Page 42 - 1954-08

Pag. 6 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 69

Din munca şi viaţa minerilor sovietici Situaţie Încordata In Brazilia Scrisoarea adresată de preşedintele
NEW YORW (Agerpres). — După R. D. Germane, Wilhelm Pieck,
Succesele tn muncă nar, metodele de munci de înaltă produc­ Oonstruopa de locuinţe şl de instituţii cum anunţă corespondentul din Rio
ate minerilor sovietici tivitate. cultural-sociale pe Ungă mindle Ucrainei de Janeiro al agenţiei Associated preşedintelui Franţei, Rene Goty
în cinstea Zilei minerului Insuştodu-şl mlmdrea tehnicii not, mine­ a luat o deosebită amploare în anii celui Press, Cafe Filho a fost desemnat
rii-mecanizatori o perfecţionează necon- de ad cmdOea cincinal In cursul celor trei preşedinte al Braziliei El l-a numit BERLIN (Agerpres). — Agenţia pentru Franţa şi câ reînvierea lui va
Mine» din Dantoas uvtfmplnâ ou noi tesiirti, lujptă peoteti fdlraîrea olt mai de­ ani ţl Jumătate cane eu tireout, pentru mi­ pe generalul Eduardo Gomes minis­ A.D N. transmite textul scrisorii a- atrage Franţa. Germania şi alte ţări
moeese in rmmeS sărbătoarea tradKţkmaJâ plină a maşinilor şl mocan l-anelor. Intro­ nerii repuIblioiJ S-au construit casa cu o tru al Aviaţiei. Generalul De Costa dresate la 23 august preşedintelui tn cea mai periculoasă aventură.
a lucrătorilor din ladustn-a Carboniferă e duc ou curaj în producţie Inovaţii şi ra­ smpraiaţă locatrtvă de pesta 1.5 milioane a rămas în postul de ministru de Franţei, Rene Coty, de către preşe Dacă Franţa * r ea si înlăture aceas­
U.RSS — Ziua minerului, — e?re se săr­ ţionalizări, reaflnrind mari economii de mij­ au In sferă da aceasta, aproximativ Război. Toţi ceîlal{i miniştri din jţu dintele Republicii Democrate Ger­ tă primejdie, există o singură cale :
bătoreşte la 29 august loace ţi sporind productivi batea mecanis­ 10 000 da muncitori şl ingineri ţl-au vernui Vargas şi-au înaintat demi­ mane, Wilhelm Pieck. să respingă ratificarea tratatelor mi­
Zeci de mme dm acest bazm au $1 de­ melor ■ construit oasa proprii cu ajutorul credi- sia. In scrisoare se spune între altele: litariste de la Bonn şi Paris şî să
păşit cu mult planvri de extracţie pe pri­ In apropierea minelor. In locul unul sal telnr acordata de stat. In Jurul mAneHar în RIO DE JANEIRO (Agerpres). — Poporul german luptă împotriva contribuie ca în întreaga Germanie
mele opt luni ala anului curant gi dau sărac, unde înainte se numărau In total 20 diferite regiuni au apărut tu numai aşe­ Agenţiile de presă occidentale rela­ politicii adenaueriste a înarmării şi să fie create premizele necesare co­
combustibil In oontul lunii septemhrie case din lut, e luait fiinţă un oraş al mi­ zări munvattoraşti. cl adevărate oraşe prin­ tează că Rio de Janeiro, capitala Bra­ pregătirilor militare. El nu vrea răz­ existenţei paşnice a poporului ger­
Printre ele. sini f mo ţaţe In întrecere nerilor», cu străin largi, scăldate In verdea­ tre care Sahtarak. Dobropol etx ziliei, luase miercuri seara aspectul boi împotriva poporului francez, ci man cu poporul francez şi cu cele­
mina ..RAnmiîn'tev" din Gorlovka, mina ţă, o'e-a lungul cărora «u fost construite La minele din Ucraina au fost date tn „unui oraş fn timp de război”. Pe pace şi prietenie cu el ca şi cu cele­ lalte popoare din Europa.
„Xteelev” ţi mina nr 28 „Stelin" din Cie- oase fnjTaop.se In fiecare an sute de mi­ exploatare 629 localuri de şcoală cluburi, străzi patrulau forţe poliţieneşti şi lalte popoare. Sfnt convins că Franţa iubitoare
tiskovc Colectivele minelor fruntaşe şl-ou neri se mută In’ apartamente bine ame­ cinematosorafa, grădiniţe de copii şl cneşe armate. Ambasada americană era pă­ Popoarele german şi francez sînt de pace va sprijini cererea poporu­
IndepLcut cu conete angajamentele luate najate. In ultimul timp. pe străzile ţi pie- In deoursufl aoestor trei ani şi Jumă­ zită de 500 de soldaţi, iar clădirea în aceeaşi măsură interesate în asi­ lui german cu privire la încheierea
In cadrul Intrecerti socialiste pintru înltm- file oraşului) eu fost ptontaţl peste 15 000 tate. penlrru minorii republicii 3-au can- era înconjurată de mitraliere. gurarea păcii în Europa, care cores­ cit mai grabnică a tratatului de pace,
pinarea sărbătoriţi minerilor In cinstea da copaci sliiult 87 9pita1e, dispensare, podaol'inlrl La Toate aceste măsuri nu au putut punde intereselor ambelor state. E- deoarece în felul acesta ar fl garan­
acestei sârb Stan, minerii de le trusturile înainte de Revoluţie, locuitorii satului Gonlovka, Makeevka, Cistiakovo Kadiev- împiedica tnsă manifestaţiile anligu- xistă o cale de realizare a unei a- tată dezvoltarea paşnică şi democra­
„Cisttakovantnaţit". ..Şahtsrakaivtraţn” $i erau aproape în majoritate neştiutori de ka 51 în alte loourl au fost deschise spi­ vernamentale ale populaţiei. S-au pro devărate securităţi a tuturor state­ tică a unei Germanii unite şi egale
..OrdjonUcidze'ugor au dat peste prevede- carte In prezent, în cale 10 şcoli din tale minunat utilate In oraşul Stalino, de dus ciocniri cu polijia, în cursul că­ lor europene Aceaslă cale este aceea in drepturi, care ar stabili relaţii de
rile pianidui o cantitate de cărbune egală Longher Învaţă 3 000 de copii al mmerilor. prldă, a început eă funcţioneze un spital rora a fost ucisă o persoană şî au a unui acord general european cu bună vecinătate cu toate celelalte
ou cantitatea pe care ;i-au luat angaja­ Aproape nu există oasă de miner unde să fizio-terapeutic. imze>stir&'t ou aparatură me­ fost rănite 38 de persoane. privire la securitatea colectivă, care popoare europene.
mentul s-o extragă în cursul anului 1951. nu fie un aparat de radio, fiecare familie dicală modernă Pe Ungă minele dJm Ucrai­ va fi realizat cu atît moi repede cu Dezvoltarea relaţiilor economice şi
Întrecerea In cinstea Zilei rmnemlul a este abonată do zrone, reviste, cumpără na. cu tehnica lor noua. ou noile lor con­ cît popoarele ce trebuie să participe culturale pe bază de avantaje reci­
făcut să lărgească rindurile inovatorilor, cărţi pentru bibliotecile personale Cres­ diţii de muncă, eu luat fiinţă o scrie de Un interviu al lui la el vor lua mai activ cauza păcii proce are o mare însemnătate pen­
sie înotaţilor In muncă In lupta pentru te numărul instituţiilor cuM/unal-eduoaitivc instituţii nai — combinate admiritstrabive- în propriile lor mîini tru realizarea unei înţelegeri priete­
sporirea ptretduoţiei de cărbune FVaţil lvan In oraş re construieşte un minunat Palat pentru deservire Intr-o clădire cu 3—4 Lui'/ Curios Prestes Rezultatele referendumului din Re neşti între forţele paşnice din Fran­
gl Saveli Fedorenloo, mecanici de havezâ de eidtuvâ al minerilor Fondul de cânii etaje e unul asemenea combinat funcţio­ publica Democrată Germană, care a ţa şi Germania. Tratatul cu privire
La mina „Lutughin", au reaiirat o produc­ al bibliotecilor din acest oraş a sporit In nează conducerea întreprinderii şi nume- NEW YORK (Agerpres). - Zia­ avut loc în zilele de 27-29 iunie 1954. la comunitatea defensivă europeană
tivitate excepţional de mare a havezei — ultianull en cu ÎS 800 volume roese servicii pentru deservirea rTur.erilor rul brazilian „Imprensa Popular” din dovedesc că partea democrată şi iu­ ar împiedica această dezvoltare deoa­
peile 22.0CO tuns pe lună Brigada de corn' Locuitorii mai In virstă din Lengher îşi imlnte de a cobori în mină şl după ter­ 21 august u publica! un interviu a- bitoare de pace a Germaniei nu va rece el aduce atit Germaniei cît şi
bine a lui Concearov de la nuna nr. 3 bis amintesc încă de timpuriile cind populaţia minarea zilei de muncă Astfel de combi­ cordat de Luiz Carlos Prestes, se­ recunoaşte niciodată asemenea tra­ Franţei pierderea independentei na­
din Cistialoovo extrage ic fiecare lună, cu satiAul .se adresa vrăjitorilor ţi preoţilor nate au fost create pe lingă majoritatea cretar general al Partidului Comu­ tate ca acela cu privire la comunita­ ţionale.
ajutam] combinei carbonifere, pesta 14 000 rmsulmeni pentru tratarea bolilor Tn minelor mari tea defensivă europeană. îmi permit să vă asigur pe Dvs.,
teme de antracit pTesent. oamenii muncii din oraş sânt de­ nist din Brazilia Analizind criza Remililarizarea Germaniei occi­ domnule preşedinte, şi poporul fran*
Potrivit tradiţiei, lunr&torii construc­ serviţi de Instituţii sanitare admirabil uti­ Statul ise îngrijeşte ea muncitorii să poa­ politică din Brazilia. Prestes atrage dentale împiedică restabilirea unită cez că Republica Democrată Germa­
tori se străduiesc să termine de Ziua mi­ late. unde lucrează medici calificaţi tă învăţa, aă-şl poată completa cunoşten- atenţia asupra posibilităţii unei lo­ ţii Germaniei. Dar fără restabilirea nă va face tot posibilul pentru a dez­
nerului noi case de locuit $1 instituţii cul­ Se îmbunătăţesc an de an condiţiile de ţede tehmce. In acest scoţp a fost creată şi vituri de stat sub conducerea minis­ unităţii Germaniei pe o bază demo­ volta în conştiinţa poporului german
tural -sociale In cinstea sărbătorii, d vor trai, oraşe oiţtigurile minerilor din Len- se lărgeşte necontenit o raţea de şcoli şi trului Aviaţiei în guvernul Vargas, crată nici nu poate fi vorba de o ideea prieteniei şi păcii cu Franţa Iu­
pune la dispoziţia minerilor de ta combina­ cursuri tehnice oare numai anul acesta
gher $1 ale familiilor lor Bunăstarea ma­ vor fi frecventate de 114.000 oameni generalul Gomes, şi a „grupului de serîoanâ asigurare a păcii în Europa bitoare de pace.
tul „Stelimugal" locuinţe bine amenajate,
terială a minerilor este dustrată grăitor Deaceea, nutresc speranţa că în inte Republica Democrată Germană va
cu o suprafaţă Looativă totală de 55 000 generali fascişti” — lachei ai impe­
de creşterea neoomtemtă 0 numărului de In familia minerului resele forţelor iubitoare de pace ale contribui prin toate mijloacele la o
nu. Aproximatw 2000 tamllLil de minen rialismului american.
deponenţi la oasele de economii. popoarelor francez si german ca şi întărire a influenţei forţelor iubitoa­
se vor muta In oase noi In ajunul sărbă­ Alexandr Torba Chemind poporul si-şl unească
Gâfţpodănna auxiliară a trustului Len- ale tuturor popoarelor din Europa, re de pace în întreaga Germanie,
torii, copiii minerilor din regiunea Stalino
gherugol ajprcnnzioneaii pe locuitorii ora- O delegaţie de mrnen belgieni a vizitat strîns rîndurile în fata acestor ma- parlamentul francez nu va ratifica astfel ineît mllltariş.tii vest-germani
vor primi in totoainţă peste 10 noi localuri
şufl/ui ou produse agricole din grădinile şi nu de muljt baanul carbonifer al Domeţu- şinatiuni. Prestes spune în încheiere: niciodată tratatele de la Bonn şi să fie lipsiţi de posibilitatea de a e-
de «coală Minerii dlmfr-o serie de mine
fermele proprii Se îmbunătăţeşte necon­ lua. Conducătorul delegaţiei, Henri Roşior, Paris xercita o presiune politici asupra
vor serba Ziua minemuiLiu In cluburi noi tenit aprovizionarea cu mărfuri a reţelei „Dacă demagogii şi generalii fas­ Istoria ne învaţă că militarismul
In constea sărbătorii, în regiunea Stal inc preşedintele ilndicatuLui urat al mineri­ cişti încearcă să aţffe brazilienii îm­ Franţei şi de a pregăti un nou răz­
comerciale lor belgieni, a eublinat că vizitarea locu­ german reprezintă o mare primejdie boi revanşard.
se var denhide p&ste 40 de noi magazine
Mânem din Lenghet dau ţărri din ce in inţei ar minorul ar sovietici a convins pe potriva brazilienilor, noi ştim cum
mari
ca mal rmul/t cărbune. delegaţi de atenţia deosebită care se a- să ripostăm Ne vom alătura cu ho-
La minele din sudul corda omului în Uniunea Sovietică, de tărîre acelora care sînt gata să lupte Un grup de laburişti englezi va vizita R. P. Poloni
Kasahsf anului O nouă promofie de ingineri grija pe care o manifestă statul pentru pentru apărarea constituţiei noastre”.
minieri satisfacerea nevoilor materiale şt culturale LONDRA (Agerpres) — PAP conomice şi culturale din Polonia. în
Pqpoarele republicilor sovietice dm Asia *
Centrală, eliberate de sub jugul capitalist Cursurile ţuporioaire de ingineri, dare ale oamenilor munteni transmite : special în regiunile din vestul ţări!
ji feudal în urma Mani Revoluţii Socia­ funcţicmearâ pe lingă Institutul Politehnic Minerii belgieni au vizitat printre al­ Un articol al tovarăşului Ambasada R P Polone din Lon­ Tn legătură cu aceasta, secretarul
liste din Odlambne. au dobdmdtt ©ucceee dun Novooarloask, au fost absolvite de o tele. loouinţa familiei lui Alexandr Torba, dra anunţa : „Un grup de laburişti, general al Comitetului pentru cola­
muncitor în frontul de abataj el minei 1. Chişineosclii publicat în
url&js tn dezvoltarea economică, politică nouă promoţie Aproximativ 10 de absol­ membri aî Camerei Lorzilor şi Ca­ borarea culturală cu străinătatea, Jan
şi culturaJă. Sub conducerea Partidului venţi lucrează la minele combinatului „Nikitovka’V Capul familiei lucrează In ziarul chinez Jenminjibao“ merei Comunelor, şi-a exprimat do Karol Wende, a invitat acest grup să
);
Comunist şi cu ajutorul frăţesc e>l mare­ „Roetowgor, unde au fast numiţi în pos­ mină de un sfert de secol Dragostea pen­ PEKIN (Agerpres). rin|a de a vizita Polonia şi de a cu­ viziteze Polonia in luna septembrie
lui popor rus, oamenii muncii din aceste tum de răspumiâre tru munca de miner, el a transmis-o
republici au creat o puleroicO industrie şl Fostul sudor electric VI ad Im ir Saullt de si ceJor tnei fii al săi ; aceştia lucrează In Cu prilejul zilei de 23 August, zia­ noaşte personal dezvoltarea vieţii e- a c. tirtip de două săptămîni".
o agricultură mecvanizatâ la mina ..Nejdannaia”, a terminat pe vre aceeaşi mi/nă eu tatăl lor : Nikolai ai Vila- rul „Jenminjibao”. organ central al
Pe intinder-ille nemărginite ale Turkesla- mun o şcoală medie tehnică şl după a- (jlTnir _ csa armatori. Viktoi- — ca maistru Partidului Comunist Chinez, publică
nului — în trecut o peiriferie înapoiată a ceea a lucrat ca energetist la miner articolul „Marea sărbătoare a po­ „Popoarele lumii vad în legea anticomunista
Riuaiei ţariste — a Înflorii o viaţă nouă, mina Absolvind cursurile superioare de — Numele nostru — Torba, spune stă- porului romln”, semnat de tovară­ o copie- a legilor lui Hitler şi Mussolinî"
Iwici/tâ Subfolul m.unţvlor $i stepelor a ingineri SauiUt s-a înapoiat in locurde na­ pînul 036CZ. înse&mnă In traducere diin lim­ şul Iosif Chîşinevschi,. prim vicepre­
pus la dispoziţia poporului comorile sale tale jl a lest numit mecanic şef al minei ba ucx&inîanS „■traistă". Cind va buni pi 1 NEW YORK (Agerpres); — Par­ şi a coexistentei paşnice a celor două
Geologll-proarectonti au descoperit aici re­ nr. 47. noştri umblau cu tratvta in spate in cău­ şedinte al Consiliului de Miniştri al tidul Comunist din S.U A a publicat sisteme Dar liderii politici din
zerve de minereuri utile, zăcăminte bogate Bâtrinul miner Fomanko şi-a început e- tarea unei bucăţi de pline . Republicii Populare Romîne. o declaraţie pentru presă in care con S.U A fac tot posibilul pentru a in­
de cărbune. încă in anii primelor cinci­ cum 25 am viata lui de muncilor, ca strun­ Cu loiutl alta ente astăzi viaţa bâtrinu- damna legea cu privire la interzice­ tensifica „războiul rece”. Ei răpesc
nale. industria In continuă dezvoltare a gar le o fabrică de mobilare a metalelor 1 ui miner Alaxandr Torba ciştigă lunaT rea partidului comunist şi declară anual ţării 40 miliarde de dolari pen­
republicilor din Asia Centrală reuşise să In prezent, el lucrează ca inginer şef la între 2 000—3.000 ruble Pe lingă aceasta, PE S C U R T că „în orice împrejurări partidul co tru finanţarea „războiului rece”.............. Po­
aibă o bar.ă carboniferă proprie Minerii mina „Revoluţia din Octombrie". ŞefuJ stalul îi plăteşte în Licoare an o sumă de munist va munci şi va lupta pentru poarele lumii văd în legea anticomu­
şi constructorii de mine sovJobicd au pus acestei mm; este minerul ou experienţă două ori mal mare pentru arvîi serviţi. In • In numărul său din 24 august, existenta sa legală”. In declaraţie se nistă o copie a legilor lui Hitler şî
în slujba economiei socialiste bogăţiile Borodm. care aste de asemenea absolvent afară de salariu, doi din fiii lui au înce­ ziarul „Literaturnaia Gazeta” publi­ arată că intrarea în vigoare a legii Mussolinî ilustrind calea pe care
carbonifere dm Karaginda şi Lengher. al cursurilor superioare de ingineri- put şi ei să primească indemnizaţii pentru ci sub semnătura acad. Mihail Sa- prin care se interzice partidul comu­ păşesc Statele Unite, şî pe care vor
din Su'l'iuDce ş\ Kok-Langak, din Angren Fastul maistru minier BeTeşviij este in­ anii ser-vitţl. doveanu articolul „Măreaţa Renaş­ nist şi se impun noî lanţuri sin­ să atragă restul omenirii”................. Noi. se
şl Taj-K'umir.’ giner ţef al minei nr 19/20 a trustului Torba looulnşte tntr-o oasă oare l-a fost tere”. consacrat celei de a 10 a ani­
Cu aproximativ 25 de ani în urmă, pe „G-ukovugor’. puză la dispoziţie de administraţia minei versări a eliberării Romîniei. dicatelor americane constituie un pas spune în declaraţie, chemăm pe toţi
malul rtuixd Lengherke au fost construite Anul acesta, minele combinatului „Ros- Camerele sini aranjate cu gusl cu mobilă • Delegaţia partidului laburist en­ pc calea spre crearea unui stat poli­ americanii care sprijină Constiluţia
primele mint Iti cursul acestor ani. in­ tovugol’' au trimis la oursurile superioare bună. dulapuri ou cărţi instrumente mu­ glez, în frunte cu C. 'Attlee, care vi-, ţist. să se unească în lupta pentru anu­
dustria oanbonderă e Katahs tomului de de ingineri alţi 80 mineri. zicale. Pe micul loi de pămlnt din jurul ziteazâ In prezent R. R* Chinezi, a Această lege anticomunistă, se larea acestei legi monstruoase Noî.
sud. s-a întărit şl s-a lărgii Minele din oasei, Vera Ttuiba, soţia minorului, cultivă plecat la Şan , î?.\ Delegaţia .va vizi­ subliniază în continuare în declara­ comuniştii, ne vom continua lupta
Langher slnt utilate ou tehnică sovietici Pentru minerii sovietici zarzavaton, creşle păsări de casă ta şl alte oraşe din China.
modernă. Alături de minerii ruşi, minerii In oraşele fi aşezările mmiere dm baw‘- Recent, fiii bătrinulul miner câsătontn- • Tnlr-o ştire apărută în Buletinul ţie. dă o lovitura grea cnoarei şl pre­ pentru pace, democraţie şi bunăsia-
leaeahi au începui să mînuiască cu price­ nul carbonifer aJ Doneţulul se tac pregă­ du-se direcţia mtnei ,a pus la dispoziţia „Verlrauliche Mitteilungen”, care a- stigiului ţării în ochii întregii lumi rea poporului, pentru drepturile sin­
pere maştoiie şi mecanismele miniere com tiri intense tn cmstea Zulei minerului. Pa tiecăTUia din el apartamente In oasele nou pare la Hanova. se anunţă că ge­ Lumea păşeşte pe calea tratativelor dicatelor şi ale populaţiei de culoare”»
pdexe Minerii karahi învaţă din experien­ şantierele noilor case de locuit, cluburi. construite, compuse din cîte două şi trei neralul nazist Gehlen, care a creat
ţa înaintată a fraţilor lor ruşi. cu ajutorul şooLi. instituţii eulturel-sociaâe, sa exe­ camene şi prevăzute du tot confortul.
în Germania occidentală o organiza­
acestora, tşî însuşesc profesiunea de ml- cută ultimele (Lucrări. (Agerpres) Acord comercial încheiat între R. P. Chineza
ţie de spionaj pentru S.U.A., a fost
însărcinat să reorganizeze „departa­ şi Indonezia
mentul pentru apărarea Constituţiei”
—
Sărbătorirea zilei de 23 August în străinătate din Germania occidentală, condus le indoneziene anunţă încheierea cu cii Populare Chineze cafea, chinină,
Ziare­
DJAKARTA
(Agerpres)
piper, copra şi alte mărfuri pentru
pînă de curînd de dr. Otto John. care
TIRANA (Agerpres) — La 22 au­ corpului diplomatic; reprezentanţi ai sonalităti din viata culturală a trecut ?n R D. Germană. succes a tratativelor comerciale din­ suma de 3,000.000 lire sterline Re­
gust a avut loc la Tirana o adunare Ministerului Comerţului, ai Ministe­ Au participat de asemenea nume­ • Ziarul ,,Dail Worker” anunţă tre Republica Populară Chineză şi publica Populară Chineză va livra In­
festivă în cinstea celei de a zecea rului Alimentaţiei, membri ai Came­ roşi membri ai corpului diplomatic Indonezia. Ziarul „Merdeka”, caro doneziei pentru aceeaşi sumă texti­
aniversări a eliberării Romîniei- Cu- rei Comunelor şi ai Camerei Lorzilor. acreditaţi la Cairo. moartea lui Vito Marcantonîo. fost are slrînse legături cu guvernul, sub­ le. maşini; aparataj electric şi hîrtîe-
membru al Camerei Reprezentanţi­
vîntarea festivă a fost rostită de Au luat parte, de asemenea, mem­ ★ lor din S U A. şi luptător pentru pace liniază că tratativele s-au desfăşu Ziarele subliniază că noul acord v^a
Bilbil Klosi, ministrul Justiţiei al bri ai corpului diplomatic acreditaţi STOCKHOLM (Agerpres)- - Cu şi democraţie. ral fntr-o atmosferă de prietenie şî contribui la întărirea prieteniei în
R.P. Albania. în Anglia. prilejul zilei de 23 August, trimisul cordialitate.
Au luat parte : Bekir Balluku, prim Au mai participat personalităţi din extraordinar şi ministrul plenipoten­ • Potrivit relatărilor presei ame­ Potrivit acordului realizat. Indo tre Indonezia şi Republica Populară
vicepreşedinte al Consiliului de Mi­ viata financiară, comercială, politică, ţiar al R.P.R în Suedia. Franclşc ricane şi italiene, guvernul italian, nezia va livra anul acesta Republi­ Chineză
niştri, Manush Myftîu, vicepreşedin oameni de cultură şi ziarişti. Otrok. a oferit o recepţie la care au încâlcind (ratatul de pace. creează
te al Consiliului de Aîiniştri, Alesan- * participat înalţi funcţionari ai Mi­ cu ajutorul S U.A o flotă de subma­
der Xhuvani. vicepreşedinte al Pre BELGRAD (Agerpres). — La 23 nisterului de Externe, precum si per­ rine Campionatele europene de atletism
zidiului Adunării Naţionale, precum august. însărcinatul cu afaceri al sonalităţi din viata politică, artistică, • La 28 august a avui loc la Academia de
şi alte personalităţi dm viata politi R.P.R în Iugoslavia, Silviu Muntea- culturală şi economică Au mai par­ Arte a U R S S ceremonia InminSni citre In prima zi a întrecerilor din ca­ hak — 15,10 m Un succes strălucit
ci, şi economică, oameni ai culturii nu. a oferit o recepţie în cinstea ce­ ticipat numeroşi membri ai corpului Ministerul Oulburii al U.R SS a 20 opere drul campionatelor europene de at­ a obţinut cunoscuta sportivă sovieti­
şi artei, fruntaşi In producţie, oa­ lei de a zecea aniversări a eliberării diplomatic. ale pdotonlor Indieni, oferite în dar de letism care au loc în oraşul Berna că Galina Zîbtna care s-a clasat pri­
meni aî muncii. Romîniei. guvarnuî Republicii Indiene.
Au luat parte de asemenea membri Au luat parte înalţi funcţionari al HELSINKI (Agerpres) - Aso­ • Ziaru-l „Friheten" anunţă câ la 26 din Elveţia s-a desfăşurat şl cursa ma în proba de aruncare a greutăţii,
ai corpului diplomatic. Participanţii Ministerului de Externe şi ai altor ciaţia de prietenie Finlanda-Romînia augurt a pornit din Stockholm 1n „Cursa de maraton. In această probă a con­ cu performanţa excelentă de 15 65 m
au vizionat filmul rominesc „Nepo­ departamente Au participat de ase­ a organizat la Helsinki, cu prilejul Păci" vasul „Brtory”. pe bordul căruia dus atletul sovietic Filîn După ce a Locurile doi şi trei au fost ocupate
ţii gornistului”. menea membri ai corpului diploma­ celei de a zecea aniversări a eliberă­ se ailâ 300 de pss^gerl din Urile nordice intrat primul pe stadion, a fost în tot de două sportive sovietice. Kuz-
■fc tic acreditat! la Belgrad. rii Romîniei, o adunare festivă. V&6ul va vizita ţările oare 6e mărginesc drumat de către organizatori într-o neţov—14.99 m Taşkeviei —14,78 m.
LONDRA (Agerpres). — Cu prile­ ■* Adunarea a fost deschisă de pre­
jul celei de a zecea aniversări a eli CAIRO (Agerpres). — Cu ocazia şedintele asociaţiei, juristul Risloe cu Marea Balllcâ : Dancn-arca, Republica altă direcţie de cît aceea pe care tre­ Campion al Europei la proba de
berării Romîniei. trîmistul extraordi­ celei de a zecea aniversări a elibe­ Hoeltae Cuvîntarea festivă a lost Democrată Germană, Polonia. Finlanda şl buia să o urmeze concurenţii la so­ 10 km. marş a devenit atletul ceho­
nar şi ministrul plenipotenţiar al rării Romîniei, însărcinatul cu afa­ rostită de vîce-preşedîntele parlamen­ U R.S S „Cursa Păcii", oare va dura două sire. alergînd 200 m. maî mult. A- slovac Dolezal care a întrecut, după
R P.R la Londra, Pavel Babucî, a ceri al R.P.R. In Egipt, Ion Georges- tului finlandez, Toivo Kujala. săptimlnl, a fost organizată din Iniţiativa ceasla a permis atletului finlandez o luptă strînsă. pe mărşăluitorul so­
oferit o recepţie la care au participat: cu. a oferit o recepţie. -Au luat parte A urmat un bogat Drogram de mu­ Comitetului suede2 al partiranMor păcii. Karvonen să trea:5 primul linia de vietic Egorov.
.marchizul de Reading. ministru de fnalti funcţionari ai Ministerului de zică romînească şi jocuri populare • La 24 august. In cadrul unei confe­ Proba de 100 m. plat s-a terminat
stat: Holer. director în Ministerul Externe şl ai altor departamente, romîneştî, dat de artişti fruntaşi din sosire Apreciind greşala făcută, ju
de Externe; Gheke. vice mareşalul precum şi oameni de afaceri şi per- Helsinki. rinţe de presă, secretarul de stat al S.U.A., riul de arbitri a acordat lui Fii in o cu victoria germanului Futterer care
Dulles, a fâcirt o nouă declaraţie ostUâ medalie de aur, învingător fiind de­ a realizat în finală I0”5/10. La să­
ţi provocatoare la adresa R P Chineze. clarat Karvonen. ritura în lungime femei a cîştigat at­
In legătura cu plecarea delegaţiei de studenţi sovietici El a spus că guvemuî SU A. „a dat di­ Ca-ipionatele europene de atle­ leta engleză Desdorges cu rezulta­
la un congres studenţesc din S. U.» A. rective flotei amenoana să apere Insule tism au continuat în cursul zilei de tul de 6.04 m
Fcrmoza (Talvan)". ieri. Dintre atleţii romîni un rezultat
MOSCOVA (Agerpres) — TASS S.U.A., care are loc în oraşul Ames. Iilor sovietici nu poate pleca la Con­ • Potrivit relatărilor agenţiilor de presă La proba de triplu salt. atletul so­ bun a obţinut Ion Opriş care s-a ca­
In iunie 1954, sec|ia studenţească statul Iowa. între 22 şi 31 august gres deoarece nu i s-au acordat nici străina La 24 august, un vas de război vietic Leonid Scerbacov a cucerit ti­ lificat în finala problei de 110 m.
a Comitetului antifascist ăl tineretu­ La 5 august a c., s au cerut amba­ pînă acum vizele necesare. clanocl$lst a deschis focul asupra vasului garduri El s-a clasat al douea în-
lui sovietic a primit invitaţia de a sadei americane din Moscova vize Ambasada americană din Mosco­ tlul de campion al Europei cu o per­
trimite o delegaţie de studenţi sovie­ de intrare în S U.A. pentru membrii va nu eliberează vizele invocînd lip­ englez „lnch Kilda" în apropiere de Insule formantă de 15,90 m. Pe locul doi tr-una din seriile semifinalelor cu
tici la cel de ai VII-lea Congres al delegaţiei de Student) sovietici. După sa unor indicaţii în acest sens din Maţu, oare în prezent este oeuipaia de s-a clasat suedezul Norman ^ 15,17 timpul de 14”8/I0 după campionul
Asociaţiei naţionale a studenţilor din cum s-a aflat Insă, delegaţia studen- partea Departamemului de stat SUA bandiţi cianceişiştl m.. iar pe locul trei cehoslovacul Re- sovietic Bulancik — I4”6/10.
Redacţia şi Adm. zâaruluj Sta, 3 Martie, Nr. B, Telefon: 168*189, Taxa plătită In numerar conf, eprobârU Direcţiunii Generale P.T.T. Nr. 136 320 din fl Nov.—Tiparul Intrepr. Poligrafică de Stat DEVA