Page 6 - 1954-08

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 62

Dezmiriştitul — lucrare de baza a solului Reali»arî din»r-o gospodărie de sfat _______________ Colectivul sportiv „Minerul" Petroşani
Hotărlrea planara! lărgite a CC. al arătură, ale cărui talgere (discuri) fiind Bătălia pentru strîngerea recoltei neglijează trecerea normelor GMA
P M R din 16*20 august 1653 şi masurile bine ascuţite, vor mărunţi rădăcinile de
luate de guvern, pun In faţa oamenilor pir. In carul cind cu dispunem de poli- se desfăşoară cu mult avînt In decursul act ivite ţu jale, colectivul ducerea colectivului sporhv trebuie să
munoti din agricultură sarcuta de frunte discuri, a buna se recomandă a se grapa sportiv „Minerul" Petroşani, e obţinut o răspundă, esle aceea a neglijării activită­
de a lupta pentru sporirea producţiei a- terenul cu o grapă cu colţi curbi In acest Pe zl ce trece muncitorii din gospodăria Uor. tn scopul măririi producţiei de stru­ teamă do succese importante De pUdâ. ţii echipelor de sport pe care le are De
gricole. Această sarcină, poate fi înfăp­ fel rădăcinile pirului vor f< scoase la su­ colectivul are o echipă de fotbal c&ie par­ exemplu, echipa de atletism a colectivului,
tuită numai prxn folosirea pe o scară cil prafaţă, de unde vor trebui să fie adu­ de stat din Apoldul de Sus fac să crească guri. Conducerea gospodinei, s-a angajat ticipă la campionatul republican In cate­ care deşi se antrenează de aproape doi 1
mal largi a metodolor agrotehnice Înain­ nate şi lăsate la soare să se usuce şirul realizărilor obţinute In cinstea zilei La rindul el ca pe lingă contravaloarea goria A, are echipă de box compusă din artL nu a susţinut pină acum nici o in-
tate Prin dezmlrlştât se distrug şi celelalte de 23 August Astfel muncitorii care lu­ lucrărilor executate, să acorde muncito­ 20 de tineri, are echipă de popice, de tu. tilnixe cu vreo altă echipă La fel o ac­
Experienţa bogată a agriculturii sovie­ buruieni ca : neghina, cicoarea, mohorul, crează la secţiile Pi-ura, Miercurea. Boz rii orr sub formă de premiu, adică tn mod
tice. ne Învaţă că pentru a obţine recolte loboda, ştirul, iarba puturoasă, (de ghiaţă) şl altele au terminat încă din cursul săp- gratuit, 45% din cantitatea de «ruguri ob­ de şah. gimnastică şi altele De asemeni, tivitate slabă se duce şl cu echipele de sah
tir, popice precum si cu echipa de volei
In acest colectiv eu crescut şi s-au dezvol­
bogate trebuie si aplicăm o sene de mi- susaiul, pâlămida. odorul şi altele Semin­ tat numeroşi tineri sportivi talentaţi ca care este foarte slab pregătită.
suri agrotehnice, strîna legate unele de ţele acestor buruieni se scutură pe pă­ tămtnli trecute secerişul orzului, griului şi ţinută peste plan de pe suprafeţele con­ Dan loan, 2oki Ştefan, Cozma Stelan, Lipsurile acestea în problema treceru
altele, cum sint de pildă dezmiriştitul. e- mint încă Înainte de recoltarea culturilor ovăzului. tractate. Le am pa loan. sportiv; care au mari posi­ normelor G M A şl a Inactivităţii unor e-
rălura adinei de loamnâ şi alte lucrări ;ar prin dexrrurişUt ele »înl tngropate la Da secţia din Apold. a fost de asemeni Acest stimulent a făcut să crească deo­ bilităţi de dezvoltare şi tn viitor Uo alt chipe de spori, nu provin rvumaJ din ne­
In urma aplicăm acestor metode şi In S-6 cm Act ele încolţesc şi cresc tar termina» de mult secerişul griului şl al ovă­ sebit de mult interesul munortorilor ţaţă
urmi rezultatelor obţinute de către uni­ toamna înainte de a inGon, odată cu exe­ zului, treierlndu-se totodată mal mult de de buna îngrijire a viilor Astfel el au e- succes a) coieottvului sportiv „Minerul" glijenţă ol şl din faptul că se subapreci­
PalroşanJ, esle faptul că a reuşit să atragă
ată importanţa unor ramuri sportive cum
tăţile socialiste din agricultură şl de către cutarea arăturii adinei ele .vor fi îngro­ un număr de peste 400 de tuien $1 tinere ar ii atletismul, hanbalul voleiul şi altei?,
un însemnat număr de ţărani muncitori pate Prin îngropare putrezind, pe lingă Jumătate din recoltă. La secţia Miercurea xecutat pină acum 2 săpături In vie ca membri ai= colectivului. ocuptndu-se tn mod special numai de
cu gospodării individuale din regiunea faptul că scăpăm terenul de buruieni, ob­ a fost terminat şi recoltatul mazârii şi s-a inafarâ de cea dm primăvară PLivafu] al Dar cu aceste succese, In activitatea e- fotbal Nimeni nu este împotrivă să se a-
noastră, s-a dovedit că lucrările de dez- ţinem un preţios Ingrâşămînt. care echiva­ treierat aproape întreaga recoltă doilea a foci de asemenea executat aproa­ eestui colectiv sportiv se manifestă şi o corde atenţia cuvenită echipei de fotbal
miriştit si arătrura adineă de toamnă, sînt lează la ha. cu 26 oare de bălegar dospit Aceste realizări sint rezultatul unei bune pe pe întreaga suprafaţă de ?l ha vie In
seamă de lipsuri destul de grave Princi­ care participă la campionatul republican
organizări e muncii, a folosirii Întregii vederea combaterii manei muncitorii au pala lipsă o constituie faptul că deşi are in categoria A Dar a stimula şl sprijini
capacităţi de lucru a maşinilor. La secţia stropit via pină acum de 3 ori Stropitul nu un efectiv mare de membri, toluşt numă­ numsl pe sportivii acestei formaţii *i a
Boz de pUdă. s-a lucrat In această cam­ a fost însă aplicat la tnttmplare. u atun­ rul purtătorilor insignei GM A atinge neglija celelalte ramuri sportive lot atlt
abia cJrs de 16. numai jucătorii de fotbal de importante, comflrmâ o atoludine con­
panie cu 2 secerâtori-legători cuplate la ci cind specialiştii şi muncitorii cu ex­
din categoria A damnabilă a celor din conducerea colec-
un tractor Tractoriştii Popîanoş Dumitrii, perienţă au socotit că e timpul cel mai po­ ttyului. atitudine care trebuie curmată
Acest lucru «te pe Cit de grav pe atlt
de La secţia Miercurea, prin eliminarea în­ trivii pentru a se face această lucrare De de ruşinos Conducerea colectivului sportiv din rădăcini, şl cit mai curind
toarcerilor In gol la capeţi, a reuşit să asemeni s-a avut grţjâ ca soluţia să fie .Minerul” din Petroşani a neglijat in mod Pentru lichidarea acestor Lipsuri car?
recolteze într-o Bingttrâ l cu o seceră- bine preparată pentru a-şi putea face nepermis această problemă, caze ar (I tre­ numai cinste nu fac colectivului sportiv
buit să stea In fruntea preocupărilor lui „Minerul” Petroşani, este necesar să se
toare-legătoare 12 heotore tn loc de 6 ha efectul. Aşa au reuşit muncitorii de la
Cei 31 de aspiranţi at Insignei GMA pe Lreacă de îndată la o Largă aollvitate
oit avea norma Rezultate frumoase lo secţia Clinic să salveze întreaga recoltă
oare ti are Ln momentul de faţă colectivul sportivă în toate ramurtie In mod spe­
muncă a obţinut şl combainerul Bateş loan de 9truguri de la atacul manei n-au reuşit ptnâ In prezent sâ-şl treacă cial conducerea acestui colectiv al cărui
care lucrează cu combina la secţia Pe- Fruntaşă la executarea lucrărilor de în­ toate normele Intruelt conducerea, colec­ preşedinte de curind aia este tovarăşul
treştl grijirea viilor se află echipa condusă de tivului nu te interesează îndeaproape de Buturoagâ Mann (care a şl dat dovadă de
acest lucru Deşi un punct din angajamen­ pricepere in muncă, organlzind o intîlnire
tovarăşa Nemeth Solia Această echipă s-a
Succesele viticultorilor tele luate de colectiv în cinstea zilei de a echipei de box cu o echipă dLntr-un aJt
angajat ca printr-o bună îngrijire a viei.
13 August prevede că aceşti Unerl să de­ colectivi trebuie să se ocupe de antrena­
Muncitorii gospodăriei de stat din Apold. ză depăşească producţia de struguri la
Nedenrurişuii vină purtători a insignei G M A, el nu vor rea tuturor membrilor colectivului Ia tre­
care lucrează la secţia viticoli din CÎInic. ha cii 1500 kg După calculele făcute pină
putoa să le obţină iniriictt nu au trecută cerea normelor GMA In această direc­
lucrări de bază ale pămintului, fără de Odată cu distrugerea buruienilor, pnn au încheiat contracte cu conducerea gos­ acum reiese că muncitorii din echipa to­ norma ta schi Aceasta pentru că in iarna ţie, un ajutor de seamă trebuie «ă-l dea
care nu se poate obţine o recoltă bogată dezmirlşlit ee distrug şt o serie întreagă podăriei prin care s-au angajat să respecte varăşei Nemeth. nu numai că Işt respectă trecută din vina conducerii colectivului, organizaţi* U.T M din uzină. Tovarăşii dift
Deuniriştobul este o lucrare de bană a de ouă, larve, pupe, ale insectelor vătă­ toate regulile înaintate de îngrijire a vi- angajamentul dar li vor şi depăşi cu mult.
solului. Rnim dezminştut se răscoleşte un mătoare ou3tAunlor, ca : viespea griului, nici un tînâr aspirant nu ş\-a trecut nor­ conducerea coleotlvujut şi cei din organi­
strat subţire de pimint de la suprafaţă musca de Hessa, musca suedeză, buha ma GMA la schi zaţia U TM . trebuie sâ-şl întocmească de
DezrmrişUtul, se face la cei mult 2-3 zale semănăturilor şi gărgăriţa sfeclei, trifoiu­ Oameni şi lapte d|nfr-o gospodărie anexă De sigur că la această stare de lucruri urgenţă un plan de acţiune şi să por­
după ce se adună recolta de pe terenul lui şi lucerna ş> alte Insecte vătămătoare. a contribuit ln mare măsură şl nepăsarea nească la înfăptuirea lui.
cultivat ou culturi timpurii ca : rapiţă, ma­ Pe lingă distrugerea buruienilor fi a in­ „S4 luptăm pentru obţinerea a cit mai o ştte bane şi mulgătorii! Dincă loan. care cu care priveşte activitatea sportivă Luna aceasta, vom sărbători aniversarea
zăre» boneeag (măzărache), linte, orz. se­ sectelor pnn dezminştit se distrug şl ciu­ multe produse pentru oamenii muneb din ÎŞ( are şi el „ţugui” nu deiparte de cel al
cară, griu ovăz, mei, ele , deoarece ia percile care provoacă unele boli la plante Valea Jiului !” este lozinca care însufle­ lui Dcboy Munca lui conşfiilncioasi şi plina organizaţia UTM a U.RU.M Petro­ a 10 ani de la eliberarea patriei noastre
acest tâmp se poate executa mal uşor şi ca : ruginile care trăiesc pe pir şi pe drâ- ţeşte colectivul de muncă al gospodării de dragoste a făcut să ridice simţitor pro­ şani. de care aparţine colectivul sportiv Ir, cinstea acestei măreţe sărbători, oa­
se împiedică totodată pierderea apei din oilâ Cu oca2ia întoarcem miriştilor, prin agrozootehnice „Minerul II" din Haţeg. ducţia de lapte El are In momentul de Responsabilul cu sportul ai acestei organi­ menii muncii din Valea Jiului şi-au lu.it
părnînL scormonirea scoarţei solului la suprafaţă, Multe greutăţi s-au pus tn (aţa colecti­ faţă vaci care dau o producţie de 24 Litri zaţii. n-a luat legătura cu conducerea co­ angajamente însemnate şl acum luptă cu
înainte de secerat, p amin tul conţine se distrug vasele capilare pnn rare cir­ lapte pe zi
multă umiditate, deoarece plantele cind culă apa de la adincime spre suprafaţă. vului la început, dar hotărîrea oamenilor lectivului sportiv pentru a se icoosulta şi entuziasm şi forţe sporite pentru îndepli­
de a le Învinge a fost mai puternică. An
sini tn faza de coacere nu mai consumă im?ledleîndu-se asîîel evaporarea ea din de an. din gospodăria agrorootehnicl „Mi­ Muncă rodnică, pentru a lua de comun acord măsuri în nirea lor La Lmpul hotărit.
multă apă. Totodată, plantele umbresc pâ- sol nerul 11“ zeci de rmj de tone da produse răsplată bine meritată vederea lichidării lipsurilor şl îmbunătăţi­ Ar fl bine, ca uimind exemplul mine­
mlntul, astfel in sol la data recoltării se Desmirlştmd terenurile eliber-ite de rii situaţiei. Pentru organizaţia U.T M rilor tovarăşii din conduoerea colectivu­
găsesc încă însemnate cantităţi de apă culturile ttmpurii, contribuim totodată si agro-alimentare iau drumul Văii Jiului La seoţis din Berlhelot a gospodăriei a uzinei, problema antrenării tinerilor ute- lui sportiv precum şi cel din organizaţia
După secerat, pimintul ne mal fund adă­ la formarea structurii solului Prin acea­ pentru a imbuoâlâţl hrana bravilor mi­ anexe „Minerul Jl" se afli slînele de oi miştt şl neutemişti La trecerea normelor UTM., să pornească la muncă cu toate
postit, vintul şi soarele U usucă foarte re­ stă lucrare terenul se afinează şi re dos­ neri Despre munca ciobanilor ce le îngrijesc
pede Şi împotriva acesbul lucru se luptă peşte. lucru ce contribuie U formarea unei In primăvara acestui an, cind pîmîntu) a-ar .putea vorbi multe Dar faptul că de GMA, nu a constituit una din sarcinile forţele, fn ziua marii aniversări, printre
prin dezmirişlirea La txrnp structuri mâzArate * solului Pnn ifinaroa păstra încă din mustul zăpezii, mundlo- aici eu plecat »i pleacă mereu mii de kg de frunte ale organizaţiei Tovarăşii din mixte de mineri care vor raporta partidu­
Orice întârziere la dennlrlştit face ca terenului, favorizăm înmulţirea tn conti­ cu de aici au şi început munca pe tarlale de brlnzâ untoaiă şi de bună caUtate. conducerea ei nu au văzut tn sport un lui realizările muncii lor entuziaste, tre­
pamintul să se usuce, să se piardă mari nuu a bacteriilor azotogene (vietăţi foarte Plugurile tn trase de tractoare s-au înfipt este cel mai grăitor mijloc eficace pentru educarea comunistă buie să se prezinte şl membrii colectivului
pimjntu]
reavăn.
Iar
sâminţa
adine
cantităţi de apă Pâmlntul uscat va face muci caro nu pot ti văzute cu ochiul Li­ aruncata a dat roade bogate Si munca a Ciobanul Bozdoc Gheorghe e fost o a tineretului sportiv „Minerul" din Petroşani Acest
ca 'la arătura de toamnă, vilele să tragă ber ci numai ou microscopul) care absorb viaţă întreagă slugă pe la chiaburi Amară
mai) din greu iar arătura să lese cu bul­ azotul din aer prefăctndu-l în materii oonltouat şi continuă şi în prezent cu mul­ era piinoa pe care n minez atunci. Acum O altă Lpsâ însemnată de oare con­ lucru el pot şl trebuie să-l fscâ
gări. hrănitoare de oare plantele au nevoie pen­ tă însufleţire Acum spicele grele ale pă- et munceşte aioi ca cioban şl brînzar şl
De asemenea. Intîrzaerea dezmărişrtitului tru. a se dezvolta. Aceste vietăţi nu se loăseior de pe lanurile întinsa au câz/ul miuvca li este răsplătită Numai In tona
reduce cantitatea de substanţe hrănitoare pot înmulţi dacă pămînhil nu oferă po­ sub ouţjlele secerătorîl Intrlnd pe gure trecută el a realizat un clşlig de peste 1000 Pentru buna desfăşurare a transportului
din sol. ceea ce determină o scădere a re­ sibilitatea pătrunderii uşoare a aerului, mereu flimtnriS a batozei. led, de aceea fl al munceşte cu dragoste cerealelor
coltei in anul următor Tocmai de aceea lumLnei şi a apei, lucru pe care-) aşigurâm Recoltele bogate vorbesc de munca a- In perioada de producţie ce s-s scurs din
este necesar ca dezminştitul să se facă numai prin executarea dezmiţiştltului. cestui colectiv ; cei ce muncesc aici vor da acest an el a muls ungur peste 1630 kg Gâutdnd să elimine deficienţele care au o serie de măsuri operative printre care :
odată cu secerişul Deci. prin dezmirlştit, lucrare care faoe tn acest an multe produse peste sarcinile lapte şi a făcut pesle 3100 kg brînză te­ avut loc in transportarea cerealelor anul
Dezmirişti'tul se execută la o adincime parte Integrală din complexul de lucrări ce le au lemea de buna calitate, foarte mult apre­ autocamioanele destinate transportului
ce variază după gradul de imburuienare agrotehnice superioare şi care sini strlns ciată de minerii din Valea Jiului trecut, întreprinderea regională de tran­ cerealelor au fost selecţionate dintre cele
a terenului şi după specificul buruienilor legale de tngrăşerea solului, asiguram o Doi oameni şi faptele lor Asemenea lui este şi ciobanul Gavrdâ sporturi auto Huoedoara-Deva. a luai o mal bune, a fost verificată etanşietatea
Cind terenul nu esle infectat de pir. e- recoltă bogată in anul viitor Bătrînul Doboy Domlolc esla bine Ntcolae care reuşeşte să mulgă 2jlmc cos serie de măsuri Încă din luna iunie sta­ caroseriilor, iar prelatele rupte au fost re­
luoei adincimea arăturii nu trebuie să Esle In Interesul fiecărui ţăran muncitor cvnoiW în gospodărie Un om simplu, )20 ol şl îngrijeşte cu dragoste turma ce bilind de comun acord cu organele locale parate.
treacă de $-7 cm în cazul cind arătura se de a obţine recolte bogate Ds aceea, tre­ mârunţ?'* dar vio», munceşte cu multă riv- i-a fost încredinţată $l munca iui este bine numărul autovehiculelor necesare.
execută cu plugul şl ă cm cind denrurlş- buie să fte folosit orice moment prielnic răsplătită : In luna trecută el a realizat In vederea preintimplnării Incendiilor au
nS Este mulgător )3 vaci ţi-şl îngrijeşte
litul se face cu discuitorul Acolo unde atât ziua cit si noaptea pentru efectuarea „ţugui” său cu o nespusă dragoste Nu un clşlig d« peste 600 lei La repartizarea autovehiculelor, s-a ţi­ (ost procurate extinctoare : de asemenea
terenul este infectat cu pir. dezmiriştitul dezminţitului pe terenurile eliberate de vei vedea la el o vacă murdară şi neîn­ nut cont de specificul fiecărui raion, nu­ s-a procurat şi depozitat materialul lem­
se faoe ou plugul obişnuit la adincimea de culfcurL grijită iar cind vreuna dă semne de boa­ Spre cantinele din Valea Jiu'ui mărul acestora fiind in funcţie de volumul nos necesar măririi obloanelor. Iar şe­
10-16 cm , apoi se trece cu polidiscul peste Ing ROTARU PM1L
lă se frămîntă atiU de parcă tnsuşi ar fi Munca colectivuluJ gospodăriei „Mine­ probabil de cereale necesare a fi transpor­ filor de urutăţl ţe-au fost date Instrucţiuni
tn pericol rul II” îşi arată din ce in ce mai mult tate Pe acest coasderont, numărul chl concrete ln ceea ce priveşte modul de
Din succesele turnătorilor de la U. R. U. M. P. In anul acesLa vaede pe care le are In roadele Numai de la începutul acestui an mai mare de camioane e fost repartizat realiaare a tuturor măsurilor pregătitosre.
griji au începui să fete, ba una din ele şl pină In prezent s-au îndreptai spre can­ autobazei Alba lulia. oare urmează să
Pentru a face fată cu oinste sarcinii de electric, Mlron Alexandru şl modelatorul a dat viaţă la doi viţeluşl odată şi nici tinele minerilor din Valea Jiului pesle Plnă In prezent, o parte din camioanele
e aproviziona minele din VaJea Jiului eu Gurca Francls: iu obţinut depăşiri de unul din noii născuţi nu a mint £i 21 000 kg legume sl zarzavaturi. 32 porci satisfacă cerinţele raioanelor Alba $1 Se­ repartizate au lucrat la G AS Miercurea.,
uneHe şi piese mal multe şl de bună cali­ norme intre 53—34%. aceasta pentru că grija comunistului Do­ graşi, ISO purcei, 3 133 kg brinză telemea beş, apoi autobazei Deva pentru raioanele G A C. „Petofi Şandor” dm Deva ta tran­
tate, turnătorii unnel de reparat utilaj Da secţia fitingărle (secţie unde se boy s-a făcut simţită din plin Pe Lingă de oi, 56 L6S ouă. 22? păsări, 61 214 Litri de IlLa, Orăştieş Haţeg şi eventual Brad sportul materialelor necesare, te gospodă­
toarnă coluri pentru conducte, mufe, etc) aceasba. sub miinile lui harnice ugarile lapte de vacă «i multe alte produse agro- Pentru ca autooamloanede destinate tran­
minier din Petroşani muncesc cu avînt ria anexă „Minerul IV" din Câlan sl la
muncitorii Pamţa loan, Cucurudea Ana bogate ele vacilor din „ţugu)“ său au dat alimentsre memle tă îmbunătăţească sim­
pentru îndeplinirea şl depăşirea normelor eu peste 20% mal mult lapte ţitor hrana minerilor, pentru care colec­ sportului cerealelor să poată fi puse La gospodina anexă a Combinatului meta­
Oimpean Terezia şi Magda Maria II au în­
In luna lutte. formatorii Oala Petru şl registrat depăşiri la piesele Turnate intre O Îngrijire bună, curăţenie şl hrană la tivul gospodăriei munceşte cu rlvnă dlsoozjţla solicitatorilor ln timpul cel mai lurgic „Gh Gheorghiu-Dej" Hunedoara.:
Bratu Alexandru, topitorul de ta cuptorul 42—68%. timp, măreşte producţia de lapte Aceasta R ŞERB AN scurt şl ln condlţluni bune. au fost luate r. pop
portanţa îndeplinim! şi depăşirii sarcinilor nal de luptă pentru pace, pentru primtere9 populare comunale trebuie să aibă grţjJ
de producţie, condiţie a ridicări? navalului celor mal bune producţii literare, e atras ca aceste buletine să nu 2acâ prm diferite
Pentru o continuă îmbunătăţire a activităţii de trai al oamenilor muncii o sexml de cetăţeni din regiunea Hune- sertare ale lor aau prin alte părţL
In realizarea sarcinilor Importante ce dora oare şi-au manifestat cu acest pnlej Condiţiile minunate ce le are în tara
comitetelor de luptă pentru pace stau Ln faţa comitetelor de luptă pentru draeostea fierbinte pentru cultură şi pro­ noastră mişcarea pentru pace. Iac ou
pace, un rol deosebit U Joacă steinsa co­ gres. voinţa nestrămutată de pace şi în­ putinţă transformarea el &ntr-o mişcare
laborare a acestora cu organizaţiile dc ţelegere între popoare a întregului popor. Sarcina comitetelor
Pacea din nou a învins războiul Rezul­ „lupta popoarelor lumii pentru tratative, oraşul Alba luLia, a prezentat maselor masă, care. pe linii difente. participă In O altă metodă care poate L folosită cu de luptă pent/u pace «te doar aceea de a
tatul atlt de important al conferinţei de înţelegere şl pace" de către comitetele de populare rezultatele conferinţei de le Ge­ mod ecliv la lupte pentru pace Pot fi deosebit succes de către comitetele raio­ ouprlnde într-o mişcare organizata ca
ia Geneva constituie o noul şi grăitoare lupză pentru pace Petri]a. Simetria, B»ru neva, ca eveniment internaţional de o apoi folosite cu succes Instituţiile de cul­ nale şl orăşeneşti de luptă pentru pares toţi oamenii cvnshţl, indiferent de credinţe
dovadă că nu cx-istâ probleme litigioase Mare, . sende păcii" organizate ln cartie­ deosebită însemnătate — victorie a prin­ tură ol căror număr e in contmuâ creş­ este şl aceea a schimburilor de experien­ politice sau religioase, dar care iubesc
şi nererolvate pe arena internaţională oare rele oraşului Deva, întrecerile intre col­ cipiului tratativelor paşnice şl coexistenţei tere ca, bibliotecile, cluburile, colţurile ţă. Asemenea shtmburi. care dau cele mi! pacea ca pe bunul cel mai de preţ şi în­
să nu poată ti rezolvate In mod paşnic pe ţurile păcii, sint toate exemple vu de ini­ paşnice roşit, căminele culturale, cinematografele, bune rezultate în ceea ce priveşte spri­ ţeleg să lupte activ pentru menţinerea şl
calea iralativalor şi a acordurilor. Stă ln ţiativă, capabrle să răspundă sarcinilor de Popularizarea politdcU consecvente de staţiile de radioficare ebc Ln actmtatea jinirea sl îndrumarea comitetelor de iupLâ întărirea ea Lărgirea bazei de masă a
pu tarea forţelor iubitoare de nuce ca re­ lămunre si mobilizare a oamenilor mun­ pace a Uniunii Sovietice îndreptată spre lor comitetele de luptă pentru pace pot fo­ pentru pace, se organizează tntrurind pe mLşcâru pentru pace nu trebuie înţeleasă
glementarea cheţliuntlor Internaţionale li­ cii In lupte activă pentru apărarea pârii realizarea unor acorduri care să ducă losi cele mal variate metode şl forme de reprezentanţii comitetelor in vederea în­ numai In sensul sporirii numărului mem-
tigioase să fie soluţionate în conformitate Ou toate aceste succese Insă, mai sint la alăturea încordării internaţionale, con­ muncă. Ele nu trebuie să aştepte îndru­ suşirii celor mai bune metode de muncă brUor comitetelor de luptă pentru pace
eu interesele vitale ale popoarelor lumii unele corniţele de luptă pentru pace care stituie un alt obiectiv de seemâ ce tre­ mări de sus ci sfi folosească din plin Ini­ Organizarea lor se face pe categorii de d şl tn sensul antrenării şl mobilizării
Din dorxnţa fierbinte a poporului noV.ru nu şi-au înţeles ln măsură suficientă-sar- buie să preocupe activitatea comitetelor ţiativa maselor largi. Munca de lămunre comitete, dm şcoli. Intrepmndar), Instituţii, maselor largi de cetăţeni la luptă activă
pentru pace cit şl datorită condiţiilor mi- cuule şi mar aJes nu ou înţedas îndea­ de luptă pentru pace De asemenea, in­ de la om 1a om. metodă principală !n ac­ oortlere. sate. etc. pentru apărarea păcii Aia trebuie acor­
ouruaie ce le are in ţara noastră mişcarea juns metodele de muncă pe care trebuie formarea cetăţenilor trebuie făcută ln sen­ tivitatea comitetelor de luptă pentru pace. Faţă de lupta pentru îndeplinirea şl de- dată o grijă deosebită ascuţirii vigilenţei
pentru pace. acaaata a luai o dezvoltare si le folosească Astfel, comitetele de sul popularizăm poLUcu externe a statu­ trebuie folosită în aşa fol Incit agitatorii pâşiraa planului de producţie, comitetelor faţă de uneltinie duşmanilor păcat, (aţă
largă, cresclnd cu fiecare zl ce trece. Fle­ luptă pentru pace ale raioanelor Hunedoa­ lui nostru demoaral-popular, pohtacâ de să fie ir» măsură a rezolva cu succes orice de luptă pentru pace raionale şl orăşeneşti de purtătorii de svonurl şi ai propagandei
care întreprindere, instituţie, şcoală, co­ ra şi lila ln mod greşit s-au considerat apărare yi intânre o picaj si care, po­ greutate 11 s-ar ivL la revine sarcina de a dezvolta mişcarea mincinoase, care încearcă să se strecoare
mună ori sat îşi are comitelui său ce drept organizaţii de masă, fapl pentru trivi declaraţiei guvernului R- P. R,„ cu Conferinţele, mitingurile, adunările pu­ brigăzilor păcu Ln acest scop ele au da­ In rindul oamenilor cinstiţi pentru a pro­
coordonează pe plan loeal acMvitatea pe care munca lor nu s-a desfăşurat în co­ privire la rezultatele conferinţei de Ia Ge­ blice, simposioanele, expozibde. manifestă­ toria ca in colaborare cu organizaţiile sin­ duce derula şi confuzii, lâctndu-şi astfel jocul
linia mişcării pentru pace laborare cu acestea Drept consecinţă a neva, va continua fără a precupeţi vreun rile cult urai-artistic ei cooslătmhJe pe di­ dicale — care se îngrijesc de asigurarea Comitetele de Luptă pentru pace din re­
In regiunea Hunedoara cele pate 1003 unei asemenea confuzii, activitate® ecester efort, pentru a-gi aduce contribuţia la ferite ramuri de profesiuni, toate acestea condiţiilor tehnic o-organizatorice — să giunea noastră eu sarăna de cinste de a
de comitete de luptă pmtrx pace constituie comitete n-a avut la bază o iniţiativă de cauza destinderii încordării internaţionale, sint metode eficace de muncă ce pot fl desfăşoare o susţinută muncă politică .pen­ ridica pe o treaptă şi mal InalLi acti­
formele cele mai largi de mobilizare a jos a s-a desfăşurat mai mult oe baz# a asigurării securităţii colective şi a con­ folosite pentru a cuprinde cit mai tru ca membrii brigăzilor pâcU să fie vitatea maselor populare în lupta pentru
maselor tn lupta pentru apărarea păcii directivelor venite de sus solidării pârii. largi masa de cetăţeni iubitori de pace exemple şi imbold în îndeplinirea şl depă­ apărarea pâai Ele eu datoria de a sădi
Crescirul ca număr, consolidindu-se şi Pentru îmbunătăţirea activităţii de luptă Sarcina de bază a comitetelor de luptă Rezultate minunate dau ln activitatea co­ şirea sarcinilor de producţie Un exemplu tn rindul oamenilor muncii tot mal mult
lărglndu-şl baza de masă, comitetele de pentru pace, pentru ridicarea pe o treaptă pentru pace «te şi aceea de antre isre mitetelor de luptă pentru pace, sfa&urile poritiv In această direcţie U constituie convingerea că forţei® Iubitoare de pace
luptă pento-u pace din regiunea noastră au mai înaltă a munodi acestora, este necesar a oamenilor muncii tn îndeplinirea şi de­ păcii, adunări care se organizează prm brigăzile plai de ia Cugir şi secţia Lami­ vor învinge forţele întunecate ale războ­
dovedit spirit de iniţiativă, acţionind cu ca să fie cunoscute In mod amănunţrt sar­ păşirea sarcinilor de plan. In sporirea Invitarea şi anunţarea din timp a cetă­ noare din combicâtul metalurgic „Gh iului, că pacea va triumfa
efect pentru lămurirea operativă a celâ- cinile ce stau tn faţa lor. metodele de gri]ei faţă de bunurile obşteşti, bază a ţenilor din cartierul sau satul respectiv Gheorghiu-Dej”, care s-au situat în frun­ Să facem dan fiecare comitet de îuptî
lenilor Jn anul acesta de pildă comitetele muncă potrivite pentru lămurirea proble­ construcţiei socialiste fn patria noastră In cadrul lor se citesc materiale din ziare tea Întrecerilor socialiste atlt tn ceea ce pentru pace un organ local al expresiei
de luptă pentru pace de la Deva oraş şi melor legate de lupta pentru pace Brigăzi ale păcii ca cele de la Lupeni, Jieţ 6l reviste, din operele marilor scrhlori priveşte economiile cit şl tn ceea oe pri­ voinţei de pace, capabil de a-şt da toata
Orâştie, au organizat „Săptămina Cărţii Ca rarcinâ principală e comitetelor de Lonea, Vulcan. Hunedoara, CSJan, Cugir, OTogresişti, după care apoi participanţii veşte depăşirea sammlor de plan. contnbuţla în lupta pentru tntârirea con­
în slujba pâcd" prezentind cele mai in- tbptâ pentru r^e este aceea a informării Ghelar, 5>bot, Vinerea, obţin toi mal molie discută şi se slâtuîesc asupra mijloacelor Folosirea în mod continuu e buletinului tinuă a economiei patriei noastre, factor
Rtrurtjve documente din activitatea neo­ osmsndllor muncii cu privire la manie suc succese in producţie Tovarăşul Dări-.5 prin care işi pot aduce contribuţia la cauza comitetului de luptă pentru pace, e de achv tn puternicul front al picii şi prie­
bosiţilor scriitori aflaţi tn slujba nobilei ccse dobîndite de puternicie forţe ale loan de La combinatul metalurgic „Gh picii. Asemenea sfaturi ale păcu au avut asemenea o metodă eiioaee de îmbună­ teniei intre popoare
cauze a pâoU „Serbările Păcii”, or-am za te păcii Comitetul raional de luptă pentru Gheorghiu-Dej” dm Hunedoara, şi alţii ca loc cu bune rezulLate in Deva tn cartierul tăţire a muncii acestora, pentru aceasta* M CÎOFOBlTCA
de corretetul raional de luptă pentru pace pace Alba, conştient de eeesl lucru, in el. depun o yie activitate politică pentru Viile Noi buletinul comitetelor de luprtâ pentru pace preşedintele Comitetului regional
Orăşlie,. prezentarea panourilor privind cadrul unei adunări publice organizată ln lămurirea oamenilor muncii despre im­ Concursul organizat de Comilelut regio­ trebuie să ajungă la destinaţie. Staturile dâ Luptă pentru Dace