Page 4 - 1954-08
P. 4
Pap. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 61
Pentru o securitate colectivă Comeutariile piesei internaţionale în legătură Sosirea lui Ciu En-lai la Moscova
cu nota guvernului sovietic din 24 iulie, cu MOSCOVA (Ag ar preş). - TASS trans blicii Populare Chineza in frunte cu Ven
în Europa mite : Nin. însărcinat cu afaceri ad-intemm al
privire ia asigurarea securităţii colective R P Chineze; R Sohlman, ambasador ex
Rezolvării cu succes a problemei indo- :ilei publice mondaale de a se pune os La 28 iulie a sosit Ia Moscova Ciu En-lai,
chineze la conferinţa de la Geneva, dato păţ producţiei armelor de exterminare în în Europa premierul ConsiLiului Administrativ de traordinar şi plenipotenţiar al Suediei; A
rită eforturilor dopuse de delegaţia so masa. U RSS a făcut o serie de propu Stal şi ministrul Afacerilor Externe al Sziciadan, ambasador extraordinar şi ple
vietică şi delegaţiile celorlalte ţin de- neri in care a cerut crearea unui acord PARIS (Agerpres) - TASS participa ca observator Republica Popu Republicii Populare Chinez». împreună cu nipotenţiar al Republicii Populare Ungare;
mcir&tice, '=> mărit speranţa popoarelor In internaţional cu privire La interzicerea fo PropunerJe Uniunii Sovietice cuprinse lară Chineză Poporul chinez crede ci el au sosit Cian Ven-tâan, prim locţiitor el Moog Ohn. ambasador extraordinar 51
! rezolvarea clustiunilor internaţionale 1J- losirii armelor atomice" şi cu hidrogen şi in recenta Netă a guvernului sovietic crearea securităţii colective in Europa va ministrului Afacerilor Externe al Repu plenipotenţiar al Uniunii Birmane: Nguen
rigţoase pe calea tratativeflor şl nu prin la reducerea armamentelor şi a torţelor adresată celor trei puteri occidentale au contnbui in mare măsură la succesul cau- blicii Popuilaie Chineze; Von Bin-nan, Long Bang, ambasador extraordinar şl
orţa armată armate. Necesitatea incheaerin acestui a- un ecou pozitiv ln diferite cercuri politice 2sl păcii in întreaga lume
Consecvenţa politicii externe a U.H S.& card, U.R-SS — o stibLuuazâ tn Nota sa aJe Franţei. • C|n Cia-kan, Şl Co şi alţii plenipotenţiar al Republicii Democrata
în dej Vinderea Incondărui to relaţii!!? In- din 24 iulie adresată color trei puteri a- Este serr.mficatiiv articolul publicat Ia La aeroport, Cnu En-Lai şl persoanele Vietnam; K P S Memon, ambasador ex
I teimaţicnaJe a ieşit moi mult I3 iveală pusene. OL ca conducătoare din ţările oa- 27 lu'lie de influentul ri-ar burghez „Le Nota Guvernului Sovietic în problema ca re-vl însoţesc au fost intlmpinoţi dc V traordinar şi plenipotenţiar al RepuhLicd
di» reranta Notă a Guvernului Sovietic Oitollste este Insă ostilă creării unui ast- Monde" „Este inodoră de orice îndoială securităţii colective In Europa se află ln M .Molotov. prun vicepreşedinte al Consi India ; J. VosaglUc, ambasador extraordi
dlr» 21 italia. adresată guvernelor Franţei :al de acord, şi acest lucru reiese olar dm — scrie ziarul—că parolei cu rezultatul centrul atenţiei epmiei publice din R D liului de Miniştri şi maustruil Afacerilor nar şl plenipotenţiar al Republicii Ceho
Marii Britanii şi SU A. In problema se N'ofa guvernului Franţei d'n 7 mai ln care se rbţinut, conferinţa de la Geneva a schim Gormanâ Externe al U R S-S. : V. A Zorm. locţiitor slovace : M. Priiţi, ambasador extraordi
curităţii colective in Europa In această arală că încheierea unui asemenea acord ar li bat considerabil situaţia După a Li te a Zioi-ul „Neue Zeit", subliniază Intr-un
Moţă Guvernul Sovietic reia propunerile posibilă numai rlocă in prealabil s-ar creta conferinţe infructoase. conferinţa de la articol de fond că propunerile cuprinse al ministrului Afacerilor Externe al nar şl plenipotenţiar al Republicii Popu
riale cu plivire la asigurarea securităţi ..o atmosferă de seourîtate si încredere" Geneva a redat încrederea ln avantajul în Nota Guvernului Sovietic permit să se ere URSS.; P F lud in, ambasador extraor lare Albania; K. T. Lukanov, ambasador
colective. I Acute în cadrul conferinţei de Nimeni nu ce îndoieşte că o atmosferă de tratativelor cu condiţia ca ole să lie pur ere un sistem de securitate colectivă în dinar şi planepotenţiar al U RSS. in RP extraordinar şi plenipotenţiar al Repu
la EatOin, cit şl -puţin mai tîrziu in Nota recuritats şi de încredere ar li o contribu tate ln spiritul inţalegeru 51 dorinţei fer Europa care să excludă orice posibilitate Chineză; M. A Iasnov, preşedintaLe So blicii Populara Bulgaria; Subandrio, am
sa din il martie şi anume: Încheierea ţie serioasă in asigurarea securităţii inter me a păirţ'lor de a se obţine un succes de a continua cursa înarmărilor, de a fo In vietului din Moscova; I F Kurviiukov, şef basador extraordinar şi plenipotenţiar al
in
exterminare
de
masă
arm:
losi
’.inui Tratat General european de secun naţionale. dar in aceiaşi timp, pentru ni Nu cxislâ aici un femei de j jî crede nota sa, subliniază „Neue Zeit”, Guvernul Republicii Lndoneria; I Rab, ambasador
date coQcîtsvâ in Europa şi examinarea meni nu esAe secret că numai puterile că nu s-ar putea obţioe acalaşi rezultat Sovietic propune mandor puteri să în ad-interim al serviciului pentru Extremul
problemei participării URSS La pactul' apusene slnt acelea care împiedică crea Şl acelaşi suoces în pregătirea unei înţe ceapă tratative de natură să ducă la o Orient din Ministerul Afacerilor Externe extraordinar şi plenipotenţiar al Republi
Mlr.nticulu'i de nord Propunerea sovietică rea unei astfâl de atmosfere Acest lucru legeri cu privire la soarta Germaniei şi pace trainică şi la preînttmpmarea unui el U RSS.; A N Kapurtm, şef adjunot al cii Populare Romlne; H HergeL, tnmto
le a se în oh ei n Tratatul General eurn- reiese dun propaganda pe care o duc per- Europei Este insă necesar să nu se 'între Protocolului din Ministerul Afacerilor Ex extraordinar şi ministru plenipotenţiar al
oean a fost primită ou mult interes de ronaLitAţile politice şi militare precum şl prindă dinainte nimic ce ar putea împitf nou război in Europa terne al U RS S.; V N KovaJev, coman Danemarcei; E De Hailer, trirrus extraor
Ziarul „Berlincr Zeitung" subliniază că
opinia publică mondialii, deoarece acest întreaga presă apuseană pentru a inten dica aceasta" un tratat cu privire la securitatea colec
avatul ar uni forţale tuturor statelor eu sifica activitatea subversivă şi teroristă Ziarul ia atitudine impolmva creării tivă in Europa ar pune capăt primejdiei dant ad-vintcrim al oraşului Moscova, şi dinar şi ministru plenipotenţiar ol Elve
ropene Iăr3 să se ţină seama de orinduj- tmjx>Lrvva U RS S. şl a ţărilor de demo „comunităţii defensive europene" şl înar care ameninţi vutorul poporului german alţii ţiei; Fak Dok Hvan. însărcinat cu afaceri
iea lor codrii- Importanţa acestui trăitul craţie populară In recenta Notă sovietică mării Germaniei, ceea ce ar aduce după Populaţia din Germania occidentală, scrie aeroport. Ciu En-lai şi pereoanele ad-lnterum ei Republicii Populara Demo
ooosLî şi în aceui că ar croa toate posibi se condamnă presiunea exercitată dc către «Ine scindfireci EiuOpei in două lagăre /.iarui, a intimpinrt cu sslisfccţje nota care-1 însoţesc au fost initimplnaţî de ase crate Coreene; A MaJccki, însărcinat cu
lităţile rcecivcril pcotoOemei germane, dind SUA asupra unor state, cu scopul de a vrăjmaşe şi ar complica şi mal mult si Uniunii Sovietice menea de Fam Van Dong. vicepreşedinte afaceri ad-interim ai Republicii Populare
posibili't'OVe r.mbeOor state germane să par- împiedica R P. Chineză să-şi capete drep tuaţia internaţională „Le Monde” declară Ziarul „Neues Dzutschland" arată că al Ccnsidiiuilui de Miniştri al Repuhlioii Polone; K, Seit2 însărcinat cu afaceri <ad-
'->oipe la acelaşi 1ra1ot Asigurând rezol turile sale legillme în O.N.U că „logica Implacabilă cere umlicarea Eu propunerea cu privire la convocarea unei
varea problemei fimnne acest tratat ar Nota Guvernului Sovietic din 24 iulie a- ropei înainte de a ne glndi La unificarea Democrate Vietnam şi de Van Cian-sian. intenm al Republicii Democrate Germane;
•la pjRJbidî/taAea să se rezolve in mod just dresatâ guvernelor Franţei Marii Brita ermatolor ci şi unificarea Germaniei Ina conferinţa pentru problema securităţii co locţiitor al ministrului Afacerilor Externe L Toibo, insârmnat eu afaceri ad-lnterim
lective in Europa, reprezintă un Important
şi jprobLenxi oustriacu o câici rezolvare nii şi SU A,, pentru asigurarea securităţii Inte de a o înarma’’ aport la reglementarea problemelor in- al RejrubLicii Populare Chineze, care se e- al Repubiicu Populare Mongole, precum şl
este strînj legată de prima colective în Europa, propune convocarea In afară de aceasta, după părerea zia tarnaţionale litigioase p/in tratative. Con flă la Moscova. Au mai fort de faţă per personalul ambasadelor 51 legaţiilor ţari
■Referindu-s^ la importanţa Tratatului in următoarele luni a unei conferinţe rului, este necesar,„să se caute o pace mai ferinţa de la Geneva a arătat încă odată sonalul diplomatic al ambasadei Repu lor sos menţionate
GsnenaJ european, Guvernul Sovietic în Suocesul acestei conferinţe ar fi netăgă bună in organizarea sistemului de secu că politica americană ,,de pc poziţii de
recanta sa Notă sublxninză încă odată că: duit de mare, deoarece — aşa după cum ritate care să unească toate ţările fără forţă" nu duce decit la continuarea scin
Sistemul de securitate colecta vă in Eu arată Nota sovietică — ţa ea ar putea eă excepţio". dării Europei. Pactul atlantic şi aşanumita
ropa ooeat pe tr»ia Tratatului General participe toate statele europene oare vor ★ „comunitate defensivă europeană" contri Primirea de către V. M. Molotov a lui
european, ar corespunde intereselor fun să discute asupra creării unui sistem de
PEKIN (Agerpres). — buie în cel inal înalt grad la aceasta sci Ciu En-lai şi Fam Van Dong
damentale ale popoarolor şi ar avea o securitate colectivă ln Europa ln Nota Ziarul „Janminjihao” publică sub titlul ziune După instaurarea păcii în Indo-
tmpoi'lmţă hotărâtoare în ceea ce priveşte sovietică se enată de asemenea ci la a- „O Importantă propunere pentru stabilirea ehina. subliniază ziarul, popoarele iubi MOSCOVA (Agerpres) - TASS MOSCOVA (Agerpree) — TASS trans
tnicşorarea încordăm internaţionale, de ceasti conferinţă poi aâ participe SU A.,
securităţii colective ln Europa' un articol toare de pace dm Europa cer pe bună La 2S iulie. V M Molotov, prim vice
oarece ţările^ europene ar ii unite printr-uu precum şi un observator dm partea R P. mite :
de fond consacrat noleu din 24 Luîie adre dreptate crearea unui sistem de securitate
•el comun, de împotrivire faţă de agre Chineză ln Încheiere Nota sovietică a- sate do guvernul sovueric guvernelor Fran europeană De aceea, propunerea Guver preşedinte ai Consiliului de Miniştri aJ La 2fl iulie. V M Molotov, pnm vice
siune, prin obligaţia comună de a lua ml- rală că participanţii la conferinţă pot nu U RSS şi mimstxul Afacerilor Externe al preşedinte al Consiliului de Miniştri al
ţei, Marii Britanii şi S U A Ziarul serte nului Sovietic, se bucură de sprijinul larg
sun oficace pantru a înlătura o asemenea numai să-şi exprime părerile asupra pro URSS., a primit pe Ciu En-lai, premierul
că această propunere reprezintă un nou al poporului german Sistemul de securi URSS şi ministrul Afacerilor Externe ai
nrr.eiunţare $1 pentru menţinerea securită punerilor sovietice dar să şi prezinte pro
pas al guvernului sovietic Îndreptat spre tate colectivă nu numai că va înlătura Consiliului Administrativ de Stat şi mi URSS, a pnnut pe fam Van Dong vice
ţii In Europa Menţinerea păcii în Europa puneri personale în problema creării uniui
asigurarea securităţii colective in Europa crearea unui cap de pod militar în Ger nistrul Afecerilor Externe al Republicii
;ir avea, Iară îndoială, o însemnătate ex- sislem de securitate colectivă In Europa: preşedinte ai ConsUlutu) de Miniştri a)
Nota soviebieă s-a bucurat de un larg ecou mania, ci va Ayea de asemenea o influ
•ep'ţicnall de mare pentru menţinerea pă întreaga presă din ţărRle de demo şi de aprobarea forlelor iubitoare de pace enţă pozitivă asupra unificării .paşnice a Populare Chineze. Republicii Democrate Vietnam
ţii gsr.ercJe şi pent-u înlăturarea amenin craţie populară comentează pe larg din Europa 51 din întreaga lume Cbrm anioi
■‘.firii unui nou război mondial" importanţa pe care ar avea-n confe In declaraţia comună a premierului ir
In recenta Notă. Guvernul Sovietic »• rinţa propună de Nota sovietică In Consiliului Administrativ de Slat al R P VIENA (Ageiyiesj - Declaraţia radiodifuzata făcută de Otto John
■luce o completare la proiectul Tratatului asigurarea securităţii colective ln Eu Chineze, Qiu En-lai, şl primului ministru Ziarele „Das kîeine Volksblatt, „Neue
General europaan cu privire la securitatea ropa Notei sovietice ii acord! atenţie şl BERLIN (Agerpresl - ADN poporului german asupra primejdiilor oara
»| Republicii Democrate Germane Oţto Wiener Tageszeitung", „Die Presse" şi Dr Otto John, care piuă acum a ocupat
coflsakvă în Europa, care constă Ln aceea unele ziare dm Franţa ji Anglia Ziarul Grolewohl sc acordă un sprijin deosebit ..Oegterreichische VoilxSsLlmme” şi-au con ne ameninţă, trebuie Ln sfirşif .ti se îr te
-ă statele care vor participa la acest francez „Libâratnon" oere ca guvernul postul de conducător al „Departamentu leagă câ politica guvernului federal merge
acestol propuneri sovietice sacrat articolele de fond din 27 iulie pro lui Iedera! pentru apărarea constituţiei’
tratat, să fie obligate să da măsuri pen- Franţei să sprijine propunerea sovietică Propunerea Uniuntd Sovietice cu privire blemei creării sistemului de securitate tn pe un drum greşit
ru dezvoltarea comerţului şi a altor le de a se convoca o conferinţă in care să fie la convocarea unei conferinţe a tuturor ţa Europa de la Bonn şi care la 23 Iulie 1954. tntr-o Dependenţa unilaterală faţă de politica
gături economice Intre state examinată problema securităţii în Eu declaraţie personală transmisă de portu
rilor europene cu porticlparea S.U A., la Ziarul „Oestenreichioche Volksrtimme" americană înfăptuită de dr Adenauer, re-
Tutemle apusene au refuzat să exami ropa De asemenea nărui englez „Man- care vb lua parte şl Republica Populara ■crie: Aşa cum se prezintă situaţia guver rile de radio democratice a spus câ a fă
neze propunerile sovietice făcute atit la ehester Guardian" arată că „o nouă întQ- Chineză ln calitate de observator, pentru nul austriac trebuie să sprijine nota so cut un pas hotăritor şi a stiblHt contact mllitarLzarea şl reînvierea nazismului, le-
ontfethnfa de la Barlln dl $1 în Note din nire cu Modotov ar fi utilă şi s-ar putea discutarea problemei cu privire la asigu vietică. InLrucît Austria este un stat deo cu germanii din est pent-u a chema pa eate de aceasta; duc inevitabil la un nou
îl marile Ele nu s-au situat pe poziţia re- elabora forme de compromis ale unui a- rarea securităţii colective în Europa, co sebit de interesat In crearea sistemului toţi germanii «â obţină unificarea, la 28 război care va aduce poporului german nu
usncuştorli necesităţii securităţii popoare- cord cu pnvire la securitatea colectivă in respunde năzuinţelor paşnice ale popoare de securitate colectivă propus de Uniunea iulie 1934. ora 17,48 a făcut o declaraţie numai suferinţe şl mai mari, cl va pune
or din Europa a pe poziţia formăni de Europa" lor şi Intereselor de stat ale tuturor ţări Scviotică sprijinirea de către guvernul sub semnul întrebării însăşi existenţa po
;rt»p*ri mâiutare ale unor ntate îndreptate Şi de data aceasta S U A se găsesc izo lor Poporul chine* spera Că o asemenea austriac a acestei propuneri ar ave-i o în faţn microfonului postului de ridio
mpolriva altor state Pentru orice tm late pe arena internaţională Cercurile conf«srmţă va fi convocată şi că La ea va uriaşă însemnătate Internaţională „Deutschlandsender" tn oare se spun* : porului nostru ca naţiune
•onjtient este dar că formarea unor aşt conducătoare americane sa pregătesc să In ultimele zile, in presa vest-germanâ Spun aceasta fiind pe deplin conştlwit
ri de grupări militare nu duce decit la respingă propunerile Guvernului Sovietic şi vest-berlineză, au apărut ştir! ş» comen de răspunderea ee-mi revine pe baza pro
■cir. dur ea Europei, la intensificarea pro- Tendinţele războinice ale S U A ies la 1- Conferinţa de presa a lui Eisenhower tarii despre mine, asupra cărora mai al« priei mele experienţe «i pe baza cunoaş
tucţîoi de arnumant şi la agravarea Sn- vealâ nu numai prin aceea că nu aprobă acum nu vreau să mă opresc. Mai întii de terii una* factori cu adevărat hotârîtorJ,
:ordării in relaţiile internaţionale. Asifa) propunerii® sovietice cu privire la asi NEW YORK lAgerpresj. — Agenţiile Eisenhower a recunoscut de fapl că
..recrea „comunităţii dedensive europene" gurarea securităţii generale dar şi pnn a- de presă relatează că preşedintele Eisen- atacul avioanelor americane de asalt îm toate consider ca este absurd şi mai pre factori cunoscuţi şi conducătorilor da la
ar dure la refacerea militarismului ger ceea că intenţionează să ceară Angliei şl hower a declarat ls 28 Iulie la o eonfennlâ potriva avioanelor ‘chineze a stlrnit neli jos de demnitatea mea să vorbesc des Bonn. cu care am lucrat
man care constituie cel mu mane perieri Franţei să respingă aceste propuneri de presă că. după toate probabilităţile, nişte tn ţările occidentale unde acţiunile pre reproşurile murdare şl mlncino'ise De o cum încolo nu ajung numai aver
pentru ţăriOe europene Sn momentul de Popoarele iubitoare de pace condamnă vasele ameridane purtătoare de avioane S.U.A au fost condamnate. cane ml se aduc. Astăzi vreiu să 6pun tismentele. ci trebuie să se acţioneze De
fată Popoarele dlndu-şi seama de acest nsă aceste uneltiri războinice ale S U.A trimise ln regiunea insulei chineze Hai- Preşedintele S U A a subliniat câ din ascultătorilor următoarele: aceea, vinerea trecută am chema! să se
par ic ci re-ziir* cu holârlre constituirea şi se alătură propunerilor sovietice fiind nan vor părăsi în ourind această regiune informaţiile corespondenţilor reiese neli Dacă un politician alît de experimentai treacă U acţiune pentru a se realiza uni
„comunltâţlf defensive europena" Prin a- convuue că numai urmlnd acest drum se (după cum s-a comunicat, avioanele mili
ceaau se exjpLi.că refuzul Franţei şl Ita va putea asigura seeuntatea colectivă în tare care-şi au baza pe aceste purtătoare niştea care domneşte la Pana. unde sc şi care are merite la|â de Germinia ca ficarea Eu am urmat glasul conştiinţei
lia) de a ratiiîra Tratatul ,.CDE”. Europa şi Chiar in lumea întreagă de avioane au doborit doul avioane chi consideră că S.U.A. au acţionat prea ne dr. Bruning, fast cancelar al Reichulul, mele şi -sînt convins că am alee calea cea
Ti'alnd seama de dorinţa unanimă a opi- P V. nezei. chibzuit şi imprudent consideră de datoria sa sa atragă atenţia justă
este însuşită de monopolurile străine, ţă unui fond internaţional special pentru aju- ventă a drepturilor popoarelor asuprite
NOTE $1 COMENTARII EXTERNE rile slab dezvoltate sînt lipsite de îmjloace loranes ţărilor aLab dezvoltate. Este abso simpatizează fierbinte năzuinţa ţănlor slab
pantru dezvoîtaraa industriei naţionale lut L-mpeie că această măsură luată ca dezvoltate spre independenţă economică şi
Situaţia economică a aşa ziselor ţări slab dezvoifalle fiind astfel condamnate la dependenţă e atare nu poate avea im rol dt de dt im este gata să Le acorde ajutor practic in
îmbunătăţirea
conomicâ de statele imperialiste.
econo
situaţiei
in
această importantă problemă a lor Uni
portant
Capitalul străin Împiedică dezvoltarea mice a acestor ţări unea Sovietică poate livra şi livrează unor
ln programul luarărilor celei de a de I. DVD1NSK1 zerve extrem de bogate ale celor mal im multilaterala a economiei acestor ţări, ceea Lăn slab dezvoltate utilaj industria] mo
De acea este cu totul firesc că în multe
XVUl-a seszurn a Consiliului Economic şi portante materii onme industriale, cul ce le condamnă la rolul de anexe agrare ţân sLab dezvoltate se raspindeşte pe soarâ dem necesar pentru dezvoltarea econo
Social ol O N U , unul din cele mai impor slab dezvoltate care este nevoită să ducă tivă cele mai preţioase culturi agricole şi furnizoare de motorii prime ale puteri tot mai Largă părerea justă câ îmbunătă miei acestor ţâri. in condiţii avantajoase
tante locuri LI ocupă, fără doar 51 poate, gospodăria ou cele mal pnmJtuve metode, dispun de rezerve umane cu adevărat lor imperialiste Este suficient de pildă, ţirea Situaţiei economice este determinata pentru ele
problema sutuaţiei djn zşa-nssle ţări slab cbţine recolte scăzute : cea mal mare parte uriaşe. Aec9te ţări au un rol pnmordia) să arătăm câ aproape 60% din exportul în primul ri/id de dezvoltarea economiei Cele mai diferite cercuri din ţările slab
dezvoltate: ţânle Ameiricu Lat/ine, Afri a recoltai este destinată achitării arenzli in ex/portul mondial al unor mărfuri cum tuturor ţârilor din America Latină îl con naţionale pe baza resurselor proprii şl de dezvoltate Işi exprimă lot mai frecvent
cii. o eeme de ţări din Asia. Orientul Apro înrobitoare a dobiruilor câinâtăreşti şi a sînt petrol, cauciuc natural, contor, sti- stituie pstrolitl. cafeaua, zahărul şi fruc lărgirea legăturilor comerciale cu toate ţă părerea că este necesar să 6e lăxges&câ
piat şi Mijlcxnu impozitelor ridicate. biu. hismut. diamante, aur, bumbac, cafea tele Cauciucul constituie cea mai impor rile, In condiţii reciproc avantajoase comerţul cu Uniunea Sovietică şi cu ţările
■Deşi aceste ţări se află în continente Este absolut evident că in aceste condi c&cao. zahăr, copra, iuta, cereale şi fructe tantă parte din exportul Malayei şi Indo de demne-'xţ<e populară deoarece acest
Luind ouvintul la 12 iulie 1854 la un nu
diferite şi sa deosebesc mult unele de al ţii păturile largi ale populaţiei din ţările Tragedia ţărilor slab dezvoltate constă nu neziei : ceaiul — din exportul Ceylonului ting din Mirsapore, primul min^&tru al ln comerţ poate av»a un rol important în
tele, totuşi ele au toate o trăsătură co alab dezvoltate sînt condamnate la foa in lipsa de materii prime şi resurse umane ln condiţiile acestei structuri, ecoDomla diei, Nehru. a deolanat că „ţara care de dezvoltarea economiei lor. Ziarul iodons-
mună— nivelul extrem de scăzut al dez inete şi mizerie îngrozitoare ci in faptu' că poziţiile cheie din econo ţărilor slab dezvolta ie este subordonată în pnde prea mult de ajutor străin devine in zian „Daily Times" a scris la sflrjitui a-
voltăm economcte. In aceste ţări lipseşte mia lor le ocupă capitalul străin care se
Discursurile reprezentanţilor ţărdor slab cea mai mare măsura pieţu externe, unde cele din urmă slabă ln ceea ca priveşte nuJui trecut că legea americană Baltle.
cu desăvîr»ire sau aproape cu desăvlrşire opune in fel şi chip dezvoltăm economice
dezvoltate la sesiunea Consiliului Econo demină ci te va mari putem imperialiste India — a declarat el — ea trebuie fă nare încalcă relaţiile comerciale normale
industria grea — metalurgia, construcţia *1 politice independent* a iresLor ţă fi
nruc şi Social al ONU. datele dării de 51 in pnmul rind SUA depindă în dezvoltarea sa de propriile e; cu ţările din ligăruj democrat „dă o lo
de maşini; care constitui^, după cum se Jefuind bogăţiile naturale ale ţărilor slab
teamă asupra situaţiei economice mondiale Profitând de situaţia lor dc cel mai mare resurse" vitură deosebit de puternică Indoneziei"
şbe, o condiţie necesară dezvoltăm nor dezvoltate şi exploatând necruţător masele
precum şi materialele presei burgheze do consumator al mărfurilor exportate de ţă Ambasadorul indonezian in SU A., in Subliniind că in producţia de cauciuc a
male a tuturor ramurilor economiei na muncitoare, capitaliştii străini storc dm a-
vedesc ci ln ultimele luni situaţia econo rile slab dezvoltate. Statele Unite cumpără tr-o cuvîniare rostită 1a începutul anului (ani lucrează fl milioane de oameni yi că
ţionale .Aşa, de pildă, ţânte. Africii, luate mică din ţările coloniale şi dependente cesle ţân profituri uriaşe ln această pri aceste mărfuri la preţuri extrem de scă 1954 într-o şedinţă a Camerei *de Comerţ de pe urma vinzăriî acestei mărfi se rea
la un loc, cu o populaţie de peste 200 mi s-a înrăutăţit şi mal mult Scumpetea ţi vinţă se disting în mod deosebit monopo zute şi vînd în aceste ţări mărfuri la pre nmericano-indoneziene a declarat că prin lizează mai mult de jumătate din suma
lioane de oameni, produc anual doar 1,2 şomajul au c/escut tn mod deosebit Dacă lurile americane Astfel, cunoscutul trust turi extrem de ridicate. Tn ultimii dm ani cipala sarcină a Indoneziei este de a li obţinută de pe urma înţjegului export,
milioane tone cţel ; tn tcate statele Ame considerăm nivelul costului viepi din petrolifer american „Standard OU" a ob Jefuirea '.firelor slab dezvoltate de către chida sistemul creşterii unei singure cul nărui scrie ; „Noi nu cerem Statelor Unite
rica Latine, iuzte la un loc, cu o popu 1943 drept 10 0. la începutul anului acesta ţinut in I9S2 pentru fiecare dolar învestit statele impermJ'ste prm schimbul neechi- turi în ţară, pentru a se elibera de spec pomană Noi pur Şl simplu le declarăm :
laţie de 170 mi'iicons de oameni, produc el s-a ridicat in Argentina La 324, ln Bra in străinătate un profit de 96%, în timp vaîent a căpptot proporţii şi mai man. trul neîncrederii şi mizeriei, provocate de „iVe-aţi privat de dreptul de a vinde li
ţia anuală de cţel ests de 1,7 milioane zilia la 173. în Chile la 340, in Peru la 171. ce tn ţară acest profit a fost doar de 19% In timp ce preţurile ia mărfurile de ex oscilaţiile brusce ale preţurilor la mărfu ber cauciucul nostru şi în felul acesta
ten2 Existenţa unei adinei pripastui care La sesiune reprezentanţii Pakistanului Un alt mare monopol al S U A. „United port ale ţârilor slab dezvoltate au scăz.u' rile exportate ne-aţi răpit posibilitatea de a desface La
separă mărvurchiul de state imperialiste şi Argon Un ea au vorbit ou amirămune des Fruit Corrvpany”, care a acaparat exportul simţitor, prcţun'e la mărfurile industriale Institutul de economie din Mexic a -ară preţun normale ceea ce producem Tn a-
de banane dm ţările Amer>Ou Latine, rea
de ţările ccflonials $i dependenta,, unde pre continua reducere a producţiei tn ţă lizează un profit reprezentînd 600% in importate de aceste ţări fie câ au crescut tat in 1952 că atita tnmp cît economia Me celaş timp nu vreţi să cumpăraţi surplu
trăiaţte o jumătate din omenire este do rile lor despre creşterea mizeriei, despre comparaţie cu caroitalul investit tn oene- fie Că s-au menţinui ta nivelul ridicat din xicului. Ja fel ca economia celorlalte* surile noastre pe care noi le-am putea
vedită de următorul fapt: Belgia — cu o 'iptul că an de an creşte prăpastia dintre rot, rota profitului monopolurilor ameri trecut ţări din America Latină va L o anexă a vinde in al’.e regiuni, dacă n-ar exista
copulaţie de 3.7 milioane de oameni pro ţăiîile lor şi ţările dezvoltate dm punct de cane de pc urma Investiţiilor în xfrnină- Scăderea sumelor realizate de pe urma economiei S.U.A., atita timp cit Mexicul interdicţia voastră Avind posibilitateo de
duce anurJ 5 milioane tone de oţel — mai vedere industrial iale exte de 3-5 ori mai marc decU rata exportului de mârfun a determinat ţă va face comerţ aproape exolurtv cu SU A .1 controla piaţa şi de a ooera diferite na-
mult decât toate ţările slab dezvoltate, a Studiind materialele situaţiei economice profitului în interiorul ţârii. Suma totală rile slab dezvoltate sa reducă considerabil şi nd va obţine independenţă economică şinaţluni pe piaţă, voi americanii, aţi re
cărur ropulaţ'® ridică la un miliard de a ţârilor slab dezvoltate, ascultând dis a profiturulcr obţinute ds SUA în peri in 1953 Importul de utdsj şi de alte măr poporul va suferi de foamete şi mizerie dus preţurile sub nivelul economic echita
cament cursurile delegaţilor acestora, unii zia oada 1946-1952 La capitalul învestit in furi necesare Tendinţa mereu crasoîndâ a ţărilor slab bil ; din C3Uza politicii voastre ne aflăm
Agricultura acestor ţari se află şi ea în- rişti, cure nu sînt destul de versop in do Străinătate s-a ridicai la r-preape 14 mi Politica americană de interzicere a co dezvoltate srpre o dezvoltare economică in in pragul haosului economic Dacă nu
Lr-o stare de profundă criză ecanomifă. meniul .poluţie, îşi pun întrebarea naivă : liarde de dolari Monopolurile sfrâtne «cot merţului cu Uniunea Sovietică şi cu ţânle dependentă provoacă furia monopolurilor vreţi să faceţi afaceri cu noi, daţi-ne posi
2ute de milioane de ţărani nu au de fel care este oare motivul nenorocirilor în enual din ţările Amencii Latine, sub for de dgmocnbe populară, politică care îm americane care văd in această tendinţa o bilitatea sS facem comerţ liber cu cine
piimdrvt sau dispun d° lotun mărunte, care cercate de aceste ţări şi care sînt căile ce ma de profituri, o cincime din uenitut na piedici ţările slab dezvoltate sa-51 procure primejdie pentru dominaţia lor «\ pentru vrem"
r.u sînt suficiente nici măcar pentru o duc la dezvoltarea economiei naţionnle? ţional ol acestora. O parte }i moi marc utilaj industrial modem in condiţii a profiturile lor. Exemplul Guatemala a a Corcuri din ce în ce mai Largi din aşa-
existenţă de semiinfometare Ds aceea ei Peate că aceste ţări sini sărace în matern a venitului naţtono! şi o imu-iefte capita vantrjoese pentru ete are un rol conside răfet întregii lumi că cercurile guvernante zisele ţări slab dezvoltate ajung la con
au fcal nevoiţi să arendeze în condiţii in- prime sau nu au pâmînturi roditoare lii. străin in ţările coloniale şi dependente rabil în înrăutăţirea situaţiei economice z aie S U A folosesc orice mijloace pentru a cluzia că numai ppn întărirea Indepen
rotăteare pămînt de la moşieri sau de la poate că ele nu dispun de suficiente re din Africa. Orientlit Apropiot fi Mijlociu ţărilor slab dezvoltate împiedica ţările slab dezvoltate să pă dentei lor aceste ţări vor putea să-51 dez
monopol urile străine, care diipun de uriaşe surse umanei Faptele dovedesc contra In legătură Cu faptul cîi o parte uriaşă La şedinţele sesiunii Consiliului Econo şească pe calea dezvoltării independente volte economia şi să îmbunătăţească con
suprafeţe de pămînt. Ţărănimea ţărilor riul Ţările slcb dezvoltate dispun de re a bunurilor create prin munca, poporului mic şi Social se discută prohlema orcârii Uniunea Sovietică — apărâtoove consec diţiile de trai ale oamenilor. lAgerprert.
Redacţia şi Adm. ziaruluJ Str. 6 Martie. Nr 9. Telefon: 188-189 Taxa plătită In numerar con/ aprobării Direcţiunii Generale PTT Nr. 136 320 dio 6 Nov.— Tiparul Intrepr Poligrafică de Stat DEVA