Page 35 - 1954-08

Nr 68 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 5

Cum a reuşit C. S. C. Alba După o odihnă binemeritată Din experienţa ,pozitivă la freieriş
să fie fruutaş pe regiune din nou la muncă Normele «sînt depăşite
Luprttfnd pentru a traCKw» in viaţă Sar­ îşi tace un grafic de control, flecare mem­ După o binemeritată perioadă de odihna, sovietică Melodia răzbate ptnă deţporte Qît ca a Cosit tn comuna Balamir, unde* Şi depăşită zilnic, trederlndu-ae 7 300-0 000
cinile cp relea din Hotaripea pQenarel CC bru hond răspunzător de munca colecto­ ooleoilvua Teatsvlui de Stat .Valea Jiului" prin ferestrele larg deschise ca un ecou era repartizat ca delegat de batoză, Nl- Its da cereale
al P M.R din august 1953, In vederea o- rilor dmtr-un anumit sector din Petroşani, şi-a început din nou acti­ al voinţei întregului colectiv de a face şl oalae Dunea, s-a şl dus să vadă aria gl Pe aceeaşi arie treieră şi batoza or. 1 a
provtzIonSTll la timp şi to bune candlţJu'ru O altă acţiune întreprinsă de conduce­ vitatea. pregâttndu-«e de zar pentru des­ moi mult din ardă un mijloc aottv de cul­ să stea de vorbă cu responsabilul ei Aşa ■cărui delegat e&te tovarăşul Meiiţar Con­
a oamenilor muncit cu produse a^ro-ali­ rea C SC Alba. care a grăbit ritmul oo- chiderea celei de a 6-a stagiuni. turalizare şl educare a oamenilor muncii. a Început strtzvsa colaborare intre Nicolae stantin. Deşi munca pe Brie a tost tune
ment are C SC. al radon uliul Alba, cu spri­ leotănlor, a fast şi organizarea schimbu­ In holuri, ln ateliere, in sălile de repeti­ Nu există om ln teatru cere să nu be Dunea şi Văi dan Avram (Bebi) responsa­ organizată, totuşi la începui batoza nz 1
jinul comitetului executiv el sfatului popu­ rilor de experienţa la oare participă toţi ţie. paste tot te tnUmpImă zumzetul plin ,-ngiranat ln muncă ln vederea deschi­ bilul ariei nr. 2 din Balamir. nu şi-a roallzat norma, treierind doar
lar raional şi al comite buJ ui raional de ccdoclorio Ad colectorii oare au obţinut de înfrigurare al muncii. $!. după cum e- dem! nofl stagiuni Instructorii arstistlal ai TrelerLşu) ln comuna Balomir a începui 2 000-3 009 kg zdnic ln loc de 3 000 cit e
partid şi-a organizat terneinie munca. rezultate frumoase In raia lor de activi­ raită pregătii de, noua stagiune se va des­ teatrului, tn tâmpul lor liber, împinsese la sflrşftul lunii luhe. Încă dLn primo 21. norma acestei satoze Acest lucru se da to­
Astfel, conducerea C.S C. a orgarvirat o tate, expun modul tn care au murvoll chide sub somnul unei activi tfi/ţi mal rod cuprinsul V511 Jiului pentru a instrui echi­ acwotlnd păioasete Creierate şl raportîndu- ceşte faptului că s-a treierai de pe care
şedinţa ou terţi colectorii dan raion in caro O mare contribuţia In bunul mers al ntoe şi mai bogate dedt tn anii trecuţi pele artistice muncitoreşti de la ; Lupani le la aonma de 3 400 kg cit o avea batoza Intr-un a din seri, după ce munca a-a
e a fâoult o scurtă analiză a activităţii colectărilor In raionul Alba au adus-o ln curtea mare din Ba ţa teatrului, 11 m Anlnoesa. Petrtla Vulcan. Lonea sau Pe­ nr 2 oare Lucra, dalegaluil de bătură a ră­ •sfârşit, delegaţii celor două batoze au £lat
de pini atunci şl s-a ţinut un instructaj staturile populare ş/ orgtmizaţiile de bază plarti Luarează la pregătirea lemnului de troşani. Pa feţele tuturor artiştilor care mas surprins văzând că nu s-a realizat de vorbă între ei
In vederea unei mai bune desfăşurări a care îu analizat săptămâna] munca detec­ eonstmioţii. activitatea mereu aresctmdă ? aici ln mijlocul hamioJar mineri au în­ norma. S-a frâmîntal mult gîndindu-se — Eu nu reuşesc sâ realizez norma —
muncit de colectare. Cu acest prilej CSC torilor şi au dus muncă de lămurire In teatrului a Impus necesitatea lărgirii con­ văţat să devină adevăraţi activişti cultu­ la cauzele pentru care norma n-a putut fi i-a spus Meliţar, cu necaz; celuilalt delegat
Alba. şi-o luat angajamentul să Indeţali- riadul sătenilor pentru predarea aoteloc tinue a spaţiului de muncă După ce s-au rali nu vel elh mei oboseală, ruri silă Ou realizată A socotii timpul şl a ajuns la Delegatul NlcoLae Dunea l-a limbii ?f:e-
noqrcâ pla-vul anual la colectările de car­ Un alt fapt pozitiv din miunca CSC. executat, dlâdtiea noilor cabine, atelierul forţe mereu proaspete, artiştii cetăţeni, conduita câ s-ou pierdut 3-4 ore pe zi în lenejta bătindu-l pe umâr apoi l-a spus :
ne. larpde p lină 100 la sută, la fin 80 la Alba, cara a făcut cu colectările să se des­ de timpîirie. magazia pentru decoruri. al Teatruiul de Stat „Valea Jiului" din zadar Faţă de constatările făcute, de­ — Nici au ved reuşi să realuezi norma
amenaJânOe şd îmbunătăţirile aduse scenei Petroşani pornesc la muncă cu etan şl legatul de batoză Nicolae Dunea, a pro elita timp cil vei treiera de pe oaze A
ouifi tar la gnu şt caJdtol/te cereale să şe făşoare Ln bune condvţiunJ este ş! acela ci
ţină in pas ou recoltările in comunale unde colectăr\iOe nu progre­ şt cabinei electrice, Vn curând va biceps încredere ln forţele lor cedat la organizarea munctJ in aşa fel, ca urmat o socoteală scurta Cei doi delegaţi
Noua stagiune vj însemna o munci mai
au socotit timpul ce se pierde zilnic toe-
Până la 23 August C S.C Alba, şi-a înde sau. au fost organizate adunări obşteşti construirea unul ataJier de pictuzS a ga­ susţinută ca In trecut Var trebui puse ln Kecare cetăţean să ştie ou citva timp !ertndu-se de pe oare Tovarăşul MeUţat
înainta rtnrl îl vine rinduH la trelanş pen­
pUmH ■ angajamentul, reuşind ea La unele arâltodu-se ţăranilor muncitori Importan­ rajului care va adăposti autobusul, precum aplicare rpuiUe irwSţămiato doblndlle din tru a avea pregătit totul tn vederea aces­ £-a convins cS Intr-adevăr trelerindu-se
produs© cum sint Laptele de oaie şi Vina. ţa predării cotelor la ttfmp, dlnd exemple şl amstnorea unor birouri pentru nevoile experienţa caiac 5 stigkuni de pini acum tei lucrărt de pe oare se pierde timp destui de mult
»1-1 ddf/ă'easrl cu 1 şl 2 La sută ln ceea de sfitenj care au înţeles rostul predării administraţiei La începutul Vunu septembrie întregul co­ Chiar de o doua zi munca a Început să Munca la batoza nr. 1 a fost reorgani­
Pe terasa din Baţă. scăldată In bogăţia
ce priveşte planul global al ooleotănlor. cotelor citire stat In urma acestor adu­ rarelor de soare, piciorul scenograf apli­ lectiv va brebul să dea emmendl maturi­ meargă mai bine Batoza a tralerat 5 990 zată. Acum şl rezultatele sînt altele Ba­
CfS.G Albi, a Obţinut rezultate frumoatc\ nări un maro număr de cetăţeni din cu­ că ultimele culori pe Sanourde decoruri­ tăţii sale artJLrblce Cu ocsizta prezentâra la kg de grtu ln loc da 5 400 kg cit avea toza nr 1 realtzează şl depăşeşte libdc nor­
iiţuindu-sa în fruntea «dorlaHte raioane prinsul raionului şl-au predat cotele. lor pentru piesa „Unchiul Vani#” de A. P Bucureşti a unor piese a : „Unchiul Va- norma Delegatul de batoză nu s-a mulţu­ ma treierând 5.500-6 500 kg cereale, fstâ
dj» regiune ComftotMl executiv al sfatului popular Cehov Prin holul larg, pnrvtne decorurile ni-a" şl ,-AJaoenştir iar ln codrul! oon- mit cu atîr A luptat mereu pentru În­ roadele unei temeinice organizări e Io­
Acait lucru a fost posibil numai dato­ rrdonai, pentrru a Sntărl şl spoujinl mun­ care-şi aşteaptă finisajul, printre borcane cursuiui tinerilor acton, se va prezenta In lăturarea timpilor morţi Rerultatele n-au nului de muncă şl a colaborării atrinse ifil­
rită bunei organizări a munedi şl eiuto- ca de colectări a repartizat membri din cu tot felul de culori, actorii trec grăbiţi boală pe ţară plasa „Fete frumoase". întârziat să se arate Norma este realizată tra delegaţii de batoză.
rulul ce l-a primit din partea organelor comitetul executiv In comunele unde si­ spre sala da repetiţie Pe scenă se repetă In repertoriul din actuala stagiune strrt
de partid şt de stat tuaţia era mai slabă De asemeni, comite­ pleaa „Unchdui Vama" După amJa2ă se inscnlse apei piese ca : „Trandafiriit roşit",
Flacare colector din reţeaua CSC. Alba tul raional de partid, prin instructorii săi va repeta piesa „Om ln loc” de scriitorul de Zaharta Blrsan. „Om la loc" de Vaolav La o arie cu rodnica activitate
munceşte după un plan da urmărire bine a lnstnvmt secretarii organizaţiilor de bată cehoslovac Voalav Jelimer, e cărei premie­ JcLrnec. „însoţitor periculos" de A Sallns-
întocmit, respect in d Întocmai dispoaţiu in problema colectărilor ra va avea loc la 15 septembrie ac lnafară chl Dragoste tn zori de z1” de Iaroslav Daci în cursul zi Lei satul Lăpuşnic paie Nioolae de pildă, după ce -a treierat, a
ntle Consiliului de Miniştri Pe bana pla­ In felul acesta, colectivul CSC Alba, de acestea, se moi fac repetiţii ia piesele Oalan. un spectacol format din trei piese e fi pustia apoi la arta dtn marginea sa­ tocănoat pe car oota ce o idatora statului
in frunte cu tovarăşul Andronlc Io an.
nurilor oolectoniJar, Inspeotoni CS C., care „Simion Albac 1 * de Svlvla Andreescu şi intr-un act, precum şl două piese rarrvl- tului, viaţa pulsează din plin şl a dus-o direct la baza die recepţie pen­
sînt repartizaţi pe comune, initoameac pla­ avind sprijinul organelor de partid şi de Teodor Mănascu, „Afaceriştii 1 de Tudor neşU contemporane Fiecare om care munraşto pe aceasta tru ca astfcJ aă se poată ^număra printre
nuri de muncă şl grafice de urmărire a stat, a reuşit să ha fruntaş pe regiune ln Şoimaru şl „Fete tnimcase' de A Stmucov In faţa teatrului rtă sarcina de a lupta arie se străduieşte ca munca să meargă ţăranii muncitor! fruntaşi l-la colectare De
muncii colectorilor Din acestea câte un Îndeplinirea planului la colectări. care vor fi prezentate tn râhiare. ln ca­ cu hotirîre şl prin toate mijloaceâe care-i cit mal bine, ca batoza eă nu se invlrtfl asemeni ţăranii muneit<W Molse Petru.
ixemrflar rAmine la conducerea C S C care BĂRBI) FLORE A drul decadei culturii. stau la dispoziţie, pentru continua creşte­ nîci o olip5 în gol, ca opnnle Inutile 6» Costala VirgJ Haiduc Az>ton şl alţii şi-au
Tinerii act cm ai leartmilul. cane vor re calitativă a spectacolelor In acest sens fie Inlftturete. ca durata mutării balozxn predat cotele în 2(ua eir<d au terminat do
participa la concureul de Îs Bucureşti, se eolectlvuă eate ferm hot&rit ca actuala să fie cit mai scurta După ce s-e termi­ treierat Ei se numără afilfel printre frun­
taşii comune! la colectare Faptul că pe
Casa de Economii şi Consemnatiuni C. E. C. pregă/tasc cu înfragunare rarpetdndu-şl ou stagliine, oe se va dosdhide ln curând, să nat de treierat un grup dc stoguri, ln tim­ ar ia din Lâpuşnic treirzrişul şl crttoctârlie
marcheze un pas hot&rit înainte pe dru­
pul cit batoza se scutură, unii ţărani o
sirguieţă roinriJe sau studiind materialul
Direcţiunea Regională Deva documentar asupra piasen şi personagiilor mul mereu ascendent ai dezvoltării teatru­ descalţă de penele cu care este fixată, olţii se desfăşoară ln condifţiuni bune mi este
La oolţul roşu al teatruiuu orchestra repe­ lui minerilor din Valea Jiului. fixează ruda cu care batoza e trasă de intimplâtor El e rezviltatu! unei munci
Anunţă că începând do la l septembrte Oricine poate cumpăna un număr neli­ tă cu sJrguinţl un pcrtpurhi de muzicii C BEnj- tractor In acelaşi rimp ţăranii muncitori bine organizate şi al muncn de lămurire
1954, vinde şu cumpără „oMiguţiuini C E C mitat de obligaţiuni. înlătură .paiele şl pleava pentru a face desfăşurate de membru organizaţiei de
4 % Cu câştiguri" în vulori de : Obligaţiunile CEC i% cu olştlguri aint loc liber Muncindu-se In acest fel, s-a baz3 şl de agitatori ln rindul ţăranilor
200 lai obligaţiuni întreg», 100 Im obli­ la purtător L Activitatea culturala în comuna Şibot reuşit ca durate opnni batozei pentru a muncitori
gaţiuni jumătăţi, 50 lei obligaţiuni sferturi Obligaţiunile de 200 lei sini obligaţiuni trebuie să fie îmbunătăţită f1 mutată do îa un grup de stoguri La al­ Responsabilul de enie delegatul de con­
Deţinătorii acestor obligaţiuni se bucu­ de ba23 Cele de 100 şl de 50 lei, reprezin­ tui. sfi nu fte mal mare de 10 minute voi şi ceilalţi onmenl care daiervese aria,
ri de o sarie de avantaj it : tă fracţiuni aJe obligaţiei de bazJ şi poar­ In regiunea noasbră, sint multe cămine pozitive. Echipa de cor o căminului, for­ Ana din satul LApuşnlc nu e electrifi­ se achită conşt-uociOo de sarcina ce le-a
Pavticiiparoî din oLauu la c^e 6 trageri tă acelaşi număr de serie şl rvumSr cu­ cuiltunale oare au desfăşurat şi desfăşoară mată înainte de faza raională e celui de al cată, dor pentru aceea pe ea se treieră (ost Încredinţată Tovarâşul Jcnan Petru
rnjaJc de bază, din 30 octombrie, 30 de­ rant o rodnică acblvita/le, reuşind afl devină treilea concurs pe ţară « echipelor artisti­ ptnă scara tlrriu. la lumina lunii, lor d! responsabilul de convoi de pildă, ie afllâ
cembrie, 28 februarie, 30 cpnlie, 30 iunie, Cîşllgunile so plătesc In tvaport cu va­ adevărate şcoli de educare a ţărănimii ce de amatori a-® destrămat chiar a doua n-uneaţi munca începe odată cu apariţia tn permanenţă pe ane. Când vede c3 sânt
?0 august, inddarvnl de dala cumpărării loarea obligaţiuni! Ieşite dşUgătoare muncitoare zi după fiara interraionalA a aoestul concura ronllar. Sînt mulţi ţărani muncitori ca : cereale pentru convoi, anunţă imediat oa­
obligaţiunitor La tragerea suplimentari Partioipă la tragerea suplimentară din Acest luoru Insă nu se intfmpli peste Ori, dacă sa lupta perseverent pentru men­ Rlba, Adrian. Costea Nicolae $1 alţii care meni: pentru a veni cu carele 16 le tran­
din 30 septembrie 1953, participă numai 30 septembrie 1955. cu cel mai mare plan tot De pilda, în oormma Ştbot raionul ţinerea ecestel formaţiuni, murvoa cultu­ au oerut delegatului de batoză şl respon­ sporte la baza de recepţie Pin fi ie aduna
Orăştie, căminul cultural „Nicolae B5J- rală din Şibot putea fl mult îmbunătăţită sabilului de arie b» le permită să treiere canele, împreună cu delegatul, cântăresc
06500" deşi tn an» precedenţi a desfă­ Fără îndoială că dacă cămimd ouliu- recolta seara la lumina lumi. Sîcil şi întocmesc borelerotirile Fiecare
şurat o ectdvitate bogata, astăzi nu-şl mal ral şl hibhorteca de pe lingă cămin n-au Aşa s-a reuşit ca ln satul Lâpuşmc să sc convoi e însoţit de tovarăşul Josan La
trăieşte viaţa. La ciminui oulbural „Nlco- reuşit «â se achite de saremlle ce le re­ treiere ptnă la 10 august peste «0% dir* bize do recepţie se Interesează ca ore-
Loc Bălcascu" nu crlată preocupară pen­ veneau O vină mare are şl tovarăşul Va- recolta da pfiioase, ou o singură batoză darevâ să se facă cit mal organizat pentru
tru ridicarea nlvoluLul poUtlo. Ideologic ţi flnn Ghcorgho, preşedintele sfatului popu- ca ţăranii muncitori sfi nu piardă mult
culU/rol oJ ţărnnUor munobtorl. 1 l.or ol comunei el tovarăşul Agîsculesd Ump.
r<n eflinimii otnUurnl „Nlcoloo Rflleo.'ţru*’ Dumitru «scrclorul organlzaţdet de bază După ce au treierat, prima grija a ţăra­ In acest fel s-a reuşit ca la aria din Lfi-
f.tlbot, piojvignndn prin conferinţe a-n fB- P M.R El n-nu luat poziţie pentru b oom- nilor muncitori este ca din boabele cele puşnte colectarea griului, orzului şl 3 nli&r
cut In l(vttrr\plare. fără a oe face adapta­ bato lipsurile manifestate în munca cul- mal frumoase, sâ-şl achite cotele ce le da­ pfiioase s# fie la zL adică si ţină pasul
rea problemelor la specificul looulut de lunală d|n Şibot, n-au căutat eâ îndrume torează statului Ţăranul muririlor lug* cu IreterişuL
muncă. întâlnirile cu fruntaşii ln agricul­ şl să activizeze munca culturală, antre­
tură de asemeni, au fost negbjabes cum de nând ln această muncă cadrele didactice,
oltrfel s-a neglijat şl agitaţia vizuală, or­ care ln Şibot slnt destul de numeroase ln Pentru o mai bună transportare a cerealelor pe C.F.ff.
ganizarea do recenzii prezentări de pro­ acest en sa poate apune câ contribuţia ca­
grame artistice în Cinstea fruntaşilor în ri relar didactice la îmbunătăţirea muncii Munca de traleriş ln regiunea noastră tinate transportării cerealelor conform
întrecerea patriotică etc culturale, a fost inexistentă Pentru mo­ e ln toi. Zilnic pleacă de ia arii, carele dispoziţiilor şl planificării de dirijare a bi­
i! O lipsa mare în activitatea conduceri! tivarea acestei stări de lucruri, tovarăşii tncărcBte ou auruJ haldelor ţărarilor mun­ roului R V S , ou toate că nu se poate afir­
căminului cuitunal din comuna Sibot din Şibot. spun multe Şi bineînţeles cilor!, mulţumiţi de bogflţia bej jugului şl ma că ar Lipsi vagoanele cerute
şl aceea cS se luoneara de unul singur. Di­ „oauzele obiective" primează ln cete ce do smţ.îmîntul datoriei Ur.ptinite Transportarea le Ump a cerealelor cere
obligaţiunile cumpărate cu oel puţin 9 luni do câştiguri. numai deţinătorii obligaţiuni­ rectorul acestui cămin se PU,\ge continuu spun ei Dar dacă tovarăşii de acolo nu In sprijinul bunel desfăşurări a «şam­ tuturor celor care conlucrează tn acees-
i na in teu datei acestei trageri lor cumpărate până la 30 decembrie 1954 c9 nu e sprijinit de nJmoni, cS oamenii nu <-ar mai obosi să caute „cautale obiective’' paniei agricole de vară. muncitorii din In­ lâ direcţie îndeplinirea a o seamfi de sar­
î-o celt 2 t rug ari se scordA 25 000 ci» Obligaţiunea se pot cumpăra şi vinde vor si activeze Dar el n-a făcut aproape el să pună situaţia la punct, ştiind lu­ dustrie şi ţnansrporturi pun umărul alături cini de mare răspundere in aprovizionarea
llgurl ln vafloare totală de 14 101 200 lei la meu mai ale regionale şl raionale, agen­ nimic panbru a «abroge în activitatea cămi­ crurile ar sta altfel Pină acum s-er f' de ţărani pantru a asigura depozitarea şl oemem(or muncii ctu cele necesare Servi­
La flecare tragere de bază se trag la sorţi ţiile CE C. C-EC. P.T.T.R. din ţară. pre­ nului cultural cit mal mulţi ţărani mun­ putut da un sprijin preţioa ţăranilor mun- transportul produsetor provenite din cote­ ciul de exploatare căi ferate Simeria are
3 400 clştiguri ln valoare de 1 691 600 lei. cum $1 la toate ghişeele CE C din între­ citori talentaţi şl cu dragoste de muncă mtori la luarârile de trelerlş şl dezmtrişrtit le cuvenite statului. Tn acest sens. au fost datoria să respecte intr-u totul planifiosrea
Iar la tragerea supîlmonterâ 4 600 de câş­ prinderi, lasUtuţli, gcspodânJ agricole de In momentul de faţă, oind p&stc tot so Căminul cudtursl „Nicolee Bălcescu” din i-oparate. curăţite şi desinfectate magaziile dirijărilor de vagoane acoperite şl etanşate
tiguri în valoare de 3 931 600 lei stat S.MT.-url, gospodarii agricole colec­ duce o bătălie Intensă pentru terminarea uomuna Şibot trebuie să-şi îmbunătăţeas­ de cereale din regiune; s-au luat măsuri de spre destinaţiile unde se fac cererile ş»
tivei sate. etc trelarişuiul dermlrlştilului, etc. căminul că munca rathoal Azrttvitatea lui trebuie sfi nu mai admită, pe motivul că n-ar
CLstigmide pentru o obligaţiune de 200 efitre întreprinderea regională de tran
lei La,tragerea do bază slnt de: 25 000 lei. Obligaţiunile se poţ revinde, orirtnd, cultural ..NieoLae Bilceaou" nu şl^a pte- îndreptată îndeosebi spre sprijinirea cam - sporturi auto Hunedoara-Deva în vederes avea vagoane, să se transporte alte mate­
văruţ ln activitatea sa obiective precise,
pan lei agricole de vară Penlru aceasta,
10 000 lei, 5 000 laţ 1 000 lei şi 40u Im. unităţilor sau gMşetflor CEC de unde au bunei transportări a Cerealelor de La arii riale cane pe Ungă faptul ei se încarcă
fost cumpărate de sprlUnire a acestei munci organizaţia de bază sfatul popular şl con­ mai greu în asemenea tipuri de vagoa-
La trasarea suplimentară sc ecordJ In- La bazete de recepţie, punând La dispozi­
Economiile pot fl sporite simţitor prin £e poate apune că la acest cămin cultu­ ducerea căminului culturoî, trebuie să ţie pentru aooasta maşinile necesare n<a face inutilă şl munca depuiâ pentru
afară de alte numeroase câştiguri şl un cumpărarea obligaţiunilor CEC 4% cu ral, nu s-a păstrat nici continuitatea în- pornească de îndată la treabă pregătirea lor în vederea transportării ee-
cîgţlg de 35.000 lej ciştigurJ. hr-o acţiune fnoepută ou oarecare rezultate I HUNEDOREANU Hotar!rea dc a asigura buna desfăşu­ reaJelor De asemenea trebuie extintâ me­
rare a numelor agricole $1 tn special tran­
sportul noii recolte spre centrele munca- toda marşrutLzării trenurilor care tran­
BUbereraa patriei noastre de către Glo- zipoa ce trebuie să stea in faţa cadrolor toceşti, a dat posibilitate şl ceferiştilor de sportă asemenea produse.
rto.asa Armată Sovietică a adus poporuiul Să pregătim temeinic didactice. a-dl demonstra şi verifici priceperea şl pu­ BirouniiLe tehntae din «naţiile tehnice de
nostru, pzntru primo da'.â In istoria 6a Terminarea reparaţiilor, aprovizionarea terea lor de muncă In lupta pentru asigu­ oe raza 9 E C F Slmerie trebuie să acorde
dreptul şi bbartolea dz a se bucura de deschiderea noului an şcolar cantinelor, tr«nsml6ibilitatea manualelor rarea mijloacelor de locomoţie ş\ trans­ atenţia cuvenita planului de dirijare a
toate bunurile ţării Învăţătura, de care didactice, omorea claselor, trebuiesc ter­ port în acest &eop. Bazat pe experienţa vagttanelnr dat de barou) R V S , In 600-
»ltâdQtă nu puteap beneficia derit Li Vaainţa de vouă, pentru şcolile unde a pe regiune, tocmai datorită modulul defec­ anilor trecuţi, serviciul de exploatare efii pul Înlăturării pierderilor de cereale ca
burghszo-moşierimii, in regimul de demo- exlrtet preocupare tn vederea deschiderii tuos de a munrL minate la timp in aşa fol ca prima zi de ferate din Simeria. a pornit din timp la provin de pe urma întimerilor precum şi
cnaţie populară, a devenit o realitate vie, noului an şcolar, a fost folosită fructuos O ftrină în pTegătarea deschiderii Ln ţcosiâ să fie o adevâretă sărbătoare atit pregătirea maţerial^or necesare şi la for­ a locaţiilor. Cind se observă unele cazuri
opre care poate tunde orice cetăţean cins­ La grădiniţa de copii din Zam. la tabăra bune condiţiuni a anului şcolar o consti­ pentru elevi cit şl pentru educatori. marea unei echipe pentirj stanşări şl re- de risipi a taeâncâttirta din cauza crăpă­
tit al ţârii noastre orăşenească din PetroşanL la Şcoala ele­ tuie ln mare măsură Ivpra de colaborare Secţiile raionale de învăţământ, organele ©tanşâri de vagoane pentru cereale ta sta­ turilor de La pereţi sau e defectării vracu­
mentară din ZJatna raionul Astm şi la 'ntre conducă;de şcoldor Şi organele lo- ţia Simeria Trial Do La 1 Iunie jf pinfl In rilor să se l-a măsuri nelntlrzJale de re­
ln cei 10 ani al puterii populare. în re­ de partid şl de stat. au datoria de a spri­
şcoala de 7 an.i din ApoLdul de Sus role - cvde ale putem de stat aşa. cum se Întâm­ prezent, s-ou executat lucrări de etanşa parare. fără a mal aştepta ca echipa spe­
giunea noastră, numărul şcolilor elemen­ jini munoa cadrelor didactice Şl a tuturor cială să se deplaseze de La Simeria Ia sta­
tare a ajuna la peste 690, numărul elevilor nuL* Sebeş, in perioada vaoanţel, dm r? plă la Oarda şl Strcmţ raionul Aibă, sau re la 252 vagoane Iar lâ 62 vagoane Mu ţia respectivi
cuprinşi In ele, trecind de 32 000 Învăţă­ xunce locale s-a confecţionat mobilier nou in comuna Sîrbi raionul flia. Conducerile lucrătorilor din lrwâţămlnt, pantru ea ol (ficut lucrfiri de reetanşare de către revl
mântul preşcolar — complet Ignorat de şl un bogat material didactic acestor şcoli cit şl sfaturile populare, au să vadă că în această muncă grea. dar no­ ziilo da vagoane dun Simeria Triaj şl Petro­ Dolegaţli cu predarea gl încărcarea ce-
regununJa de brLstâ ommtare — s-a dez­ Concomitent cu repcralide localurilor do pus mai presus de interesele obşteşti pe bilă, nu 9Înt singur! şani complech‘ndu-Ol-se totodată şi obloa­ leaîeîor slnt obligaţi ca odată eu cererea
voltat şi el ln ulttmii 10 am, ajungîrvd 1-r şcoli existente anii trecuţi, In multe co­ cele personale de pe urma cărui fapt au Ridicarea nivelului politic. Ideologic »i nele irpsâ Echipa do etanşâri de la SLme- pentru vagoane să se îngrijească şi de
peste 220 Instituţii preşcolare, care se bu­ mune din regiune ae fac ultimele luorfl- avut de suferat pregătirJe Ln vederea des- rta Trial condusă de tovarăşul Cltohevld braţele de muncâ necesare, nu sfi se tn-
cură neîncetat de sprijinul si dragostea ri ln vederea punerii In funcţiune în acesi ch'daril noului an şcolar profesional, trebuie să he o preocupare Leon a dat dovadă de midtă voinţă dt tîmple ca tn anul trecut clrtd staţiile dm
părintească a partidului. an a noi looaiuri de şcoală. AsUal in itou.1 Anul şcoiar 1953—16S4. a mai arătat câ permanentă a cadrelor didactice, căci b- muncă. lucrJnd de cele mai multe ori ţn Haţeg şl Băesti au cerut vagoane pentru
Anul şcolar 1953—1034, s-a soldat cu an şcolar, se vor deschide cursuri în satul în unele şcoLl munca de educare, de for­ eeosta dura lnupihclt 9pre realiza re a unul timpul muoiîor opriri destinate trierai aau cereale, iar plnâ la urmă acestea au stat
SuUgheie raionul lila, la Teiuş raionul coloclăril vagoanelor, fapt ce nu a împie­ -oale ore to Jir din llpsfi de încărcători.
succese de scamă, pe tănimul educării unui mare a unui tineret sănătos, ee desfă­ înalt şl calitativ proces de învăţământ.
linerel nou, in Sparitu] formăm unor 6a- .Alba (şcoală de 10 ere), Draşov raionul şoară ta un nivel necorespunzAtor Qa ur­ Cansffiturile ce se desfăşoară în prezent dicat ca reparaţiile să fie de cea mal bună Nenumărate slnt cazurile etnd munci.
dze capabile să participe cu succes la mă­ Sebeş, Cirrvpa raionul Petroţani, Godine»b mare a ala bel preocupări a cadrelor di­ constituie un prilej "minunat de analUA a oalitate Tn staţiile tehnice fl-au tetom lorii vtn cu propuneri concrete, care pusa
reaţa operă de construire a socialismului ralcmul Haţeg, ele dactice. discupkna In rmdurile elevilor de îipel şl alte materiale pentru etanşare. ln practică, ar contribui la ridicarea mun­
revinde respective avînd sarcina de a tor
Tntusi. anul şcolar încheiat pe lingă suc­ Dar dacă unele şrob îe pot mîndn cu La şcolile de 7 ani din Petreştă raionul murau desfăşurate tn anul şcolar 1933— lătura orice defectare «emnalată cii de transport a cerealelor Sectorul po­
cesele obţinute, a scos In evidenţi St o asemenea realizări, nu acelaşi lucru *e Sebe* Sin timbru — fabncâ raionul Alba. 1034. din care «e vor putea trage învăţă­ litie de pe Ungă SE C F Simeria şl ore
6erle de lipsuri cane au frinat ln mare poate spune despre şcolile de 7 onJ din Văiisoara raionul Iha. etc., Lasă muitr de minte preţioase, tn vederea îmbunătăţirii Cu toată străduinţa dapusâ do serviciul garuzaţia de bază nu trebuie eă privească
măsură ohcacitetea procesului de învfl- comunele: Râhâu raionul Sebeş şl altele calităţii tnvfiţămJntAilui tn noul an şcolar de exploatare căi ferate Simeria, mal cu indiferentă acest lucru Trebuie mobi­
ţămint. Astfel, unele şcoli ca : Şcoala de 7 cnre n-au manifestat o preeupara serioasă dorit Sarome educării unui tineret disc: De aceea, oadrole didactico trebuie să slnt inefi multe de fâouf pentru ca lizate mai mull organizaţiile de masâ căi
ani dm comuna PeţeLoa raionul Alba, 5con ;n velerea desnhldesri) ln bune oondlţiuni plinat este o sarcina de onoare pentru care acorde toată atenţia acestor consfătuiri, transportul cerealelor ei decurgfi to con rona să II se erate modalităţile da învin­
la de 1 ani dîn RosJa de Sacos raionul Se a noului an şcolar. De asemenea ln multe nu toebuJe sâ-ţi precupeţeşti nici un efori diţluni optime, ln specia] ln ee priveşte gere a unor greutăţi Să se caute 3 se eoo-
heş, Şcoala de 7 ani din Băc.e raionul din şcolile din raionul Haţeg, nu «-a făcut Este adevărat cS nici inotrumonJ de pio­ să-şl însuşească metodele tune de muncă întreţinerea $1 păstrarea vagoanelor etan­ lucra mai slrins cu unităţile predătoare,
Hunedoara, şia., n-au ariguret în ourau: nimic concret ln vederea 2provlz'on&ril cu nieri, nu au luptat in majoritatea lor pen­ împărtăşite de 1nvâ(ătom şi profesorii şate gl reetanşate Hotărî rea CC al !ăe!ndu-le *ă cunoască fapul câ orice ÎO-
anului şcolar o temeinică desfăşurare a combustibil O total» lipsă de organizare » tru întărirea disciplinei ln rândul ol avilor noştri fruntaşi, să pornească holârlţl la P M R şi a Consiliului de Miniştri dm 2H tlrzlere aduce prejudicii întregului proces
procesului de învăţămînt, deoarece Lnsăji muncii pentru pregătirea noului an şco­ Lichidarea Upsv otor marillestate In munoa mai ac. arată ci da la 15 iunie la I no- de transport şl pagube însemnate statului
pregătirile ln vederea deschiderii anului lar. a manifestat-o şl directorul şcolii dc Putunil timp ce ne-e mau rămas pin fi la emhne 1954 „se admite schimbarea oro- Formarea unei conştiinţe desăvârşite a
şcolav IC53—1954, au fost neaaitiî-făc-‘oare 7 ani din Blcie raionul Hunedoara tova­ deschiderea noului an de invăţămlnt tre­ lor, pentru ca astfel tn noul an şcolar pro­ dusutui planificat cu un alt produs care se pervmotuîui de tren oare însoţesc vagoa­
Anul geolav ca v? va desdhlde in u ind răşul Rusu. care s-a mulţumit doar să buie folosit din plin cesul de invăţimîni să je desfăşoare Ia încarci ln a«3eeasl categorie de vagoane" nele de cereale trebuie sfi constituie preo­
trebuie să marcheze o cotitură in activita­ înjghebeze la repezeală un plan de acţiu­ îndeplinirea planul uj de şcolarizare In un nivel mal înalţ, corespunzător canei- insă de multe ort această hotărtre se in- cuparea cea mal de seamă a organizaţiilor
tea oadiralor didactice Pe baza InvâţAmln- oilor trasate de partid şi guvern ţeT^ge to mod greşit. încăncmdu-se ln va­
tcior şl a experienţei cîştigateln anul pre ne, tn care Insă munca nu este concreţi ftolhe de toate gradele constituie obiecti­ goane acoperite de tip „G“ cărămidă, oare da partid Vigilenţa trează a muncitorilor
cedervt. ele au datoria de a pregăti deschi­ zatS. pentru a se arăta ce trebuie făout »i vul principali ol preocupărilor din acest PIENARU NICOLAE trebuie &5 zădărnicească ineorrfirUe dc
derea si funi-ticcsarea noului an şcolar, in cine răspunde de indeţzlinn^a diferitelor timp Nlm un copdl do virată şcolară să Şalul secţiei de invâţîmfnt de obicei e transportată »n vagoane d<»sca- sustragere risipă sau deteriorare a bunu­
condiţii optime sarcini Astăzi această şcoală, este codaşă nu rămână înafarâ dc şcoală — lată io* a Sfatului popular regional pcrile. Nu toate birourile tehnice din gările rilor Lranrr.ortaie
Hunedoara tehnice respectă dirijarea vagoanelor des­ CIBIAN AUREL