovaţii) strând munca al succesele muncitorilor din
dăm o permanentă atenţie dezvoltării sec­ mal mare cucerire a popoarelor. (Aplauze
Numai In ‘anul 19S3, cheltuielile social- torul ud socialist al agriculturii, întăririi furtunoasa). că a alungat de pe tron dinastia Hohen- Trăiască marele şl Invincibilul lagăr al această uzină, expoziţie care .dă posibili­
oul turale au reprezentat peste 5 miliarde ecoavomtco-organizatorice a gospodăriilor De aproaipe patru decanii omenirea rmw roHomdlor Care — după cum se şti* — a democraţiei şi socialismului I (Aplauze în­ tate colectivelor de la alte întreprinderi
lei, de circa 8 ori mai mult deelt în anul colective şl Întovărăşirilor agricole eitoare şi tot ce aste înaintat ta lume ur­ servit cu atîta promptitudine şi conştiin­ delungate). să-şl Însuşească bogata experienţă a mun­
1948. tn centrele industriale s-cu construit ciozitate interesele capitalului interna­ citorilor de la U2ina „Enver Hodja”
Trebuie să muncim neobocR pentru măreşte cu o caldă simpatie grandioasa Trătescă pacea între popoare! (Aplauze
şl se construiesc cartiere şl blocuri mun­ ţional Fotomontajele, graficele ;i produsele ex­
continua dezvoltare a producţiei indus- operă de construcţie economică, culturala Numai nişte oameni eara au pierdut îndelungate. Publicul, (n picioare, ovaţto-
citoreşti. Asemenea măsuri sooial-cultu- puse aci informează pe vizitatori despre
famule. pentru realizarea sarcinilor planu­ şi de stat din U RS.S. simţul realităţii, mei pot crede că poporul neazd pentru Partidul Muncitoresc Romin,
rale sint de neconceput în condiţiile capi­ activitatea acestei uzine.
lui cincinal la toţi Indicii, să ridicăm pro­ Uriaşul progres al economiei sovietice,
talismului. ductivitatea ta fiecare sector de immcă. faptul d poporul sovietic a reuşit ta snI1 romta ca şi celelalte popoare care au scu­ pentru'Republica Popularâ Romfnd şi pen­ In comparaţie cu anul 1943, randamen-
S-eu schimbat nu numai condiţie de să obţinem pe toate elHe reducerea preţu­ turat pentru totdeauna lanţurile robiei ca­ tru Uniunea Sovietică, marea noastrâ eli­ itu'l muncii a trescut în această întreprin­
viaţă, cl şl condiţiile de muncă ale mun- lui de ceştii să aplic Im un regim de stricte de după război să ridice de mai bme de pitaliste, ar putea să-şi pună din nou beratoare şl prleîenfi). dere cu 303%, Iar volumul global al produc­
două ori, şl Jumătate producţia Industrială
cMordor şl funcţionarilor CondlţHte de ţiei cu 8720/# Dintre muncitorii uzinei
economii, să ridicăm Calificarea muncito­ In raport ou 1940. realizările fără prece­
muncă din întreprinderi Exprima grija „Enver Hodja". 87% stat fruntaşi in mun­
rilor. Inginerilor şl tehnicienilor la nivrtull dent dobtndil de agrioidtura colhoznică,
reglrm/lul pentru sănătatea şl securitatea că Dînd dovadă de iniţiativă creatoare dta
tehnicii Inatatate de caro dispune econo­ înflorirea şl avlntul culturii sovietice, In-
muncitorilor. Statul a cheltuit sume în­ Ceremonia solemnă de la cimitirul ce în ce mal mare, muncitorii si tehnici­
mia noastră naţională, in vederea unei ctl tlieLatea ştiinţei şl tehnicii sovietice ta fo­
semnate pentru prevenirea accidentelor enii urinei eu aplicat tn cursul ultimi­
mai bune utilizări a rezervelor Ictarne ale losirea energia! atomice tn scopuri paş­
si îmbolnăvirilor, pentru uşurarea munci­ eroilor sovietici lor elnd ani 32 propuneri de raţionalizare
in/treprlndertlor şt extinderii metodelor nice. trezesc admiraţia popoarelor din lu­
lor grele de muncă înaintate. mea întreagă. datorită cărora s-au realizat economii ta
Succese de seamă au fost obţinute în Cetăţenii din raionul Stalln dta Capi­ şllor sovietici c&zuţi pe pămîntul patriei valoare de sute de mll de lekl Muncitorii
Trebuie întărit şi lărgit continuu schtai Măreţele succese dobîndita de Statul So­
• ridicarea nivelului de trai material şi cul­ bul de mărfuri Intre oraş şl sat, îmbuna- vietic In mobilizarea uriaşelor rezerve ale tală au particţiat duminică dimineaţa la noastre ta lupta pentru eliberarea poporu­ de la uzina „Enver Hodja" sînt printre pri­
tural el ţărănimii muncitoare A rămas t&ttăă activitatea comerţului nostru de agriculturii colhoznice şi ta realizarea unei ceremonia solemnă care a avut loc la ci­ lui romin de sub jugul fascist mii din ţară. care au Introdus InaintaM©
de domenrul trecutului viaţa grea, amară, metode soviedice de muncă. In prerent
stat şl cooperatist, dezvoltat ‘ comerţul de abundente da obiecte de consum constituie mitirul eroilor sovietici de la Herăstrău Reprezentanţi el Ministerului Forţelor
din satul io care domnea moşierii cu jan­ In timpi nare pentru nai o puternică piddă Insufle ţi toare 62*/o dintre muncitorii uzinei lucrează după
darmii şl vechifed săi. Faţă de proasta ali­ La solemnitate au luat parte reprezentanţi Armate ale R.PR., al Ministerului Cul­ metodele sovietice
Desfiilnţtad vechiul stat burghezo-mo- In vreme ce in Statele Unita ale Ame-
mentaţie, oare dădea naştere unor feno­ ai Comitatului raional dc partid StoLta, al. turii, Ministerului de Finanţa, Ministeru­ Un loc principal îl ocupă în exftar'lja
şleresc, armă a asupririi şl exploatări! rîci» şi In alta ţări capitalista ara loc decă­
mene de degradare biologică in masa ţă­ lui Industriei Metalur ue şi Construcţii­ produsele uzinei. Stat expuse ad pios? ds
celor ce muncesc, poporul muncitor din derea agriculturii, restrlngerea suprafeţe­ Comitetului executiv al Sfatului popular
rănimii. astăzi consumul populaţiei rurale schimb de diferite tipuri pentru induri-le
tara noastră, condus de partid, a făurit lor cultivate, tn U RSS. se puo 1n valoare el raionului Stalln, ai organizaţiilor de lor de Maşini, ai Instil :tuJui de Proiectări
s-e îmbunătăţit; a crescut consumul ds şl transporturi, unelte agricole, pluguri şi
slaUil democrat-popular, ta care toată pu­ zed de milioane de hectare de pămînt cui- masă, muncitori, militari, pionieri, fun<v ta oonstrucţii. ai 1PRGCHIM al Uzinelor
produse vegetale pe cap de loouitor în grape .precum şi articole de consum popu­
terea aparţine oamanMar muncii de la
anul 1633 faţă de anuil 1938. cu circa SOO/o tivabrl. mecanizarea muncslor de bază în ţlomarl, gospodine. „23 August”, ai gospodăriei agricole co­ lar — Unguri, furculiţe, maşini de că’c-.t,
oraşe şi sate A fost creat un nou aparat
Va grâu, flecară şi porumb, şl cu circa 150% de stat. pus ta slujba poporului munci­ agricultură este aproape complectă, se In­ O companie de onoare cu drapel şt mu­ lective „I C. Frimu” şl al altor Instituţii aparate pentru încălzirea contoarelor bru­
la aartafi La colectivişti, creşterea este tor A fost creată aixnata populară, devo­ troduc pe sosra largă în producţia agricol» zică a dat onorul Comandantul companiei şl Întreprinderi au depus coroane de flori tăriilor. lămpi cu aretileni, cuie. ch«i ele.
îl mal însemnată In sale s-au conrtruit tată Lrup şl suflet patriei şl poporului cele mai noi descoperiri ale ştiinţei, spo­ de ono>re a prezentat raportul, după caro La monumentul din mcvnta aumtirulul. Expoziţia va rlmîne deschisă tlm-i do
numeroase şcoli, spitale, dispensare, case muncitor, scut de nădejde a p&coi şl secu­ reşte considerabil de La an la an producţia peste doua săptămlnl. după care va fi mu­
de naştere, punote sanitare. şi productivhta/tea agriculturii colhoznice fanfara e tatonat Imnurile de Stat ele La sflrşitul solemnităţii, compania de tată In alte centre industriale ale ţării.
rităţii Republicii Populare Rorotae. IA-- Succesele ţărilor democrat-popul are stat
Soorlrea simţitoare a consumului popu­ p!aute puternice). R PR şl U R S S. onoare a defilat prin faţa monumentului Dezvoltarea Industriei locale in
laţiei de la oraşe şi sate, dublarea numă­ Statul demccrei-poprular constituie In­ privite de oamenii muncii din lumea în­ Tov. general maior Burcă Mihail a eroilor soviet Id. R. P. Albania
rului muncitorilor din oraşe şl centre In­ strumentul principal al constuuoţjel socia­ treagă ca o noul dovadă a superiorităţii rostii cuvlnt/ul de omagiu în memoria osta- (AgerpreS)
dustriale precum şi creşterea continuă a liste. pavăza martor noastre cuceriri re­ sorialhsmuluL In RP Albania, industria locală ie In
nevoilor şi oerlnţelor oamenilor muncii voluţionare. Sarcina noastră eale da a Chiar acele foruri din lumea Capitalistă flecare an o dezvoltare tot mal mare, con­
care s-au ridicat în anii puterii populare, întări necontenit statui democrat-popular, care se străduiesc să prezinte tatr-o lu­ Pelerinaj la cimitirul ostaşilor tribuind considerabil La ereştorea produc­
la o viaţă demnă, omenească, putu in faţa de a veghea la stricta respectare a legali­ mină trandafirie starea de lucruri din eco­ ţiei de mărfuri de consum popular pentru
partidului şi a statului democrat-popujar nomia capitalistă, să ascundă contradicţiile aprovizionarea maselor de oameni ai mun­
tăţii populare, de a munci pentru perfec­ şi ofiţerilor romîni
probleme deosebit de complexe. ţionarea şi ieftinirea aparatului de stat ei şl pe da altă parte sB denatureze starea cii.
In spre rezolvarea acestor probleme şl pentru îmbunătăţirea muncii lui, pentru de lucruri din ţările lagărului socialist, slnt Veşnid recunoscători eroilor armatei ln acordurile marşului eronor căzuţi FtabridJe şl atelierele aparţinlnd industri­
Vn primul rând tn spre lichidarea lipsuri­ stirpirea birocratismului, de a ridica ne­ nevoita să recunoască succesele ţărUor de­ noastre care şi-au dat viaţa alături de pentru eliberarea patriei noastre, delegaţii ei locale au dat In perioada ianuarle-tunio
mocrat-popul ane In trerart — cu excepţia
lor oare mal există In aprovizionarea oa­ contenit vagilemţa revoluţionară faţă de extracţiei de petrol — Romînia nid ou fi­ din partea Ministerului Forţetor Armate. 1954, cu 26% mai multe preduse alimen­
menilor muncii cu produse agro-atâmen- duşmanii poporului rmmcllor ostaşii sovietici pentru eliberarea patriei, Ministerului Afacerilor Interne, ale diferi­ tare decit fusese prevăzut in plan. Iar In
tare şl alte produse de larg coi ;um. sint Statul nostru este puternic prin con­ gura ta slaftLstiiolJe Internaţionale privitoare cetăţenii raioanelor Lemn şl Gh Gheor- telor Instituţii şi întreprinderi şi organi­ ceea ce priveşte ţesăturile şi tricotaje*z.
îndreptate măsurile luate de partid si gu­ ştiinţa maselor, prm participarea lor ac­ la dezvoltarea mdustriei Anul acesta în ghlu-De) dta Capitală au făcut duminică zaţii din raioanele Lenta şl Gh Gheor­ planul de producţie pe primul semestru al
„Darea de seamă asupra situaţiei econo­
vern pe baia indicaţiilor plenarei C C din tivă la conducerea treburilor obşteşti. Este mice mondrnle", întocmită de secretariatul dimineaţa un pelerinaj la cimitiru) ostaşi­ ghiu-Dej au depus coroane de flori. anului a (ost depăşit cu 10.5% In mtai
industrie mecanică locală a avui loc în s-
august 1053. - necesar să îmbunătăţim activitatea sfatu­ ONU. se arată că producţia Industrială lor şi afiţeridov romi ni de la Ghenceo. ceastă perioadă o creştere a producţiei cn
In amil puterii populare au luat un mare rilor populare, să întărim legătura lor cu a Republica Populare Romîne a crescut In Despre eroismul celor c&zuţi in lu^tă 63,7®/# faţă de primele şase luni de anu­
avint cultura, ştiinţa, arta masele largi de oameni ai muncii. Să an­ I9S3 faţă de 1950 ou 81%, în timp ce ta In faţa mormintelor e^a aliniat o com­ împotriva fascismului z. vorbit tov gene­ lui trecut.
Aceltiabetlssnuî — greaua moştenire <lă- trenăm la o participare şi mai activă în ţări cu o industrie dezvoltată oa Anglio,' panie de onoare cu muzică şl drapele ral maior Alexandru Vasiliu. Compania ln anul 1955, ultimul an al plenului cin­
saită.de moşieri şi capitalişti—este aproape opera de construcţie economică, culturala creşterea In aceeaşi perioadă este de nu­ Participanţii au păstrat un minut de recu­ da onoare a defilat apoi prin la ţa mor­ cinal al R P. Albania, diferitele ramuri
lichidat ŞoaHie de toata gradele au deve­ sl de stat minunatul nostru tineret. Să mai 6%. ta Franţa de 148/o, în vAiedia legere tn memoria celor căzuţi in luptă mintelor. ale Industrie! locale vor da o producţie de
nit) ou ede^ărot accesibile oamenilor mun­ facem din milioanele de femei din patria de 3%. împotriva fascismului. (Agerpres) tmet ori mai mare dcctf In 1850