Page 40 - 1954-08

Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr 69

Proiectul C. C. al P. M. R.

Directivele Congresului al II-lea al Partidului

cu privire la dezvoltarea agriculturii în următorii 2—3 ani

(Urmare din pap. 3-a) XVI. Despre îmbunătăţirea muncii de XVII. Despre sareinile altor ministere şl partid şi comitetele executive ale sfaturilor populare ra­
f* Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, Împreună îndrumare fl condueere a agriculturii Instituţii centrale tn dezvoltarea agriculturii ionale să se ocupe zi de zi, cu grijă, de îndrumarea aces­
cu Academia R.P R , va lua masuri pentru studierea tora. de kitărirea lor continuă, pentru ca ele să devină
pilde vil de gospodării socialiste.
noilor metode privind lucrarea pămlntului şi tnsămln- Munca de îndrumare şi conducere a agriculturii de In activitatea Ministerului Industriei Metalurgice şi
|ări!e, elaborate de Terenli S Malţev, şi pentru stabuliroa către Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi organele Construcţiilor de Maşini, a Ministerului Construcţiilor 3 Comitetele regionale de partid să-şi concentreze
sistemului lehnlco-organîzaloric necesar Introducerii şi locale nu este încă la nivelul sarcinilor crescînde care şi Industriei Materialelor de Construcţii, a Ministerului atenţia spre întărirea politică şi organizatorică a comi­
aplicării Iul In practica agricoli, tintnd seama de con­ stau în faţa agriculturii De aceea este necesar ca : Industriei Lemnului şl Celulozei, a Ministerului Comerţu­ tetelor raionale ale partidului, asigurlnd In comitetele
diţiile |arli norstre. 1. Să se ridice în mod simţitor nivelul muncii în lui Interior, a Ministerului Finanţelor, a Comitetului de raionale şi în aparatul lor cadre muncitoreşti pregătite;
St»at al Planificării, în activitatea altor ministere şi or cu experienţă In munca de partid de la sate.
aparatul agricol central, asigurfndu-se îndrumarea şi
XV. Despre îmbunătăţirea propagandei conducerea mal concretă şl operativă a agriculturii, rea gane economice centrale şi a comitetelor executive ale Sâ se îmbunătăţească radioal munca organizaţiilor de
egricole llzindu-se o legătură directă şi permanentă cu unităţile sfaturilor populare, încă nu s-a făcut cotitura necesară bază din S.M.T.-uri, gospodării agricole de stat, gos­
faţă de problemele agriculturii. podării agricole colective, întovărăşiri agricole şi din
agricole de producţie. Si se îmbunătăţească munca de
1. Dezvoltarea agriculturii cere studierea, sintetiza­ Comitetul de Slat al Planificării, Ministerul Finanţelor sate. Comitetele regionale, orăşeneşti şi raionale de par­
rea, popularizarea şi introducerea In practica agricoli * planificare şi organizare a producţiei, prin eliminarea precum şi ministerele cu saroini pe linia producţiei in­ tid şi organizaţiile de partid din întreprinderile şi insti­
realizărilor ştiinţei şi, % experienţei înaintate a frunte centralismului exagerat, lârgindu-se drepturile şi mă­ dustriale necesare agriculturii ca şi Instituţiile :e râs tuţiile cărora directivele pentru dezvoltarea agriculturii
şllor în producţie. rind răspunderea colectivelor de conducere a unităţilor pund de prejucrarea şi valorificarea produselor igricole tn următorii 2—3 anî le prevăd sarcini de producţie pen­
Propaganda agricolă şi dezvoltarea cercetărilor ştiin­ de producţie agricolă. (Industria uşoară, corner)-cooperaţie) să considere că tru nevoile agriculturii sau de prelucrare şl valorifi­
ţifice trebuie să devină una din principalele metode de îndeplinirea la timp şi la un inalt nivel calitativ a sar care a produselor agricole, Irebuie să considere îndepli­
Să se promoveze In funcţii de conducte elemente bine cirrilor prevăzute fn directivele cu privire li dezvoltarea nirea acestora, la timp şl la un înalt nivel calitativ,
îndiumare si dezvoltare a agriculturii, căreia Ministerul drept sarcina politică principală >n această perioadă şl
Agriculturii şi Silviculturii, Ministerul -Culturii, orga­ pregătite pirtesion»! şi cu atitudine justă faţă de muncă. agriculturii în următorii 2—3 anî, ca şi cele care re­ si mobilizeze, cu ajutorul sindicatelor, pe muncitori, pe
nizaţiile de partid, sfaturile populare şl celelalte arganz Si se întărească sistemul de control preventiv şl de zultă indirect din aceste directive, drept sarcini de
de stat şi obşteşti să-i consacre o parte Importantă din fond, permanent şi concret, asupra tuturor unităţilor mare importanţă. Intrucil de obfinerea unui avlnt In pro­ tehnicieni şi pe Ingineri la realizarea lor.
activitatea lor. Ministerul Agriculturii şl Silviculturii, în special asupra ducţia agricolă depinde aprovizionarea îndestulătoare a 4. Pentru asigurarea conducerii de partid şl a con­
gospodăriilor agricole de stat şi a S.M.T.-urilor asigurin- trolului calificai în agricultură, o sarcină din cele mat
2. Si se considere ca o sarcină de cea mai mare În­ populaţiei muncitoare cu produse agro-alimentare şi a
du-se disciplina de stal importante este de a înarma pe activiştii de partid cu
semnătate popularizarea agromIni mulul şl a zoovetmi- Industriei alimentare şi uşoare cu materii prime. cunoştinţele de bază în domeniul agriculturii Se vor tri­
nîmulol, precum şi organizarea şi extinderea cursurilor 2. Pentru deservirea agronomică, zootehnică şi vete­ mite activiştii de partid la studii fn şcolile tehnice şl Ins­
agTkole şi a seminariMor de masă, pentru ţăranii munci­ rinară mai bună a agriculturii, să se extindă reţeaua XVIII. Despre sarcinile organelor titutele agricole, în vederea însuşirii de cunoştinţe agro­
tori. de circumscripţii agro-zoo-veterinare, In aşa fel ca nu­ şl organizaţiilor de partid zootehnice Se vor selecţiona membri şi candidaţi de
Să se asigure funcţionarea In bune condiţii a mărul acestor circumscripţii să ajungă în anul 1955 la
cursurilor agro-zoofehnice de 3 ani. fără scoaterea dîn 1.225 şi In 1956 la 1.400. Realizarea cu succes a sarcinilor prevăzute în aceste partid, utemiştl. dintre cel maî buni absolvenţi ai şcoli­
lor şl Institutelor agricole, pentru a fl trimişi la şcoli de
producţie, organizate pentru ţăranii muncitori: 3 Toţi agronomii şefi al secţiilor agricole raionale, directive depinde, în primul rînd. de însuşirea lor te­ partid în vederea compleotării cunoştinţelor lor potitico-
Să se organizeze în toate.comunele loturi demonstra­ agronomii şefi si S M T urilor şi ai gospodăriilor agiri- meinică de către toţi membrii şi candidaţii de partid şl ideoîogice şi repartizării lor în munci de partid.
tive. cursuri agro-zootehnîce de scurtă durată şi senii* eolt colective, să fie Incluşi în nomenclatura Mînsterulul de desfăşurarea unei largi şl susţinute munci politice Se va Include în programele şcolilor şî cursurilor de
nar-iî pe probleme agricole şi zootehnice specifice ra­ Agriculturii şi Silviculturii. şî organizatorice din partea tuturor organelor şi organi­ partid studierea problemelor tehnicii, economiei şl orga­
ioanelor şi comunelor respective; să se organizeze pe 4. Pentru întărirea răspunderii în muncă şl organl zaţiilor de partid nizării producţii agricole.
scară largă cercuri agrotehnice, convorbiri ale fruntaşi­ zarea raţionată a producţiei agricole, să se asigure sta­ I. Organizaţiile de pa* ,: d de la sale, comitetele rolo
lor în producţie agricolă, însoţite de demonstraţii prac bilitatea în funcţie a cadrelor de conducere şî -s cdor nale şl regionale ale pi idului. stalurile populare co­ Se va elabora un ptogram de învăţămînt pentru pri­
tîce. lecţii la cămine culturale, etc. tehnice din gospodării de start, S.M T,, staţiuni experimen­ munale. raionale şi regionale trebuie să organizeze intro­ mii secretari regionali şi raionali, pentru membrii birou­
3. Să se îmbunătăţească, editarea broşurilor, planşe­ tale şî alte unităţi ale Ministerului Agriculturii şi S9- ducerea metodelor înaintate şi a tehnicii no) In produc­ rilor regionale de partid şl preşedinţii, vicepreşedinţii şi
lor, afişelor, plioardedor, foilor volante şi altor lorme de vlcuVt urii. secretarii comitetelor executive ale sfaturilor populare re­
ţia agricolă. Se va desfăşura larg întrecerea în S M.T.-
literatură agricolă. Să se pună capăt vfnturării cadrelor dintr-un loc In uri şi gospodăria de stat, gospodării agricole colective şi gionale şi raionale, care să asigure însuşirea temeinică
' către aceştia a unui minim de cunoştinţe agro-zooteh-
Să se îmbunătăţească, simţitor propaganda agricolă altul, practică ce duce la dezorganizarea producţiei şi întovărăşiri, între comune şl Intre sate, precum şl Intre
prin radio şl să se organizeze audieri colective de lec­ subminarea răspunderii. ţăranii muncitori cu gospodării Individuale, pentru ridi nice. de economie şi organizare a producţiei agricole.
ţii' şi conferinţe radiodifuzate. 5. Să se interzică organizaţiilor de partid, sfaturile carea producţiei la hectar şi a producţiei animale. In In perioada de iarnă se vor organiza semlnaril spe
Să se intensifice realizarea de filme şi diafilme pen­ populare şi organelor agricole locale de a folosi pe spe­ întreaga lor activitate, organizaţiile de partid de la sate eiaJe cu lucrătorii de partid şi din sfaturile populare,
tru popularizarea ştiinţei şi practloil agricole. cialiştii agricoli Ia munci care Ti împiedică de a îndepli­ trebuie să se sprijine pe un larg activ fără de partid, pe despre principalele probleme ale agriculturii, îji funcţie
4 Ministerul Agriculturii şi Silviculturii, Ministerul ni obligaţiile lor de organizare şl îndrumare tehnică a muncitorii şî tehnicienii din agricultură, pe (aracii mun de specificul regiunii respective
Culturii şl Centrocoopnl să îmbunătăţească radical di­ producţiei agricole. citori fruntaşi ai recoltelor bogate şl ai producţiei an' 5. ŢLnînd seama de rolul important al inginerilor şi
fuzarea literaturii agricole Ia sate. 6. Să se considere că inginerii agronomi din S M T - male ridicare, pe ţăranii muncitori care activează porse tehnicienilor în agricultură, în organizarea şi îndruma­
5. Să se organizeze pe scara largă vizitarea institu­ uri, gospodării agricole de stat. poarlă răspunderea per verent pentru transformarea socialistă e agriculturii. rea producţiei agricole, organele de partid trebuie sâ la
telor ştiinţifice, a staţiunilor experimentale şl a loturilor sonală în deservirea permanentă agro-zoolehnlcâ şî ve­ ?. Se atrage din nou atenţia ci transformarea soda măsuri pentru a Ie asigura stabilitate şl condiţii bune de
demonstrative de către ţăranii muncitori şl lucrătorii terinară a unităţilor In care lucrează, tn întărirea eco- muncă, să-l îndrumeze şi să-l sprijine permanent în mun­
listă a agriculturii nu se produce de la sine. Trebuie că şi să se preocupe îndeaproape de ridicarea nivelului
din .S.M.T. şl gospodări agricole de stat. Să se organi­ nomico-organizatorică a acestora şl In realizarea pla­ combătută practica unor organe şl organizaţii de partid
zeze expoziţii agricole regionale şi raionale pentru nurilor lor de producţie, alături de întregul colectiv de care consideri munca pentru formarea de noi întovă­ lor politic şl ideologic.
popularizarea metodelor înaintate de muncă şl a rezul­ conducere. 6. O deosebită atenţie trebuie dată tineretului sătesc
răşiri şl gospodării agricole colective drept o muncă
tatelor obţinute In agricultură. 7. fn scopul îmbunătăţirii muncii de îndrumare a a- de sezon. Este necesar să se desfăşoare o muncă per­ şl organizaţiilor U.T.M. de la sate, sprijin direct al
organizaţiilor de partid în lupta pentru înfăptuirea sar-
6 Să se acorde o atenţie deosebită îmbunătăţirii con­ griculturil de către sfaturile populare comunale, să se manentă pentru a convinge pe ţăranii muncitori cu gos­ M /cinilor puse de aceste directive Organizaţiile de partid
ţinutului, ziarelor şi revistelor agricole şi lărgirii cercu­ stabilească pe lîngă posturi de tehnicieni agronomi şi podării individuale să intre, pe baza liberului consimţi­ sînt chemate să ducă o intensă muncă politică »n rfndu-
lui de colaboratori din rîndurile specialiştilor şl ale postui i de zoolehnicien! în locul posturilor de agenţi nd In întovărăşirile agricole şl In gospodăriile colec­ file femeilor, sâ le-mobntzeze la lupta pentru oreşterea
fruntaşilor în producţia agricolă. agricoli si veterinari existente în prezent în aceste tive, existenţe, şau să organizeze noi întovărăşiri agricole, • ^producţiei 9gricole. .şi. pentru transformarea ,soa>ailislâ a
7. Presa centrală şl locală de partid să-şi Îmbunătă­ posturi se Vor numlţ de regulă, elemente cu studii noi gospodări) colective. agriculturii, si promoveze cu ouraj femei Ia posturi de
ţească. continuu tratarea calificată a problemelor agri­ gronomice, zootehnice si veterinare medii, tehnicieni Pe lingă munca pentru crearea de noi întovărăşiri şl conducere în producţia agricolă.
culturii, munca de popularizare a metodelor agroteh­ sau absolvenţi al şcolilor profesionale agricole sau ele gospodării colective, organele de partid şî de stat trebuie
nice toamlate şl a fruntaşilor din agricultură, să des mente special pregătite la oursurî corespunzătoare. să sprijine, cu ţoale puterile, asocierea unor grupe mai ★
fâşoare o activitate largă de popularizare a prezentelor 8. Să se studieze condiţiile agricole In fasoanele de mari sau mai mici de ţărani muncllorl, care de buni voie
directive şi de mobilizare a oamenilor, muncii de la deal şi de munte şi să se ia măsuri deosebite pentru dez­ îşi unesc, total sau parţial pe o perioadă mal scurtă sau Plenara CC. consideră că sarcinile trişate prin pro­
oraşe şi sale pentru realizarea sarcinilor trasate: să-şi voltarea oreşterii animalelor. îmbunătăţirea păşunilor şl mai lungă, pimîntul şi mijloacele lor de producţie iectul direotivdor celui de al doilea Congres al P M.R.
dezvolte necontenit rolul organizator în lupta parlidu fîneţelor. dezvoltarea culturii pomilor fructiferi, a carto­ (unelte, animale etc ) in vederea muncii in comun, a con­ vor întări eforturile tuturor oamenilor muncii pentru ri­
lui pentru întărirea alianţei clasei muncitoare cu ţără­ tractării in comun sau a folosirii in comun a maşinilor dicarea agriculturii pe o treaptă superioară, pentru a da
nimea muncitoare şi transformarea socialistă a agrl fului şi a legumelor, precum şi a Industriei casnice, prin agricole ale statului. ţârii un însemnat spor de producţie -agricolă globală şi
culturii. folosirea materialelor locale. Trebuie lichidate subaprecierea sarcinii de întărire de producţie agricoli marfă, pentru dezvoltarea întregii
Organele centrale şi'regionale de partid să asigure Să se considere necesară aplicarea dlferentîMă In a- economii naţionale şi ridicarea continui a nivelului de
selecţionarea unor cadre redacţionale din rîndurile spe cesle raioane a măsurilor agrotehnice şi de aşezare a eco nomico-organizatorică a întovărăşirilor şi gospodă­ trai material şi cultural al celor ce muncesc li oraşe şi
cicliştilor cu. studii superioare de Invâţămlnt agricol impozitelor ş! a cotelor obligatorii către stat. riilor agricole colective existente. Comitetele raionale de sale.
ri* In raionul Brad deşi slrvt 6 arii elec­ lila, ha aceeaşi dată nu erau puse fa treieri* un mare rod n are punerea fa
trificata şl 4 Iluminate, nici la una din «le funcţiune un număr de II bato2e. funcţie a ariilor electrificate şi aplicarea
Toate forţele pentru terminarea treierişului nu se treieri jl noaptea Aşa se expfUcă iAtârnleraa trefarişulul In regiunea metodelor înaintate de muncă.
faptul că raionul Brad se situează codaş noastră, se datoreşte şl faptului că s-a Sfaturile populare comunale şt secţlde
pe regiune la treieri;, realizând pină Îs trecut cu multă uşurinţă peste aplicarea agricole raionale, trebuie să urmărească al
Ne aflăm fatir-o efa.pl hotârltoare a Alba şi din alte sate ale regiunii noastre, pundere problema treierişului, unele con­ data de 26 august abia 33,42% din plan metod al or înaintate <le munci ca : trete- de zJ. realizarea ritmului nilnlc de treie­
ri* ţlntrvd cont de capacitatea fiecărei ba­
muncilor agricole din acea* an: trelerişui caro ou organizat munca la arii trelerlnd duceri ele S.M.T -uhu şl sfaturi populare Faţă de aceste lipsuri se fac vinovaţi tn rişui după metode gnaăicul/ul orar şi cu­ toze in parte Pentru aceasta se cere ca
pluri de batoze. Serviciul de propagandă
plloaselor. Această lucrare esla de o deo­ pe cete, folosind din plin întreaga capa­ ou urmăresc realizarea ritmului (vitezei primul rlnd membri comitetului executiv din cadrul Direcţiei agricole regionale a) sfaturile populare să programeze Atn timp
sebita importantă economică ţi politică citate a ba te re lor, au terminai complect zilnice) la treieriş pe flecare garnitură de al sfatului popuilar raional şl membri eo- cărui şef aste tovarăşul B rădea nu prea
pentru oamenii muncii de pe ogoare. treiarişul pâloaselor. batoză la parte din care pricină batozele lectlvfaul raional de coordonare e t/rele- puţin s-a orupat de organizarea schimbu­ cultivatorii la trreieriş. astfel oa batozele
Terminarea treierişului Intr-un tLmp rit Paralei cu treicrişul gospodăriile colec­ rui sfat folosite din pLn Aşa se expllri r[şuiul care răspund de buna desfăşurare rilor de experienţă la brelarl* de popu­ si lucreze fără întrerupere.
mal scurt, pentru ca rari un bob din re­ tive, întovărăşirile agricole şl ţăranii mun­ faptul că batoza S M T-ului Orăştte. ce a treierişului Atu membri comitetului exe­ larizarea fruntaşilor în muncile agricole Conducerile S.M.T., au obligaţia »ă e~
coltă eă nu fia pierdut, este o sarcină do citori cu gospodării individuale işi pre­ lucrează pe aria electri/ioată din satul cutiv cit şl membri colectivului de mun­ şl de extinderea metodelor înaintate. prcrvfalonete cu carburanţi, piese de
seamă pusă tn faţa oamenilor muncii de dau eu bucurie cotele la colectare chiar Batlz, In perioada de la 1 la II august că raional, tn depdaaările lor pe teren Comitetele executive ale sfaturilor popu­ schimb şl materiale, toate garniturile de
pe ogoare de citire partid şi guvern do la eria, îndeplirxndu-şi in mod conşti­ n-a realizat din 9000 kg cM avea norma constată unele lipsuri, le Inreg/strează şl lare care plnă acum mi au dat atenţia treier La locul de producţie. Nu este tă­
O redoltă bogată Înseamnă pHne îndes­ incios obligaţiile faţă de stat. Privind zilnică de treieri* decit în medie 3700 kg.
tulătoare pentru hrana poporului, materii însă mersul lucrărilor de treieri; In ne şl aceasta din cauză că munca pe arie epoi le disoută In şedinţele de colectiv la cuverută treierişului, trebuie să pornească găduit ca batozele S.M.T. să stea ore în­
cu toată holârîrea la desfăşurarea aces
prime pentru industria noastră socialistă ghin ea noastră, putem constate că nu sa nu este organizată, Iar delegatul sl me­ raion, lâră oa să la nlol un fel de mă­ (ei munci executind-o In condtţlunile ce­ tregi dto lipsă de carburanţi sau să ou
In plină dezvoltare, Snseamnâ belşug tn făout tortul pentru o se termina cM maJ canicul batozei dorm In timpul clnd func­ suri pentru accelerarea ritmului trelerâşu- le mal bune. poală lucra dtn lipsă de afartar, greutăţi
gospodăriile oedeotive şl In casele mem­ repede treieratul pâioaselor, existând un ţionează batoza fa loc sâ urmărească vi­ luL Buna desfăşurare a tralerişulu! necotită şi alte scule penrtru reparaţii La (el toate
brilor lor, Înseamnă o creştere simţitoare decalaj destul de mare In bre recoltat şt teza cu care se desfăşoară munca pe arie. Asaaenea metode greşite de muncă, s* Îmbinarea măsurilor de organizare a locu­ atelierele mobile de reparat să fie amena­
a veniturilor ţăranilor muncitori ou gos­ treier 1$ O altuaţje asemănătoare este şi ta aria intrebulnţearâ şl de către unii preşedinţi lui da muncă cu munca politică. Pentru
podăria Individuale, un pas Înainte pe ca­ Despre slaba desfăşurare a trelerlşulni llurmnadă din comuna Strel-SIngeorJ. un­ al sfaturilor comunale. In loc ca realizarea şl depăşirea ritmului lUnlc de jate şl înzestrate cu tot utilajul neeesar
lea totărâril patriei noastre Intervenţii lor.
vorbeşte Însăşi procentajul scăzut pe re­
In perioada actuală munca la sale e de batoza nu realizează nici Jumătate din aceştia să ia măsuri operative la lucru, comitetele executive ale sfaturilor Sarcini mari si de răspundere, au In
concentrată la aride de Ireleriş In midte neg Iu ne Cu toate că In regiunea noastră norma ninlcă la Lreteriş faţa Locului de organizarea tmerl^j populare raionala $i comunale, cu spri­ oceoată perioadă Inginerii şl tehnicienii
comune şi sate ale regiunii noastre, unde se treieră maJ bine de o lună, s-a ajuns ce Cazuri de notndepifarrea normelor ta lui, se mulţumesc să întocmească jiniri organizaţiilor de bază. a deputa­ agronomi. Locul lor e a tară pe clmp şl
cooutetola exeoutlve aie ei atu rU or popu­ pînă 2a data de 20 august să se treiere Irelenş sfat şl In raionul Haţeg. De exem­ procese verbale tn carnetele de control ţilor, delegatelor de femei şl tinerilor la ariile da treieri* El trebuie aS îndru­
lare şl organizaţiile de bază, consider! r>d 47,61®/* din suprafeţele tnaămtnţato cu pă- plu fa sadul Băeştl unde de asemenea lu­ de la arii, In care consemnează unele lip­ utemiştl, vor trebui să intenailiee munca me pe producătorii agricoli să-*I treiere
recoltatul şi treierlşUl drept lucrări hoţă­ ioase Această ctfri ne dovedeşte că nu crează o batoză a S.M.T -ului Orăjtie, ce suri oum ar ti acelea că : batoza nu June de mobtllrare a ţăranilor muncitori la recolta cit mal devreme, totodată sl—1
rî toa re în lupta pentru sporirea produc­ peste tot a fast aceeaşi preocupare faţă de are norma zilnică de 14 000 kg această ţlonează din cauză că nu este transportat trederiş,Totodată va trebui ca «I să fie îndrume să-şl aleagă seminţele necesar*
ţiei agricole, secerişul pâloazetor este de treleriş batoză de dnd treferă nu şl-a realizat griul la arie. că munca este prost orga­ în fruntea acestei acţiuni dind exemplu InsămlnţariJlor de toamnă facă de la ba­
midi terrmnat far treieri şui e in toi O tărăgănare vSdriă a treierişului se niciodată norma, din cauză că alimenta­ nizată pe arie, Iar ca încheiere scriu că personaj în muncă, fiind prunii la Ire-
toză şl să le păstreze fa condlţlunj bune
Aşa de exemplu colectiviştii din Geoa- observă fa raioanele: 11 ia. Brad, Haţeg ţia tractorului cu carburanţi se face In se vor lua măsuri de reglementare Cu leriş şl predarea cotelor El trebuie, să Comitetele executive ale sfaturile popu­
grj raionul Ojăştla au terminal tralarl- şl Orfiştis, unde eu toate că secerişul e ter­ satul Ohaba de sub Ptaferi la o distanţă un asemenea greşM procedeu daufa eă explice şl celorlalţi ţărani muncitori ei
lare raionale $1 comunale, vor trebui să
«u< pe data de 14 august, real!riad o pro­ minat. brelerişul este executat Intr-un de 2 km. de locul de immci Proasta a- Justifice mersul slab al trelerlşuhil tova­ tărăgănarea treierişului e In dauna lor şi organizeze in mod lemelnlc mişcarea ba­
ducţie Le griv de 1250 kg la ha totodată procentaj foarte scăzut. provlzfcamare cu Carburanţi se detoreşte răşul Gali Carol preşedintele Conutetului a întregii economii naţionale, deoarece,
tozelor de p- ariile unde se termină tie-
au Împărţit şl avansul fa cereale coleotl- Această skjuaţle, care dăinuie In pre­ conducerii S.M.T. Orlştle care nu «-a executiv el sfatului popular din comuna recolta expusă ploilor şi vintului, putrezeş­
lerlşul pe alte arii unde încă n-a început
vljfcUor La iei' eu terminat treiarlşuJ pă- zent In unele raioane, este o consecinţă a gzndrt să repartizeze butoaie suficiente Baza de Criş te şl mucegăteşte pterzfadu-se din cantitate
ciulind «6 evite orice Intirzlere. Numai fa
(oaselor şl go$pod&nlMe cofleottve din Pe- neglijări treierişului de către organele pentiu transportarea şl deporitarea car­ In raioanele Orlştle şl LUa care eu un şl mal ales din calitate.
felul acesta vom putea asigura termina­
treşti, Apoldul de Sus raionul Sebeş, Prl- de partid şl da stat buranţilor necesari gamJtorflor de treie­ număr însemnat de batoze ratei, ce se fo­ Nimic nu este mai important li ora ac
rea treierişului fatr-un timp Cit maJ
ear raionul Oră ştie, Bretea Mureşanl şl Insuficienta preocupare e corni teteior ri; Totodată conducerea S M T. Orăjtie a losesc In satele de munte, din lipsa de luzii decit executarea fatr-un termen
scurt
211a. Trelerlşul s-a terminat şl Vn gospo­ executive a sfaturilor populare faţă de trimis această garnitură pe aria dJm satul preocupare a colectivelor ralervale, aceste cit mal edtert a treierişului şl realizarea
Oameni al muncii de pa ogooie! Lup­
dărire colective din Bentc şl satul Cetea treieri* se oglindeşte nu numai în sibua- Băeştl fără ototar «1 greutăţi. Ţăranii batoza nu au fost puse In funcţie la Ump, integrală a planului de coHedârL
taţi pentru folosirea la maximum a gar­
raionul Alba şi fa alfa gospodării colec­ ţla executării acestor lucrări, dar şl in muncitori dan acest sat pentru a putea lăsînd să treacă vreme destul de îndelun­ lndreptindu-şl toată atenţia spre treie­
niturilor de treier, pentru ca nlc! un bob
tive acela că ariHe nu sfat organizate bine, treiera au împrumutai un ckvtar de la gată de La seceriş plnă la Începerea tre­ ri* sfaturile populare raionale şi comu­
din plinea poporului să nu se piardă în-
Ibmtnd exeny>lul gospodăriilor colective cultivatorii nu sînt anunţaţi ta timp ofad eoqperatwî, Iar In loc de greutăţi folosesc ier Lşukil In raionul Oră ştie ou toate efi nale, trebuie sl analizeze In mod temei­
deplfalţt-vă cu ofaste obligaţiile faţă de
şi a întovărăşirilor agricole, ţârcrdl mun­ le vine riadul de a se prezente >a treie­ fiare de plug Xa dada de 19 eugust era recoltat 99,37®/* nic cauzele care irfaoază utilizarea la maxi­ srtat
citori cu gospodării individuala din satul ri* astfel garnMxirile de treier nu func­ Lipsuri serioase ctivt şl le arttfe etectrl- din suprafaţa cultivată cu păi oase, la a- mum a garniturilor de treier şl eă ta mă­ MATEAS GHERASIM
Cot batea raionul Hla, Apoldul dc Sus ra­ ţionează cu întreaga lor capacitate îuzate, deoarece batozele nu sfat folosite ceaslă dată încă nu erau puse tn func­ suri operative de lichidarea lipsurilor directorul Direcţiei agricole a Sfatului
ionul Sebeş, CoŞlarlu şl CfaMmi raionul Privind ou uşurinţă, fără sptfrt de răs­ din plin atrlt ziua olt ş! noaptea la treie­ ţie 17 baton? Li fel tn raionul constatate. In scurtarea Isimenului de popular jeg. Hunedoara