Page 37 - 1954-08

‘■" U.xo Cjrrîra/5 j
fe'jkxx.iQ }
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE UNIŢI-VAI
I N A C E S T N U M Ă R :
mu! Socialismului — Proiectul C C al PM R — Direc­ — Toate lor{e!e pentru terminarea financiar în întreprinderi

Să Jie respectat cu stricteţe planul
treierişului
ipag 4-3)
tivele Congresului al U-lea al Parii
(pag 5-a)
dului cu privire la dezvoltarea agri­ — Pentru îmbunătăţirea muncii or — Răspuns la întrebările cititorilor
SUL SCAT1MJU PirUULeffilQMAI culturii in următorii 2—3 ani. ganizaţiiloT U T M din regiunea noiS — Ce sint obligaţiunile CEC 4%
(pag 1 — 4) tră (pag 5-a) cu cîstiguri ? (pag 5-a)

Proiectul C. C. al P. M. R.

Directivele Congresului al II-lea al Partidului

cu privire l a dezvoltarea agriculturii în următorii ani

Una din principalele sarcini ale partidului şi guver­ clară a suprafeţelor, pe sectoare sociale, pe gospodării azoto-bacterîene, pe cel puţin .4—5.000 ha cereale 7). Staţiunile de maşini şi tractoare vor organiza bri­
nului în domeniul construcţiei economice o constituie şi mod de folosinţă. 8) . Să se îmbunătăţească calitatea lucrărilor de în­ găzi speciale, înzestrate cu tractoare puternice „Slalineţ”
organizarea, creşterii puternice a producţiei agricole, Ministerul Agriculturii şi Silviculturii sâ ia măsuri grijire a cerealelor şi îndeosebi a porumbului pentru pregătirea terenurilor destinate culturilor tehnice
pentru obţinerea, în următorii 2—3 ani. a unei abun de punere fn valoare a tuturor terenurilor. In conlor- La culturile de porumb. în 1955 sâ se aplice poleniza­ atît la gospodăriile agricole de stat, la gospodăriile a
denie de produse necesare ridicării continue a nivelu mitate cu însuşirile pe care le au acestea sau cu însu­ rea suplimentară pe o suprafaţă de cel puţin 500.000 gricole colective şi întovărăşirile agricole, cît şi la ţăranii
lui de trai material şi cultural al celor ce muncesc la şirile ce li se pot da prin lucrări de îmbunătăţire şi ame ha., iar in 1956 pe 1 000 000 ha La tel, să se aplice po­ cu gospodării individuale.
oraşe şi sate. lioraţiuni agrosilvice, .ca: îndiguiri, desecări, canali­ lenizarea suplimentară la secară pe 80 000 ha. In 1955 Organele agricole. S M T sfaturile populare şi organe­
zări. defrişări, irigări, desţeleniri, amenajări şi altele, şi cel puţin 160 000 ha. in 1956. le de partid sâ considere ca o sarcină de bază ajutorul
Plenara lărgită a CC al P.M-R din august 1953 a
hotârît orienlarea cursului politicii noastre economice care să asigure mărirea suprafeţelor agricole. 9) . Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Direc­ multilateral pe care trebuie să-l acorde ţăranilor cu gos­
spre o repartizare mai justă a mijloacelor materiale şi Se vor mări suprafeţele arabile şi cultivabile, îndeo­ ţiile Agricole regionale vor lua măsuri pentru : podării individuale atunci cînd aceştia îşi exprimă dorin­
îndeosebi a investiţiilor, în vederea unei dezvoltări con­ sebi prin reducerea suprafeţelor inundabile, a mlaşti­ a) îmbunătăţirea muncii experimentale a staţiunilor ţa de a se asocia în scopul aratului şi semănatului in co­
mun al bumbacului, tutunului, sfeclei de zahăr şi altoi
tinue, raţionale, a industriei grele, temelia dezvoltării nilor, a mărăcinişnnlor. a arborctelor de invazie, a agricole, a gospodării/lor raiona-le de producere -a semin­ culturi
economiei naţionale, a lichidării rămînern în urmă a marginilor de drumuri şi a zonelor de şosea şi de cale ţelor în scopul înmulţirii seminţelor de soi, astfel Incit Totî cultivatorii de plante tehnice să fie îndrumat! sa
agriculturii fată de dezvoltarea industriei şi a ridicării ferată pe anii 1955—1956 să se asigure sămînţă raionată pen cultive aceste plante numai In terenuri arate adine de
nivelului de trai al poporului muncilor. O atenţie deosebită trebuie detă punerii în valoare, tru cel puţin 1.100.000 ha cereale; toamnă, bine îngrăşate cu îngrăşăminte organo-miner.ate
Ca urmare a măsurilor organizatorice şi economice, prin trecerea în cultură a tuturor locurilor virane din b) Asigurarea insămîntării cu sămînţă hibridă de
luate după plenara C.C al P M.R. de către partid şi vetrele satelor şi ale oraşelor; pe aceste terenuri mun porumb pină la 15 000 ha în anul 1955, şi circa 800.00C şi întreţinute prin executarea lucrărilor agrioole la un ni­
vel agrotehnic cît mai înalt.
guvern, s-au ob|inut unele rezultate pozitive în dezvol­ cilorii, ţăranii muncitori, femeile, tineretul pot cultiva ha în următorii 2—3 ani Producţia de săminţă hibri
tarea agriculturii. S-a mărit volumul investiţiilor şi milioane de pomi fructiferi şi mii de ha eu cartofi şi dă de porumb trebuie astfel organizată îneît în anii ur IV. Mărirea producţiei de cartofi şi legume
creditelor pentru agricultură, s a elaborat şi a Început legume mători semănatul să se facă numai cu seminţe hibride
să se aplice legea pentru dezvoltarea creşterii anima­ Să se ia măsuri de plantare cu pomi roditori a mar­ din prima generaţie, care asigură cele mai mari spo­ Jn scopul măririi producţiei de cartofi şi legume este
lelor in anii 1954—1956, a sporit numărul de tractoare, ginilor tuturor drumurilor, şoselelor şi căilor feiate. ruri de producţie ; necesar:
maşini şi unelte agricole, s-a mărit suprafaţa însâmîhţa- Pentru menţinerea suprafeţelor agricole să se pună c) îmbunătăţirea muncii gospodăriilor raionale pen Să se ia măsuri de extindere a suprafeţelor cultivate
tl cu porumb, culluri tehnice şi legumicole, lucrările agri capăf oricăror tendinţe de risipire a terenurilor bune de tru producerea seminţelor de soi, asigurindu li-se ca cu cartofi şi legume pînă la 480 000 ha. în 1956, din care
cole de toamnă şi primăvară s-au executat la un nivel cultură. Nu se va admite schimbarea destinaţiei tere drele de conducere şi numărul de maşini şi tractoare , cel puţin 270000 ha cu cartofi.
agrotehnic mai înalt, s a îmbunătăţit sistemul dc con­ nurilor agricole pentru scopuri ncagricole, declt în ca­ d) Intensificarea muncii de crearea de soiuri produc­ Extinderea acestor culturi să se facă. in primul rind,
tractare la unele produse agricole prin mărirea cointe­ zuri excepţionale tive, rezistente !a cădere, la ger, la secetă, la scuturat In zonele din jurul centrelor muncitoreşti şî oraşelor in­
resării materiale a producătorilor agricoli. şi la boli. iair comisia de stat pentru încercarea s.'iurilor dustriale mari. astfel ca fiecare din aceste zone să aibă
Statul a acordat mijloace importante pentru întări­ II. Mărirea producţiei de cereale să procedeze la încercarea atît a soiurilor selecţionate, baze proprii de aprovizionare, evitîndu-se astfel tran­
rea rolului organizator al staţiunilor de maşini şi trac­ Mărirea producţiei globale de cereale şi a producţiei cît şi a celor locale în vederea raionarii şi răsplndirii sportul pe distante lungi al unor cantităţi mari de car­
toare. dotarea lor cu utilaj perfecţionat şi asigurarea de cereale marfă constituie principala condiţie pentru celor mai valoroase dintre ele; tofi şî legume
lor cu cadre calificate, trimise din industrie în agri­ dezvoltarea tuturor celorlalte ramuri de producţie ve­ e) Organizarea unei consfătuiri lărgite cu spe­ Sâ fie extinsă cultura cartofului în zonele de munte,
cultură. cialişti agricoli, cu cercetă tonii din staţiunile ex cum sînt Vrancea. Moineşlt, Piatra Neamţ. Muntiî Apu­
getală, pentru dezvoltarea creşterii animalelor, pentru
Dezvoltarea Industriei socialiste a oreal baza tehnico asigurairoa aprovizionării abundente a oamenilor mun­ perimentaile agricole şi cu ţărani muncitori cu mul seni, Curtea de Argeş şi altele, unde cartoful reuşeşte să
materială pentru înzestrarea agriculturii cu tractoare şi cii cu alimente şi a industriei uşoare şi ailimoiilare cu tă experenjă practică în munca e*mpului. în scopul dea producţii mai mari deeît porumbul şi alte culturi
maşini agricole, pentru întărirea S.M.T urilor, care re materii prime agricole- dezbaterii problemei raionării culturilor agricole, tinlnd Să se reintroducă aceste culturi în localităţile cunos­
prezintă principalele puncte de sprijin ale statului de Pentru aceasta este necesar ca : seama de condiţiile de climă şi sol şi de agrotehnica cute ca fiind în trecut cultivatoare de cartofi şi legume,
mocrat popular în organizarea dezvoltării producţiei a- 1) . Să se extindă suprafaţa însămintată cu cereale în practicată, pc baza cărora să se întocmească harta ra cum sînt; Aradul' Nou. Vinga, Fălticeni şi altele, folosin-
gricole şi' în Îndrumarea ţărănimii muncitoare pe calea 1955 pînă la 7.220.000 ha., iar In 1956 pînă la 7 360.000 lonării culturilor şî soiurilor; du se astfol experienţa acumulată de cultivatori şi condi­
transformării socialiste a agriculturii. ha., din care ou grîu de toamnă să fie însămânţate In 1956 f) Extinderea culturii orzului de toamnă, astfel ca ţiile naturale favorabile, fără a se renunţa la extinderea
Cu toate acestea nivelul actual al producţiei agricole pînă Ia 2.740.000 ha. treptat orzut de primăvară $ă fie înlocuit cu cel de culturii cărţoiului în regiunile de slepă oa Galaţi, Con­
a rămas mult în urma cerinţelor crescînde de aprovi­ Avînd în vedere marea însemnătate a porumbului attt toamnă în toate zoneJe în . care cultura lui reuşeşte mai stanta şi altele, unde greşit se oredea că această plantă
zionare a populaţiei muncitoare cu produse vegetale şi pentru alimentaţia populaţiei, cit şi pentru furajarea bine ea orzul de primăvară. In Transilvania şî în re­ nu poate fi cultivată. Să se dea o atenţie deosebită extin­
animale şi a industriei uşoare şi alimentare cu materii animalelor, precum şi multiplele sale însuşiri ca ma giunile de nord cu precipitaţiuni bune, să se extindă derii metodei plantării de vară a cartofilor.
prime agricole. terie primă pentru industrie, suprafaţa cultivată .cu po­ cultura orzoaicei Să se organizeze şi să se extindă producţia seminţe­
In vederea creşteri! bunel stări materiale şi cullurale rumb să se mărească pini la 3.300 000 ha. în 1955 şi 10) . Pentru dezvoltarea iniţiativei gospodăriilor agri lor de legume, astfel ca în 1956 să şe asigure cel puţin
a poporului muncitor In următorii 2—3 ani. trebuie sâ pînă la 3 400.000 ha. în anul 1956 cole individuale se recomandă ca. începînd cu anul agri­ 111000 t sămînţă Producţia de sămînţă de fasole, ma­
se realizeze o cotilură în dezvoltarea producţiei agri 2) . Să se sporească producţia globală dc cereale Ic col 1954/1955, să nu se mai dea planuri de cultură pen­ zăre. arpagic şi usturoi sâ fie dublă ; să se asigure uri
cole şi să se obţină sporirea producţiei la hectar, la următorii 2—3 ani pînă la 10 500 000 t., mănndu-se re tru cereale gospodăriilor agricole individuale, urmînd fond de rezervă anual de sămînţă de cel puţin 22.000 t..
toate culturile. In special la grîu, porumb, cartofi, sfeclă colta medie la ha în anii 1955 —1956 în felul următor : ca acestea să primească cel mai tîrziu pînă la I septem­ din soiurile de cartofi timpurii şi semi-timpurii.
de zahăr, bumbac, floarea soarelui, mărirea numărului griul de toamnă pînă la 1.400 kg-; porumb pînă la 1.500 brie a fiecărui an, numai obligaţiile pentru predarea Si se asigure constituirea fondului de seminţe pantiru
de animale şi a productivităţii lor. valorificarea raţio­ kg. ; secară pînă la 1.300 kg.; orzul de toamnă pînă la cotelor de cereale către stat. legume de bază. In proporţie de cel puţin 50% din ne­
nală a terenurilor slab cultivate şi necultivate. I 500 kg şi cel de primăvară pînă la 1200 kg.; ovăzul cesarul anual in 1955 şi 100% (n 1956. Să se extindă
In faza acluală a construcţiei socialismului la noi în la 1 200 kg ; orezul pînă la 3 500 kg. III. Mărirea producţiei la culfuri'e lehniee munca ştiinţifică pentru a se asigura înmulţirea celor
tară — odată cu dezvoltarea industriei grele şi cu creş­ 3) . Se atrage în mod deosebit atenţia organizaţiilor Cu toate că suprafeţele care se cultivă cu sfeclă de mai valoroase soiuri de cartofi, varză, roşii, castraveţi şl
terea rapidă a industriei uşoare şi alimentare, produ de partid, sfaturilor populare şi organelor agricole asu­ zahăir, bumbac, tutun, cînepa, in, floarea soa-ielui şi alte culturi, precum şi pentru a se crea soiuri noi şi mai
cătoare de bunuri de larg consum — ridicarea agricul­ pra necesităţii de a îmbunătăţi în mod hotârît agroteh­ alte culluri tehnice, au crescut simţitor în ultimii ani, valoroase,
turii csle veriga hotărîtoare pentru dezvoltarea şi în nica culturii cerealelor, prin introducerea şl respectarea producţia globală a acestor culturi este Incâ cu totul Ministerul Agriculturii şi Silviculturii. în colaborare cu
tănrea întregii economii naţionale şi creşterea nivelu­ peste tot a regulilor agrotehnice nesatisfăcătoare. Ministerul Comerţului Interior şi Centrocoopu-l. să ex­
lui de trai al poporului muncitor 4) . Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi comite­ Pentru mărirea producţiei la plantele tehnice să se tindă reţeaua comercială pentru vînzarea seminţelor de
Penlru aplicarea consecventă a liniei politice trasate tele executive ale sfaturilor populare trebuie să înlăreas asigure realizarea următoarelor sarcini : legume
de plenara C C al P.M R din 3—5 martie 1949, orga­ ci în decursul anilor 1955—1956 inunca de organizare 1) . Producţia globală ta prinoipaleJe culturi tehnice să In scopul aprovizionării populaţiei cu legume proas­
nele de partid şi de stal trebuie să se preocupe îndea­ a teritoriului, sâ introducă asolamente -juste în gospo­ crească. în următorii 2—3 ani, pînă la : bumbacul 100.060 pete cît de timpuriu primăvara, cît mai tîrziu toamna,
proape şi permanent de întărirea economico-organizato- dăriile agricole de stat şi în gospodăriile agricole colec­ f. neegrenat; sfecla de zahăr 2.100 000 t.; inul de fuior şi chiar în cursul iernii, sâ se organizeze culturile de le­
ricâ a gospodăriilor agricole colective şi a întovărăşiri tive şi să le dea ajutor efectiv pentru elaborarea, planu­ 57.0001. paie; cînepa de fuior 240 000 t. paie; floarea gume în sere şi răsadniţe, astfel oa In 2—3 ani să se
lor existente, precum şi dc organizarea de noi întevă rilor de cultură ; să îndrume pe ţăranii muncitori cu soarelui 430.000 t ; inul de ulei 19 000 t.; soia 25.000 t.; realizeze:
răşiri agricole şi noi gospodării colective. In măsura In gospodării individuale la organizarea producţiei şi rin- răpită 19 000 t.; tutunul 27.000 t. ; ricinul 6.000 t ; ci­ — la gospodăriile agirîcoJe de stat 110.000 m p. sere şi
care ţăranii muncitori cu gospodării individuale se con­ duirea cu'ltu-rilor după plante premergătoare bune coarea 40.000 t 600.000 m.p răsadniţe;
ving de superioritatea agriculturii socialiste Gospodă­ 5) . Să se asigure, începînd cu toamna anului 1954. 2) . In următorii 2—3 ani, producţiile medii pe hectar la — la gospodăriile 'agricole colective 100 000 m p. sere
riile agricole colective, întovărăşirile agricole, precum îndeplinirea complectă de către S M.T., gospodăriile a- plantele tehnice să crească plnâ la cel puţin : bumbac şi 200.000 m.p răsadniţe;
şi asociaţiile simple afle tă.nam-ilocr muncitori pentru cul­ gricole de stal şi gospodăriile anexe, precum şi de în 600 kg. neegrenat ; sfecla de zahăr 18 000 kg-, inul de fu — la întovărăşirile agricole 15.000 m p răsadniţe
tivarea plantelor tehnice şi ereşlerea animalelor, for­ tovărăşirî şi gospodării agricole colective, a planurilor ior 2.300 kg paie; cînepa 3.500 kg. paie; lloarea soare­ Se vor extinde suprafeţele de sere şi răsadniţe şi la
mate In scopul cooperării In muncă, creează condiţii fa de dezmirişlit şi de arături adinei de toamnă ; semăna­ lui 1.050 kg ; inul de ulei 700 kg. seminţe, cicoarea 12.500 gospodăriile anexe, precum şî răsadniţele în sectorul a-
vorabile pentru executarea muncilor agricole cu mijloa tul culturilor de toamnă să se facă în terenuri bine pre kg rădăcini gncol individual.
ce mecanizate şi pentru introducerea agrotehnicii îna gătite, iar ede de primăvara să (ie însămîntate în între­ Să se asigure îngrâşarea cu îngrăşăminte naturale 3 Sâ se folosească în acest scop, pe scară cît maî largă
întâie şl constituie mijlocul cel mai sigur de a organiza gime in arături adinei de (oamnă. cel puţin 410 000 ha. cultivate cu plante tehnîce şi apa caldă, aburii şî căldura provenită din instalaţiile
creşterea rapidă a producţiei agricole vegetale şi ani 280 000 ha cu îngrăşăminte minerale, iar Ingrăşămintele diferitelor uzine, termocentrale şi alte întreprinderi, pre­
S M T -urile şi centrele de închiriat maşini agricole cum şi gazele naturale şi apele termale.
male sâ lichideze atitudinea de nesocotire a importantei aju bacteriene să fie folosite pe cel puţin 48 000 ha la cultu­
Organele de partid şi de stat irebuîe să acorde un torului pe care trebuie să-l dea ţăranilor muncitori cu rile tehnice Sarcinile de plan pentru însimînţarea şi contractarea
ajutor permanent şi multilateral ţărănimii muncitoare Totodată să se asigure : culturilor legumicole să fie cunoscute de sfaturile popu­
gospodării individuale cărora sînt obligate să le acor­
c.u gospodării individuale, în vederea organizării pro de un sprijin susţinut agro şi zootehnic pentru prelu­ a) Insă-m în tarea a cel puţin 65.000 ha sfeclă de zahăr lare regonale, raionale şî comunale, precum şi de orga­
duclici. a introducerii metodelor agrotehnice înaintate, crarea solului. întreţinerea şi recoltatul culturilor şi cu sămînţă iarovizată ; nizaţiile economice contractante, cel mai tîrziu in luna
a procurării inventarului agricol, a măririi efectivelor, b) Aplicarea ciupitului şi cî-mitului la bumbac în sec­ septembrie a fiecărui an.
pentru creşterea animalelor.
de animale, pentru a şi spori producţia agricolă şi a va­ 6) Sa se asigure aplicarea pe scară largă a gripa­ torul socialist pe loaite suprafeţele cultivate şi extinderea
lorifica produsele prin cooperative, prin organe econo acestor lucrări în sectorul individual : V. Dezvoltarea viticulturii şi pomieulturii
lului timpuriu de primăvară, a cultivatului înainte de
mice de stat sau în pieţe, lirguri şi fn oboare. însămlntare. a arăturilor adinei de toamnă pentru cui c) Semănatul florii soarelui în cuiburi aşezate în pătrat Pentru dezvoltarea şî îmbunătăţirea viticulturii şi po-
fn acelaşi timp este necesar ca gospodăriile agricole pe toate suprafeţele cultivate in sectorul socialist, iar în
de stat să înlăture defecţiunile grave care persistă in turile de primăvară pe toate suprafeţele gospodăriilor a- sectorul individual pe acele terenuri care se pot lucra cu miculturii şi pentru realizarea unor producţii mari la
hectar, să se ia următoarele măsuri;
gricole de stat. gospodăriilor anexe, gospodăriilor agri
organizarea conducerii şi producţiei, să devină gospo cole colective. întovărăşirilor agricole şi pe cit mai în­ cultivatorul în lung şi în lat 1) In 2—3 ani viile existente In gospodăriile de stal,
dării agricole socialiste model — cu o înaltă producti tinse suprafeţe în gospodărite agricole individuale. Să se aplice polenizarea apt-rficiaJă l-a floarea soarelui gospodăriile anexe, gospodăriile colective, întovărăşirile
vitatea agricolă vegetală şi animală — astlel ca fiecare 100% în sectorul socialist şi pe suprafeţe cit mai mari
Sa se lărgească reţeaua laboratoarelor pentru încer­ agricole şi gospodăriile ţărăneşti individuale să lie aduse
gospodărie agricolă de stat să devină rentabilă şi oâ fîee- cultivate în sectorul individual ; în stare de producţie superioară, prin aplicarea agroteh­
xemplu pentru gospodăriile colective, întovărăşirile a carea seminţelor şi să se îmbunătăţească munca lor, d) Să se folosească pe soaiâ cît mai larga prăşitul nicii înaintare, prin refacerea viilor şi prin combaterea
astfel ca în 1956 să se facă controlul tuturor seminţelor
grlcole şi ţăranii muncitori cu gospodării individuale mecanic la toate culturile tehnice, atît cu cultivatoarele dăunătorilor şî bolilor.
Succesele dezvoltării agriculturii noastre depind, în ce se vor folosi în gospodăriile agricole socialiste şi. în- Irase de trackrr, cît şi cu cele trase de animale, asigurîn
primul rînd, de aplicarea consecventă a principiului co­ Ir-o cît mai mare măsură, la gospodăriile agricole in­ du se cel pu{in 3 4 praşî'le la toate culturile tehnice. In anii 1955—1957 să se complecteze golurile pe o su
dividuale. praf a tă de cel puţin 20 000 ha viţă altoită şi indigenă şi
interesării ma-temile a ■'colectiviştilor, a întovărăşi Dor, a 3) . Să se organizeze producerea de semln|e de soi pen­
ţăranilor muncitori cu gospodării individuale şi a mun Să se execute seminalul cerealelor într un timp cît tru toate plantele tehnice, astlel ca în 1956 să se asigure 107.000 ha hibrizi producători direcţi, iar In anii 1957
citorilor din gospodării agricole de stat şi S M.T.-uri, mai scurt şi la termenele agrotehnice cele mai bune — 1960 pe o suprafaţă de 69. 000 ha. viţă altoită şi in­
pentru fiecare zonă, astfel ca însâminţatul de loamnă să seminţe de soi pentru semănatul 100% a suprafeţelor din digenă.
la sporirea producţiei agricole vegetale şi animale sectorul socialist şi 50% în sectorul individual, — în a-
In scopul lichidării râmfnerii în urmă a agriculturii se termine în 20—25 zile de lucru pentru fiecare 2onă, 2) Pfnă la sfîrşilul anului 1957 să se facă defrişarea
cerealele timpurii de primăvară în 10—15 zile, iar po fară de cînepa viilor bâtrîne nerentabile pe o suprafaţă de 6.000 ha,, iar
fata de dezvoltarea industriei, plenara C.C a P M.R 4) . Să se ia măsuri de îmbunătăţire a muncii de selec
consideră necesar să propună Congresului al II-lea al rumbul cel mult în 15—20 zile după încălzirea optimă tionare a soiurilor de seminţe la toate culturile tehnice, pînă în 1965 pe o suprafaţă de 29 500 ha. Se vor planta
P M R proiectul de directive cu privire la dezvoltarea a solului. Termenele optime pentru însămînţat vor fi supr2fete noi de vii pînă la sfârşitul anului 1957 pe o
stabilite pentru fiecare raion de către comitetele exe­ punînd la îneercaie sortimente cit mai mari atît din so­ suprafaţă de 6.800 ha., iar pînă ia sfirşitul anului 1956
agriculturii fn următorii 2 3 ani, cuprinztnd un ansam iurile indigene cil şi din cele străine, astfel ca. în cel mai
b!u de măsuri economice, organizatorice şi tehnice, care. cutive ale sfaturilor populare şi organele locale ale Mi­ scurt timp, să punem în cultură soiuri cît mai valoroase pe suprafaţa de 54.000 ha
să ducă la un puternic avlnt in ridicarea producţiei a nisterului Agriculturii şi Silviculturii sub raportul productivităţii la hectar şi al însuşirilor lor * 3) !n anul 1966, suprafaţa totală de vii să ajungă pînă
gricole, la dezvoltarea schimbului de mărfuri dintre Să se Insămfnţeze după metoda rîndurilor încrucişate la 257.500 ha,, din care suprafaţa cultivată ru viţă - al-
oraş şi sat. la ridicarea nivelului de trai al oamenilor şi în rîndun dese cel puţin 210000 ha. pâioase în anul tehnîce. renunţîndu se în 2—3 ani la import de seminţe. loită-şi indigenă pînă la 144 500 ha Recolta globală de
muncii, la întărirea continuă a alianţei între clasa mun 1955 şi cel puţin 450.000 ha în anul 1956. Sâ se extindă 5) Pentru plantele tehnice se vor da producătorilor struguri sâ ajungă în anul 1957 pînă la 630 000 tone şi
citoare şi ţărănimea muncitoare. pe scară cît mai largă semănatul porumbului în cuiburi planuri de cultură ; ele vor li predate cel mai tîrziu pină în anul 1965 pină la 675.000 tone.
aşezate în pătrat, astfel C2 în 1955—1956 această me­ la 10 septembrie La înmmarea planurilor de culturi (eh 4) Pînă la sfîrşilul anului 1957 să se defrişeze livezi
I. Identificarea suprafeţelor si punerea todă de însămlntare să cuprindă majoritatea suprafe­ nice se va tine seama de calitatea terenurilor cultivatori­ bâtrîne neproductive pe o suprafaţă de 22 000 ha şî să
în valoare a kiîuror rezervelor de terenuri ţelor cultivate cu porumb în gospodăriile agricole so­ lor. de preferinţa lor pentru una sau alta din culturi, de se planteze cu pomi livezi noi pe o suprafaţă de 22.000
cialiste, să se recomande gospodăriilor agricole indîvî priceperea pe care o au pentru astfel de culturi şi de po ha., precum şi o suprafaţă de 2.000 ha. cu arbuşti fruc­
In scopul măririi producţiei. agricole globale, supra­ duale. pe suprafeţele care permil prăşitul mecanic în sibililătile de lucru ale fiecărei gospodării tiferi (smeurâ agrişe, coacăze şi altele), folosindu-se în
faţa arabilă a tării urmează să crească la finele a.nu lung şi în lat 6) . La stabilirea suprafeţelor de plante tehnice pe re­ 2cest scop. în primul rînd. terenurile pe care nu se pot
lui 1956 pînă la 10 milioane hectare 7) . Sâ se extindă folosirea îngrăşămintelor organice, giuni. raioane şi comune, se recomandă reducerea numă­ cultiva cerea'le şi alte culturi.
Pentru mărirea suprafeţelor cultivate şi folosirea de astfel ca în anul 1956 sâ se aplice pe suprafaţa de circa rului prea mare de plante tehnice pe un raion sau comu­ Pină tn anul 1965 se va spori suprafaţa de live2Î fn
plina a tuturor rezervelor de terenuri, este de o impor­ 1 220 000 ha Să se extindă folosirea îngrăşămintelor mi­ nă, prevăzîndu se numai acele culturi care s au dovedit plantari masive pină la 250.000 ha., cu un număr total de
tanţă deosebită ra in 2 3 ani să se identifice toate su­ nerale pe circa 200 000 Ha în anul 1956 şi să se treacă a da cele mai marî recolte, cu a căror cultivare s au de­ (continuare (n pag. 3-a)
prafeţele agricole şi silvice şi sâ se asigure o evidentă la experimentarea aplicării de îngrăşăminte fosforo şi prins producătorii